Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Ejectorul intra in componenta instalatilor de stingere:


a. cu jet de apa;
b. cu sprinkler;
c. cu formare interioara a spumei;
d. cu formare exterioara a spumei.
R. d
2. Forta portanta este utilizată:
a. in guvernarea active;
b. in guvernarea pasiva;
c. in guvernarea cu propulsoare;
d. nici in guvernarea active, nici in guvernarea pasiva.
R. b

3. Lanturile se caracterizeaza prin:


a. lungimea l;
b. calibrul d;
c. adancimea de ancorare h;
d. numarul zalelort n.
R. b

4. Biga cu cruceta nu are:


a. sistem de ridicare;
b. sistem de balansare;
c. sistem de gai;
d. vinciuri.
R. c

5. Capacele Mac Gregor sunt:


a. capace pliante;
b. capace rabatabile;
c. capace de translatie;
d. capace de rotatie.
R. c

6. Cand barca de salvare coboara, nu functioneaza:


a. frana centrifugala;
b. tamburul cilindric;
c. cuplajul centrifugal;
d. arboreal intermediar.
R. c
7. Miscarea de gai este:
a. o rotatie cu ax vertical;
b. o rotatie cu ax orizontal;
c. o translatie;
d. o roto-translatie.
R. a
8. Spuma pentru stingerea incendiului la nave are următoarea componenţă:
a. 90 % apa, 9,6 % aer, 0,4 % spumogen;
b. 90 % apa, 9,6 % spumogen, 0,4 % aer;
c. 90 % aer, 9,6 % spumogen, ,4 % apa;
d. 90 % aer, 9,6 % apa, 0,4 % spumogen;
R. d

9. Instalaţia de stins incendiu cu CO2 este o instalaţie de stingere:


a. de suprafaţă;
b. gravitaţională;
c. volumică;
d. inerţială.
R. c

10. Caracteristica de dotare este exprimată de relaţia:


a. N a  2 / 3  2Bh  0.1A ;
b. N a  3 / 2  2Bh  0.1A ;
c. N a  2 / 3  2Th  0.1A ;
d. N a  3 / 2  2Th  0.1A .
R. a

11. Momentul la arborele cârmei se determină cu ajutorul:


a. portanţei;
b. rezistenţei la înaintare;
c. forţei normale;
d. forţei tangenţiale.
R. c

12. Coarda profilului este:


a. distanţa dintre extrados şi intrados;
b. distanţa dintre bordul de atac şi bordul de fugă;
c. egală cu lungimea aripii;
d. distanţa dintre linia mediană şi intrados.
R. b

13. Anvergura este:


a. distanţa dintre extrados şi intrados;
b. distanţa dintre bordul de atac şi bordul de fugă;
c. egală cu lungimea aripii;
d. distanţa dintre linia mediană şi intrados.
R. c

14. Puterea indicată este dată de relaţia:


a. P  2QB nW  ;
D 2
b. P  Snp mi k [W];
4
c. P  Rv [W];
d. P  PB ax r [W].
R. b

15. Puterea utilă este dată de relaţia:


a. P  2QB nW  ;
D 2
b. P  Snp mi k [W];
4
c. P  Rv [W];
d. P  PB ax r [W].
R. c

16. Viteza relativă reprezintă:


a. rezultanta dintre viteza absolută şi viteza periferică;
b. viteza tangentă la linia de curent;
c. produsul dintre rază şi viteza unghiulară;
d. viteza navei.
R. b

17. Viteza periferică reprezintă:


a. rezultanta dintre viteza absolută şi viteza periferică;
b. viteza tangentă la linia de curent;
c. produsul dintre rază şi viteza unghiulară;
d. viteza navei.
R. c

18. Energia specifică creată de elice este invers proporţională cu:


a. turaţia elicei;
b. viteza navei;
c. viteza periferică;
d. pasul elicei.
R. d
v
19. În teoria elicelor pasul relativ   este de fapt criteriul:
nD
a. Re; b. Eu; c. Sh; d. Fr.
R. c
p
20. În teoria elicelor cifra de cavitaţie K  2 este de fapt dublul criteriului:
v 2
a. Re; b. Eu; c. Sh; d. Fr.
R. b

S-ar putea să vă placă și