CAPITOLUL I RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERILOR

1.1 Particularități ale entităților prestatoare de lucrări sau servicii

Potrivit legislației comunitare, prin entitate se înțelege ” orice întreprindere angajată într-o
activitate economică, adică o activitate constând în oferirea de bunuri sau prestarea de servicii
pe o piață dată, independent de statutul său juridic sau de modul de finanțare”.1

Pentru ca, condițiile să fie îndeplinite nu este necesar ca entitatea să aibe ca principal
obiectiv obținerea de profit. În funcție de aria în care activează, entitățiile pot fi fizice sau
juridice.

În cadrul acestora sunt create condiții foarte bune de desfăsurare a activității, având ca
scop creșterea productivității angajațiilor și plata contribuțiilor la bugetele statului.

Deci entitățiile pot fi considerate niște organisme vii care se nasc, trăiesc și mor. Ele
gestionează un ansamblu de resurse fizice și financiare și au ca obiect principal obținerea de
profit( Suciu, 2009).

Entitățiile mai poartă și denumirea de întreprinderi sau firme comerciale. Conform

profesorului Nicolescu întreprinderile reprezintă” organisme cu vocaţie industrială sau
comercială cu un centru de profit şi o singură activitate de bază”( Nicolesucu ș.a, 2008).
Astfel putem spune că acestea au rol esențial în economie, deoarece duc la creșterea
competitivității, forței de muncă și capitalului investit.

În ceea ce privește firma comercială, profesorul Suciu este de părere că aceasta

”poate să cuprindă mai multe unități care prestează activități identice, localizate în diverse
zone geografice sau filiale care fac afaceri diferite în aceași zonă”. Activitatea entității
generează două categorii de fluxuri:

 fluxuri de cheltuieli reprezentate de intrarea factorii de producție;

 fluxuri de venitruri, reprezentate de ieșirea factorilor de producție.( Suciu,2009).

1 http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/altele/legea-concurentei.html, accesat la 01.12.2016

1
 Analizând piața românească, observăm că majoritatea entităților prestatoare de servicii au
ca formă juridică de funcționare : societatea cu răspundere limitată. Conform ultimelor
statistici, în anul 2017 pe piața românească și-au început activitatea alte 11.656 de societăți cu
răspundere limitată, numărul lor fiind în scădere cu 18% comparativ cu anul 2016.2

1.1.1 Diagnosticul financiar

Cuvântul “diagnostic” provine din grecescul ”diagnostikos și înseamnă “a avea

capacitatea de a discerne”. Împrumutat din medicină în analiza financiară, diagnosticul
sugerează necesitatea consultării periodice a organizației pentru a-i analiza starea,
dinamiscmul și capacitatea de a se adapta schimbărilor care apar în mediul exterior ei. În
comparație cu diagnosticul medical, diagnosticul financiar nu se limitează doar la doar la
problemele întâmpinate de orgainizație ci găsește și o soluție.

Premisele diagnosticului sunt următoarele:

- orice organizație este un organism viu care parcurge toate etapele existenței: nașterea,
creșterea, maturitatea și moartea;

- în oricare din etapele parcurse, organizația se poate confruntă cu disfuncționalități cauzate de

factori interni și/sau externi;

- pentru creșterea longevității și bunăstării organizației este necesară supravegherea stării de

sănătate și prevenirea apariției unor anomalii funcționale. ( Achim, 2015).

1.2 Situatiile financiare, oglinda activității entităților

O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic financiar, care ofere
posibilitatea adoptării unor decizii şi stabilirea unor previziuni financiare, se bazează în primul
rând pe date şi informaţii provenite din situaţiile financiare ale întreprinderii, însă nu se poate
baza numai pe aceasta. Ea trebuie să înceapă prin adunarea mai multor informaţii:

 informaţii generale pe plan economic, fiscal şi monetar;

 informaţii asupra sectorului de care aparţine întreprinderea;
 informaţii de ordin economic şi juridic asupra întreprinderii( Petrescu b, 2008).

