Sunteți pe pagina 1din 101

ELENA VÎLCU

Motto:,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai
exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i
învăţăm cum să se adapteze.”
(Maria Montessori)

ISBN 978-606-577-999-0

Editura Sfântul Ierarh Nicolae


2012
Pagina

 Argument……………………………………………………………………………….......6
 Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………......7

 CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………………………….....10

 Curriculum vitae ……………………………………………………………………...........11


 Dosarul cadrului didactic........................................................................................................14
 Fişa personală..........................................................................................................................15
 Fişa postului.............................................................................................................................16
 Declaraţie.................................................................................................................................18
 Declaraţie pe propria răspundere.............................................................................................19
 Declaraţia contribuabilului.......................................................................................................20
 Fişa de evaluare anuală………………………………………………………………............21
 Lista surselor de informare………………………………………………………………..…32

 CAPITOLUL II – CURRICULUM………………………………………………….....33

 Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013……………………………………...........34


 Metodologii – clasa pregătitoare………………………………………………………….....37
 Structura anului şcolar………………………………………………………………….......41
 Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”………........................................................ 42
 Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………...47
 Calendar şcolar 2012-2013…………………………………………………………………54
 Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar…………………........55
 Plan-cadru de învăţământ………………………………………………………………….59
 Schema orară……………………………………………………………………………….60
 Orar……………………………………………………………………………………........61
 Materiale curriculare…………………………………………………………………...…...63

 PROIECTARE CURRICULARĂ:...................................................................................65

 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ…………………………………………………..66


o Programa şcolară………………………………………………………….………...67
o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………………..76
o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………................81

 LECTURĂ…………………………………………………………………………….…..178
 Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................179
 Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………………………..184

 EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE…………………………………………………....195


o Programa şcolară………………………………………………………….............196
2
o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........205
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........207

 MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI.........................................................215


o Programa şcolară…………………………………………………………..........216
o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………….226
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………..............230
o
 MUZICĂ ŞI MIŞCARE…………………………………………………………….307
o Programa şcolară………………………………………………………….......308
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....315
o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......319

 ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL………………………………………….....341


o Programa şcolară………………………………………………………….......342
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....349
o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………...351

 DEZVOLTARE PERSONALĂ…………………………………………………….…366
o Programa şcolară………………………………………………………….......367
o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………..378
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….......380

 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT………………………………………………….….391


o Programa şcolară……………………………………………………………....392
o Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare……………………………………..399
o Eşalonarea semestrială a unităţilor de învăţare…………………………..........400
o Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare………………………………….....402

 DISCIPLINE OPŢIONALE :……………………………………………………….403


 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE :………………………………………………..403
o Argument………………………………………………………………….......404
o Programa şcolară………………………………………………………………405
o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………...408
o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………….410
o Bibliografie………………………………………………………………….…418
o Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional………………….…419

 JOCUL CU CALCULATORUL ……………………………………………………..........420


o Argument……………………………………………………………………....421
o Programa şcolară……………………………………………………………….422
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………...........429
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........431
o Bibliografie…………………………………………………………………......437

 PROIECTE DE LECŢIE ŞI ACTIVITĂŢI PROIECTATE ÎN MANIERĂ INTEGRATĂ….438

o Activităţi proiectate în manieră integrată……………………………………….439


o Proiecte de activităţi integrate……………….……………………………….....446
 Comunicare în limba română……………………………………………446
 Matematică şi explorarea mediului………………………………….......469
 Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………..485
 Educaţie fizică şi sport…………………………………………………..491
3
 Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)...496
 Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări..........................................................................................................................497

