Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile ANEVAR 2008 1 PDF
Grile ANEVAR 2008 1 PDF
1
8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut în ediţia a
şasea şi a şaptea (2003 şi 2005) a IVS este codificată prin:
a) GN 1
b) GN 4
c) GN 6
d) IVS 1
11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar într-un spaţiu închiriat, activele care NU
trebuie incluse în valoarea de piaţă, ar putea fi:
a) obiectele de inventar
b) utilajele şi echipamentele specifice
c) stocurile
d) fondul comercial personal
2
16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:
a) problema concretă de evaluare
b) discreţia evaluatorului
c) discreţia clientului
d) nici una din cele de mai sus
18. In raportul de evaluare termenul de „valoare” ar trebui utilizat fără alt atribut:
a) întotdeauna
b) uneori
c) niciodată
d) la aprecierea evaluatorului
21. Este posibil ca valoarea de piata sa fie egala cu valoarea bazata pe active:
a) da, intotdeauna
b) nu, niciodata
c) s-ar putea
d) nu, pentru ca este mai mica
3
25. Prima etapă a procesului de evaluare este:
a) colectarea informaţiilor
b) inspectarea proprietăţii
c) definirea misiunii evaluării
d) precizarea metodelor de evaluare
26. Conform prevederilor IFRS/IAS un activ necorporal poate fi recunoscut numai daca:
a) este achizitionat separat
b) este achizitionat in urma unei combinari de intreprinderi
c) este achizitionat in schimbul altor active
d) toate raspunsurile de mai sus
4
33. Termenul de „capacitate beneficiară” este folosit în terminologia Standardelor Internaţionale de
Evaluare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) numai în unele standarde
38. În optica IFRS/IAS prin "piata activa" se intelege piata care indeplineste conditiile:
a) omogenitatea elementelor care se tranzactioneaza
b) existenta unui numar insemnat de cumparatori si vanzatori interesati
c) preturile sunt disponibile public)
d) toate cele de mai sus
39. Standardele Internationale de Evaluare cuprind:
a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării
b) indici de actualizare
c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare
d) tabele de încadrare
5
41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:
a) întotdeauna egală
b) niciodată nu este egală
c) este întotdeauna mai mare
d) poate să fie şi egală
42. Standardele de evaluare sunt necesare:
a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare
b) pentru ralierea la standardele de contabilitate
c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii
d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E.
43. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de capitalizare de
22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare calculat va fi:
a) valoarea de utilizare
b) valoarea de piaţă
c) valoarea de investiţie
d) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă
52. Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de catre IFRS/IAS:
a) forta de munca instruita
b) baze de date
c) liste cu clienti
d) contract de munca avantajos pt angajator
56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) suma estimată
b) tranzacţie echilibrată
c) proprietarul activului
d) marketing adecvat
57. Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute maritale
(conform Standardelor Internationale de Evaluare):
a) valoarea de piaţă
b) valoarea de lichidare
c) valoarea intrinsecă
d) nu există o bază specificată în acest scop
7
58. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1 ianuarie
2004:
a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR (SEV)
b) standardele internaţionale de evaluare (IVS)
c) standardele europene de evaluare (EVS)
d) oricare din cele de mai sus
59. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii in scop de achiziţii
strategice:
a) valoarea de piaţă
b) valoarea de investiţie
c) valoarea justa
d) costul de înlocuire net
60. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:
a) abordarea prin comparaţie de piaţă
b) abordarea pe bază de active
c) a şi b
d) a sau b
61. Cumpărătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme:
a) mai mult decât investitorii financiari
b) cel mult cât investitorii financiari
c) atât cât investitorii financiari
d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator
63. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional pentru:
a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare
b) utilizarea unor ipoteze credibile
c) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţi
d) toate cele de mai sus
8
66. Pentru acţiunile unei întreprinderi, cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească:
a) mai mult decât investitorii strategici
b) cel mult cât investitorii strategici
c) atât cât investitorii strategici
d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator
72. Când acţionează pentru un potenţial investitor (cumpărător), pentru a fi util clientului expertul
evaluator va propune:
a) de regulă o valoare maximă
b) de regulă o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situată între DCF (fluxul
de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)
d) nici un răspuns corect
73. Când acţionează pentru un potenţial vânzător, pentru a fi util clientului, evaluatorul va propune:
a) de regulă o valoare maximă
b) de regulă o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de numerar
actualizat) şi capitalizarea profitului
d) nici un răspuns corect
9
74. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă numai dacă:
a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă
c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)
d) se estimează corect rata de actualizare
78. În abordarea prin piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei” care spune că:
a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat)
b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie
c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din afara
exploatării)
d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării
10
81. Analiza şi separarea activelor în afara exploatării va evidenţia:
a) activele în afara exploatării care nu generează venituri
b) activele în afara exploatării care generează venituri
c) mijloacele fixe aflate în conservare
d) toate cele de mai sus
85. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât
b) tranzacţie echilibrată
c) la data evaluării
d) o parte a acţionat prudent şi fără constrângeri
86. Pentru un investitor potenţial care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata uzuală de
piaţă, tipul de valoare calculat va fi:
a) valoarea de piaţă
b) valoarea de investiţie
c) valoarea de utilizare
d) valoarea de lichidare
11
89. O asociaţie profesională a evaluatorilor:
a) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a calificării şi
competentei în rândul membrilor săi
b) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a metodelor aplicate
în rapoartele de evaluare de către membrii săi, inclusiv a unor metode recunoscute pe plan
european (de exemplu: metoda practicienilor)
c) ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime în lucrările elaborate de membrii săi şi
nu pe standarde profesionale
d) nici un răspuns corect
12
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
13
9. Rata rentabilităţii costurilor este:
a) profit net / capital social
b) profit brut / capital propriu
c) profit net / capital permanent
d) profit net / cheltuieli totale
13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:
a) 360 zile / media creanţelor totale
b) media creanţelor totale / 360 zile
c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile
d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile
14
18. Necesarul de fond de rulment este:
a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare
b) active circulante – datorii curente nefinanciare
c) creanţe + disponibilităţi – datorii curente
d) disponibilităţi – datorii curente
20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi producţie
neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare este:
a) egală
b) mai mare
c) mai mică
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:
a) 0,5
b) 1
c) 1,5
d) 2
29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:
a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
c) cheltuieli anticipate
d) nici una din categoriile de mai sus
30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente se face cel
mai relevant cu:
a) indicele general al preţurilor de consum
b) indicele general al producţiei industriale
c) indicele preţurilor grupei de produse
d) cursul de schimb valutar
32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital de lucru
net):
a) lichiditatea generală
b) lichiditatea rapidă
c) rentabilitatea cifrei de afaceri
d) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri
16
35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:
a) creanţe
b) avansuri primite
c) stocuri materiale
d) disponibilităţi în valută
