Proiect didactic

Clasa : a IX-a

Subiectul : Virgula în propoziţie. Semnele de punctuaţie.

Obiective operationale: La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili

O1- sa foloseasca corect virgula în cadrul unei comunicari (care exprima o enumerare sau în marcarea substantivului aflat în cazul vocativ);

O2- sa asocieze semnul de punctuatie corespunzator tonului comunicarii orale;

O3- sa creeze propozitii în care folosesc virgula ;

O4- sa enumere situatiile în care se foloseste virgula ca semn de punctuatie ;

O5- sa completeze cu semnul de punctuatie corespunzator un text lacunar ;

Tipul lectiei : mixta

Strategii didactice : conversatia, exercitiul, problematizare, munca independenta, jocul didactic.

Demersul didactic

1. Evocarea

Joc didactic: ,,Vocala insistentă” alcătuiesc cuvinte în care se repetă de 3 ori vocala O, E.

Fişă de lucru

Formaţi propoziţii cu cuvintele din plic, apoi puneţi semnele de punctuaţie corespunzătoare.
 Elevii pregătesc se spectacol de
pregătit Doru costumul ai
pregătit Am masca pelerina bagheta şi
frumos spectacolul Ce va fi
. - , ! ?
2. Realizarea sensului

Anuntarea temei si a obiectivelor operationale

 Elevii sunt anuntati ca la sfârsitul activitatii vor putea sa foloseasca corect virgula si celelalte semnele de punctuatie
învatate, vor putea sa formuleze singuri propozitii în care sa foloseasca aceste semne.

I. Pornind de la fişele de lucru – Anexa 1- (care conţin texte din care elevii, organizaţi în patru grupe, vor extrage semnele de
punctuaţie şi pe cele de ortografie) şi de la răspunsurile elevilor, se identifică şi se sintetizează la tablă: semnele de punctuaţie:
semnul întrebării, semnul exclamării, două puncte, punctele de suspensie, ghilimelele, parantezele, punctul şi virgula;

semnele de ortografie: apostroful, cratima,

semnele care pot îndeplini ambele funcţii: bara oblică, blancul, punctul, linia de pauză, cratima, virgula

II. Elevilor (organizaţi în 10 perechi) li se distribuie alte fişe- Anexa 2-, conţinând texte/enunţuri pornind de la care ei trebuie să
identifice funcţiile semnelor de punctuaţie/ortografie

III. Toţi elevii primesc o altă fişă de lucru- Anexa 3-, care cuprinde texte, pornind de la care ei trebuie să identifice valoarea
expresivă a câtorva semne de punctuaţie/ortografie
 Elevii primesc plicuri- Anexa 4- care conţin foi A4, cu numele unui semn de punctuaţie/ortografie înscris pe ele şi informaţii cu
privire la rolul acestora, la nivel sintactic ori stilistic. Li se cere să ordoneze informaţiile, pornind de la ceea ce au învăţat în
timpul orei.

Evaluarea răspunsurilor se realizează prin metoda „turul galeriei”- fiecare pereche, din cele 10 formate anterior, evaluează, în
cascadă, lucrarea colegilor

3. Reflecţia

Testul de 3 minute- Anexa 5-

Evaluarea se realizează reciproc (în pereche), folosindu-se baremul de corectare oferit de profesor

Elevilor li se proiectează, cu ajutorul videoproiectorului, imaginea şi explicaţii privind semen de punctuaţie extreme de rar
folosite-Anexa 5-

Realizarea evaluării ( prin note, aprecieri, prin valorificarea testului de 3 min.)

Teme pentru studiul independent:

4 grupe: Comentaţi valorile stilistice ale semnelor de punctuaţie din textele următorae;

Corectaţi erorile din enunţurile următoare (pentru elevii cu ritm lent de învăţare)

4. Extinderea

- sa compuna patru propozitii în care sa se afle virgula;

- sa creeze un scurt text în care sa foloseasca virgula (în cazuri diferite);