2 https://www.news.ro/economic/registrul-comertului-romanii-au-infiintat-17-251-firme-primele-doua-luni-
2017-11-3-putine-fata-aceeasi-perioada-anului-trecut-numarul-srl-uri-scazut-au-inregistrate-multe-pfa-uri-
1922404922002017031116853653, accesat la 01.12.2016
2
 Informațiile generale fac referire la situația generală a economiei la un momendat,
fiind influențată de conjuncturiile favorabile sau nefavorabile, acestea pot fi legate de criza
economică, rata inflației sau numărul tranzacților realizate pe burse.

Informațiile sectoriale fac referire la tipologia produselor, tehnologia folosită în

procesul de fabricație care pot influența direct sau indirect rentabilitate entității.

Informațiile economice și juridice, pot fi publice sau secrete și au un impact major

asupra entității.

Diagnosticul financiar nu poate pleca decât de la documentele reprezentative ale unei

imagini fidele a întreprinderii, care poate fi prezentată partenerilor economici şi sociali interni şi
externi. Astfel, imaginea fidelă a patrimoniului unei întreprinderi este oferită de contabilitatea
generală, care ne pune la dispoziție informaţiile necesare analizei financiare care cuprind
următoarele documente egale ca importanţă:

 Bilanţul,
 Contul de profit şi pierdere,
 Situaţia modificărilor capitalului propriu,
 Situaţia fluxurilor de trezorerie,
 Notele explicative la situaţiile financiare anuale( Petrescu b, 2008).

Bilanțul contabil, reprezintă componenta de bază a situațiilor financiare prin care prezintă
ansamblul elementelor de activ, datorii, capitaluri proprii, la sfârșitul exercițiului financiar,
precum și în cazul fuziunii, diviziunii sau încetării.

Bilanțul contabil pune în practică unul dintre principiile de bază ale contabilității și
anume, dubla reprezentare, prin care elementele patrimoniale sunt reprezentate atât sub
aspectul componenței materiale, cât și sub aspectul surselor de proveniență(Suciu 2009).

Contul de profit şi pierdere este unul dintre documentele contabile de sinteză

prevăzute în Legea contabilităţii, în care sunt reflectate veniturile şi cheltuielile unei
întreprinderi pe o perioadă determinată de timp (semestrul şi anul financiar contabil), precum
şi modul de formare a indicatorilor de rezultat.

Structura Contului de profit şi pierdere cuprinde:

3
  toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul perioadei analizate,
împărţite în trei mari categorii: de exploatare, financiare şi extraordinare;
 toate cheltuielile aferente veniturilor, pe parcursul aceleiaşi perioade împărţite în trei
mari categorii, prin simetrie cu structura veniturilor: de exploatare, financiare şi
extraordinare(Petrescu b, 2008).

Contul de profit sau pierdere este important în procesul de analiză a rentabilităţii unei
întreprinderi, deoarece:

 permite determinarea rezultatului global al activităţii într-o anumită perioadă;

 permite determinarea rezultatului pentru fiecare tip de operaţiune realizată şi analiza
3
influenţei fiecărei componente de structură implicate în realizarea rezultatului global
(Chebac ș.a, 2010).

Situaţia modificărilor capitalului propriu prezintă detaliat toate variaţiile pe care le-au suferit
capitalurile proprii între momentul de început şi cel de sfârşit al exerciţiului financiar, permiţând
analiza capacităţii de menţinere a capitalului şi a rezultatului final (profitul sau pierderea).

Situaţia fluxurilor de trezorerie oferă informaţii referitoare la capacitatea entităţii de a genera

numerar şi echivalente din activitatea de exploatare şi din activitatea investiţională, precum şi
la modul de utilizare a acestora.

Notele explicative la situaţiile financiare anuale prezintă informaţii despre bazele de întocmire
a situaţiilor financiare şi politicile contabile adoptate, completează şi detaliază informaţiile
prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă, narativ sau prin tabele de
analiză, situaţii şi indicatori care nu se găsesc în altă parte4

1.3 Conceptul de rentabilitate și indicatorii de apreciere

Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin
utilizarea factorilor de producție.