 CAPITOLUL III. EVALUARE.......................................................................................498


 DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ………………………………………………....499
o Comunicare în limba română…………………………………………………….499
o Matematică şi explorarea mediului…………………………………………........507
o Muzică şi mişcare………………………………………………………….….....525
o Arte vizuale şi lucru manual………………………………………………….….532
o Educaţie fizică şi sport……………………………………………….................535
o Educaţie pentru sănătate…………………………………………………………538
 Fişă de evaluare – educaţie fizică şi sport………………………………………………541
 Fişă pentru înregistrarea rezultatelor – educaţie fizică şi sport……………………….…544
 Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii…………………………………………...547
 Fişă de evaluare iniţială…………………………………………………………….……550
 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…………………………………...........552
 Fişă de apreciere săptămânală…………………………………………………………...553
 Fişă de apreciere comportamentală……………………………………………………...554
 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………………………………..….555
 Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………............................556
 EVALUARE INIŢIALĂ……………………………………………………………......557
 Comunicare în limba română…………………………………………………..557
 Matematică şi explorarea mediului………………………………………….....558
 Educaţie pentru societate……………………………………………………....559
 Arte vizuale şi lucru manual………………………………………………….560
 Educaţie fizică şi sport………………………………………………………..561
 Fişe de lucru pentru activităţi integrate………………………………………………562
 Fişe de completat şi de colorat………………………………………............................583
 Fişe de lucru matematică………………………….…………………............................611

 CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI.....................................................615

 CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:…………………………………616


 Date generale despre colectivul clasei...............................................................................617
 Fişa de caracterizare psihopedagogică...............................................................................618
 Chestionar caracteriologic.................................................................................................623
 Fişa de observaţie asupra elevului.....................................................................................624
 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului...................................628
 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare....................................................629
 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii......................................630
 Decalogul educatorului...................................................................................................632
 Munca în echipă..............................................................................................................633

 66. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:............................................634


 Norme de protecţia muncii.............................................................................................635
 Proces-verbal, pentru prevenirea accidentelor...............................................................636
 Consiliul clasei...............................................................................................................638
 Regulile clasei.................................................................................................................639
 Din secretele succesului la învăţătur..............................................................................640
 Regulamentul de bună purtare........................................................................................641

 ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:............................................................................642
4
 Comitetul de părinţi....................................................................................................643
 Planificarea şedinţelor cu părinţii...............................................................................644
 Proces-verbal la şedinţele cu părinţii..........................................................................647
 Chestionar pentru părinţi...........................................................................................650
 Regimul zilnic al activităţilor elevilor.......................................................................652
 Şcoala şi familia.........................................................................................................654
 Educaţia sanitară.......................................................................................................656
 Scrisoare informativă pentru părinţi..........................................................................658
 Sfaturi pentru părinţi.................................................................................................659
 Modele de diplome pentru părinţi..............................................................................662
.
 CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ........................................................665

 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent....................................................666


 Materiale metodice.....................................................................................................666
 Lista articolelor publicate...........................................................................................667

 CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE...........................668

 Programul activităţilor extracurriculare.....................................................................669


 Regulamentele unor concursuri şcolare.....................................................................673
 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri…………..............673
 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri...674

 CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………..….....675


 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………....676
 SERBĂRI ŞCOLARE
 Serbarea de sfârşit de an……………………………………………………………..682
 Şezătoare………………..…………………………………………………………...688
 Magia Crăciunului…………………………………………………………………...693
 O lecţie de sănătate………….......................................................................................717
 MODELE DE DIPLOME………………………………………………….….….726
 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….…740

5
Lucrarea “Portofoliul învăţătorului –clasa pregătitoare” este
structurată pe şapte capitole şi dă o imagine de ansamblu, dar şi în detaliu
asupra tuturor momentelor din perioada pregătitoare care se
caracterizează prin cele mai profunde şi productive însuşiri psihice ale
individualitătii copilului de 6 ani, cu o intensă receptivitate, sensibilitate
şi flexibilitate psihică. De aici necesitatea de a exersa şi fructifica
potenţialul creativ al micului elev, de a-i forma şi dezvolta eul cognitiv,
afectiv, socio-acţional în devenire.
Această lucrare poate fi folosită la clasa pregatitoare, cu
îmbunătăţirile de rigoare care se impun din perspectiva personalităţii
fiecărui dascăl şi ajustată la situaţiile de fapt din cadrul fiecărui colectiv de
elevi.Totodată, permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau
să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor
prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui
elev.
In vederea atingerii scopului nostru educativ cu copiii, trebuie să
reuşim să realizăm din toate activităţile o bucurie zilnică pentru ei, să le
creăm necesitatea şi curiozitatea parcurgerii lor, pentru a le stimula
interesul şi dorinţa de cunoaştere necontenită.

