CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-

NOTE DE CURS - 2017

CURSUL 3
TEHNICA JOCULUI DE BASCHET ÎN ŞCOALĂ

TEMA 2

1. Greşelile de tehnică în jocul de baschet

Noţiunea de „greşeală motrică” în procesul de instruire la disciplina baschet se referă la

acele mişcări incorecte, care nu corespund fazelor şi nivelului de execuţie eficientă a elementelor şi
procedeelor tehnice respective
Greşelile sunt erori ocazionale care apar în execuţiile fiecăruia.Acestea sunt reprezentate prin
aruncările, prinderile, pasele executate defectuos, care se instalează chiar şi în condiţiile unei bune
învăţări şi automatizări a tehnicii respective, datorită lipsei de concentrare sau motivaţie a elevului.
Greşelile sunt considerate importante deoarece ele indică nivelul de execuţie al elevului în
comparaţie cu modelul optim. Aceste informaţii sunt necesare în vederea corectării şi reprezintă o parte
a procesului de învăţare.
În jocul de baschet acestea pot fi diferenţiate în funcţie de :
A. Etapele formării deprinderilor motrice.
B. Fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii variate de joc).

A. Greşeli în etapele formării deprinderilor motrice

Autorul V.V. Belinovici, (1959) realizează o analiză destul de completă a greşelilor care apar
în etapele formării deprinderilor motrice:

Greşeli ale acţiunilor motrice separate (lipsa flexiei genunchilor în timpul aruncării la coş de
pe loc).
Greşeli generale (neîntinderea braţului de aruncare şi lipsa flexiei palmei la execuţia tuturor
aruncărilor, etc.).
Greşeli locale (apar în faza de iniţiere a elementelor şi procedeelor tehnice, sunt destul de rare,
dacă nu sunt grosolane, nu constituie piedici în procesul învăţării).
Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.
CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-
NOTE DE CURS - 2017

Greşeli complexe (mişcările care alcătuiesc procedeul tehnic au o legătură cauză-efect. Astfel o
greşeală constituie o premisă pentru altele. Apar în momentul legării fazelor componente a unui
procedeu, datorită utilizării exagerate a metodei analitice de învăţare).
Greşeli neautomatizate (specifice etapei de iniţiere, se instalează datorită execuţiilor cu o forţă
excesivă care determină încordare musculară şi o „încătuşare” a mişcărilor. În esenţă acestea
sunt de fapt particularităţi ale etapei iniţiale de formare a deprinderilor, care se explică printr-o
insuficientă coordonare a eforturilor fizice, în scoarţa cerebrală nu s-au format legături
funcţionale durabile, ceea ce generează teama de insucces a elevilor).
Greşeli automatizate (sunt o consecinţă a repetărilor multiple a mişcărilor incorecte. Au un
caracter stabil şi se corectează foarte greu.Va fi posibilă o corectare mai rapidă dacă elevul va
descoperi şi înţelege cauza insucceselor sale).
Greşeli esenţiale (sunt cele care deformeză mecanismul de bază al mişcării. Trebuie eliminate
rapid, deoarece încetinesc învăţarea procedeelor respective).
Greşeli neesenţiale (sunt caracteristice pentru fazele separate ale procedeelor tehnice.Se produc
atunci când elevul şi-a însuşit procedeul respectiv, dar îl execută cu unele greşeli, învăţând din
ele. Pot fi trecute cu vederea în condiţiile ca acestea să nu se mai repete).
Greşeli tipice (sunt greşelile cu frecvenţa cea mai mare la execuţia unui procedeu. Pot fi
considerate tipice toate greşelile prezentate anterior şi pot fi prevenite de cadrul didactic din
timp).
Greşelile atipice (sunt cele generate de stările sufleteşti-frica de minge, de adversar, de
competiţie, de nereuşită, cele condiţionate prin perseverenţă- încăpăţânare, etc.).

B. Greşeli în fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii variate de joc)

În concepţia altor autori (A. Păcuraru, 2002; A. Păcuraru, L. Călin, G. Prisecaru, 2004; A.
Păcuraru, P. Ghervan, A. Acsinte, 2006, C. Ciorbă, I. Comarniţchi, 2007, Ciocoiu D.L, 2009, etc.),
greşelile de tehnică se pot instala în diferite etape, situaţii sau momente (faze) specifice jocului:
Greşeală de decizie (mişcare greşită datorită unei orientări spaţio-temporale defectuoase).
Greşeală de moment (neconcordanţa mişcării cu situaţia respectivă).
Greşeală de mişcare (execuţia unei mişcări defectuoase din punct de vedere tehnic).

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.

CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-
NOTE DE CURS - 2017

Este esenţial în procesul de iniţere- învăţare a componentelor tehnico-tactice ale jocului de

baschet ca profesorul să ofere informaţii referitoare atât la aspectele corecte ale execuţiei, cât şi la cele
incorecte. Informaţiile pe care elevii le primesc referitor la execuţia lor poartă denumirea de feed-back.
În absenţa feed-backului, învăţarea sistematică este imposibil de realizat.
Cauzele greşelilor
Cauzele care determină greşelile de tehnică sunt variate:
înţelegerea greşită de către elevi a sarcinii motrice propuse;
reprezentare greşită a modelului în planul mental al elevului;
dezvoltarea insuficientă a unei calităţi motrice;
lipsa armoniei între calităţile motrice;
neîncrederea în forţele proprii, teama de accidente, etc.
modul de organizare al lecţiei de învăţare;
lipsa de individualizare în predare a unui element, de înţelegere a nivelului de pregătire
motrică şi intelectuală a elevului;
oboseala cauzată de o pregătire fizică insuficientă sau odihnă necorespunzătoare;
limitarea psihologică a sportivului, manifestată prin propunerea unor obiective mici de
îndeplinit care se multumeşte cu nivelul scăzut de execuţie dobândit.