ANEXA 1
Fişă de lucru

Grupa I
Identificaţi semnele de punctuaţie din următoarele fragmente:
a) „Despre echilibru vorbim şi acum. Despre cumpănirea resurselor şi redimensionarea necesităţilor. Despre asta vorbim tot timpul. Despre asta vorbeam şi azi
dimineaţă, când am fost strigat de un vecin:
- Auzi, mă? Cică s-a găsit petrol! Că petrolul nu e biotic, cum au tot vrut să ne facă să credem unii şi alţii ca să ne poată controla. Petrolul e o substanţă
abiotică, se creează continuu, n-are nicio treabă cu fosilele şi cu dinozaurii, iar rezervele nu vor seca niciodată.
Da… despre echilibru e vorba.”
(articolul O cultură a echilibrului de Michael Haulică- scriitor şi critic de literatură SF, din revista „Ştiinţă & Tehnică”, Nr. 6, septembrie 2011, pag. 69)

b) „Eu aici îs trecător... cuvânta, cu oala în mână, dumnealui Ioniţă comisul; eu încalic şi pornesc în lumea mea... Roibu’ meu îi totdeauna gata, cu şaua pe el...
Cal ca mine n-are nimeni... încalic, îmi plesnesc căciula pe-o ureche şi mă duc, nici nu-mi pasă..."
De dus însă nu se ducea. Stătea cu noi.
- Într-adevăr... îi răspunse într-un rând moş Leonte; cal ca al dumnitale nu se găseşte, să umbli nouă ani, la toţi împăraţii pământului! Numai pielea lui câte
parale face! Când mă gândesc, m-apucă groaza...”
(Mihail Sadoveanu- Iapa lui Vodă)

Grupa II
Identificaţi semnele de ortografie din următoarele fragmente:
a) „Despre echilibru vorbim şi acum. Despre cumpănirea resurselor şi redimensionarea necesităţilor. Despre asta vorbim tot timpul. Despre asta vorbeam şi azi
dimineaţă, când am fost strigat de un vecin:
- Auzi, mă? Cică s-a găsit petrol! Că petrolul nu e biotic, cum au tot vrut să ne facă să credem unii şi alţii ca să ne poată controla. Petrolul e o substanţă
abiotică, se creează continuu, n-are nicio treabă cu fosilele şi cu dinozaurii, iar rezervele nu vor seca niciodată.
Da… despre echilibru e vorba.”
(articolul O cultură a echilibrului de Michael Haulică- scriitor şi critic de literatură SF, din revista „Ştiinţă & Tehnică”, Nr. 6, septembrie 2011, pag. 69)

b) „Eu aici îs trecător... cuvânta, cu oala în mână, dumnealui Ioniţă comisul; eu încalic şi pornesc în lumea mea... Roibu’ meu îi totdeauna gata, cu şaua pe el...
Cal ca mine n-are nimeni... încalic, îmi plesnesc căciula pe-o ureche şi mă duc, nici nu-mi pasă..."
De dus însă nu se ducea. Stătea cu noi.
— Într-adevăr... îi răspunse într-un rând moş Leonte; cal ca al dumnitale nu se găseşte, să umbli nouă ani, la toţi împăraţii pământului! Numai pielea lui câte parale
face! Când mă gândesc, m-apucă groaza...”
(Mihail Sadoveanu- Iapa lui Vodă)
ANEXA 2

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de ortografie

1. Anii ’60 sunt celebri datorită mişcării Hippie. (apostroful)

2. Restaurantele Mc Donald’s sunt preferate de copii.
3. Eugene O’Neill este un cunoscut dramaturg american.

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de punctuaţie/ortografie

1. Relaţia individ/societate este subiectul conferinţei de astăzi. (bara oblică)

2. „A fost odată ca-n poveşti/ A fost ca niciodată”
3.S-a stabilit că 2/3 dintre elevii participanţi vor primi diplome.

4. Maşina circula cu 100 de km/h.

(blancul)
Ce diferenţiază următoarele cuvinte/grupuri de cuvinte: câteodată/câte o dată; niciunul/ nici unul; altă dată/altădată?
Construiţi câte un enunţ cu fiecare cuvânt/grup de cuvinte.

Corectaţi greşelile din următoarele enunţuri:

(punctul)
1. Am constatat că un nr mare de participanţi a obţinut premii.
2. D-ta. mi-ai spus că s-a recoltat cca. Jumătate din suprafaţa cultivată.
3. Oraşul nostru este aşezat în N.-E.
4. Ai cumpărat un kg. de mere?
5. La chimie am aflat că Na. se mai numeşte şi sodiu.
6. Numărul bolnavilor de S.I.D.A. a crescut.

