Sunteți pe pagina 1din 36

AUXILIAR CURRICULAR

EXERCIŢII ŞI TESTE –GRILĂ


DE LIMBA ROMÂNĂ
pentru clasele a V-a şi a VI-a

Profesor
Pavel Elena

Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 1, Caracal

Anul 2010-2011

1
ARGUMENT

Datoria fiecărui vorbitor este de cultiva limba, de a o transmite


generaţiilor viitoare nealterată, într-o formă frumoasă, frumuseţea fiind
atributul corectitudinii şi al capacităţii de nuanţare.
Limba este, conform afirmaţiilor academicianului Eugen Simion,
„ primul semn de identitate al unui popor” şi „ un instrument esenţial al
culturii sale .” Şcolii, ca instituţie de instrucţie şi educaţie, îi revine misiunea
de a acorda o atenţie deosebită însuşirii limbii române. Multitudinea
lucrărilor de limba română este o dovadă a preocupării cadrelor didactice în
scopul formării în rândul elevilor a unor temeinice deprinderi de exprimare
corectă.
Lucrarea de faţă a fost gândită ca un auxiliar al manualelor de limba
română pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor de sintaxă a propoziţiei
şi a frazei, un instrument util pentru studiul individual sau la clasă.
Ea a fost elaborată în conformitate cu Programa şcolară revizuită
aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cuprinde
exerciţii pentru clasele a V-a şi a VI-a .
Exerciţiile sunt variate ca cerinţe şi grad de dificultate şi au menirea
de a asigura elevilor aprofundarea cunoştinţelor şi aplicarea lor. Au fost
folosite ca suport texte literare cunoscute, studiate, dar şi unele mai puţin
cunoscute. Fragmentele de texte şi enunţurile alese sunt sugestive pentru
ilustrarea noţiunii de limbă în atenţie. Aceste exerciţii sunt diverse : de
completare a spaţiilor punctate cu termeni potriviţi ca sens sau cu termenii
indicaţi în cerinţă, de alcătuire a unor enunţuri, propoziţii sau fraze, în care
să utilizeze cuvintele indicate, de completare a spaţiilor cu cuvinte date care
să fie utilizate cu funcţiile sintactice indicate în cerinţe .
La sfârşitul exerciţiilor de sintaxă a propoziţiei există teste – grilă prin
care elevii sunt solicitaţi să recunoască părţile principale şi secundare de
propoziţie şi felurile acestora, părţile de vorbire prin care se exprimă. Pentru
fiecare test - grilă sunt date şi răspunsurile corecte .
Toate exerciţiile şi testele - grilă constituie un mijloc eficient de
completare sau de îndreptare a cunoştinţelor dobândite, de formare a unor
solide deprinderi de exprimare. Lucrarea poate fi utilizată în vederea
pregătirii pentru admiterea în învăţământul liceal.
Prin rezolvarea integrală a exerciţiilor şi testelor-grilă, elevii au
posibilitatea autoevaluării şi aprecierii obiective a nivelului cunoştinţelor şi,

2
având în vedere faptul că permanent apar aspecte noi, să înlăture starea de
suficienţă în pregătire şi să se mobilizeze pentru receptarea noutăţilor.

Autoarea

3
SINTAXA PROPOZIŢIEI
Exerciţii pentru clasele a V-a şi a VI-a

1.Indicaţi felul propoziţiilor de mai jos după alcătuire, după scopul


comunicării şi după aspectul predicatului.

Mama a venit de la policlinică.


A venit primăvara!
Maria a ajuns la şcoală?
În această vară ai merge în tabără?
Ce vară capricioasă!
Ionel nu lipseşte niciodată de la şcoală. Astăzi a întârziat la prima oră?!

2. Alcătuiţi două propoziţii simple, apoi dezvoltaţi-le.

3. Stabiliţi felul propoziţiilor de la exerciţiul de mai sus după scopul


comunicării şi după aspectul predicatului.

4. Analizaţi prin schemă propoziţiile din textul de mai jos:

„ Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului.


………………………………………………………………………………...
Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
- Să spui…
Şi niciodată nu isprăvea basmul. ”

(Barbu Delavrancea- Bunica )

4
PĂRŢILE DE PROPOZIŢIE
PREDICATUL

1.Identificaţi predicatele din textul de mai jos şi stabiliţi felul acestora:

„ Dragoş- Vodă era un român deştept şi voinic din Maramureş. El era


un bun vânător şi-i plăcea să străbată pădurile ca să ucigă fiarele sălbatice.
Într-o zi se porni la vânătoare cu haita de câini.
………………………………………………………………………………...
Bourul fugea tot mai repede, iar câinii câte unul-unul, cădeau morţi
de oboseală.”

( Dragoş- Vodă)

2. Completaţi spaţiile punctate cu formele corespunzătoare ale verbului a fi.

a) Mama …la spital.


b) Ea …medic.
c) Vremea …capricioasă.
d) Manualele şcolare…în bibliotecă.
e) Ele …la mare în urmă cu trei săptămâni.
f) Voi ... bucuroşi de venirea vacanţei.
g) Tu … captivată de subiectul romanului citit.

3. Stabiliţi felul predicatelor din propoziţiile de mai sus.

4. Completaţi spaţiile punctate cu nume predicative potrivite:

Ghioceii sunt …primăverii.


Câmpiile sunt … .
Fratele meu este … .
Studenţii sunt … la cursuri.
Copilul pare … .
Maria s-a făcut … .
Dorinţa mea de a deveni … s-a concretizat.
Ansamblul de folclor „ Plaiurile Oltului” a ajuns … şi peste hotare.
Părinţii înseamnă … pentru mine.
Un elev cu probleme de sănătate a rămas … .

5
Sora mea a ieşit … .

5. Construiţi propoziţii în care verbele a fi, a ieşi, a ajunge, a însemna, a se


face, a părea şi a rămâne să aibă valoare predicativă şi valoare copulativă.

6. Stabiliţi felul predicatelor din propoziţiile formulate la exerciţiul anterior.

7. Alegeţi dintre cuvintele de mai jos sinonimul contextual corespunzător


pentru verbul a fi. Scrieţi sinonimul în dreptul fiecărei propoziţii între
paranteze.

a) Copiii sunt în faţa casei.


b) Mâine va fi un an de când am plecat din oraşul natal.
c) Pe strada noastră a fost un accident de circulaţie în care două persoane
au fost rănite grav.
d) Evenimentele relatate de către profesorul de istorie au fost pe la 1916.
e) Preşedintele ţării a fost prin toată lumea .
f) Spectacolul la care am participat a fost două ore.
g) Tradiţiile vor fi astfel cât va exista poporul român.
h) Eu am fost ieri la Bucureşti şi m-am şi întors până seara.
i) Ce a fost aici de sunteţi aşa agitaţi?