3 http://documentslide.com/documents/analiza-si-diagnostic-financiar-56d77b238bed9.html, accesat la
01.12.2016
4 Petrescu S., Analiza și Diagnosticul Financiar-Contabil, Editura CECCAR, Ediția a-II-a, București 2008,
pag.22
4
 Deci, rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficiențeii
întregii activității economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor factorilor de
producție, din toate stadiile circuitului economic.5

Obiectivele majore ale întreprinderii constau atât în mărirea averii participanţilor la

viaţa acesteia (acţionari, salariaţi, creditori, stat), cât şi în creşterea valorii sale, necesară
asigurării propriei dezvoltări. Realizarea acestui obiectiv este condiţionată de desfăşurarea
unei activităţi rentabile, care să permită în primul rând remunerarea factorilor de producţie
(munca şi capitalul) indiferent de provenienţă, precum şi realizarea unui surplus (Petrescu b,
2008).

Întrucât profitul are un caracter static, specialiștii sun de părere că trebuie să se ia în

considerare și alți indicatori ca:

 valoarea economică adăugată (EVA);

 valoarea adăugată a acționarilor ( VAA);
 valoarea adăugată sub formă de cash-flow(CVA);6

1. Valoarea economică adăugată(EVA) - exprimă îmbogăţirea întreprinderii pe parcursul
unui exerciţiu ţinând cont nu numai de costul datoriei ca în cazul PN dar şi de costul
capitalului propriu. Semnificaţia acestui indicator constă în nivelul rezultatului ce
trebuie obţinut, şi care reflectă creşterea de valoare, după ce au fost remuneraţi
aportatorii de capital, respectiv, creditorii şi acţionarii întreprinderii. Sau care este
surplusul de profit net operaţional (de exploatare) după deducerea costului de
oportunitate al capitalului investit, astfel:7

EVA=Rezultatul operațional net – Costul capitalului investit (1.1)

Rezultatul operațional net=Rezultatul exploatării−Impozitul pe profit (1.2)

2. Valoarea adăugată a acționarilor - reprezintă profitul obținut de aceștia raportat la

capitalul investit. Se calculează după următoarea formulă:

5 Suciu G, Analiza economico- financiară, Editura Infomarket, Brașov 2009, pag.107

6 Ibidem 3, pag. 49
7 http://www.financejournal.ro/fisiere/revista/135231024412_RO.doc, accesat la 01.12.2016
5
 Profiturile ce revin acționarilor
VAE=
Capitaluri investite de acționari
(1.3)

Capitalurile investite de acționari=Capitaluri proprii+ provizioane reglementate ( 1.4)

3. Valoare adăugată sub formă de cash-flow- se referă la raportul dintre sumele plătite
creditorilor și împrumuturile luate de la aceștia.

Formula după care se calculează este următoarea:

Cheltuieli privind dobânzile

CVA=
Datorii financiare
(1.5)

Pe lângă asta este necesar să calculăm și indicatori ca:

 Lichiditatea;
 Solvabilitatea;
 Gradul de îndatorare;
 Marja brută din vânzări.
a) Lichiditatea - este indicatorul care măsoară capacitatea firmei, la un moment dat, de a-
și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale
firmei. Se calculează după formula:
Active curente
L=
Datorii curente
(1.6)

Active curente=Stocuri +creanțe +disponibilități bănești (1.7)

Datorii curente=datorii pe termen scurt către bănci , furnizori , salariați și stat (1.8)
b) Solvabilitatea - evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe
termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin
urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor
datoriilor, societatea este solvabilă. Astfel, solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia
de a-şi achita obligaţiile totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se
evalua riscul incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de
faliment).8 Se calculează după următoarea formulă :

8 http://legestart.ro/interpretarea-indicatorilor-de-solvabilitate-in-contextul-situatiilor-financiare-anuale/, accesat
la 01.12.2016
6
 Total active
S= x 100
Total datorii
(1.9)

c) Gradul de îndatorare - este un indicator general al îndatorării și calculează proporția în

care activul total este finanțat din alte surse decât cele proprii, cum sunt credite,
furnizori, datorii la stat. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate
avea valori mai mici sau egale cu 1. În condiții normale de activitate gradul de
indatoare trebuie să se situeze în jur de 50%. O limită sub 30% indică o rezervă în
apelarea la credite și împrumuturi iar peste 80% o dependența de credite, situație
alarmantă.9 Se calculează folosind formula:
Capital împrumutat
G= x100
Capital împrumutat+ capital propriu
(1.10)

d) Marja brută din vânzări – se calculează după următoara formulă:

Pr ofit brut din vânzări

M=
Cifra de afaceri
(1.11)

1.4 Ratele de rentabilitate la entitățile prestatoare de servicii

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale).10 Rata rentabilităţii este o mărime
relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul
indicatorilor economico-financiari rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici
indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii11 . În profit şi rata rentabilităţii se reflectă
rezultatele activităţii întreprinderii din toate stadiile circuitului economic. Comparativ cu
costurile pe produs, care reflectă rezultatele din stadiul producţiei, rata rentabilităţii le
sintetizează şi pe cele din stadiul distribuţiei. Rata rentabilităţii, ca indicator de eficienţă,
poate căpăta forme diferite, după cum se ia în considerare profitul brut sau profitul net la

9 https://www.goldring.ro/gradul-de-indatorare-teorie.html, accesat la 01.12.2016

10 Vâlceanu Gh.,Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004,
pag. 269
11 Gheorghiu Al., Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti, 2004,
pag. 195
7
numărător, sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de
producţie.12

Avantaje ale utilizării ratelor :

 măsoară într-o manieră directă și sintetică performanțele întreprinderii ;

 permite comparații pertinente în timp și spațiu ;
 permite aprecierea locului entității în mediul său de activitate ( Suciu, 2009).

În continuare vom analiza ratele de rentabilitate financiare și economice, grupa în

următoarele categorii :

A) Activitate și valoare adăugată

Aici vom inculde următoarele rate:
1) Rata de variației a cifrei de afaceri( R1 ¿ se calculează după formula :

Variația cifrei de afaceri

R1 = x 100 (1.12)
CA N −1

2) Rata de variație a volumului de afaceri ( R2 ) se calculează după :

Variația volumului de afaceri
R2 = x 100
Volumul de afaceri N−1
(1.13)
3) Rata de variație a valorii adăugate( R3 ) șe calculează folosind formula de mai
jos :

Variația valorii adăugate

R3 = x100
Valoarea adăgată N−1
(1.14)

B) Strucutură
4) Rata de marjă comercială( R4 ) se calculează după formula 13:
R Marja comercială (1.15)
4= x 100
Vânzări de mărfuri
5) Rata valorii adăugate( R5 ) se calculează ca :
R Valoare adăugată (1.16)
5= x 100
Producție , vânzări mărfuri, subvenții expoatare
C) Mijloace de exploatare
6) Echipament pe salariat( R6 ) se calculează ca :

12 http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf, accesat la 01.12.2016

13 Suciu G, Analiza economico- financiară, Editura Infomarket, Brașov 2009, pag.228

8
 R Echipamentul productiv mediu (1.17)
6=
Numărul de salariați
D) Duratele de rotație a componentele NFR
7) Durata de rotație a clienților( R7 ), exprimat în număr de zile :
R Clienți +efecte scontate (1.18)
7= x 360
Cifrade afaceri
8) Durata de rotație a furnizorilor( R8 ), exprimat în număr de zile :
R Furnizori− Avansuri și sconturi vărsate (1.19)
8= X 360
Cumpărături și cheltuieli externe inclusiv TVA
9) Durata de rotație a stocurilor de mărfuri( R9 ) exprimat în număr de zile :
R Stocuri demărfuri (1.20)
9= x 360
Cumpărături de mărfuti
10) Ponderea NFR( R10 ) :
NFRE
R10= x 360
Venituritotale fără TVA
(1.21)
E) Rezultatele exploatării
11) Rata marjei brute de exploatare( R11 ) :
EBE
R11 = x 100
Venituri totale
(1.21)
12) Rentabilitatea netă a capitalului de exploatare ( R12 ) se calculează ca :
Excedent net de expoatare
R12= x 100
Capital mediu de exploatare
(1.22)
F) Structura financiară
13) Acoperirea integrală a capitalului angajat( R13 ¿ :
Rezerve din autofinanțare
R13 = x 100
Capital angajat
(1.23)
14) Rata de îndatorare( R14 ) se calculează după formula :
R Îndatorare+asociați creditori (1.24)
14= x100
Finanțare proprie
15) Acoperirea capitalurilor investite( R15 ) se calculează ca:
R Finanțare stabilă (1.25)
15= x 100
Capitaluri investite
16) Finanțarea curentă a NFR( R16 ) se calculează ca14:
R Creditebancare curente (1.26)
15= x100
NFR