Autorul

6
Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse : dragoste de
muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament, indulgenţă
împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi
luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii
de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.
« Mapa învăţătorului » este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului pentru
că :
- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie operaţionale ;
- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
- dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea,
reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
- oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile inopinate,
dacă este ţinută la zi ;
- permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.

“Mapa învăţătorului” trebuie să cuprindă următoarele:

· Curriculum vitae actualizat


· Fişa postului
· Fişa de evaluare anuală

- Structura anului şcolar


- Schema orară
- Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să rezulte
modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
- Programe şcolare;
- Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ;
- Planificarea calendaristică ;
- Proiectele unităţilor de învăţare ;
- Proiecte didactice ;
- Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă) ;
- Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ;
- Lista lecturii suplimentare.

7
- Descriptori de performanţă;
- Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor prevăzute
de programa şcolară) ;
- Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de
ameliorare) ;
- Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
- Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru;
- Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a elevilor care
întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) ;
- Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul
comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii
speciale) ;
- Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ;
- Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului şcolar.

- Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra


comportamentului elevilor în cei 4 ani);
- Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
- Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ;
- Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ;
- Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse, procese –
verbale, tabele nominale etc.) ;
- Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale prezentate,
procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale
informative trimise părinţilor etc.) ;
- Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ;
- Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ;
- Regulamentul de ordine internă;
- Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor;
- Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.

- Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile pe care
învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor unităţilor
de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile profesorale, comisii
metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă, sesiuni de referate metodico –
ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de formare, lectorate cu părinţii). Pe
măsură ce termenele stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează
dacă sarcinile propuse s-au realizat (performanţe).
- Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de
specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale
activităţii).
8
- Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.

- Programul activităţilor extracurriculare;


- Regulamentele unor concursuri şcolare;
- Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri;
- Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.

- Fişa postului;
- Contractul individual de muncă

Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista şi un opis
care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la nevoie, să poată
fi introduse altele.
Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de evaluatori,
ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii activităţilor
desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora.

(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional,


Bucureşti 2002)

9
 Curriculum vitae
 Dosarul cadrului didactic
 Fişa personală
 Fişa postului
 Declaraţie
 Declaraţie pe propria răspundere
 Declaraţia contribuabilului
 Fişa de evaluare anuală
 Raport de autoevaluare

10
Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi
Curriculumprincipale
vitae
Europass

Numelepersonale
Informaţii şi adresa
angajatorului
Nume / Prenume
Adresă(e)

Tipul activităţii sau sectorul


Telefon(oane) Mobil:
de activitate
Fax(uri)
EducaţieE-mail(uri)
şi formare

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii
Perioada
Sex

Locul de muncă vizat /


Domeniul ocupaţional
Calificarea / diploma
obţinută

Disciplinele principale
Experienţa
studiate /profesională
competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ /
furnizorului de formare

Nivelul în clasificarea
Perioada
naţională sau
internaţională
Aptitudini şi competenţe
personale

Limba(i) maternă(e)

11
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi
sociale

Competenţe şi aptitudini
organizatorice

Competenţe şi aptitudini
tehnice

Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului

Competenţe şi aptitudini
artistice

Alte competenţe şi
aptitudini

Permis(e) de conducere

Informaţii suplimentare

Anexe

12
DOSARUL CADRULUI DIDACTIC

1. copie legalizată după diplomă


2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de divorţ,
naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat

13
FIŞA PERSONALĂ

Numele, iniţiala tatălui, prenumele......................................................


CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii............................................................................
Studii....................................................................................................
Anul absolvirii.....................................................................................
Specialitatea principală şi secundară....................................................
Grad didactic........................................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea................................
Limbi străine cunoscute.........................................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ............................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară.....................................................
Domiciliul..............................................................................................
Telefon/ E-mail.....................................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................................

Data, Semnătura,
.............. ....................................

14
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL


PREUNIVERSITAR

în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul
contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor cu
numărul………., se încheie astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele...............................................
Specialitatea: .........................................................
Denumirea postului: ..............
Decizia de numire: ...
încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat
Număr de ore sarcini de serviciu: ..
Număr ore de predare: ....
Profesor diriginte la clasa:......