Sensurile verbului a fi: a se împlini, a se întâmpla, a dăinui, a călători, a


dura, a se duce, a se afla ( a se găsi), a avea loc, a se petrece.

8. Alcătuiţi câte o propoziţie în care verbul a fi cu funcţia de predicat verbal


să aibă următoarele sensuri:
a exista ( a se afla), a se întâmpla , a se duce , a trece ( un timp oarecare).

9. Arătaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate predicatele verbale din


textele de mai jos:

a ) „ Huţu o cunoştea şi s-a dus să-i sărute mâna, dar ea n-a primit, ci i-a zis
că s-a făcut mare şi s-a uitat la el.”
(Ioan Slavici – Budulea Taichii)

b ) „ Acum iată că din codru şi Călin mirele iese,


Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese.”

Mihai Eminescu - Călin(file din poveste )

6
c ) „ Iaca de ce trebuie să vă uitaţi ca la un lucru rar la calul meu cel roib,
pintenog de trei picioare : pentru că aista-i moştenire din iapa lui Vodă.”
(Mihail Sadoveanu- Iapa lui Vodă)

d ) „- Mă tunzi, mamă? Se alarmă el văzând şuviţa de păr şi foarfecele


doamnei Deleanu.
- Nu, Dănuţ, zâmbi ea cu tristeţă la gândul că alţii îl vor despuia. Am tăiat o
şuviţă pentru mine.
- De ce, mamă, întrebă Dănuţ căscând cu poftă.
- Aşa … s-o vezi şi tu când vei fi mare …, Dănuţ!
………………………………………………………………………………
- Hai să-ţi dea mama ceva bun. ”
( Ionel Teodoreanu - Hotarul nestatornic )

e ) „ Şi iar pac! paf ! până la a din urmă, pe când cucoana se scutură la


fiecare , parcă ar arde-o cu un bici de foc. ”
( I.L. Caragiale – Două loturi )

10. Alcătuiţi propoziţii în care numele predicativ să fie exprimat prin :


substantiv în cazurile nominativ, genitiv şi acuzativ, pronume demonstrativ,
numeral colectiv, verb la modurile infinitiv, gerunziu şi supin.

11. Identificaţi şi analizaţi predicatele din textele de mai jos :

„ Eu aş gândi că ar fi bine să fac câteva straturi acolo de-a lungul gardului.


- Straturi?
- Da ! să semănăm ceapă, morcovi, fasole, barabule şi curechi.
Părintele rămase uimit.”
(Ioan Slavici – Popa Tanda )

12. Analizaţi predicatele din textele următoare :

a ) „ Ştia tot satul că Huţu are să meargă la şcoala în care învăţ eu şi că are
să se întoarcă dascăl, deşi eu voiam să mă fac popă.
Ne-am dus apoi la oraş, adică nu ne-am dus, fiindcă eu plecasem câteva
zile mai-nainte, iar dascălul Clăiţă venise cu Budulea şi cu Huţu în urmă, dar
ne-am întâlnit în oraş .
Dascălul era foarte necăjit.”
( Ioan Slavici- Budulea Taichii)

7
b ) „ – Ce e neorânduiala asta, copii? strigă el.
- Un câine turbat, zbierară ei iar.
- Unde ?
- Uite - l colo, domnule … şi copiii arătau cu mâinile întinse spre el.
„ Acesta e baciul lor ” îşi zise Samson.”
( Vasile Voiculescu- Ciobănilă )

8
SUBIECTUL
1. Transcrieţi fiecare propoziţie din textele următoare şi subliniaţi
predicatele. Precizaţi în dreptul fiecăreia, între paranteze, felul subiectului
exprimat, subînţeles, inclus.

a ) „ La urmă, învăţătorul îl mai puse la o încercare. Se înţelese cu un


gospodar să iasă cu o halcă de carne şi să o azvârle înaintea câinelui cât timp
însoţeşte copiii.
………………………………………………………………………………
Samson a mirosit-o din fugă şi nu s-a oprit.
………………………………………………………………………………..
Eu i-am dat poruncă, spunea acesta, să-mi prindă şi să-mi aducă pe toţi cei
neastâmpăraţi.”
(Vasile Voiculescu – Ciobănilă)

b ) „ Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam- mare, mamiţica şi


tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă la Bucureşti de 10 Mai. ”
( I. L. Caragiale – D-l Goe )

c ) „ Eu aici îs trecător …cuvânta, cu oala în mână, dumnealui Ioniţă


comisul ; eu încalic şi pornesc în lumea mea … Roibu meu îi totdeauna
gata , cu şaua pe el …Cal ca mine n-are nimeni… Încalic, îmi plesnesc
căciula pe-o ureche şi mă duc, nici nu-mi pasă…”
( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă)

2. Analizaţi părţile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele din


propoziţiile de mai sus.

3. Alcătuiţi câte o propoziţie în care subiectul să fie exprimat prin


substantiv , pronume personal, de politeţe, demonstrativ, numeral cardinal,
ordinal şi colecti, verbe la modurile infinitiv, gerunziu şi supin.

4. Formulaţi enunţuri în care să aveţi cele două tipuri de subiecte


neexprimate, inclus şi subînţeles.

5. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi următoarele subiecte multiple: fetiţele


şi băieţii, copacii şi florile, vântul şi ploile, a vorbi şi a scrie, aceasta şi
cealaltă, de elaborat şi de redactat.

9
6. Analizaţi subiectele din textele de mai jos:

a ) „ Domnu Trandafir se uită la străini, străinii se uită la domnu Trandafir.


- Mă rog , ce doriţi dumneavoastră?”
( Mihail Sadoveanu- Domnu Trandafir )

b ) „ Amândoi avem un nume,


Amândoi o soartă-n lume,
Eu ţi-s frate , tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate.”
(Vasile Alecsandri –Hora Unirii )

c ) „ Erau odată într-un sat doi fraţi, şi amândoi erau însuraţi . Cel mai mare
era harnic, grijuliu şi chiabur, pentru că unde punea el mâna punea şi
Dumnezeu mila, dar n-avea copii .”
( Ion Creangă- Dănilă Prepeleac)

d ) „ Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurie vieţii,


la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de
îngrijire !”
( Ion Creangă - Amintiri din copilărie )

e ) „ Afară plouă, ninge ! Afară-i vijelie,


Şi crivăţul aleargă pe câmpul înnegrit. ”
( Vasile Alecsandri – Serile la Mirceşti )

7. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele primăvară, toamnă, dimineaţă,


noapte, seară, frig, ger, umezeală, dor, frică, foame, sete, milă să aibă
funcţia sintactică de subiect, iar predicatul să fie verbul a fi cu valoare
predicativă.