41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:
a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la materii
prime, materiale, servicii
b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionare
c) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor produse de
substituţie
d) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii
42. Clientela unei firme este: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL–uri cu unic asociat. Aceasta reprezintă:
a) putere de negociere scăzută cu furnizorii
b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor
c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetare
d) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante
17
43. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare se realizează în:
a) diagnosticul juridic
b) diagnosticul tehnic (operaţional)
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul corecţiilor din metoda ANC
18
51. Existenta unui credit pe termen lung:
a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra valorii
determinate prin DCF
b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are incidenţă
asupra valorii determinate prin DCF
c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra
valorii determinate prin DCF
d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra ANC
53. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:
a) diagnosticul management–resurse umane şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul management–resurse umane şi va avea impact asupra nivelului venitului
care se capitalizează
c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra metodei DCF
19
59. Data evaluării poate fi:
a) data curentă
b) o dată anterioară elaborării raportului
c) o dată ulterioară elaborării raportului
d) toate cele de mai sus
60. Analiza activelor din afara exploatării închiriate terţilor se realizează în cadrul:
a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar
b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic
c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial
61. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile faţă de media ramurii 25 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza clienţilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este confirmată
de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul management resurse umane prin calculul indicatorilor de conflictualitate
şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor
întreprinderii
d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii
62. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile faţă de media ramurii 30 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este confirmată
de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor
întreprinderii
d) apare în diagnosticul management - resurse umane prin calculul indicatorilor de dinamică şi
structură şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
furnizorilor întreprinderii
63. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mii lei/an,
cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe bucată. Punctul critic al
rentabilităţii va fi de:
a) 800 mii bucăţi
b) 125 mii bucăţi
c) 25 mii bucăţi
d) 250 mii bucăţi
64. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune va determina în
principiu:
a) o creştere cu 10% a rentabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existentei unei
componente variabile a cheltuielilor
b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de bază)
c) o creştere a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existenţei unei componente
fixe a cheltuielilor
d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor
20
65. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos:
X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu
a) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit net
b) X = Profit net şi Y = CA
c) ambii termeni reprezintă CA
d) X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiară
67. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mii lei şi un capital propriu de minus 1.000 mii lei.
Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5% vom considera că:
a) firma are o situaţie favorabilă pentru că rentabilitatea financiară este peste media ramurii
b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor mediu
c) apare paradoxul numerelor negative în metoda ratelor
d) a şi b
21
71. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii evaluate în termeni monetari, procentuali şi în termeni
de rate financiare, facilitează:
a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere
b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderii
c) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor efectuate de
întreprindere
d) înţelegerea situaţiei economice şi a riscului investiţiei în întreprindere şi a perspectivelor
de perfomanta financiara viitoare
73. Între factorii privind mediul economic ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care trebuie să-i
ia în considerare evaluatorul, se numără:
a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă
b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânzii
c) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică
d) a şi b
22
ABORDAREA BAZATA PE ACTIVE
7. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este:
a) costul de recreare minus deprecierea
b) comparaţia de piaţă
c) capitalizarea profitului net alocat programului
d) toate cele trei metode de mai sus
23
9. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:
a) valoarea de piaţă
b) valoarea de casare
c) valoarea de lichidare
d) valoarea de realizare netă
11. Corecţii asupra valorii contabile a unor creanţe se fac pe baza unor:
a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor
b) reglementări / norme
c) recomandări din standarde
d) legislaţii în vigoare
16. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:
a) utilizat într-o activitate auxiliară
b) în conservare
c) neamortizat
d) amortizat integral şi este încă necesar
24
17. Un activ din afara exploatării este:
a) terenul excedentar şi construibil
b) mijlocul fix amortizat şi utilizat
c) stocul normal de produse finite
d) disponibilităţile băneşti în numerar
18. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care este închiriată pe
termen lung unei firme, este:
a) costul de înlocuire net
b) devizul de cheltuieli actualizat
c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie
d) valoarea de investitie
19. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara exploatării
este:
a) autoturismul utilizat de manager
b) valuta din contul de la bancă
c) stocul producţiei neterminate
d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces
21. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale mijloacelor fixe
mobile:
a) fizice
b) funcţionale
c) economice
d) toate
22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:
a) valoarea de recuperare
b) valoarea de lichidare
c) influenţe externe (cererea efectivă de produse)
d) valoarea de utilizare
25
25. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:
a) extracţia
b) alocarea
c) comparaţia vânzărilor
d) tehnica reziduală
26. In accepţiunea evaluării, durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix este:
a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă
b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică
c) cea determinată conform legii
d) cea preluată din cataloage de specialitate
27. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:
a) bazate pe venit
b) bazate pe cifra de afaceri
c) patrimoniale
d) bursiere
28. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor de
locuinţe individuale, este metoda:
a) extracţiei
b) parcelării şi dezvoltării
c) capitalizării rentei funciare (chiriei)
d) reziduală
30. In evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevantă:
a) în toate situaţiile
b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară
c) în cazul constructiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hoteluri
d) nu este o abordare convingătoare
26
34. Un bun mobil este o proprietate:
a) imobiliară
b) mobilă corporală
c) imobilă corporală
d) oricare din cele de mai sus
35. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care funcţionează ca o unitate generatoare de numerar, este:
a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun
b) preţul solicitat de vânzător
c) costul plătit de cumpărător
d) nici unul din cele de mai sus
38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru:
a) identificare acestuia
b) verificarea funcţionării
c) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii
d) toate cele de mai sus
40. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:
a) regimul şi mediul de lucru
b) legislaţia economică
c) progresul tehnologic
d) toate cele de mai sus
41. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut care
are o greutate de 27 de tone este:
a) 10%
b) 33,3%
c) nu este o depreciere economică