Cerinţe:
- studii:
- ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
- studii specifice postului....... .................... ... ...................... . ..........
- vechime ........................................ ............................................................
- grad didactic... ............................................................................................
- Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie metodica/catedra;
- de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de învăţământ;
- de reprezentare à unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa ca delegat.

L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI


1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar.
1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor.
1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime.
1.4. Elaborarea documentelor de proiectare.
1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea resurselor TIC.
1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică.
1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.

2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE


2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare.
2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate.
2.3. Integrarea şi utilizarea TIC.
2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor.
2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei.

15
2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii (CDŞ).

3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE


3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie.
3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare.
3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.

4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII


4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare.
4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare.
4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor.
4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării.
4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.
5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi.
5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte.
5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-familie.
5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice.
5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE
6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare.
6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de perfecţionare/grade didactice,
manifestări ştiinţifice etc.
6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLARE
7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale.
7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori-al unităţii de învăţământ la
nivelul comunităţii locale.
7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, - însuşire şi respectare a regulilor sociale
7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la elaborarea şi
implementarea proiectului instituţional.
7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.
II. ALTE ATRIBUŢII
în funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să îndeplinească si
alte sarcini repartizate de angajator, precum şi să respecte normele, procedurile de sănătate şi securitate a
muncii, de PSI şi ISU, în condiţiile legii:
_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor comisii


funcţionale din şcoală sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).

Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător * atrage după sine
diminuarea calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform prevederilor legii.
Director,
(nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la cunoştinţă:
16
………………………………………………..
Data:………………………

DECLARAŢIE

Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic


la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere că
nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile prevăzute în
Anexa Ordinului Nr.4840/2005:

a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală


1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale, inclusiv cele
care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi preferinţă sexuală,
precum şi cele datorate consumului de alcool/substanţe active

b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism foarte
grav, afazie

c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător până


la sterilizare:
1. TBC evolutiv

Data, Semnătura,
................... .......................................

17
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului

Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în


localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele menţionate mai sus sunt
reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.

I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de


acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru întreţinerea mea,
conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005

Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................

II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună, reprezentând .....................

Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care


vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.

Data, Semnătura,
.................. ............................................
18
DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI

Subsemantul (a)......................................................................................salariat (ă)


la .............................................................................................., având în vedere prevederile art.3 din
Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor personale pentru contribuabilii care realizează
venituri din salarii, la funcţia de bază, începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii deducerilor
personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta declar pe propria
răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale, cunoscând faptul că
falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni schimbări în
situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.

I. Datele personale ale angajatului:


Numele şi prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str................................., nr............., bl.........,
sc.........., ap................., sector............................., judeţul.......................................

II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform înţelegerii cu soţia
(soţul):
Nr. Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
crt.
A G

 Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria


răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.

III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)


1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu handicap
grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
2. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu handicap
grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
3. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu handicap
grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
4. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu handicap
grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................

19
Data, Semnătura,
................................. .......................................

Vizat,
ŞEF COMISIE METODICĂ

FIŞĂ DE EVALUARE A CADRELOR DIDACTICE


în vederea acordării calificativului anual
an şcolar ...............................
Numele şi prenumele cadrului didactic………….........................................................................
Specialitatea ……………...........................................…… Gradul didactic……………………..
Vechimea în învăţământ………...............………………… Vechimea în şcoală………………...