Acordul predicatului cu subiectul


1. Faceţi acordul predicatului cu subiectul în enunţurile de mai jos, punând
verbele din paranteză la forma corespunzătoare :

Mama îşi ( a iubi ) mult fiii şi ( a munci ) zilnic pentru ei.


Fiecare ( a face ) câte două probleme .

10
Nimeni nu ( a întârzia ) mâine la spectacol.
Profesorul şi elevul ( a avea ) un scop comun .
Nici mama , nici tata nu ( a aproba ) intenţia mea de a studia în capitală .
Dumneavoastră ( a veni ) cu mine pentru a discuta planul excursiei.
Profesorul precum şi părintele ( a urmări ) atent evoluţia copiilor. La şedinţa
de mâine ( a participa ) mama sau tata .
O ceată de copii ( a năvăli ) pe terenul de fotbal.
Tu şi ei ( a lucra ) la un nou proiect pentru şcoală .

2. Faceţi acordul numelui predicativ cu subiectul în enunţurile de mai jos:

Maria şi Ionel nu sunt ( atent ) la explicaţiile mamei.


Cartea şi autorul sunt ( valoros ) pentru mine .
Holurile şi clasele sunt ( curat ) .
Toamna copacii şi câmpia sunt ( îngălbenit ).

11
TEST -GRILĂ
Părţile principale de propoziţie
1. În propoziţia „ Maria este medic.”, predicatul propoziţiei este:

a) medic
b) este medic
c) este ,

2. În propoziţia „ Localitatea Cozia , de pe valea Oltului , precum şi


mânăstirea omonimă ridicată de Mircea cel Bătrân îşi trag numele de la
… nuci . ” , subiectul propoziţiei este :
a) localitatea […] precum şi mânăstirea
b) localitatea
c) numele ;
iar predicatul propoziţiei este:
a) îşi trag
b) ridicat
c) trag .
3. Subiectul propoziţiei „ Citesc zilnic toate articolele de presă .” , este:
a) inclus
b) subînţeles
c) articolele .

4. În propoziţia „ Cei trei au luat premiu .” , subiectul este :


a) cei trei- numeral cardinal cu valoare substantivală
b) premiu- substantiv în cazul nominativ
c) cei trei – numeral ordinal cu valoare substativală.

5. În propoziţia „ A învăţa este datoria tuturor elevilor . ” , subiectul este :


a) datoria
b) elevilor
c) a învăţa ;

şi se exprimă prin :

a) verb la modul gerunziu ;


b) verb la modul infinitiv ;
c) verb la modul supin .

12
6. În propoziţia „ Se aude cântând . ” , subiectul este :
a) verb la modul supin ;
b) verb la modul gerunziu ;
c) verb la modul infinitiv .

7. În propoziţia „ Hai la şcoală mai repede ! ” ,


predicatul propoziţiei este :
a) la şcoală
b) hai
c) mai repede
şi este exprimat prin :
a) substantiv în cazul acuzativ
b) interjecţie predicativă
c) adveb la gradul comparativ de superioritate .

8 . În propoziţia „ Tu şi el ( a cânta ) la vioară . ”, acordul corect al


predicatului cu subiectul se face astfel :
a) cântaţi ;
b) cântă ,
c) cântăm .

9 . Acordul predicatului cu subiectul este corect în propoziţia .


a) Maria sau Ioana şterge tabla .
b) Maria sau Ioana şterg tabla .
c) Maria sau Ioana ştergem tabla.

10 . Acordul numelui predicativ cu subiectul este corect în propoziţia :


a) Scriitorul şi opera sa sunt cunoscute .
b) Scriitorul şi opera sa sunt cunoscuţi .
c) Scriitorul şi opera sa este cunoscută .

13
ATRIBUTUL
1 . Identificaţi atributele din textele următoare, precizând felul lor şi prin ce
părţi de vorbire se exprimă :

a ) „ Am văzut iarăşi întinsele zăvoaie de sălcii cenuşii în care intram cu


grozavă frică de bursuci . Frica ţinea până ce dădeam de desişurile cu mure
când ne puneam la ospăţ şi la taifas . ”
( Mihail Sadoveanu – Domnu Trandafir )

b ) „ Gheorghiţă era un flăcău sprâncenat ş-avea ochii ei […] . Avea un


chimir nou şi-i plăcea, vorbind, să-şi desfacă bondiţa înflorită şi să-şi
cufunde palmele în chimir . ”
( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

c ) „ Acum iată că din codru şi Călin mirele iese ,


Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese .
Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii ,
La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale ,
Care - i cade peste braţe, peste umerele goale .”
[ Mihai Eminescu – Călin (file din poveste ) ]

2 . Găsiţi pentru cuvintele date mai jos câte un atribut adjectival , atribut
substantival genitival şi atribut substantival prepoziţional :
Cuvinte date : clădire , copil , amintire .

3 . Alcătuiţi propoziţii în care substantivul propriu Sadoveanu să aibă


funcţiile sintactice de atribut apoziţional, atribut substantival genitival,
atribut substantival prepoziţional.

4. Formulaţi enunţuri în care substantivul viaţă să fie termen regent pentru


un atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional în
acuzativ.

5. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele date mai jos la forma


corespunzătoare :

În zilele … de … merg cu prietenii la ştrand .


Acesta este situat în parcul … .

14
Astfel putem respira aerul proaspăt al … şi admirăm florile … sădite de-a
lungul aleilor .
Cuvinte de utilizat : călduros, vară, oraş, parc, multicolor.
Analizaţi cuvintele respective sintactic şi morfologic.

6 . Identificaţi şi analizaţi sintactic şi morfologic atributele adjectivale din


textele de mai jos :

„ Copilăria mea era lăstunul


Din cuibul prins sub streşini de colindă,
Copilăria mea era cătunul
De pe câmpii cu unduire lină

Acum sunt valul nesfârşit ce tună,


Purtând pe spate ceruri schimbătoare .
Sunt pasărea ce ţipă prin furtună
Cu aripi arcuite peste mare .”
( Ion Pillat- Împlinire )

7. Identificaţi subiectele exprimate şi predicatele din versurile de la


exerciţiul anterior şi faceţi analiza lor. Stabiliţi felul subiectelor neexprimate
din versurile de la exerciţiul de mai sus .