d) nici unul din cele de mai sus
27
42. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/zi faţă de un substitut care produce
17 unităţi/zi este:
a) 11,8%
b) 13,3%
c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ
d) nici unul din cele de mai sus
43. Diminuarea cu 10% a producţiei unui utilaj, cauzată de scăderea cererii, este:
a) efectul unui management slab
b) efectul unui marketing necorespunzător
c) o depreciere economică
d) nici unul din cele de mai sus
44. Cea mai probabilă ordine de apariţie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este:
a) fizică, economică, funcţională
b) fizică, funcţională, economică
c) funcţională, fizică, economică
d) ordinea este indiferentă
45. În abordarea prin cost unui bun mobil, elementele normale incluse în estimare sunt:
a) costurile directe
b) toate costurile directe şi indirecte
c) preţ furnizor + taxe şi impozite
d) nici unul din cele de mai sus
46. Principiul de bază aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil este:
a) contribuţia
b) concurenţa
c) substituţia
d) cea mai bună utilizare
47. Abordarea prin piaţă este adecvată in evaluarea bunurilor mobile, dacă:
a) bunurile mobile se vând pe piaţă
b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre acestea
c) piaţa este a vânzătorului
d) piaţa este a cumpărătorului
48. Valoarea reziduala a unui mijoc fix mobil este dată de:
a) preţul obţinut din cedarea activului la sfarsitul duratei lui de viata utila
b) costul estimate de cedare
c) suma: a + b
d) diferenţa: a - b
49. In general, faţă de valoarea de casare valoarea reziduala a unui bun mobil poate fi:
a) mai mică
b) egală
c) mai mare sau egală
d) oricare
52. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un depozit bancar de 4 mil. lei, pe termen de 1 an,
cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii vom considera acest activ ca fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierdere
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 5 mil. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei minus costurile bancare de lichidare
a depozitului, realizabil imediat
53. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va evalua în
abordarea pe bază de active la:
a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării
b) valoarea de piaţă
c) activul net de lichidare
d) cea mai mică valoare între a şi b
54. În evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent al unui activ modern echivalent, este:
a) costul de reproducţie
b) costul de înlocuire
c) valoarea de piaţă
d) valoarea de exploatare continuă
58. În evaluarea unui brevet de invenţie relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
29
59. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
63. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale anumitor produse
realizate de o firma industriala operaţională. Acest activ:
a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua prin metoda activului net de lichidare
b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea realizabila netă
c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de piata
d) nici un răspuns corect
64. În cadrul unei întreprinderi există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fără autorizaţie de
construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării pentru care există piaţă de vânzare.
Evaluatorul va evalua acesta proprietate:
a) la valoarea de utilizare
b) la valoarea realizabila minus cheltuielile de vânzare
c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minus
cheltuielile de vânzare
d) nici un răspuns corect
30
66. Existenţa unor obligatii de mediu ale unei firm petrochimice:
a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane
b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează ANC
c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC
d) această problemă nu face obiectul evaluării
67. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe
b) pe baza costului de înlocuire net
c) pe baza costului de reconstrucţie
d) pe baza valorii de vânzare forţată
68. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat la data de
30.12.N în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii:
a) se face o corecţie asupra datoriilor
b) fiind înregistrat în afara bilanţului va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor purtătoare
de dobânzi
c) influenţează fluxul de numerar din exploatare
d) influenţează fluxul de numerar din finanţare
69. Activele imobilizate prezentate in situatiile financiare se regasesc la una din urmatoarele valori:
a) justă
b) subiectivă
c) de investitie
d) de utilizare
70. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber din proprietatea unei firme este:
a) tehnica reziduală
b) capitalizarea rentei
c) alocarea
d) comparaţia vânzătorilor
73. Valoarea întreprinderii calculată prin metoda activului net corectat (ANC) este o valoare:
a) pe bază minoritară
b) pe bază de control
c) fie pe bază minoritară fie pe bază de control
d) nici una
31
74. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este:
a) comparaţia de piaţă
b) costul de recreare
c) capitalizarea supraprofitului
d) actualizarea economiei de cheltuieli şi/sau a economiei de redevenţă ipotetică
77. Un indice de corecţie de 0,75 aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice din
proprietatea unei afaceri reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în estimarea costului de reconstrucţie a unei
asemenea proprietăţi
b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activ
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa proprietăţilor istorice
d) nici un răspuns corect
78. În abordarea prin cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire) din cadrul unei afaceri
reprezentând o casă de vacanţă:
a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii
plus profitul antreprenorului
b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii
c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la costul de
reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării
d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii realizabile nete, fiind vorba de un activ
din afara exploatării
81. În cadrul unei proprietăţi terenul care poate fi considerat în exces este terenul:
a) neconstruit din cadrul proprietăţii
b) liber, situat la extremităţile proprietăţii
c) pe care sunt amenajate construcţii provizorii
d) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare
32
82. Metoda de evaluare a terenului care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi valoarea
proprietăţii este metoda:
a) proporţiei (alocării)
b) extracţiei
c) parcelării
d) reziduala
84. In cazul unei clădiri, modificarea standardelor de construcţie de-a lungul timpului poate duce la
apariţia unei:
a) reduceri a duratei de viaţă
b) deprecieri din cauze externe
c) deprecieri funcţionale
d) uzuri accentuate
85. In situatiile financiare, activele de natura stocurilor trebuie sa fie prezentate la:
a) valoarea de vanzare
b) valoare de achizitie
c) minimul de cost si valoarea realizabila neta
d) valoarea contabila
86. Metodele de evidenta ale stocurilor si implicit de inregistrare pe costuri ale acestora sunt:
a) metode ale inventarului intermitent
b) metode ale inventarului permanent
c) metode FIFO, Costul Mediu Ponderat
d) metoda cantitativ valorica
88. Diferentele intre valoarea activelor evaluate de natura stocurilor si creantelor acestora se constituie
in:
a) fond comercial
b) provizioane pentru deprecierea acestora
c) ajustari ale acestora
d) rezultate
33
ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI
2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli este:
a) să fie posibilă statutar / legal
b) să fie fezabilă tehnic / tehnologic
c) variantele a) şi b) cumulativ
d) nici unul din cele de mai sus
6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi estimată:
a) la orice nivel
b) ca fiind mai mare decât rata de actualizare
c) ca fiind fluctuantă anual
d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB
34
9. Evaluarea mijloacelor fixe aflate în afara exploatării se va face la:
a) activul net de lichidare
b) valoarea de înlocuire
c) valoarea de utilitate
d) valoarea realizabilă netă
11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) ar fi:
a) dividende distribuibile acţionarilor
b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata serviciului
datoriei
c) rezerve plus profit net
d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus
12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate financiară dar
redresabile este:
a) flux de numerar net la dispoziţia acţionarilor
b) flux de numerar net la dispoziţia capitalului investit
c) flux de numerar brut
d) marja brută de autofinanţare
14. În perioada de previziune explicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de obicei
este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