Domenii ale Criterii de Indicatori de performanţă Punctaj Punctaj


Autoevaluare

interviu C.A.
Punctaj final
evaluării performanţă aferenţi criteriului aferent maxim

colectivă
Evaluare
Evaluare
director
fiecărui acordat
indicator pentru
fiecare
criteriu
1.Proiectarea -Fundamentarea -stabilirea unor obiective clare 1 5p
eficientă a proiectării ale evaluării iniţiale, obiective
curriculumului didactice pe care derivă din competenţele
15 puncte achiziţiile generale care urmează a fi
Minim 13 p anterioare de formate la disciplina respectivă 1
pentru FB învăţare ale şi elaborarea itemilor în
Minim 11 p educabililor concordanţă cu obiectivele
pentru B (preşcolari sau stabilite; 1
Minim 8 p elevi) -prelucrarea testelor şi
pentru B identificarea activităţilor
didactice care vor permite 1
achiziţionarea competenţelor
generale şi specifice ale
disciplinei;
-prezentarea şi discutarea 1
rezultatelor evaluării iniţiale în
comisia metodică; existenţa
documentelor referitoare la
evaluarea iniţială in dosarul
comisiei metodice;
20
-proiectarea unităţii de învăţare
şi a lecţiei (obiective, activităţi
de învăţare şi instrumente de
evaluare) în concordanţă cu
nivelul clasei, stilurile de
învăţare ale elevilor şi
cunoştinţele lor anterioare;
-planul de lecţie prevede
identificarea şi valorificarea
cunoştinţelor anterioare ale
elevilor;
-Asigurarea -stabilirea, în planificarea 1 3p
caracterului unităţilor de învăţare, a
aplicativ al competenţele care vor fi 1
proiectării formate;
curriculare -stabilirea, în planificarea 1
unităţii de învăţare, a activităţile
de învăţare care vor permite
achiziţia competenţelor stabilite;
-activităţile de învăţare incluse
în planurile de lecţie au caracter
aplicativ şi permit exersarea
unor competenţe specifice;
-Respectarea -realizarea planificării anuale 1 3p
reglementărilor conform modelului din
legale în vigoare programa disciplinei şi a
privind planificărilor unităţilor de 0,5
conţinutul şi învăţare conform modelului din
forma programa disciplinei;
documentelor de -întocmirea planului de 0,5
proiectare. lecţie(debutanţii)/schiţei de plan
de lecţie pentru toate orele cu 0,5
respectarea formatului 0,5
recomandat de metodica
disciplinei;
-realizarea planificării
disciplinei opţionale şi obţinerea
avizului ISJ Vaslui;
-participarea la stabilirea CDŞ;
-participarea la elaborarea
documentelor de proiectare şi
raportare la nivelul şcolii
(planuri manageriale, rapoarte
anuale şi semestriale, etc).
-Fundamentarea -proiectarea didactică prin: 1 3p
proiectărilor  obiectivele,
curriculare pe  activităţile de invăţare,
rezultatele  metodele de evaluare
evaluărilor urmăreşte corectarea acelor
naţionale şi deficienţe care s-au evidenţiat în
locale. urma unor evaluări externe
(testări naţionale, testări 2