8. Identificaţi şi analizaţi atributele adjectivale, substantivale, pronominale,


adverbiale şi verbale din textele de mai jos.

a ) „ Comisul Ioniţă zâmbi fără veselie, în mustaţa-i tuşinată şi aspră pe când


noi toţi cei de faţă, gospodari şi cărăuşi din Ţara – de – Sus , ne aşezăm în
juru-i pe butuci şi pe proţapurile carălor, cu bărbiile înălţate şi cu ochii
rotunzi . ”
Ancuţa cea tânără sta în prag, rezemată de uşor […] ”
( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă )

b ) „ Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică


Şi , plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică .
Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur. ”
( Vasile Alecsandri – Malul Siretului )

c ) „ Din lada mirosind a molii şi-a parfum

15
a scos o rochie din tinereţea ei bunica .
…………………………………………….
Revede balul cel dintâi bătrâna ,
Îşi recunoaşte rochia de fată
Şi-i tremură pe-atlazul rece mâna
De-nduioşare multă-nfiorată.”
( Magda Isanos- Rochia )

d ) „ Păreau năluci de carnaval


Cum se mişcau catifelate ,
Gătite toate –n rochi de bal ,
De vântul serii sărutate ,
De vântul serii sărutate ,
Scăldate-n razele de sus , ”
( Alexandru Macedonski – Valţul rozelor )

9. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai


jos .

Intenţia de a citi romanul preferat s-a materializat.


A citi este o activitate plăcută pentru foarte mulţi elevi.
Dorinţa mea este de a citi cât mai multe cărţi.
El poate citi în limba engleză ca un vorbitor nativ al acestei limbi.
Copilul se teme a recunoaşte eşecul suferit în urma examenului de admitere.

În zilele ploioase e bine de dormit .


Revista este de citit.
Sora mea are de citit astăzi 300 de pagini pentru concursul de mâine.
Articolul de citit este în ziarul Gândul .

Se aude cântând .
Activitatea cântând este mai plăcută .
Noi mergem în excursie cântând .
Din depărtare am auzit cântând .

16
COMPLEMENTUL
Complementul direct
1. a ) Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite ca sens. Selectaţi
aceste cuvinte din cele date mai jos:

Elevii îşi scriu … şi le arată profesorului .


Profesorul corectează … elevilor şi le îndreptă … .
Mama cumpără copiilor … şi - … sfătuieşte să le mănânce după ce au
consumat alte … .
Ei nu pot … desertul înaintea altor alimente .
Maria a felicitat –o pe … cu ocazia zilei de naştere şi i-a dăruit un … de
trandafir .

Cuvinte de folosit: temă, a consuma, greşeală, caiet, ei, aliment, coleg ,


buchet, prăjitură.

b ) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele utilizate mai sus.

2. Analizaţi sintactic şi morfologic complementele directe din textul de mai


jos:

„ Du răspuns Măriei sale, că laude şi îngroziri de aste am mai auzit noi, şi tot
nu ne-am spăriet. Mai bine Măria sa şi - ar căuta de drum şi-ar da pace unor
oameni care nu i-au făcut nimic. Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu
una , cu două, măcar că nu sunt în ea nici averi, nici merinde. Tot ce-i putem
da este praful din puşce, pre care i-l vom trimite noi de pe ziduri, fără să se
mai ostenească să vie înăuntru . ”
( Costache Negruzzi – Sobieski şi românii )

3. Alcătuiţi propoziţii în care complementul direct să fie exprimat prin


substantiv, adjectiv substantivizat, pronume personale, de politeţe,
demonstrative şi posesive, numerale cardinale, ordinale şi colective cu
valoare substantivală, verbe la modurile infinitiv, gerunziu şi supin.

4. Construiţi propoziţii în care cuvintele : problemă, ele , mamă, a iubi,


nepoţi, candidaţi , cel de- al doilea , amândoi , ai mei , să aibă funcţia
sintactică de complement direct .

17
5. Alcătuiţi propoziţii în care verbul a explica să aibă funcţiile sintactice de
subiect , atribut , nume predicativ şi complement direct.

6. Formulaţi propoziţii în care verbul a cânta utilizat la moduri nepersonale


să aibă funcţia sintactică de complement direct .

18
Complementul indirect
1. Alcătuiţi propoziţii în care substantivele prietenă şi copil să aibă funcţia
sintactică de complement indirect în D şi Ac.

2. Subliniaţi complementele indirecte din textele de mai jos , apoi precizaţi


părţile de vorbire prin care se exprimă şi unde este posibil şi cazul:

a ) „ Coniţă ! uite Ionel ! vrea să-mi răstoarne maşina ! …”


………………………………………………………..
Mamei îi trece, iar eu, după ce am luat dulceaţă, mă pregătesc să sorb din
cafea …”
………………………………………………………………………………...
- Vai de mine ! la noi se fumează … . Bărbatu-meu fumează … şi …
dumnealui … mi se pare că-i cam place .”
……………………………………………………………………………….
[….] mă salută milităreşte , ca orice soldat care cere unui ţivil să-i
împrumute foc .”
(I. L. Caragiale - Vizită …)

b ) „ Crudul Alexandru – Vodă nu întârzie a se înspăimânta de acel mare


nume al banului Mihai .”
………………………………………………………………………………..
Sosind la locul unde trebuia a priimi moartea, gâdea, cu satârul în mână, cu
inima crudă, cu ochii sângeroşi, se apropie de osândit.”
( Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazul )

c ) „Gârlei în care se înecase vrednica lui căţea îi dete numele de Moldova .”


( Dragoş –Vodă )

3. Analizaţi sintactic şi morfologic complementele directe şi indirecte din


textele următoare :

a ) „ Vezi de ţesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, şi-i întăreşte
cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârşit . Facem cu domnu Toma toate
socotelile şi-i plătim cinstit, mulţumindu-i frumos. Plătim preoţilor,
oamenilor care s-au ostenit şi tuturora . Pe urmă, stăm şi ne hodinim trei
zile , după care facem parastasul întâi tatălui tău .”

19
( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

b ) „ Şi apoi părintele judeca : popa face treaba satului, iar satul să


îngrijească de traista popii .”

„ După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândirilor chip vieţuitor
cât este de ticăloasă viaţa unui om peritor de foame şi a dat credincioşilor săi
sfaturi, zămislite în mintea lui înţeleaptă … ”
( Ioan Slavici – Popa Tanda )

c ) „ Parcă dumitale ţi-i frică noaptea ? Văd că ai baltag .”