15. În perioada de previziune nonexplicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de
obicei este:
a) egală sau putin mai mare
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net necesar
aplicării metodei DCF este:
a) de menţinere
b) de înlocuire
c) investiţie in mijloace fixe
d) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate
35
17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:
a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite
b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă
c) în orice situaţie
d) nu este aplicabilă o astfel de formulă
18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:
a) costul de înlocuire minus deprecierea
b) capitalizarea supraprofitului generat de marca
c) metoda economiei de redeventa
d) capitalizarea economiei de cheltuieli generate de marca
19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice din
întreprinderea titulară se evaluează de obicei prin:
a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţă
generate de brevet
b) costul curent de inlocuire
c) comparaţia de piaţă
d) costul recreării minus deprecierea
23. Care abordare este cea mai relevantă în evaluarea unei mărci comerciale:
a) prin piaţă
b) prin venit
c) prin cost
d) prin uzanţe
36
25. În metoda DCF, valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este redată sub formă de:
a) încasări din vânzarea de active
b) nu este luată în calcul
c) flux de numerar net din afara exploatării
d) valoare terminală
26. In urmatorii 3 ani firma SANTECH va inregistra urmatoarele rate de crestere a profiturilor: 20% in
anul 1, 30% in anul 2 si 15% in anul 3. Dupa aceasta perioada de crestere, firma are caracteristicile
de profitabilitate si dezvoltare viitoare, asemanatoare cu cele ale principalului sau concurent firma
ECOTECH. Pe piata de capital, PER-ul firmei ECOTECH este 10. In aceste conditii, stiind ca
profitul net al firmei SANTECH este 100.000 euro, valoarea terminala a capitalurilor sale proprii
dupa cei 3 ani de dezvoltare va fi de: PER = Preţ pe acţiune/Profit net pe acţiune
a) 1.000.000 euro
b) 1.790.000 euro
c) 9.000 euro
d) 1.200.000 euro
27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de actualizare
reflectă:
a) costul mediu ponderat al capitalului
b) costul capitalului propriu
c) costul capitalului tranzacţionat pe piaţă de capital
d) costul unui plasament fără risc
28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă:
a) rata rentabilităţii exploatării
b) rata nominală a dobânzii
c) rata de bază fără risc
d) costul capitalului propriu (acţionarilor)
31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei) va
depinde de următorii indicatori:
a) FNN şi rata de capitalizare
b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totale
c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor
din afara exploatării
d) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare pe termen scurt
37
32. Prin metoda capitalizării FNN poate rezulta:
a) valoarea capitalului investit
b) valoarea capitalului acţionarilor
c) valoarea unei acţiuni
d) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit
33. Pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar, optica unui investitor se bazează pe valoarea
rezultată din:
a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului
de acţiuni
b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzare
c) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate
d) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune
34. Din fluxul de numerar brut previzionat în metoda DCF nu se scad:
a) dividendele disponibile pentru acţionari
b) investiţiile necesare
c) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)
d) ratele de plată pentru creditele primite
35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:
a) puterea de cumpărare realizabilă
b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinare
c) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
d) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
36. În cazul evaluării unei întreprinderi care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse minerale,
epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:
a) capitalizarea profitului net
b) capitalizarea FNN
c) activul net de lichidare
d) activul net corectat
38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu
o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) de lichiditate
d) credibilitate a previziunilor
39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu
o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) calitatea managementului
d) credibilitate a previziunilor
38
40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o
întreprindere cotată:
a) calitatea managementului
b) pozitia / segmentul de piata
c) bariere de intrare pe o anumită piaţă
d) toate cele de mai sus
41. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o
întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) poziţia / segmentul de piaţă
d) credibilitate a previziunilor
42. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o
întreprindere cotata:
a) financiar
b) investiţional
c) diversificarea / flexibilitatea activităţii
d) credibilitate a previziunilor
43. Pentru estimările care se fac într-o moneda constanta, rata de actualizare se va estima în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) termeni nominali şi/sau termeni reali
d) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală
44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului:
a) de dificultate financiară
b) de redresare
c) de creştere rapidă
d) de stabilitate economico-financiară
45. Dacă în formula Gordon – Shapiro venitul previzionat in termeni nominali se capitalizeaza cu o rata
nominală, iar venitul previzionat în termeni reali se capitalizeaza cu o rata reala de capitalizare,
valorile capitalului rezultat trebuie sa fie:
a) egale
b) inegale
c) apropiate ca mărime
d) oricare variantă de mai sus
46. Creşterea medie anuală pe termen lung a P.I.B.-ului este previzionată în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) în ambii termeni
d) nici un răspuns corect
47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când:
a) se fac investiţii
b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulante
c) rata rentabilităţii capitalului investit este>rata de actualizare
d) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere
39
48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:
a) nu se fac investiţii
b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează
c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizare
d) rata rentabilităţii se menţine constantă
49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:
a) investiţiile se diminuează
b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează
c) rata rentabilităţii scade
d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare
50. Primul indicator care trebuie previzionat în cadrul metodei DCF este:
a) volumul investiţiilor necesare
b) modificarea anuală a fondului de rulment net
c) cifra de afaceri
d) creşterea perpetuă a venitului
51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi:
a) 5 ani
b) 8 ani
c) nu este necesară
d) durata rămasă a contractului
52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β se aplică la:
a) rata de bază fără risc
CKpr = Rf + (Rm – Rf) x β
b) rata rentabilităţii pe piaţa bursieră
c) prima de risc pe piaţa bursieră
d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu
55. În care tip de flux de numerar net (FNN) se previzionează intrarile si restituirile de credite pe termen
lung:
a) disponibil pentru investitori
b) disponibil pentru acţionari
c) ambele tipuri de FNN de mai sus
d) nici unul din cele de mai sus
41
66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:
a) întotdeauna mai mare
b) întotdeauna mai mică
c) egală sau mai mare
d) întotdeauna egală
68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de rata de
capitalizare:
a) da
b) nu Rata de capitalizare (c)= rata de actualizare (a) – rata de creştere (g), sau c = a - g
c) uneori
d) între ele nu există o relaţie de mărime
71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate în
valoarea întreprinderii va fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) nu este influenţată
d) fie mai mică, fie mai mare
42
74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată de
evaluare pe bază de venit este:
a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării
b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizării
c) metoda fluxului de numerar actualizat
d) metoda valorii la termen
75. Raportul procentual care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se numeşte:
a) rata de capitalizare
b) rata rentabilităţii costurilor
c) rata globală
d) rata de actualizare
76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării chiriei, forma
chiriei care se capitalizează este:
a) chiria de contract
b) chiria de piaţă
c) chiria în surplus faţă de cea de piaţă