21
coordonate de ISJ Vaslui, etc.);
-proiectarea activităţilor de
remediere şcolară;
-Adaptarea la -proiectarea şi realizarea unor 1 1p
particularităţile activităţi de sprijin pentru
geografice, diferite categorii de elevi
demografice, (navetişti, cu părinţii plecaţi în
etnice, altă ţară, fără supraveghere la
economice, domiciliu, etc).
sociale şi
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
TOTAL 15 p 15
2.Realizarea -Utilizarea -cel puţin un moment al lecţiei 1 5p
curriculumului metodelor active va cuprinde metode active; 1
30 puncte (care presupun -adoptarea unor strategii variate
Minim 24 p activitatea pe parcursul orei – lucrul
pentru FB independentă a individual, lucrul în grup, lucrul 1
Minim 21 p educabilului, în perechi, organizate astfel încât 1
pentru B individual sau în toţi elevii să fie activaţi;
Minim 15 p grup) în -exersarea lucrului în echipă, a 1
pentru S activităţile de cooperării şi/sau a competiţiei;
învăţare - participarea activă a elevului în
procesul perceperii materialului
didactic;
-flexibilitate, adaptibilitate,
creativitate în construirea
lecţiilor astfel încât să fie
valorificate toate stilurile de
învăţare existente în colectiv.
-Adaptarea - selectarea informaţiei pe criterii 0,5 3p
limbajului la de esenţialitate, corelând detaliile
nivelul informaţionale cu particulatităţile
achiziţiilor grupului instruit şi gradul de interes 0,5
anterioare ale al elevilor; 0,5
educabililor. -verificarea înţelegerii
noţiunilor/ termenilor noi de
către elevi; 0,5
-explicarea noţiunilor/cuvintelor 0,5
pe care elevii nu le cunosc
reluând explicaţiile într-o altă 0,5
manieră atunci când apar
dificutăţi de înţelegere;
-corectarea greşelilor de
exprimare ale elevilor;
- folosirea limbii române literare
şi a unui limbaj corect, decent şi
adecvat statutului de cadru
didactic;
22
-noile cunoştinţe sunt prezentate
şi în scris, pe tablă, într-o
manieră schematică, respectând
logica disciplinei, folosind un
scris clar şi lizibil;
-Utilizarea -valorificarea conţinutului 0,4 3p
manualelor, a manualului în timpul lecţiei; 1
auxiliarelor -folosirea planşelor/ hărţilor/
curriculare modelelor/ mulajelor/ altor
autorizate şi a materiale didactice din dotarea
bazei logistice şcolii; realizarea orei în
existente în laborator – la disciplinele unde
unitatea de acesta există şi realizarea 0,8
învăţământ. experimentelor prevăzute în
planificare prin adaptarea la 0,8
baza materială de care dispune
şcoala; folosirea la orele de
educaţie fizică a bazei materiale
de care dispune şcoala;
-materialul intuitiv să fie tipic,
reprezentativ, adecvat
conţinutului şi obiectivelor
lecţiei;
-folosirea auxiliarelor
curriculare autorizate;
-Utilizarea - identificarea cunoştinţelor 1 3p
experienţei anterioare ale elevilor în timpul 1
individuale şi a lecţiei;
achiziţiilor -utilizarea acestor cunoştinţe în
anterioare de timpul lecţiei pentru a-i atrage 1
învăţare ale pe elevi prin furnizarea unor
educabililor. explicaţii care să le valorifice;
- asigurarea caracterului intra şi
transdisciplinar al cunoştinţelor
-Furnizarea de -folosirea feed-back-ului 0,75 3p
feed-back şi contructiv în toate momentele
informarea lecţiei şi evitarea folosirii 0,75
sistematică a întăririlor negative sau a
educabililor şi, pedepsei;
după caz, a -feed-back-ul rapid este folosit 0,75
părinţilor, în în timpul tuturor lecţiilor; toţi
privinţa elevii beneficiază de atenţie şi
progresului primesc aprecieri ale activităţii 0,75
şcolar realizat. realizate pe parcursul orei;
-lucrările scrise vor fi corectate
până la următoarea oră;
conţinutul şi rezultatele acestora
vor fi discutate în clasă, cu
elevii;
-verificarea confirmării de către
părinţi a luării la cunoşinţă a
rezultatelor obţinute la evaluări

23
(semnarea carnetului de note/a
lucrărilor)
-Realizarea -prezentarea obiectivelor lecţiei 0,5 3p
majorităţii la începutul orei; 0,5
obiectivelor -divizarea conţinuturilor în
curriculare în teme/idei principale pentru a 0,5
timpul permite învăţarea în paşi mici;
activităţilor -proiectarea şi realizarea acelor
şcolare a activităţi de învăţare care pot 0,5
educabililor. conduce la realizarea
obiectivelor propuse conform 0,5
programei şi planificării; 0,5
-verificarea atingerii obiectivelor
prin evaluare formativă,
continuă;
-măsuri de remediere dacă unele
obiective nu au fost atinse;
-folosirea integrală a timpului
pentru activităţi didactice;
-Punctualitate şi -punctualitate la oră, prezenţa la 0,4 2p
realizarea şcoală cu 10 min. înainte de
întocmai şi la începerea programului; 0,4
timp a -respectarea duratei orei, fără a 0,4
activităţilor diminua pauzele elevilor; 0,4
planificate. -respectarea planificării; 0,4
-parcurgerea integrală a materiei
planificate;
-respectarea planurilor de lecţie;
-Asigurarea -transformarea instrumentală a 0,75 3p
caracterului conţinuturilor învăţate prin
aplicativ al situarea elevului în situaţii
cunoştinţelor concrete de lămurit şi de 0,75
predate. rezolvat, la fiecare lecţie;
-utilizarea unor modalităţi
variate de aplicarea cunoştinţelor
în practică, în funcţie de vârsta
elevilor şi de specificul 0,75
disciplinei (practica de tip
didactic, practica ştiinţei sau
practica vieţii sociale şi 0,75
culturale);
- selectarea situaţiilor de
învăţare care stimulează
gândirea elevului, îi formează
deprinderi de muncă şi studiu
necesare instruirii pe tot
parcursul vieţii;
-valorificarea /popularizarea
rezultatelor muncii elevilor
(expoziţii, concursuri, cercuri,
proiecte, reviste, seminarii, etc.)
-Respectarea -folosirea unor activităţi 1 1p

