Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Microeconomie Probleme Rezolvate PDF
Microeconomie Probleme Rezolvate PDF
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizări diferite …teorie economică
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili…
ceteris paribus
3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit
4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a
tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie
5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin
nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate
6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ
într-o perioadă determinată de timp …cererea
7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
determinată de timp …oferta
8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi
serviilor
9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa
factorilor de producţie
10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri
complementare
11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri
substituibile
12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii
13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei
14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii
15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ
16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon
17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag
18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate
19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală
20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator
o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde
21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de
satisfacţie …curba de indiferenţă
22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi
preţurile bunurilor …linia bugetului
23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de
indiferenţă …echilibrul consumatorului
24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale
venitului …curba venit consum (a lui Engel)
25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de
producţie)
26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei
…funţia de producţie
27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu
28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil …
produs marginal
29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care
scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor
neproporţionale (descrescătoare)
30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe
termen lung
31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie
…curba de izoproducţie (izocuanta)
32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale …
linia de izocost
33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din
izocuante …echilibrul producătorului
34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate
ale factorilor de producţie ..productivitate marginală
35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie
36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar
37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal
38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit
39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit
marginal
40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate
41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă
42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce
bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol
43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson
44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători …
discriminare prin preţ
45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol
46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe
piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”)
47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării
controlului asupra preţurilor …cartel
48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma
lider (lider în fixarea preţurilor)
49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a
comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită
50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică
1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F
2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic
este raţional. A
3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A
4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor
economice.F
5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F
6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului.A
7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe
piaţă.A
8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu
volumul ofertei.F
9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F
10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A
11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de
pe o curbă a cererii pe alta.A
12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F
13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate.A
14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A
15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F
16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută
elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A
17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri
de producţie.F
18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F
19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A
20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate. F
21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A
22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul
preţurilor celor două bunuri.F
23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A
24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A
25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A
26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A
27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F
28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de
producţie utilizaţi.F
29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A
30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F
31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. A
32. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime.
A
33. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.A
34. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. F
35. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A
36. Pe termen lung, dacă P ≥ AVC min, procesul de producţie este raţional a fi continuat. A
37. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. F
38. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică.F
39. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor.F
40. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe
diferite pieţe.A
41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi în activitatea
dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare.A
42. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă. F
43. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează.A
44. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează. A
45. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului, iar de
comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui
Sweezy. A
46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. F
47. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F
48. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca
preţul.A
49. Conform modelului de comportament al firmei, stabilind preţurile şi volumul vânzărilor, firmele care
activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. A
50. În stare de echilibru pe termen scurt, firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un
profit mai mare de cât cel normal .A
51. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung,
firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A
PROBLEME
Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32
Costume 50 45 35 25 0
1. Reprezentaţi
grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?
R-ns: Punctele A, B, C, D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce, pornindu-se de la
utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, matriale, umane, etc.)
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie
ţărănească:
Grâne Carne
(kg, anual) (kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500
2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg?
Explicaţi.
R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne, doeoarece sunt sufieciente resurse pentru fabricarea
acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie)
B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg
anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg, adică ku 200 kg.
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg
anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg.
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt
utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.
R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce, deoarece combinaţia respectivă (punctul N e situat în interiorul
curbei posibilităţilor de producţie)
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):
Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(u.m.) (l) (l)
1,00 200 110
1,25 175 130
1,50 150 150
1,75 125 170
2,00 100 190
Curba ofertei se va deplasa spre stînga, iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele E1 (125; 1,75).
4. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând
pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea
oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum
poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(u.m.) majorata cu 5 l (l)majorata cu 50 l
(l)
1,00 205 (200+5) 160 (110+50)
1,25 180 (175+5) 180 (130 +50)
1,50 155 (150+5) 200 (150+50)
1,75 130 (125+5) 220 (170+50)
2,00 105 (100+5) 240 (190+50)
Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180; 1,25). Unde mărimea preţului este de 1,25 lei/l, iar cantitătea
oferită=canitatea ceruta=180 l.
Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul, din acesta beneficiind şi consumatorul.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia Qs = 200 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.
Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300
unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul
maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P;
300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P –
600.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P;
P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600;
4300=5P; P=860.
3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.
4. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P –
300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575
Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P. Determinaţi:
1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. Qs=120+5*10; Qs=170; s=Q’(P)*(P/Qs);
Q’(P)=5; s=5*(10/170)=0,29
2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆
pretului)
Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10% / 100%)+10=11 Qs=120+5*11=175;
s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste;
13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.;
I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:
3. Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată.
Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125
dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4;
dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;
elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
4. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0
5. Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0
14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun:
Preţul u.m. Cantitatea Elasticitatea cererii după Veniturile
cererii un. preţ vânzătorilor u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052 =0.111 inelastica 18000
40 800 0,176 =0.25 inelastica 32000
60 700 0,333 =0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel / unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19,0=0 elastica/perfect inel 0
1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar
de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea
ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|; -1,5= + / |∆P%|;
|∆P%|= + / -1,5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt
17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed= -0,75 => ca
avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si
reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge nivelul de 1.
3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?
TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.
20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are
forma: U = Qx x 6Qy .
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri
Um(X)=Ut/Qx=188/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este
maximală.
22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt
prezentate în tabel:
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului Y Determinaţi, în baza
1 60 360
legii II a lui Gössen,
2 51 270
3 45 180 combinaţia optimă de
4 40 135 bunuri pentru
5 36 105 consumator, dacă
6 33 90 venitul acestuia
7 30 75 constituie 180 u.m., iar
8 27 60 preţurile bunurilor X şi
Y st, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m..
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului X pe unit a bunului Y a bunului Y pe unit
de cost de cost
1 60 3 360 12
2 51 2,55 270 9
3 45 2,25 180 6
4 40 2 135 4,5
5 36 1,8 105 3,5
6 33 1,65 90 3
7 30 1,5 75 2,5
8 27 1,35 60 2
Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y
(1*20+6*30=200 u.m)
23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun
este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:
Unităţi 0 1 2 3 4 5
TUA 0 20 30 35 37 37
TUB 0 10 15 18 18 15
Să se determine:
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,02 10 10 0,01
2 30 10 0,01 15 5 0,005
3 35 5 0,005 18 3 0,003
4 37 2 0,002 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.
Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.
Ut=1000*1+2*1000=3000
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.
Pa=2000; Pb=1000
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,01 10 10 0,01
2 30 10 0,005 15 5 0,005
3 35 5 0,0025 18 3 0,003
4 37 2 0,001 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se
dublează.
TU= 1*2000+1*1000=3000
24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm , iar
utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul
disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in
echilibru de către consumatorul dat.
Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1;
40-5Qm=5(20-3Qx)
40-5Qm=100-15Qx
Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba lok relaţia:
Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py
20=Qm*5+Qx*1
20= 5Qm+Qx Qx=5
-60=5Qm-15Qx Qy=3
25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:
1. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
2. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 100 u.m.
3. Venitul = 200 u.m. Px = 100 u.m. Py = 50 u.m.
4. Venitul = 300 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre
dreapta, panta ramînînd aceeaşi
26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4
2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre
stînga, panta ramînînd aceeaşi
3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se
panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
50 X
28. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două
bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din
bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.
2. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py
29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx +
30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U=2Qx*3Qy
2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy
15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200
1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
3.
4. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule?
Legea randamentelor neproportionale. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0
31. Completaţi tabelul
Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul
lucrătorilor (TPL) (APL) marginal
(L) (MPL)
1 0 6 6
2 18 9 12
3 33 11 15
4 40 10 7
5 45 9 5
6 48 8 3
7 19 7 1
8 40 5 -9
32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul
persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de producţie, 0 40 90 126 150 165 1740
unităţi 0 0 0 0 0
33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi.Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând suplimentar 4
salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este productivitatea medie si
marginală a muncii în acest caz?
50...1000 productivitaatea medie:1000/50=20
54....1200 APL2=1200/54=22.22
Produsul marginal=1200-1000/54-50=50
34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. Preţul muncii
PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu, ce este
necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie
5=10
MRTSLK=20/30=2-3
MRTSKl=30/20=3/2=1.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii
35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie:
Cantitatea de muncă Cantitatea de capital (maşini-ore)
(oameni-ore) K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.
2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore.
Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-
capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă;
MPL=5; MPK=10
MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0.5
37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-
capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se reduce
cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante
39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000
u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru
remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul
2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de
producţie. Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007;
AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000
AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41,5
40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel:
Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale
(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.