d) chiria din ofertele de chirie
79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin metoda capitalizării
venitului:
a) FNNA si FNNCI
b) proftul net
c) fluxul de numerar brut
d) dividendele
43
81. Care din următoarele afirmaţii este corectă în legătură cu estimarea ratei de capitalizare:
a) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este, în mod
uzual, estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere
b) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este estimată, în
mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a
venitului
c) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, ca inversul
multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere, iar în abordarea prin piaţă rata de
capitalizare se estimează calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de
creştere a venitului
d) în abordarea prin venit rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculând
costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar în
abordarea prin piaţă rata de capitalizare se estimează ca inversul multiplicatorului
corespunzător venitului avut în vedere
83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar):
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%
- prima de risc pe piaţa bursieră: 7,0%
- coeficientul ß: 1,10
- prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35%
- creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%
a) 15,9%
b) 17,9%
c) 19,9%
d) 14,4%
86. Eliminarea din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a impactului activelor din afara exploatării se referă
la:
a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor la linia de finanţare curentă
b) corecţii aferente activelor din exploatare
c) corecţii pentru diferenţele de curs valutar la firmele care desfăşoară activitate de export
d) nici un răspuns corect
44
87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:
a) veniturilor generate de acel activ
b) cheltuielilor generate de acel activ
c) ratei de actualizare/capitalizare utilizate
d) a şi b
90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentru elementele
capitalului investit, este:
a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale
b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net
c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale
d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii
91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a:
a) metodei costului de înlocuire
b) metodei contribuţiei la profit
c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial
d) metodei DCF
45
94. În situatia unei întreprinderilor recent infiintate evaluarea:
a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului
b) ar putea utiliza planul de afaceri al intreprinderii, cu o examinare critică a importanţei
acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate
c) se bazează exclusiv pe previziunile intreprinderii în primul an de previziune, după care
estimează cele 3 stadii de evolutie
d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale
100. Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:
a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare
b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)
c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadii
d) nici un răspuns corect
46
102. Pentru o întreprindere care este scutita de plata impozitului pe profit şi recurge la finanţarea prin
credite, costul creditului este:
a) rata dobânzii x (1 – TVA)
b) rata dobânzii la creditele primite
c) costul capitalului propriu
d) rata dobânzii fără risc
103. O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va estima în mod
normal pe baza relaţiei:
a) FNN (N+5) / rata de capitalizare
b) PN (N+5) / rata de capitalizare
c) FNN (N+6) / rata de capitalizare
d) nici un răspuns corect
104. În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm – Rf exprimă:
a) rata rentabilităţii de baza (fără risc)
b) prima de risc pe piaţa de capital
c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramură
d) prima de control pentru lipsa de lichiditate
105. O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:
a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei
b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21%
c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat creditorilor
d) previziunile sunt fundamentate pe analiza pieţei
107. În cazul în care rata de actualizare este de 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de numerar net este
3%, rata de capitalizare va fi:
a) 20 %
b) 23 %
c) 17 %
d) 19,7 %
108. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:
a) mai mare
b) mai mică
c) egală
d) oricare din relaţiile de mai sus
109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului investit, pe de o
parte, şi pe baza rentabilităţii cerute a categoriilor de active, pe de altă parte, este:
a) egal
b) diferit
c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit
d) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor
47
110. Dacă evaluarea se face pe baza actualizării/capitalizării dividendelor, se poate aplica:
a) primă de control
b) discount pentru minoritate
c) ambele
d) nici o corecţie
111. Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare atunci când:
a) rata de creştere g = 0
b) g este negativă (scăderea venitului)
c) g c
d) g 0
112. Rata de actualizare şi rata de capitalizare preluate de pe piaţa comparabilelor, sunt exprimate în
termeni:
a) nominali
b) reali
c) nominali şi reali
d) în nici una din cele două exprimări
116. Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin:
a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)
b) DCF
c) ANC
d) capitalizarea profitului net
117. Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:
a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k)
b) k c
c) c k
d) c k
118. În metoda capitalizării venitului generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare a venitului
poate fi:
a) o anuitate constantă la infinit
b) o anuitate crescătoare, cu o rată constantă la infinit
c) o anuitate descrescătoare, cu o rată constantă la infinit
d) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare pe durata de viaţă utila rămasă
48
119. În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultată este pe bază:
a) de control
b) minoritară
c) fie de control, fie minoritară
d) nici o variantă
121. Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net (FRN) se poate
face pe baza următoarelor rate financiare:
a) rata lichidităţii generale
b) rata lichidităţii rapide (imediate)
c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor
d) ponderea FRN în cifra de afaceri
123. Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi în ansamblul ei şi evaluarea unui activ necorporal
distinct, prin metode bazate pe venit, se referă în primul rând la:
a) durata rămasă de viaţă economică
b) mărimea venitului supus actualizării/capitalizării
c) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal distinct
d) a + b + c
124. Un indice de corecţie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit
b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANC
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi
d) nici un răspuns corect
125. Un indice de corecţie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit pentru estimarea profitului
net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării)
b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANC
c) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramurii
d) nici un răspuns corect
49
127. Care din următoarele relaţii este CORECTA:
a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = valoarea capitalului
b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = valoarea capitalului
c) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării = valoarea
capitalului
d) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării = valoarea
capitalului
132. Care din urmatoarele afirmatii privind indicatorul PER este adevarata:
a) este sensibil la variatiile cursului bursier
b) nu este afectat de practicile contabile "creative" ("cosmetizare" a profitului obtinut de catre
intreprindere)
c) se aplica pentru societatile care au pierderi
d) reprezinta rata rentabilitatii capitalului investit
50
134. In anul N de activitate, firma TERAP a obtinut un profit curent net de 100 mil. USD. Investitiile (de
mentinere si dezvoltare a capacitatilor de productie existente) ce au fost realizate de intreprindere in
acest an s-au ridicat la suma de 175 mil. USD, in conditiile in care nivelul amortizarii echipamentelor
existente trecuta pe cheltuieli a fost de 25 mil. USD. Aceste investitii au implicat o majorare a
activelor curente nete cu 15 mil. USD si contractarea unei datorii suplimentare catre banca in suma
de 80 mil.USD la o rata de dobanda de 15%. In aceste conditii, care este nivelul fluxului de numerar
disponibil pentru actionari in anul N?