24
indicaţiilor didactice, metode, activităţi de
metodice învăţare, instrumente de
asociate evaluare care corespund
documentelor indicaţiilor din programe şi din
curriculare în - ghidurile metodologice aflate în
uz. uz;

-Adaptarea -selectarea conţinuturilor şi 1 1p


metodologiei stategiilor astfel încât să poată fi
didactice la utilizate diferenţiat, în scopul
particularităţile furnizării serviciilor
geografice, educaţionale tuturor
demografice, educabililor, indiferent de
etnice, mediul de provenienţă, de
economice, caracteristicile culturale sau de
sociale şi alte particularităţi;
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
-Respectarea -respectarea permanentă în 0,5 1p
tuturor activitatea cu elevii şi cu părinţii
prevederilor a prevederilor legale privind
legale privind drepturile copilului şi drepturile
drepturile omului; sesisarea către
copilului şi autorităţile competente a 0,5
drepturile cazurilor de încălcare a
omului. drepturilor copilului –conform
legislaţiei în vigoare;
-implicarea în activităţi de
promovare a drepturilor
copilului şi drepturilor omului
(proiecte, programe) sau
realizarea de activităţi educative
cu elevii şi cu părinţii acestora
referitoare la drepturile copilului
şi drepturile omului;
-Acordarea unui -implicarea tuturor elevilor, fără 1 2p
respect egal discriminare, în activităţile de
tuturor învăţare; 1
educabililor, -implicarea în activităţile
indiferent de sociale ale grupului a elevilor
mediul de cu deficienţe de învăţare sau
provenienţă, proveniţi din medii defavorizate;
capacitatea de
învăţare şi
rezultatele

25
obţinute.
TOTAL 30 p 30
3.Evaluarea -Evaluarea -corelarea directă a rezultatelor 1 5p
rezultatelor continuă şi evaluate cu competenţele
învăţării notarea conform specifice vizate de programa 1
20 puncte reglementărior şcolară; 1
Minim 16 p legale şi - utilizarea unor forme diferite 1
pentru FB standardelor de evaluare;
Minim 14 p naţionale în - utilizarea evaluării formative 0,5
pentru B vigoare. la fiecare oră de curs; 0,5
Minim 10 p -valorizarea rezultatelor învăţării
pentru S prin raportarea la progresul
şcolar al fiecărui elev,
-respectarea ritmicităţii notării;
-la sfârşitul semestrului numărul
de note să fie în concordanţă cu
numărul de ore pe săptămână ale
disciplinei;
-Asigurarea -comunicarea către elevi a 1 3p
transparenţei criteriilor după care le vor fi
criteriilor şi a apreciate performanţele
procedurilor de (criteriilor de notare) şi 1
evaluare. explicarea conţinului procedurii
de evaluare folosite; 1
-motivarea notei prin raportare
la obiectivele şi criteriile de
evaluare;
-lucrările scrise vor fi însoţite de
punctajul aferent fiecărui item;
-Evaluarea - aplicarea de chestionare/ sondaje 1,5 4p
satisfacţiei de opinie beneficiarilor (elevi,
beneficiarilor de 1,5
educaţie conform părinţi);
procedurilor - organizarea de şedinţe părinţii,
stabilite la 1
discuţii cu elevii pentru evaluarea
nivelul unităţii
de învăţământ. nivelului de satisfacţie faţă de
calitatea educaţiei oferite,
identificarea nevoilor/aşteptărilor
acestora;
- realizarea de corecţii în
funcţie de aşteptările acestora;

-Inregistrarea - corectitudine în completarea 1 2p


activităţilor de catalogului; 1
evaluare în - completarea caietul
conformitate cu dirigintelui/ învăţătorului;
legislaţia în
vigoare.