2. Traseul metodic de prevenire şi corectare a greşelilor de tehnică în jocul de baschet

2.1 Prevenirea greşelilor de tehnică

Pregătirea elevilor în jocul de baschet trebuie astfel concepută pentru a se elimina sau
minimaliza posibiltatea comiterii greşelilor în timpul procesului de învăţare a unei deprinderi.
Prevenirea greşelilor motrice constituie măsuri care facilitază considerabil învăţarea componentelor
fundamentale ale jocului de baschet. Astfel se recomandă următoarele :
Să se verifice dacă elevii au înţeles corect scopul general al exerciţiului, structurii, etc.
Să se stabilescă dacă elevii au înţeles corect execuţia tehnică a acţiunii motrice în curs de
învăţare.
Alegerea pentru învăţare a mijloacelor simple, accesibile, eficiente, atractive.
Să se insiste asupra excutării îngrijite a exerciţiilor, fără a tolera greşeli.

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.

CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-
NOTE DE CURS - 2017

Respectarea corelaţiei necesare între viteza mişcărilor şi cea de execuţie.

Continuarea exerciţiilor nereuşite, prin repetarea şi execuţia cât mai corectă pentru a evita
instalarea unei reprezentări imprecise.
2.2 Corectarea greşelilor de tehnică

Capacitatea de a analiza greşelile comise de elevi şi modalitatea de corectare, este la fel de

importantă ca şi capacitatea de a comunica aceste informaţii executanţilor. Dacă se înţeleg principiile
de bază ale unui element sau procedeu, cu siguranţă cadrul didactic va asigura modalităţi de corectare
eficiente. Analiza unei deprinderi specifice jocului de baschet necesită din partea cadrului didactic
următoarele etape (Figura 2):
Analiza tehnicii de execuţie a elevului.
Compararea tehnicii elevului cu tehnica corectă („modelul”).
Corectarea fiecărei a greşeli.
Determinarea cauzelor greşelilor.
Modalităţi de corectare a greşelilor.
Trebuie menţionat faptul că în procesul de corectare a greşelilor pe parcursul instruirii, cadrul
didactic utilizează o serie de indicaţii metodice pozitive dar şi negative (Robert.W.Christina,
Daniel.M.Corcos, 1999).
a. indicaţii, sugestii metodice pozitive, reflectă ceea ce trebuie să efectueze elevul.Se
utilizează complimente, laude, aprecieri pozitive, recompense, încurajări. Dacă sunt aplicate
corespunzător, sporesc încrederea şi intensificarea dorinţei de reuşită a elevului la execuţia unui
procedeu tehnic sau acţiune tactică.
Corectarea greşelilor presupune abordarea pozitivă individuală şi constă în următoarele
secvenţe de instruire:
• Secventa I -recunoaşterea efortului şi a execuţiilor corecte.
• Secvenţa a II a-furnizarea unui feed-back corector simplu şi precis (informaţiile cu
privire la greşelile de execuţie şi modul cum se pot corecta).
Greşelile majore de execuţie, dificile ca mod de explicaţie, înţelegere, corectare pot fi abordate
astfel:
1. explicatie şi demonstraţie între execuţia elevului (greşeala) comparativ cu execuţia corectă
(corectarea);

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.

CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-
NOTE DE CURS - 2017

2. explicarea cauzei sau cauzelor greşelii (dacă acesta nu este evidentă);

3. argumentele referitoare la recomandarea corectării (dacă aceasta nu este evidentă).
Indiferent de complexitatea greşelii sau a corectării, elevul nu trebuie asaltat cu informaţii
detaliate sau exagerat de lungi. Transmiterea informaţiilor trebuie realizată într-un ritm pe care elevul
să le poată înţelege şi aplica util în practică, contribuind astfel la efectuarea corectării.
• Secvenţa a III-a verificarea capacităţii de înţelegere a elevului privind feed-backul
corector. Dacă elevul nu înţelege informaţiile legate de corectarea mişcării, acesta va
continua să efectueze incorect exerciţiul.
• Secvenţa a IV-a motivarea elevului în vederea efortului pentru consolidare.
b. indicaţii, sugestii metodice negative- reflectă în special ceea ce nu trebuie să execute
sportivul. Cadrul didactic identifică greşelile elevilor dar nu utilizează informaţiile referitore la modul
corect de execuţie al acestora. Atitudinea faţă de elevi este negativă şi nu apreciază eforturile reale ale
acestora de a-şi corecta greşelile.Abordarea acesta generează teama de nereuşită şi neîncredere a
elevilor.

Bibliografie :

1. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor corpului

prin abordarea jocului de baschet. Europlus, Galaţi, 2011, p. 73- 74.

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.