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de punctuaţie/ortografie

1. „Tatăl meu- Ion Ionescu- era un bărbat adevărat” __
(linia de pauză)
2. „Faţa ei- lună plină”
3. „- N-aş vrea- îmi zise el- să te supăr!”

4. Prietenia „canadiano- nord-americană” este recunoscută de toţi.

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de punctuaţie

1. Lacrimile îi curgeau din ochi valuri-valuri! - (cratima)
2. Distanţa Bucureşti-Botoşani se parcurge în şase ore.
3. În intervalul 10-15 iunie va avea loc acest concurs.
4. S-a clasat al II-lea.

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de ortografie

1. Mâncarea s-a ars! - (cratima)
2. Nu-i nici prea-prea, nici foarte-foarte!
3. Ex-preşedintele Franţei a susţinut o declaraţie în faţa presei.
4. Albă-ca-Zăpada este un personaj îndrăgit.
5. „M-or troieni cu drag/Aduceri-aminte!”
6. 10-le primit m-a bucurat mult.
7. Show-ul a fost reuşit.
8. Itemul al treilea m-a pus în dificultate.
9. Ne-no-ro-ci-tu-le, iar ai dat-o în bară!
 Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de punctuaţie/ortografie

1. Am cumpărat cireşe, mere, pere şi banane.

2. “Şi-n tine, călătorule, o să plouă”
3. Maria, fiica mătuşii mele, a sosit astăzi.

4. Cu chiu, cu vai am reuşit să răspundem.

5. Se auzi de mai multe ori: cioc, cioc, cioc şi apoi: trosc, pleosc!
6. A insistat doar, doar îl voi ajuta.

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de punctuaţie

1. “Goe zice cu ton de comandă: :
- Mam’ mare, de ce nu mai vine?” (I.L.Caragiale) (două puncte)
2. Iubita mea avea: ten ciocolatiu, ochi verzi, nas cârn şi un râs dumnezeiesc.

3. Avea o singură problemă: să ajungă la timp.

4. S-a antrenat zilnic: va învinge.

Explicaţi în ce contexte este folosit semnul de punctuaţie

1. “Viziunea poetului este transcrisă nu o dată sub semnul unei evidente detaşări”
„…” (ghilimelele)
2. Valoarea „estetică”a unei asemenea lucrări nu ne impresionează.
3. A fost prins cu “iarbă” în rucsac.
 BARA OBLICĂ

Când este semn de punctuaţie şi când de ortografie?

când are valorile: - în formulele ce indică unităţi de măsură:

km/h
- pe, supra: „2/3”, spre: „în data de 1/2
mai”,
- dintre: „relaţia indivd/societate”, ori:
„portret fizic şi/sau moral”
- când delimitează versurile în transcrierea
continuă, fără alineat: „A fost odată ca-n poveşti/
A fost ca niciodată”
 BLANCUL

Când este semn de punctuaţie şi când de ortografie?

- diferenţiază cuvintele scrise într-un cuvânt

de celelalte: „câte o dată/ câteodată”
„niciun/nici un”
Realizează aşezarea în pagină a unui
Obs: nici un se scrie aşa când este format din: text
1. conjuncţie şi articol: „Nu e nici un om
prost, nici un incult”
2. conjuncţie şi numeral: „N-am nici un frate,
nici mai mulţi”
3. conjuncţie şi pronume nehot: „N-a venit
nici unul, nici celălalt”
 PUNCTUL
Când este semn de punctuaţie şi când de ortografie?

- se pune la sfârşitul propoziţiilor enunţiative

(afirmative sau negative): - în abrevieri (dacă păstrează una/mai
multe litere din partea iniţială a cuvântului:
Maria citeşte. „etc., nr.”

