Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franta Napoleoniana
Franta Napoleoniana
Franta Napoleoniana
Disciplina: Istorie
Clasa: a X-a
Data:
Profesor:
Unitatea de învăţământ:
Unitatea de învăţare: Organizarea statelor moderne
Continuturi: Franţa napoleoniana
Tipul lecţiei: exersarea de competenţe cu ajutorul metodelor, procedeelor si tehnicilor de predare inovative.
Timp: 50 min.
Locul de desfășurare: sala de clasă.
Scopul lectiei : întelegerea rolului istoric pe care l-a avut Napoleon Bonaparte în istoria Franţei şi a Europei moderne.
Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Aplicarea principiilor şi a metodelor moderne, inovative în abordarea surselor istorice.
3. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.
Competenţe specifice:
1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei
1.2 Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
2.1 Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice
2.5 Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane
5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice
Valori si atitudini:
Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
Gândire critică şi flexibilă
Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
Metode şi procedee: metoda pǎlǎriilor gânditoare, joc didactic, conversaţi dirijata, explicaţia, problematizarea, învǎţarea prin
cooperare.
Mijloace de învăţământ: pǎlǎrii colorate, fişe de lucru, tabla, creta.
Forme de organizare a activităţii: activitate pe grupe de elevi, activitate frontală.
Resurse: - spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare
Modalităţi de evaluare:
- evaluare frontalǎ
- evaluare formativǎ
Activitatea de invatare:
1. Anunţarea temei puse în discuţie.
2. Prezentarea metodei:
a. Se împart fişele – Anexa 1 – şi se explicǎ metoda de lucru – ,,Pǎlǎriile gânditoare’’
b. Pentru aplicarea acestei metode se utilizează şase pălării de culori diferite (alb, roşu, negru, galben, verde şi albastru).
Fiecare culoare defineşte un anumit rol şi elevul care o poartă exersează un anumit tip de gândire. Veţi alege singuri
culoarea pălăriei pe care doriţi să o purtaţi cunoscând ce reprezintă fiecare culoare şi conştienţi fiind de faptul că
trebuie să respectaţi specificul fiecărei pălării. Pălăria poate fi purtată individual, dar şi colectiv.
Pălăria albă – gândirea obiectivă, care se bazează pe informaţii, pe fapte;
Pălăria roşie – gândirea afectivă, bazată pe sentimente, emoţii, intuiţie;
Pălăria neagră – gândirea negativă, bazată pe evidenţierea punctelor slabe, a riscurilor şi erorilor;
Pălăria galbenă – gândirea pozitivă, bazată pe abordarea constructivă a evenimentelor, cu evidenţierea oportunităţilor;
Pălăria verde – gândirea creativă, bazată pe idei noi, alternative, flexibilitate şi mobilitate;
Pălăria albastră – gândirea despre gândire, bazată pe definirea clară a problemei, realizarea privirii de ansamblu, extragerea
concluziei.
c. Se fomează grupele pe criteriul celor şase culori ale pălariilor, cărora li se asociază roluri diferite.
d. Membrii grupului vor interpreta rolul definit de culoarea pălăriei, cooperand pentru a găsi cea mai buna interpretare.
Avantajul acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei
interpersonale.
3. Dirijarea învǎţǎrii şi asiguarea feedbackuluI
a. Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis
corect informaţiile.
b. Cere câte unui elev din fiecare grupă să citească planul rezultat din activitatea pe grupe. Completează, îndrumă şi
corectează răspunsurile elevilor. Face aprecieri şi acordă calificative pe fişa de evaluare a grupelor.
GRUPA 2 GRUPA 6
-respectarea perspectivei la care ne
obligă tipul de pălărie;
- folosirea unui limbaj
adecvat;
-corectitudinea/ originalitatea
răspunsurilor;
-modul de prezentare.
Anexa 1.
Prezintă lucrurile aşa cum sunt fără păreri, interpretări critice sau emoţii.
POVESTITORUL
Evidenţiaţi in 10-15 randuri momentele cruciale ale ascensiunii militare şi politice ale lui Napoleon Bonaparte.
Cei care poartă pălăria albă trebuie să înceapă cu „faptele sunt următoarele......”.
Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o privire de ansamblu asupra faptelor!
MODERATORUL
Cei care poartă pălăria albastra trebuie să înceapă cu sau „haideţi să rezumăm............”
Cu pălăria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!
GÂNDITORUL
Simulaţi un dialog cu Napoleon Bonaparte, realizat sub forma unui interviu.
E o pălărie pesimistă.
CRITICUL
Cei care poartă pălăria neagra trebuie să înceapă cu „nu e bine pentru că....” sau „ne expunem la un mare risc.......................”,
Când gândim cu pălăria roşie, nu trebuie să dăm nicio justificare!
Gândire afectivă care se bazează pe emoţii, sentimente, intuiţie.
PSIHOLOGUL
Imaginaţi-vă ca sunteţi Napoleon Bonaparte. Alcatuiţi un monolog în care să prezentaţi sentimentele lui Napoleon
faţă de propria ascensiune şi decădere.
Cei care poartă pălăria rosie trebuie să înceapă cu “ Punându-mi pălăria roşie, sentimentul meu este............” sau „(nu) îmi place
că......”