Metode și tehnici de valorificare și neutralizare a deșeurilor

periculoase

Ciocîrtea Maria
Gupa 745
Deşeurile periculoase sunt reprezentate de materiale, substanţe sau produse care provoacă
poluare gravă sau riscul de daune asupra oamenilor sau animalelor. Legislația națională definește
deșeurile periculoase drept orice deşeuri care prezintă una sau mai multe dintre următoarele
proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea pielii și leziuni oculare); toxice
prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.
Există două mari surse de deșeuri periculoase, consumatorii casnici și, cea de-a doua, agenții
economici și instituțiile. Marile probleme de gestionare vin din zona consumatorilor casnici.
Vitrifierea
Materiale de tipul sticlă, vitroceramică sunt cunoscute ca fiind deosebit de stabile din punct de
vedere chimic. Acest argument a condus la utilizarea sticlei pentru înglobarea unor substanţe
toxice în vederea eliminării depozitării lor şi a riscurilor de răspândire în natura a deşeurilor
periculoase.

Procesul de vitrifiere impune monitorizarea şi corectarea compoziţiilor chimice ale topiturilor

înainte şi după vitrifiere precum şi investigarea riguroasă a proprietăţilor produselor finale, produse
stabile în timp şi în exploatare.

Incinerarea este o metodă de eliminare a deșeurilor prin arderea lor. Este una din metodele de
tratare termică a deșeurilor. În urma incinerării se obțin căldură, gaze, abur și cenușă.
Incinerarea poate fi practicată în instalații mici, individuale, sau la scară industrială.

Sterilizare termică cu căldură umeda (abur) – autoclavarea este procedeu de neutralizare utilizat
pentru tratarea deşeurilor infecţioase rezultate din activitatea medicală (exceptând deşeuri
anatomo-patologige şi părţi anatomice).
Un caz aparte de deşeuri periculoase este cel al deşeurilor radioactive. Acestea nu pot fi
eliminate prin distrugere, ci doar prin depozitare.
Deșeurile radioactive conțin elemente chimice radioactive care nu mai au utilizare practică.