……………………………………………………………………………
- Arată-mi şi mie acel baltag . Poftesc să-l văd. Are şi Gheorghiţă , flăcăul
meu , unul , alcătuit la fel.
Bogza rânji nu cu voie bună şi trecu femeii baltagul prin latura mesei.
………………………………………………………………………………
- […] Eu cred aşa , domnu Calistrat , că soţul meu umbla singur la deal pe
drumul Stânişoarei şi se gândea la oile lui . Poate se gândea şi la mine . Eu
n-am fost de faţă , dar ştiu . Mi-a spus Lipan , cât am stat cu dânsul , atâtea
nopţi, în râpă .
- Ce ţi-a spus ? râse Bogza .
- Mi-a spus cum a fost … ”
( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

20
Complementul circumstanţial de loc
1. Precizaţi ce funcţie sintactică au cuvintele scrise diferit şi ce părţi de
vorbire reprezintă acestea:

Tata merge de acasă până la firmă cu maşina .


Noi locuim în centrul oraşului şi de la serviciu până acasă mergem pe jos.
În această vară am fost la Călimăneşti la nişte vechi prieteni .
Colegii mei merg la bibliotecă pentru că acolo vor găsi cărţile recomandate
de profesorul de limba română.
În faţa primăriei, edilii oraşului au ridicat un monument în memoria eroilor
căzuţi în luptele pentru apărarea teritoriilor româneşti.
La sfârşit de sătămână tata merge la pescuit împreună cu alţi pescari.

2. Formulaţi opt propoziţii în care complementele circumstanţiale de loc să


fie exprimat prin adverbe de loc.

3. Alcătuiţi opt propoziţii în care complementele circumstanţiale de loc să fie


exprimate prin substantive cu prepoziţii în cazurile Ac. şi G.

4. Identificaţi complementele circumstanţiale de loc şi precizaţi prin ce părţi


de vorbire sunt exprimate:

Ajungând la ai mei, m-am bucurat nespus când i-am revăzut şi am rămas la


ei două săptămâni.
În jurul celor doi s-au aşezat toţi oaspeţii.
În weekend îmi place să merg la pescuit.
Acolo vin toţi pasionaţii acestei activităţi.

5. Identificaţi şi analizaţi complementele circumstanţiale de loc din textele


de mai jos.:

a ) „ –Domnule, strigau, domnule un câine turbat”


Numaidecât se ivi din târlă un om voinic şi mustăcios cu o nuia în mână… .
- Unde ?
- Uite-l acolo, domnule …şi copiii arătau cu mâinile întinse spre el .
Învăţătorul se uită de departe la el .”
( Vasile Voiculescu – Ciobănilă )

21
b ) „ Ceilalţi se adunaseră în spatele lui, afară de Ismail , care robotea în
bucătărie , silindu-se să pregătească o cină fără miros de cânepă şi de
vopsele, în cinstea noului venit.
( Radu Tudoran – Toate pânzele sus )

c ) „ S-a dus furtuna-n zări ş-acum se-ntrec miresmele-n putere:


Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie .”
( Dimitrie Anghel- După ploaie )

d ) „ De după dealuri arse şi trudite ,


Înalţă creste albe nori de plumb .
S-adună –n iarbă umbre încâlcite
Şi , aspru geme vântul prin porumb.

Câmpia de paragină şi scrum ,


Întinde braţe lungi de colb în drum .
Apoi îşi strânge sufletu-n păduri,
Căscând în râpi dogoritoare guri…

Dar norii sterpi coboară-n depărtare .


Şi abia vibrează dincolo de zare
Un tunet lung , cu prăbuşiri de stâncă…
Iar soarele s-arată alb şi mat.”
( Otilia Cazimir – Iulie )

e ) „ Vină încoace , Gheorghiţă, vorbi ea trezită din nou de griji multe.”


( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

22
Complementul circumstanţial de timp
1. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor scrise diferit din enunţurile de mai
jos şi arătaţi prin ce se exprimă:

În pauză elevii repetă lecţiile şi-şi clarifică anumite lucruri neînţelese. De


dimineaţă a început ploaia care a durat până seara. În fiecare vară mergem
la munte sau la mare pentru a ne odihni. Elevii nu întârzie niciodată la ore .
Ei intră în clasă înaintea profesorilor. După examene am plecat să mă
relaxez într-o tabără de la munte. Înainte de a lua medicamentele trebuie să
mâncăm. Zilnic merg pe jos pentru a-mi menţine silueta şi sănătatea .
În preajma sărbătorilor toţi cetăţenii se aprovizionează cu diverse alimente.
Croşetând, te poţi relaxa . Venind spre şcoală, am întâlnit o veche prietenă.
Cântăreţului de pe scenă i-a plăcut muzica de mic. Din copilărie mi-am
petrecut vacanţele la ţară la bunici .

2. Alcătuiţi opt propoziţii în care complementul circumstanţial de timp să fie


exprimat prin adverbe de timp .

3. Formulaţi opt propoziţii în care complementele circumstanţiale de timp să


fie exprimate prin substantive cu prepoziţii în cazurile Ac. şi G., verbe la
infinitiv şi gerunziu , pronume în cazurile G. şi Ac. şi numerale cardinale ,
ordinale şi colective cu valoare substantivală în aceleaşi cazuri cu prepoziţii.

4. În funcţie de context, alegeţi forma corectă din paranteză.


( Odată / o dată ) îmi plăceau foarte mult portocalele .
Pentru astăzi am citit lecţia ( o dată / odată ) .
Am decis să ne întâlnim la ( o dată / odată ) convenabilă pentru amândoi .
El citeşte ( întruna / într-una ) , dar nu reţine nimic .
( Într- una / întruna ) din zile vom reveni asupra discuţiei de astăzi.
Astăzi colega mea n-a răspuns ( niciodată / nici o dată ) .
( Niciodată / nici o dată ) nu am suferit de foame .
( Câteodată / câte o dată ) îmi amintesc de zilele petrecute la bunici .
Fiecare copil va ieşi la tablă ( câteodată / câte o dată ) .
( De mult / demult )aşteptam sărbătorile de iarnă cu mari emoţii .
Te aştept ( de mult / demult ) şi aproape mi-am pierdut răbdarea .