a) 53 mil. USD
b) 65 mil. USD
c) 95 mil. USD
d) 15 mil. USD
51
ABORDAREA PRIN PIATA
6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu cursul
recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se va aplica:
a) prima de control
b) discount pentru lipsa de lichiditate
c) discount pentru pachet minoritar
d) b şi c
52
9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi simplificat prin
multiplicarea valorii de bază cu:
a) 1,15
b) 0,15
c) 0,85
d) 0,085
10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu:
a) 0,65
b) 0,75
c) 1,35
d) 1,25
11. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre următorii multipli NU sunt, în mod uzual,
utilizaţi în abordarea prin piata:
a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT)
b) preţul acţiunii / profit net pe acţiune
c) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afaceri
d) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara
exploatării)
12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului investit
al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al capitalului):
a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor proprii şi
imprumuturilor pe termen lung)
b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şi
datoriilor)
c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet)
d) a sau b
13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin piata:
a) se iau în considerare numai vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă
b) se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi tranzacţionate pe o
piaţă deschisă
c) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similare
d) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă,
vânzările înregistrate de de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din presa de specialitate
53
15. Utilizarea ratei Preţ / Profit:
a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distributie a
dividendelor
b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de
specialitate
c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei
d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici
18. In abordarea prin piata folosirea multiplului "curs/cifra de afaceri pe actiune" este adecvata cand:
a) ponderea cheltuielilor de exploatare in CA este asemanatoare
b) valoarea activelor corporale este mica
c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar
d) toate raspunsurile de mai sus
19. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar
ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate
c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21%
d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei
20. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă, având în
vedere un nivel mediu în ramura al raportului Preţ/AN contabil
b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea de realizare netă a activelor din
afara exploatării
c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar ca
mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
d) toate cele de mai sus
21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor,
multiplul selectat va fi:
a) preţ / profit net pe acţiune
b) preţ / profit brut pe acţiune
c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)
d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii
54
22. În abordarea prin piata, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a realizat în familie,
evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:
a) carateristicile fizice ale proprietăţii
b) utilizare
c) condiţiile de vânzare
d) condiţiile pieţei
23. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand:
a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare
b) impozitarea venitului este aceeasi
c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare
d) toate raspunsurile de mai sus
24. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit brut pe actiune este adecvata cand:
a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare
b) cota de impozitare a venitului este diferita
c) profitul brut este foarte mic
d) a si b
55
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.
RECONCILIEREA REZULTATELOR.
OPINIA EVALUATORULUI
2. Valoarea capitalului acţionarilor estimată prin metoda fluxului de numerar net trebuie să fie apropiată
de:
a) activul net corectat
b) activul net de lichidare
c) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil
d) nici una din cele de mai sus
3. Dacă ANC = 6 mil. euro, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mil. euro, iar activul net de
lichidare este 5 mil. euro, valoarea finala propusă va fi:
a) 6 mil. euro
b) 4 mil. euro
c) o medie ponderată a celor trei valori
d) 5 mil. euro
6. Activul net de lichidare vs. valoarea de piata calculată prin metodele de capitalizare/actualizare poate fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală
d) mai mică, egală sau mai mare
56
8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:
a) se referă la întreaga lucrare de evaluare
b) este pasul final al procesului de evaluare
c) atât a cât şi b sunt corecte
d) nici un răspuns de mai sus nu este corect
9. În exprimarea valorii de piaţă finale este mai important:
a) rezultatul din formulele financiare
b) rezultatul din abordarea prin piaţă
c) rezultatul din abordarea bazata pe active
d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare
10. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării acestuia, este:
a) DCF
b) capitalizarea fluxului de numerar net
c) Activul Net Corectat (ANC)
d) metode combinate
11. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:
a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare
b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibile
c) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificate
d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării
12. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală este:
a) capitalizarea rentei funciare
b) parcelarea
c) extracţia
d) reziduală
13. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:
a) valoarea rezultată prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea fluxului
de numerar la dispoziţia acţionarilor vor fi apropiate
b) valoarea rezultată prin metoda ANC şi AN contabil vor fi apropiate
c) valoarea rezultată prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului vor fi apropiate
d) valoarea rezultată prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare) vor fi apropiate
15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:
a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor
b) accesul dificil la surse de finanţare
c) structura capitalului investit este simplă
d) nici unul din cele de mai sus
16. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC este egală cu valoarea calculată prin
actualizarea/capitalizarea unei forme de venit:
a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investit
c) când firma înregistrează o creştere constantă g cel puţin la nivelul creşterii PIB
d) când se estimează corect rata de actualizare/capitalizare
57
17. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă atunci când:
a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră)
b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţă
c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile restante
d) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare
18. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi afirmaţia că “valoarea este subiectivă”
se traduce prin:
a) valoarea este expresia unei selecţii subiective, realizate de evaluator, a rezultatelor mai
multor metode aplicate
b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere) la o anumită dată şi în anumite
circumstanţe
c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect, dar piaţa este
alcătuită din suma acestor decizii subiective
d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv
20. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt:
a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor
b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnostic
c) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor
d) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative
22. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă la:
a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori
b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrele
c) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate
d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi
fundamentarea informaţiilor utilizate
58
24. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare este:
a) aplicarea unei prime de control (corectie pozitiva) asupra valorii capitalului actionarilor,
rezultate prin capitalizarea fluxului de numerar net corectat, cand scopul evaluarii este
pachetul majoritar al unei firme cotate
b) includerea valorii rezlizabile neta a activelor din afara exploatării în fluxul de numerar net din
exploatare in primul an al perioadei de previziune explicita (metoda DCF)
c) construirea unui scenariu pe 5 ani care, în estimarea ratei de actualizare, porneşte de la o rată a
rentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunile emise de stat pe termen de 5
ani
d) toate de cele de mai sus
26. Un crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare) se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe
b) prin costul de inlocuire net
c) ca diferenţa între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)
d) la activul net de lichidare
27. Cand actioneaza in ipostanza de consultant pentru un potential investitor, expertul evaluator va
propune:
a) valoarea de lichidare si valoarea de ipotecare, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie
inteligenta
b) valoarea de asigurare si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta
c) valoarea de investitie si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie
inteligenta
d) valoarea DCF (flux de numerar actualizat) si prin ANC (activul net corectat), pentru a-l ajuta
pe client sa ia o decizie inteligenta
59
COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE.