Calculate în mai multe variante, în funcţie de factorii raportului efect-efort, ratele de

rentabilitate servesc la efectuarea comparaţiilor în timp, în spaţiu sau cu valori standard
acceptate sau elaborate de organisme de specialitate, şi pot fi determinate în următoarele variante
(Petrescu b, 2008) :
14 Suciu G, Analiza economico- financiară, Editura Infomarket, Brașov 2009, pag.228-230
9
 1) Rata rentailității activelor (ROA) - este unul dintre indicatorii principali de
rentabilitate ai unei companii, și măsoară eficientă utilizării activelor, din punctul de
vedere al profitului obținut. Dacă în cazul rotației activelor totale este vorba de câți lei
de vânzări se obțin de pe urmă unui leu de active, rentabilitatea activelor arată câți lei
aduce sub formă de profit un leu investit în active. Se poate spune că este un
indicator mai important și mai complet, pentru că scopul final al oricărei afaceri este
obținerea de profit.15Se calculează folosind formula:

Profit net
ROA= x 100
Activ bilanțier
(1.27)
2) Rentabilitatea capitalului angajat(ROCE) - este un raport financiar care măsoară
profitabilitatea unei companii și eficiența cu care este utilizat capitalul său. ROCE se
calculează ca16:
EBIT
ROCE=
Datorii pe termen lung+Capitaluri prorpii
(1.28)
3) Rentabilitatea capitalurilor proprii(ROE) - este raportul dintre venitul net al unei
afaceri pe parcursul unui an la capitalurile proprii săi în cursul acelui an. Este o
măsură a rentabilității investițiilor ale acționarilor. Acesta arată venitul net ca procent
din capital acționar. Se calculează după formula17 :
Profit net
ROE=
Capitaluri proprii
(1.29)
4) Rotația activului imobilizat- măsoară eficientă utilizării activelor fixe (imobilizate), și
este asemănătoare cu rotația activului total. În acest caz este însă vorba de raportul
dintre cifră de afaceri netă și activele imobilizate. Este un indicator extrem de util,
pentru că arată care este rezultatul, privit prin prismă cifrei de afaceri, al banilor
investiți în active pe termen lung (fabrici, utilaje, clădiri și terenuri, etc.). Dacă rată de
rotație este una ridicată, înseamnă că activele fixe sunt folosite eficient și că fiecare leu
investit în acestea are că rezultat o sumă convenabilă obținută din vânzări.18
Se calculează după formula:

15 https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori-de-rentabilitate-companii, accesat la 01.12.2016

16 http://www.investopedia.com/terms/r/roce.asp, accesat la 01.12.2016
17 http://accountingexplained.com/financial/ratios/return-on-equity, accesat la 01.12.2016
18 Ibidem 15
10
 Cifra de afaceri
RAI=
Active imobilizate
(1.30)
5) Rotația activului total (RAT) - Acest indicator arată de câte ori sunt transformate
activele în vânzări pe parcursul unui an, sau mai simplu cifră de afaceri la 1 leu active.
Cu cât acest indicator este mai mare cu atât este mai bun. În general, sectoarele
caracterizate de o rată de rotație a activelor mai mare au o marjă de profit mai mică și
invers, cele cu marje de profit mai ridicate au rațe de rotație a activelor mai mici.19
Se calculează folosind formula:
Cifra de afaceri
RAT=
Total activ
(1.31)
6) Rata rentabilității economice(RE) - o asemenea rată pune în evidența performanțele
utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit. În
literatură de specialitate există mai multe modele de calcul și analiză a raței
rentabilității economice. Printre acestea, cele mai des utilizate sunt20 :
Profitul brut
RE= x 100
Total active
(1.32)

19 https://www.goldring.ro/indicatori-de--masurare-a-lichiditatii.html, accesat la 01.12.2016

20 http://www.qreferat.com/referate/economie/ANALIZA-RATELOR-DE-RENTABILITA438.php, accesat la
01.12.2016
11