5. Identificaţi complementele circumstanţiale de timp din enunţurile de mai


jos şi precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate :

23
a ) „ Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau prin
părţile noastre pe când începusem şi eu drăgăliţă – Doamne, a mă ridica
băieţaş la casa părinţilor mei …”
( Ion Creangă – Amintiri din copilărie )

b ) „ În trenul acesta, încă înainte de a ajunge în inima Ţării Moţilor , am


văzut două lucruri minunate. Am văzut o femeie mâncând un măr, şi felul
cum moţii privesc munţii. Pe urmă n-am mai văzut nimic atât de adânc, de
revelator .”
( Geo Bogza – Ţara de piatră )

c ) „ Cândva câinele şi pisica trăiau ca fraţii. Iar acum n-o poate suferi pe
pisică , o urmăreşte la tot pasul, latră la ea şi încearcă s-o încolţească . De
ce ?...
Odată stăpânul a chemat câinele şi pisica şi le-a zis :
- Fiţi cu ochii în patru ! Păziţi-mi averea , căci vedeţi şi singuri că s-au
înmulţit hoţii , iar şoarecii au umplut pivniţele .
- O păzim noi , nu te teme , a mieunat pisica, dar ce vom avea din asta ?
- O să vă hrănesc , a răspuns stăpânul .
- Cu ce ? a întrebat câinele nerăbdător.
- Dimineaţa cu carne fiartă , iar seara cu carne prăjită .”
( Câinele şi pisica – Poveste populară )

d ) „ În 1912 tata a fost mutat cu garnizoana la Cernavodă. Am rămas acolo


doi ani .”
( Mircea Eliade – Cele dintâi lecturi )

e ) „ În acel timp de chin şi de jale, strălucea peste Olt, în Craiova, un bărbat


ales şi vestit şi lăudat prin frumuseţea trupului său, prin virtuţile lui alese şi
feliurite …”
……………………………………………………………………………..
Sosind în locul unde trebuia a priimi moartea , gâdea , cu satârul în mână cu
inima crudă, cu ochii sângeroşi , se apropie de osândit .”
( Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazul )

6. Analizaţi complementele circumstanţiale de timp din textele date mai jos :

a ) „ Într-o toamnă aurie am auzit multe poveşti la Hanul Ancuţei. Dar asta s-
a întâmplat într-o depărtată vreme, demult, în anul când au căzut de Sântilie

24
ploi năprasnice şi spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri ,
deasupra puhoaielor Moldovei .”
( Mihail Sadoveanu – Iapa lui Vodă )

b ) „ D . Lefter , până adineauri , habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă


lotăriile . D . Lefter sare să deschidă, bănuind în gând : „ Hait! Iar ne cheamă
deseară la serviciu extraordinar turbatul ( turbatul e şeful ) să ne canonească
până la miezul nopţii … ”
( I .L. Caragiale – Două loturi )

25
Complementul circumstanţial de mod
1. În locul punctelor puneţi cuvintele corespunzătoare ca sens dintre
cuvintele date mai jos:

Atunci când elevii gândesc …ei răspund …la toate întrebările puse de
profesori.
Maria vorbeşte …ca un vorbitor nativ al acestei limbi.
Ea a studiat … această disciplină pentru că doreşte să se înscrie la un liceu
de profil.
Ileana nu se teme … de un posibil insucces .
De două zile vântul suflă … , încât duce cu el tot ce întâlneşte în cale .
Ionel este mai liniştit … este colegul său, Marius .
Ei merg … la şcoală şi intră … în clasă pentru a mai repeta lecţiile .
În sesiune studenţii studiază … pentru a lua toate examenele cu note mari .
Mama citeşte … muzică .
Şi eu procedez … când citesc sau lucrez.

Cuvinte de folosit : îndeajuns, corect, englezeşte, temeinic, deloc, tare,


decât, împreună, repede, înzecit, ascultând, astfel .

2. Alcătuiţi şase propoziţii în care complementul circumstanţial de mod să


fie exprimat prin adverbe de mod .

3. Formulaţi şase propoziţii în care complementele circumstanţiale de mod


să fie exprimate prin substantiv în cazul Ac. cu prepoziţii, substantiv în cazul
D. cu prepoziţii, pronume în cazul Ac. cu prepoziţii, numeral în cazul Ac .
cu prepoziţii, verb la modul infinitiv şi verb la modul gerunziu.

4. Identificaţi şi analizaţi complementele circumstaţiale de mod din textele


de mai jos :

a ) „ – Vino, măi, mai iute, îi zisei eu nerăbdător.


- Lasă, că vă ajung eu, răspunse el zâmbind .
…………………………………………………………………………….......
Budulea cel cu fluierul în şerpar venea toate vinerile şi ne aducea câte ceva
de acasă . El pleca de joi şi venea încet , întotdeauna cu traista plină .
………………………………………………………………………………...
D-nul profesor Wondracek a sărit mânios, fiindcă Huţu s-a ridicat şi-a zis: ”

26
( Ioan Slavici – Budulea Taichii )

b ) „ Gheorghiţă, vorbi cu mirare femeia, mi se pare că pe baltag e scris


sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tatu- tău .”
( Mihail Sadoveanu – Baltagul )

c ) „ Vreun an de zile a dus-o părintele Trandafir cu sfatul. Oamenii ascultau


bucuros ; le plăcea să stea de vorbă cu popa şi chiar se prindeau de sfaturi. „
( Ioan Slavici – Popa Tanda )

d ) „ Când au ostenit bine chivuţele , a plecat şi d. Lefter , destul de ostenit şi


dumnealui , şi cu capul gol , de degrab ' ce-i era – şi chivuţele după el : „
( I. L. Caragiale – Două loturi )

e ) „ Afară suflă vântul şi ploaia bate- geamuri ,


Şi nori sporesc pe boltă ca zdrenţuite flamuri ,
Mor macii-n lac de sânge pe margini de răzoare ,
Şi plânge firav cimbrul şi gingaşa cicoare ,
Sălbatica răsură aprinsă –n crâng ca focul
Pe vânt împrăştiată îşi plânge dus norocul .”
( Barbu Fundoianu – Augur de toamnă )

f ) „ Ridică piciorul , o păşeşte dispreţuitor şi trece , măreţ , mai departe.


Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe . ”
( Emil Gârleanu – Mărinimie )

g ) „ Sus pe culme bradul verde


Sub zăpada albicioasă
Printre negură se pierde
Ca o fantasmă geroasă ,

Şi priveşte cu- ntristare


Cum, se plimbă prin răstoace
Iarna pe un urs călare ,
Iarna cu şapte cojoace .”
( Vasile Alecsandri – Bradul )

27
TEST – GRILĂ
Părţile secundare de propoziţie
1. În propoziţia „ Explicaţiile profesorului ne sunt foarte utile .” , atributul
este :
a) substantival genitival
b) substantival prepoziţional
c) pronominal

2. În propoziţiile „ Părinţii mei trăiesc la ţară ”. şi „ Casa alor mei este


aşezată în centrul comunei .” cuvintele subliniate sunt:
a) atribut adjectival , atribut pronominal
b) atribut pronominal , atribut adjectival
c) atribut adjectival , atribut adjectival

3. În propoziţiile „ Oamenii de la ţară sunt mai credincioşi .” , „ Această


femeie pare de la ţară .” şi „ Ei veneau de la ţară .” cuvintele subliniate
sunt :
a) nume predicativ, complement circumstanţial de loc, atribut
substantival prepoziţional
b) nume predicativ, complement circumstanţial de loc, atribut
substantival prepoziţional
c) atribut substantival prepoziţional , nume predicativ , complement
circumstanţial de loc