RAPORT DE VERIFICARE
1. Raportul de evaluare este un document care inregistreaza:
a) instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare
b) tipul de valoare si scopul evaluarii
c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea
d) toate cele de mai sus
60
9. Integritatea evaluatorului înseamnă:
a) să realizeze o lucrare integral
b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii
c) să nu se bazeze pe colaboratori
d) să accepte numai informaţii complete
10. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrărilor de
evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare să fie angajaţi doi evaluatori, iar dacă valoarea estimată
de evaluatori depăşeşte ± 5 % să nu fie plătită contravaloarea lucrărilor de evaluare.
a) respingeţi din start ideea
b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să nu fie
plătiţi dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită
c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 % evaluatorii să suporte costul
medierii sau arbitrajului unei terţe părţi
d) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională
11. Competenţa evaluatorului:
a) este dată de diplomele obţinute
b) este dată de vechimea în activitate
c) este declarată în ofertă
d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi
12. La verificarea rapoartelor de evaluare:
a) se pun în evidenţă toate erorile
b) se fac referiri la competenţa evaluatorului
c) se analizează raportul de evaluare în relaţie cu misiunea şi standardele profesionale
d) se refac acele părţi din raport care nu corespund
13. Un raport de evaluare bun:
a) este redactat conform reglementarilor
b) este conform cerinţelor clientului
c) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziile
d) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate
14. Verificarea unui raport de evaluare presupune:
a) modificarea valorii
b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluare
c) folosirea retrospectivei
d) nici unul din cele de mai sus
16. Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de rezultatul
evaluării:
a) niciodată
b) întotdeauna
c) numai cu acordul în scris al părţilor
d) este la latitudinea evaluatorului
61
17. În redactarea raportului de evaluare, evaluatorul:
a) va prezenta concluziile reale
b) va evita să evidenţieze incertitudinile pentru a nu deruta clientul
c) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficiale
d) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului
19. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru o lucrare de
evaluare:
a) complexitatea lucrării
b) valoarea estimată
c) cheltuielile necesare lucrării
d) timpul necesar pentru realizarea lucrării
20. O diferenţă acceptabilă între două evaluări ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri este de:
a) 5-20%
b) 10-50%
c) 40-50%
d) sub 50%
24. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:
a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării
b) va preciza necesitatea unei noi evaluări
c) va include un capitol distinct în raportul de verificare cu o declaraţie privind condiţiile
limitative
d) a şi c
62
25. Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege:
a) comunicarea permanentă cu clientul
b) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoarea
c) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderii
d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului
28. Intr-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:
a) a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională
b) a fundamenta valoarea de piaţă
c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori
d) a permite reconcilierea rezultatelor
31. Evaluarea retroactivă (la o data anterioară elaborării raportului) poate apărea:
a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut
b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării unui risc
asigurat
c) a şi b
d) nici un răspuns corect
63
32. In raportul de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:
a) a proteja evaluatorul
b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportului
c) în general nu se include o asemenea declaraţie într-un raport de evaluare
d) a şi b
33. Care din următoarele caracteristici trebuie urmărite la verificarea unui raport de evaluare:
a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate
b) modul de editare a raportului
c) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul si-a desfăşurat munca
d) nici un răspuns corect
64
LICHIDAREA INTREPRINDERII
65
9. In caz de lichidare, valoarea stocurilor:
a) e mai mică decât valoarea contabilă
b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă
c) poate fi şi negativă
d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie
13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu:
a) valoarea de piaţă
b) valoarea de vânzare forţată
c) valoarea de recuperare
d) valoarea de casare
17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de funcţionare:
a) se estimează valoarea de piaţă
b) se estimează valoarea de casare
c) se consideră la cea mai bună utilizare
d) se consideră şi utilizarea existentă
66
18. La evaluarea activităţilor viabile:
a) valoarea este dată de abordarea prin venit
b) valoarea este dată de abordarea bazata pe active
c) se consideră numai valoarea activelor componente
d) nu se ia în considerare fondul de rulment
67
MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
68
DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un pachet
majoritar, elementul esenţial îl reprezintă:
a) dacă societatea este închisă sau deschisă
b) tipul valorii (pe bază de control sau minoritară) estimată în procesul de evaluare
c) structura acţionariatului/asociaţilor
d) nici un răspuns corect
69
8. Ordinea aplicării disconturilor asupra unei valori pe bază de control a unei întreprinderi necotate este:
a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate
b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate
c) nu se aplică discont pentru nelichiditate
d) orice ordine
10. Care este diferenta intre valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui
pachet de control si valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet
minoritar:
a) prima de emisiune
b) fondul comercial
c) prima de control
d) valoarea prezenta a profitului reinvestit
70
EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost utilizat si
amortizat parţial, este dată de:
a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător
b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător
c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător
d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei
7. In accepţiunea IAS 36, valoarea recuperabilă a unui activ sau unitate generatoare de numerar
reprezintă:
a) valoarea de piaţă a activului
b) cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea de
utilizare
c) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)
d) valoarea de vânzare forţată
71
8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă pentru aceasta:
a) un activ corporal imobilizat în bilanţului său contabil
b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil
d) o diminuare a capitalurilor sale proprii
14. Pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe consum, apelarea la metoda FIFO are
ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprindere
c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori curente a stocurilor cu materii prime
deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a costului istoric a stocurilor cu materii prime deţinute de
întreprindere
15. Pentru reflectarea deprecierii activelor corporale deţinute de către întreprindere, apelarea la metoda de
amortizare accelerată are ca efect:
a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare
b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate
c) creşterea veniturilor din exploatare
d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate
72
16. In cazul leasingului financiar, rata de plată:
a) este considerată cheltuială de exploatare pentru întreprinderea care l-a contractat
b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar
c) este integral deductibilă din veniturile firmei
d) este deductibilă parţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de plată)
73
JURIDIC
1. Ipoteca convenţională:
a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie
b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată
c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care
garantează împrumutul
d) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile aflate în circuitul civil
74
8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:
a) nu trebuie respectat de noul proprietar