2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1. Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii variabile şi
marginale.
f(CT)=(5 + 2Q)3 f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q
f(CF)= =125; f(CMV)=8 /Q=8
f(CV)=(2 =8 f(CMg) ?
2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625;
f(CF)= =125;
f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1.000.000;
f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5;
f(CMF)=125/Q=125/50=2,5;
f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000
f(CMg)=∆CT/∆Q ?
3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.
CT=CF+CV; 0=125+8 ; -125=8 ; = -125/8=15,625; Q= -2,5
0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³
43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al
producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4
muncitori.
Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
CT total mediu, CMF variabil, CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, 0
mediu =780 4
(3)=25
Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780):
mediu =840 (120-75)= 1,33
(4)=30
CF=600
Salariu/zi/1m=60
44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:
Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi 1
Venitul total, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Costul mediu, u.m. 4 0 8 5 4,67 5 5,6
Profit, u.m. 5=2-3 0 20 60 60 20 -70
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de acelasi
profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe
constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100q-60000+20Q; 140000=80Q; Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;0=V-C=100Q-60000-20Q;60000=80Q; Q=75
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in
conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:
Cantitatea de producţie, unităţi 1 0 10 20 30 40 50
Încasările totale, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costurile totale, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Venit marginal, u.m. 4=∆2/∆1 0 10 6 4 2 -1
Cost marginal, u.m. 5=∆3/∆1 0 4 2 4 6 8
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati.
47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului
marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, un. 5 6 7
Costul marginal, u.m. 20 30 50
48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia
fabricata se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
Venit marginal 10 9 8 7 6
0 6 7.5 7.5 9 10
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte costurilor totale.
Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de producţie
maximizeaza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
40+Q=280
Q=240
33
50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de
bunuri este prezentat în tabel.
Cantitatea de producţie, 0 1 2 3 4 5
un.
Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35
Să se determine:
1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m.
2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ?
4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?
Incasarile 0 7 14 21 28 35
Costul marginal 0 4 2 4 7 8
Venit marginal 0 7 7 7 7 7
Costurile Costul 0 14 8 6.67 6.75 7
mediutotale, u.m.
Profit=0=Venit-Cost
0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei
4bucati la cate 7 lei
51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin
funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp?
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp?
53. În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul?
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim?
34
1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc.
2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei.
55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?
56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în
volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei
şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul Cererea firmei Producţia firmei Costul total
(u.m.) (unităţi) (unităţi) (u.m.)
100 50 50 4500
90 60 60 4700
80 70 70 5000
70 80 80 5500
60 90 90 6500
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că, dacă ea reduce preţul:
1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;
2. concurenţii nu vor reacţiona.
57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi
reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q2) - producţia totală a celor doi producători.
Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.
1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor
stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg
(asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a
echilibrului de pe piaţă.
58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q +
100.
Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati
reprezentarea grafica a soluţiei problemei .
PROBLEME (MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile
15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
35
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile
nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din
ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
36
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
menajelor.
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi
sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
37
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000
2007 3800
2008 4125
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Rata şomajului.
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a
PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
38
Anul IPC Rata Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100
2 112 12
3 134 17
4 120 15
5 150 18
Determinaţi:
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)?
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
39
Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor
majora economiile cu 20 u.m.?
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile
40
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia
marginală spre consum?
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2
mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii
rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar
trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
41
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1
mil. lei.
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se
afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe
venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru;
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m.;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este
de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls
16 100
14 150
12 200
10 250
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
42
43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care
este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe
cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu
Nx'').
43
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
agregat?
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit
egal cu :
a) 300 u.m.
b) 400 u.m.
c) 500 u.m.
d) 600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent,
balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în
rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
44
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
rata deschimb$/leu
S
F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C
D
Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor Curs de schimb Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B real calculat în funcţie de
45
PPP
1. 1340 73.0 81.9
2. 1430 75.1 84.0
3. 1620 80.4 86.6
4. 1750 83.5 92.4
5. 1610 90.8 98.8
6. 1780 100.0 100.0
7. 1770 104.9 105.4
8. 1770 108.7 108.2
9. 1510 110.6 111.7
10. 1540 113.8 113.8
11. 1590 116.5 115.1
12. 1570 122.4 120.9
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
1 2
0 Y* venitul Y
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
46
4. Cererea de monedă
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
- Consumul şi economiile
- Soldul bugetar.
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
47