4. În propoziţiile „ Venea cântând . ” şi „ Lucrul cântând este mai


plăcut .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) atribut verbal , complement circumstanţial de mod
b) atribut adjectival, complement circumstanţial de mod
c) complement circumstanţial de mod , atribut verbal

5.În propoziţiile „ Mama a plecat fără a spune un cuvânt . ” , „ Mama şi-a


dat seama de nota obţinută până a-i spune eu .” şi „Intenţia de a spune
totul a avut-o de la început .” cuvintele subliniate au , în ordine, funcţia
sintactică de :
a) atribut verbal , complement circumstanţial de timp, complement
circumstanţial de mod

28
b) complement circumstanţial de mod , complement circumstanţial de
timp, atribut verbal
c) complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de
mod , atribut verbal

6. Cuvintele subliniate din propoziţiile „ Mă tem a spune gândurile


mele .” , „Eu nu pot spune gândurile mele . ” şi „ Ea ascultă fără a spune
un cuvânt .” au în ordine funcţiile sintactice:
a) complement indirect, complement circumstanţial de mod ,
complement direct
b) complement indirect , complement direct , complement circumstanţial
de mod
c) complement circumstanţial de mod , complement indirect ,
complement direct

7. În propoziţiile „ Am auzit ura! ” şi „ Strigătul ura ! a răsunat pe


holurile liceului .” cuvântul subliniat este :
a) complement direct , atribut interjecţional
b) atribut interjecţional , complement direct
c) complement indirect , atribut interjecţional

8. În propoziţiile „ Clădirea de acolo este sediul Parlamentului


României .” şi „ Specialistul a venit de acolo cu o experienţă nouă în
domeniul practicat .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) complement circumstanţial de loc , complement circumstanţial de
mod
b) atribut adverbial, complement circumstanţial de loc
c) complement circumstanţial de loc, atribut adverbial

9. Cuvintele subliniate au în propoziţiile „ Am comandat un tort pentru cei


doi . ” , „ Am ajuns la şcoală după cei doi . ” şi „ Am răspuns ca cei doi .”
următoarele funcţii sintactice :
a) complement indirect, complement circumstanţial de mod ,
complement circumstanţial de timp
b) complement indirect , complement circumstanţial de timp ,
complement circumstanţial de mod
c) complement circumstanţial de timp , complement indirect ,
complement circumstanţial de mod

29
10. În propoziţiile „ Ieri m-am apucat de tradus un text . ” şi „ Pentru
textul de tradus am nevoie de un dicţionar mai mare . ” cuvintele subliniate
au , în ordine , funcţia sintactică de :
a) complement indirect, atribut verbal
b) atribut verbal , complement direct
c) atribut verbal , complement indirect

TEST – GRILĂ
Părţile de propoziţie
1. În propoziţiile „ S-a auzit strigând . ” , „ Am auzit strigând .” , „ Te-ai
salvat strigând după ajutor . ” şi „ La tot pasul întâlneşti bătrâni strigând
după ajutor .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) subiect , complement direct , complement circumstanţial de mod ,
atribut verbal
b) complement direct , complement circumstanţial de mod , atribut
verbal , subiect
c) subiect, atribut verbal , complement circumstanţial de mod ,
complement direct

2. În propoziţiile „ Colegul meu este totdeauna împotriva celorlalţi .” , „ El


s-a manifestat împotriva celorlalţi .” şi „ Atitudinea împotriva celorlaţi i-a
adus dezaprobarea tuturor . ” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) complement circumstanţial de mod , nume predicativ, atribut
pronominal prepoziţional
b) atribut pronominal prepoziţional, nume predicativ , complement
circumstanţial de mod
c) nume predicativ , complement circumstanţial de mod , atribut
pronominal prepoziţional

3. În propoziţiile „ A învăţa este datoria elevilor .” , „ Datoria elevilor este


de a învăţa .” , „ Unii elevi nu ştiu a învăţa .” şi „ Andreea s-a gândit a
învăţa limba germană .” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) subiect, nume predicativ , complement direct , complement indirect
b) complement direct , nume predicativ , complement indirect, subiect
c) complement indirect , complement direct , subiect , nume predicativ

30
4. În propoziţiile „ Este vai de noi.” , „ Deodată s-a auzit vai !” şi „De
undeva , din camera alăturată am auzit vai !” cuvântul vai are funcţia
sintactică de :
a) nume predicativ, complement direct , subiect
b) nume predicativ , subiect , complement direct
c) complement direct , subiect , nume predicativ

5. În propoziţiile „ Mama a cumpărat cadoul pentru mine .” , „ Cadoul


pentru mine îl cumpărase de vreo două săptămâni .” şi „ Cadoul
cumpărat de mama este pentru mine . ” cuvintele subliniate sunt :

a) complement indirect , atribut pronominal , nume predicativ


b) atribut pronominal , nume predicativ , complement indirect
c) nume predicativ , atribut pronominal , complement indirect

6. În propoziţiile „ Mă pregătesc de redactat un referat .” , „ Referatul de


redactat se referă la educaţia morală a tinerei generaţii .” şi „Acest text
este de redactat . ” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) atribut verbal , complement indirect , nume predicativ
b) complement indirect , atribut verbal , nume predicativ
c) nume predicativ , complement indirect , atribut verbal

7. Cuvântul ziua are în propoziţiile : „ Ziua lucrăm şi noaptea ne


odihnim.”, „ Ziua aceasta se arată frumoasă.” şi „ Aceasta este ziua
aşteptată de mine. ”
următoarele funcţii sintactice :
a) complement circumstanţial de timp , subiect , nume predicativ
b) subiect , nume predicativ, complement circumstanţial de timp
c) nume predicativ , subiect , complement circumstanţial de timp

8. În propoziţiile : „ El pare bolnav.” , „ Sunt doi ani de la inaugurarea


acestui edificiu. ” şi „Copiii sunt neatenţi. ” predicatele sunt în ordine :
a) nominal, nominal , verbal
b) nominal , verbal , nominal
c) verbal , nominal, nominal

9. În propoziţia „ Tânărul acesta este apt pentru înscrierea la un liceu


sportiv.” cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a) complement direct

31
b) complement indirect
c) complement circumstanţial de mod

10. În enunţul „ Copilul se împiedică şi deodată , zdronc ! pe ciment .” al


doilea predicat se exprimă prin:
a) verb predicativ
b) verb copulativ şi nume predicativ
c) interjecţie predicativă

Test –grilă (Părţile principale de propoziţie )


1b) , 2 a): c), 3 a), 4 a) , 5 c): b), 6 b), 7 b): b) 8 a) , 9 a) , 10 b).