b) este respectat de noul proprietar doar dacă este înscris în cartea funciară
c) dacă are o durată mai mare de 3 ani trebuie înscris la cartea funciară, pentru a fi
respectat de noul proprietar al imobilului pe întreaga durată
d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică
75
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
1. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei activitate afectează mediul prin emisia de substanţe
toxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia:
a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt
b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderii
c) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de activitate
d) toate cele de mai sus
2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:
a) valoarea de piaţă a întreprinderii cauzată de reducerea vandabilităţii
b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţii
extrabilanţiere
c) valoarea estimată pe baza venitului din cauza reducerii fluxurilor de numerar
d) toate cele de mai sus
4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de mediu,
riscurile asociate activităţii sunt:
a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
c) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor
d) nici una din cele de mai sus
76
PROBLEME
1. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mii lei, rata
de actualizare este 20%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Valoarea întreprinderii
calculată prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 555,6 mii lei
b) 500,0 mii lei
c) 454,5 mii lei
d) 599,9 mii lei
2. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă nedefinită în viitor este
de 100 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Dacă
valoarea activelor necorporale este de 100 mii lei, valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării
profitului va fi:
a) 555,6 mii lei
b) 500,0 mii lei
c) 454,5 mii lei
d) 600,0 mii lei
3. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă limitată (3 ani) este de
100 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea netă de lichidare a activelor la sfârşitul celor 3
ani este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 210 mii lei
b) 500 mii lei
c) 750 mii lei
d) 599 mii lei
4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3 ani), este 1
mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea realizabila neta a activelor la
sfârşitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii prin metoda DCF va fi:
a) 1,289 mil. lei
b) 1,5 mil. lei
c) 0,711 mil. lei
d) 0,868 mil. lei
5. Fluxul de numerar net actualizat pe perioada explicită de previziune (1 an) este 1 mil. lei. Afacerea
nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea realizabila neta a activelor la sfârşitul
perioadei explicite este de 800 mii lei. Rata de actualizare este 20%. Valoarea întreprinderii prin
metoda DCF va fi:
a) 1,8 mil. lei
b) 1,5 mil. lei
c) 0,7 mil. lei
d) 1,667 mil. lei
6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 10 lei /
acţiune în condiţiile: 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei valorii
de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este:
a) 9,167 lei/acţiune
b) 11,833 lei/acţiune
c) 10 lei/acţiune
d) 8,333 lei/acţiune
77
7. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 50 mii
lei/acţiune în condiţiile: 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei
valorii de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este:
a) 5 lei/acţiune
b) 4,3333 lei/acţiune
c) 4,1667 lei/acţiune
d) 5,6667 lei/acţiune
8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care nu mai
poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1 mil. lei, iar costurile de neutralizare a
produselor respective este de 1,2 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valorii contabile a acelui stoc este
de:
a) minus 1 mil. lei
b) minus 1,2 mil. lei
c) minus 2,2 mil. lei
d) plus 1,2 mil. lei
9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1 mil. lei care va fi încasată totuşi peste 1 an. Rata
de actualizare utilizată pentru scenariul construit în scopul estimării valorii firmei este de 20% iar rata
inflaţiei prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra creanţei în cadrul
metodei ANC va fi:
a) minus 333 mii lei
b) minus 167 mii lei
c) minus 500 mii lei
d) plus 167 mii lei
10. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5. Profitul brut al
intreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe profit de 16 %, valoarea
estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 3,3 mil. lei
b) 2,77 mil. lei
c) 3,4 mil. lei
d) 3,1 mil. lei
11. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5. Profitul brut al firmei
evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile existentei unor active necorporale cu o valoare estimată de 0,5
mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota de 16 %, valoarea estimată prin metoda
comparaţiei directe va fi:
a) 2,8 mil. lei
b) 2,3 mil. lei
c) 2,43 mil. lei
d) 3 mil. lei
12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0. Activul net
contabil al firmei evaluate este de 10 mil. lei. Valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va
fi:
a) 22 mil. lei
b) 51 mil. lei
c) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a valorii
prin comparaţie
d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o
indicaţie a valorii prin comparaţie
78
13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1 mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care
pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1,5 mil. lei. Această situaţie implică (costul capitalului =
20%):
a) o corecţie cu minus 0,417 mil. lei asupra datoriilor
b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra activelor circulante
c) o corecţie de minus 0,417 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor
14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1 mil. lei şi
durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1,5 mil. lei. Aceasta
situaţie implică (costul capitalului = 10%):
a) o corecţie cu minus 0,454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF
b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra clădirilor
c) o corecţie de plus 0,454 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor
15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:
a) 55,5
b) 0,555
c) 5,55
d) 4,45
17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii:
- fluxul de numerar net în primul an al perioadei de previziune explicită = 1 mil. lei;
- rata dobanzii la obligaţiunile de stat: 4 %
- coeficientul beta: 1,4
- prima de risc pe piaţa bursieră: 6 %
- rata de creştere g = 2 %
a) 9,61 mil. lei
b) 10 mil. lei
c) 9,8 mil. lei
d) 8 mil. lei
18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi pe o perioada nedefinită în viitor este 500 mii lei.
Rata de actualizare este 18%, iar rata medie anuala de creştere a profitului este 2%. Dacă valoarea
realizabila neta a activelor din afara exploatării este 350 mii lei valoarea întreprinderii va fi de:
a) 3,125 mil. lei
b) 2,775 mil. lei
c) 3,475 mil. lei
d) nici un răspuns corect
79
19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500 mii lei,
valoarea activelor necorporale este 500 mii lei, valoarea netă de realizare a activelor în anul N+3 este
de 500 mii lei, iar valoarea realizabila neta a activelor din afara exploatării de 500 mii lei. Valoarea
întreprinderii la un cost al capitalului de 20% va fi de:
a) 2,396 mil. lei
b) 2,896 mil. lei
c) 3,296 mil. lei
d) 1,843 mil. lei
20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată de dimensiuni mici şi includem în rata de
actualizare disconturile specifice, care este rata de actualizare a fluxului de numerar net la dispoziţia
acţionarilor (FNNA), ştiind că:
• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 %
• prima de risc pe piaţa bursieră = 5,5 %
• coeficientul β al domeniului = 0,9 %
• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 %
• prima de risc pentru întreprinderea necotată = 4 %
• creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 %
a) 19,95 %
b) 14,95 %
c) 25,5 %
d) 19,5 %
21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a dobânzii este:
a) 4 %
b) 2 %
c) 3,77 %
d) 4,53 %
22. Dacă dividendul anual sperat pe acţiune este 15 lei si va creste cu 2 % pe an, iar cursul acţiunii este
105 lei, costul capitalului propriu va fi:
a) 14,2 %
b) 16,2 %
c) 12 %
d) nu se poate calcula
Intreprindereaa comparabilă
Indicator
X Y Z
Profit net corectat (mil. lei / an) 1,1 1,45 1,2
Preţ de vânzare (mil.lei) 6,5 7,4 6,5
- corecţia preţului de vânzare pentru - - +5%
condiţiile tranzacţiei
- corecţia preţului de vânzare pentru - +15% +10%
deprecierea echipamentelor