Maria nu citeşte. OBS: Nu se pune punct după:

Marchează o pauză în vorbire - d-ta, cca

- puncte cardinale: N, V, S, E
„Merg la munte. Vii şi tu?” - simbolurile unităţilor de măsură:
cm, kg, km
- simbolurile din matematică, chimie:
Na, Cl
- abrevieri împrumutate: HIV, SIDA
 CRATIMA
Când este semn de punctuaţie şi când de ortografie?
- între cuvintele repetate când formează
o unitate: „valuri-valuri”
- între numerale, pentru a exprima o
aproximaţie: „Doi-trei elevi”
- precizează limita de: spaţiu: „Distanţa
Bucureşti-Botoşani”
- precizează limita de: timp: „În
intervalul 10-15 sept”
- precizează ierarhia într-o clasificare: „al
II-lea”
Poate avea caracter permanent sau accidental
1. LEAGĂ:
- cuvinte pronunţate împreună: „s-a ars”
- cuvinte care se repetă: „nici prea-prea, nici foarte-
foarte”
- perfixele ex-, ante-, pro-, post- în unele cuvinte sau
abrevieri: „ex-preşedinte”
- elementele componente ale unor cuvinte compuse:
„bună-credinţă”, „Albă-ca-Zăpada” sau locuţiuni:
„aduceri-aminte”
- articolul hotărât enclitic sau desinenţa unor cuvinte cu
formă fixă, abrevieri, împrumuturi: „Y-ul”, „10-le”,
PNL-ul”, „Show-uri”
OBS Dacă finalul cuvântului nu prezintă deosebiri faţă de
limba română, atunci nu se foloseşte cratima: „itemul”,
„trendul”
2.DESPARTE:
- silabele unui cuvânt pronunţat sacadat pentru
intensificarea sensului: „Ne-no-ro-ci-tu-le!”
 LINIA DE PAUZĂ
Când este semn de punctuaţie şi când de ortografie?

delimitează apoziţiile/construcţiile intercalate: „Tatăl

meu- Ion Ionescu- era un bărbat adevărat”

- înaintea unei comparaţii căreia îi lipseşte adverbul de

- în scrierea unor cuvinte complex
comparatie: „Faţa ei- lună plină”
compuse, care conţin cel puţin un
- marchează intervenţia autorului/naratorului în vorbirea cuvânt scris cu cratimă: „canadiano-
directă sau la sfârşitul ei: „- N-aş vrea- îmi zise el- să nord-american”
te supăr!”
 VIRGULA

Când este semn de punctuaţie şi când de ortografie?

se foloseşte cu o funcţie asemănătoare cu a

Desparte cratimei:

- părţi de propoziţie în cadrul propoziţiei - în interiorul unor locuţiuni adverbiale cu

1.Desparte termenii unei enumeraţii:
Am cumpărat cireşe, mere, pere şi banane.
2.Desparte un substantiv de o apoziţie/ apoziţia
de restul propoziţiei.
Zeus, fiul lui Cronos, ...
structură simetrică: cu chiu, cu vai; de bine,
de rău;
- între interjecţii identice care se repetă: cioc,
cioc, cioc; nani, nani; sau între intejecţii cu
valoare apropiată: trosc, pleosc;
- între cuvinte care se repetă- identic: doar,
doar sau cu unele modificări:încet,
încetişor;

3. Desparte un substantivul în vocativ de restul

propoziţiei.

“Şi-n tine, călătorule, o să plouă” (Ion Pillat, Iarnă)

Priveşte-le, nebunule, de-aproape! (Radu Stanca,

Arhimede şi soldatul)
Numele şi prenumele

Test

1. Sunt scrise corect:

a) un du-te-vino; un linge-blide; un pierde-vară; un zgârie-brânză;
b) un dute-vino; un linge blide; un pierde vară; un zgârie brânză;
c) un dute vino; un lingeblide; un pierdevară; un zgâriebrânză;

2. Identifică exemplul/exemplele greşit/e:

a) Făcutu-sa tema?;
b) Jeluim-aş şi n-am cui;
c) Î-mi spune inima ceva;
d) Dămi-l pe cel pe care l-am văzut;
e) Să-l întrebăm pe cel ce la văzut

3. Pune semnele de punctuaţie potrivite în secvenţa următoare:

„ Lasă-mă nene îngăimă copilul sfios şi se întoarse spre mine spunând
- Dacă eşti aşa de bun de ce nu mă ajuţi?”

4. Alege semnele de punctuaţie pentru a exprima cel puţin două sensuri diferite ale enunţurilor:
a) Nu plâng din cauză că mi-e frică
b) Ioana scrie tema