Test – grilă (Părţile secundare de propoziţie )


1a), 2a), 3c), 4c), 5b), 6b), 7a), 8b), 9b, 10a.

Test – grilă (Părţile de propoziţie )


1a), 2c), 3a), 4b), 5a), 6b), 7a), 8b) 9b, !0c).

32
SINTAXA FRAZEI
1. Împărţiţi frazele de mai jos în propoziţii arătând : felul predicatelor,
elementele de relaţie , felul propoziţiilor.

a ) „ Căprioara îl linge şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă


a iedului .”
( Emil Gârleanu – Căprioara )

b ) „ Huţu o cunoştea şi s-a dus să-i sărute mâna , dar ea n-a primit, ci i-a zis
că s-a făcut mare şi s-a uitat la el .”
( Ioan Slavici –Budulea Taichii )

c ) „ Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ


stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o
cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea
înţărcaului venise de mult încă. ”
( Emil Gârleanu – Căprioara )

d) „Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maioraşul, îl scuipă, să nu-l


deoache , şi-l lasă jos. ”
( I. L. Caragiale – Vizită… )

e ) „ El a pus sabia în teacă, salută milităreşte şi merge într-un colţ al


salonului unde, pe două mese, pe canapele, pe foteluri şi pe jos, stau
grămădite fel de fel de jucării .”
( I .L. Caragiale – Vizită …)

2. Delimitaţi frazele de mai jos în propoziţii, stabiliţi felul propoziţiilor şi al


elementelor de relaţie din frază:

a ) „ Cum ajunse acasă, se duse încruntat la căsuţa vitelor şi alese la o parte


doi căluţi pagi, care se împărecheau bine la umblet şi erau mai buni la ham. ”
(Mihail Sadoveanu- Baltagul)

b ) „ După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândirilor chip


vieţuitor cât este de ticăloasă viaţa unui om peritor de foame, şi a dat

33
credincioşilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înţeleaptă, cum ei ar trebui
să lucreze în primăvară , în vară, în toamnă şi în iarnă.
( Ioan Slavici – Popa Tanda )

c ) „ Budulea s-a gândit dar să vie ca să-l ieie pe Huţu şi să-l ducă acasă ,
dar să nu-i spuie nimic, pentru ca să vadă ce zice .”
( Ioan Slavici – Budulea Taichii )

d ) „ Ş-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii


în cap şi să tropăie din picioare, făcând aşa un tărăboi, încât a trebuit
bancherul să ceară ajutorul forţei publice ca să scape de d. Lefter..”
( I.L.Caragiale – Două loturi )

e ) „ Hassan, de mirare, e negru – pământ ;


Nu ştie de-i vis , ori aieve-i ,
El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
El vede ghiaurul că-i suflet de vânt
Şi-faţă-i puterile turcilor sunt
Tăriile plevei.”
( George Coşbuc – Paşa Hassan )

f ) „ Celor care s-au arătat interesaţi de sfaturile mele , le-am spus că ,


înainte de toate , trebuie să asculte foarte multe emisiuni , de toate felurile ,
ca să constate ei înşişi dacă îi atrage acest fel de comunicare .”

( Paul Grigoriu – Cristina Ambrozie , Preluaţi ştafeta de la Paul Grigoriu, în


revista Cutezătorii , nr. 11, 2007 )

34
BIBLIOGRAFIE

1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic,


Bucureşti, 1998
2. Dicţionarul ortografic , ortoepic şi morfologic al limbii române , Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005
3. Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005
4. Bulgăr ,Gh. , Dicţionar de sinonime , Editura Palmyra, Bucureşti, 1993
5. Bulgăr , Gh., Felecan , Nicolae, Dicţionar de omonime, Editura Vox,
Bucureşti, 1996
6. Bucă , Marin, Vinţeler , Onufrie, Dicţionar de antonime, Editura Vox,
Bucureşti, 1996
7. Cârstocea, Elena , Columban, Monica , Corcheş, Horia , Kudor ,
Dorina, Sfîrlea, Lenuţa, Limba şi literatura română Pregătire completă,
Grup Editorial Art, Bucureşti , 2010
8. Condei, Cecilia, Limba română, Grile , Teste , Rezolvări, Editura Sarmis ,
Craiova, 1996- 1997
9. Evaluare naţională 2011 , editura Nomina , Piteşti ,2010
10. Felecan , Nicolae, Dicţionar de paronime , Editura Vox, Bucureşti, 1996
11. Hristea , Theodor, Limba română , teste rezolvate , teste de analizat şi
un glosar de neologisme , Editura Petrion, Bucureşti,1998
12. Hristea , Theodor ş .a. , Sinteze de limba română, Editura Albatros,
Bucureşti ,1984
13. Iliescu Ada , Gramatica practică a limbii române actuale , Ediţia a II-a
revizuită
14 . Ioniţă, Florin, Stan , Mihail , Lascăr , Marilena , Limba şiliteratura
română Evaluare naţională 2010 , Grup Editorial Art, Bucureşti , 2010
15. Iordăchescu , Carmen, Limba română, Fonetică Vocabular, Ediţia a II-
a , Editura Carminis, Piteşti, 1997
16. Limba română , Manual pentru clasa a V-a , Editura Humanitas
Educaţional, Bucureşti,2002
17. Limba română, Manual pentru clasa a V-a , Editura ALL, Bucureşti,
2000
18. Limba română, Manual pentru clasa a VI-a , Editura Didactică şi
Pedagogică, 1998
19. Popa , Ion, Popa Marinela, Gramatica limbii române pentru clasele
V-VIII, Editura Niculescu , Bucureşti 1996

35
20. Popa , Ion, Popa Marinela , Limba română, Fonetică. Vocabular ,
Editura Niculescu, Bucureşti, 2001
21. Popescu, Ştefania , Gramatica practică a limbii române, cu o culegere
de exerciţii , Editura TEDIT FZH, Bucureşti, 2001
22. Seche, Luiza – Seche , Mircea , Dicţionar de sinonime, Editura
Enciclopedică, Bucureşti , 1993
23. Stan, Mihail, Aspecte ortografic , ortoepice şi morfologice ale limbii
române conform DOOM², Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007
24. Şuteu Flora, Şoşa Elisabeta, Îndreptar ortografic şi morfologic, Editura
Floarea darurilor, Bucureşti ,1999
25. Ţicleanu, Maria, Ţicleanu, Dumitru, Gramatica limbii român în teste
-gril , Editura Alutus, Slatina, 2001

36

S-ar putea să vă placă și