26
-Comunicarea - comunicarea notei primite; 1 3p
sistematică, către trecerea acesteia în carnetul de
beneficiarii de note de către profesorul
educaţie, a examinator; 1
rezultatelor
evaluării. - capacitatea de a motiva şi
corecta comportamentul 1
copilului prin aplicarea
recompenselor şi sancţiunilor, ca
urmare a evaluării
comportamentelor;
- realizarea de informări
permanente către părinţi.
-Promovarea 3p
autoevaluării -folosirea sistematică în 3
educabililor. activităţile de învăţare a
autoevaluării şi interevaluării.
TOTAL 20p 20p
4.Realizarea -Realizarea de -realizarea de activităţi de 1 4p
activităţilor activităţi educaţie remedială; 1
extracurricular extracurriculare -realizarea pregătirii elevilor
e care contribuie capabili de performanţă în vedea
10 puncte direct la participării la concursuri 1
Minim 9p atingerea şcolare/organizarea cercurilor
pentru FB obiectivelor aplicative;
Minim 7p curriculare, ale -participarea la organizarea 1
pentru B dezvoltării ”Zilelor şcolii” prin pregătirea
Minim 5p personale, unor activităţi cu elevii sau cu
pentru S instituţionale şi părinţii; colaborarea la editarea
comunitare sau a revistei şcolii;
celor propuse de -proiectarea şi realizarea a
beneficiarii de minimum unei activităţi
educaţie. extracurriculare pe lună, în acord cu
nevoile colectivului de elevi.
-Realizarea - participarea la organizarea 1 2p
activităţilor Serbării şcolii (pregătirea
extracurriculare momentelor artistice,
pe baza organizarea repetiţiilor, 1
documentelor supravegherea elevilor în sala de
proiective ale spectacol);
unităţii de - participarea la proiectul Eco -
învăţământ. Şcoala în calitate de organizator
activităţi/ membru în echipa de
implementare;

-Asigurarea -planificarea activităţilor 0,5 2p


participării extracurriculare astfel încât să
grupurilor ţintă poată participa toţi elevii 1,5
şi realizarea grupului ţintă (inclusiv elevii
activităţilor navetişti);
extracurriculare - motivarea şi stimularea elevilor

27
pe baza prin valorificarea rezultatelor
planificării fiecărei activităţi
stabilite. extracurriculare( realizarea de
afişaje periodice în sălile de
clasă, expoziţii, articole,
actualizarea panourilor);
-Utilizarea 2p
potenţialului -realizarea de activităţi 2
local pentru extracurriculare în parteneriat cu
creşterea instituţii de la nivel local: activităţi
atractivităţii în parteneriat, vizite, etc.
activităţilor
extracurriculare
şi comunitare.
TOTAL 10p 10
5.Dezvoltarea -Participarea la - participarea la activităţile de 2,5 5p
profesională, programele de formare obligatorii iniţiate de
activitatea formare ISJ, minister; 2,5
metodică şi obligatorii - participarea la cursurile de
ştiinţifică stabilite la nivel perfecţionare organizate de CCD
15 puncte local sau Vaslui;
Minim 13p naţional
pentru FB -Aplicarea în -folosirea metodelor active, 1,5 5p
Minim 11p activitatea centrate pe elev în activitatea
pentru B didactică a didactică; 1,5
Minim 8 p rezultatelor -folosirea metodelor moderne de
pentru S participării la motivare şi evaluare a elevilor; 1
activităţile -prezentarea informaţiilor
metodice, dobândite prin participarea la
ştiinţifice şi de activităţile de dezvoltare 1
dezvoltare profesională fie în consiliul
profesională. profesoral, fie la comisia
metodică;
-valorizarea şi popularizarea
informaţiilor prin articole în
revista şcolii sau în presa locală;
- Participarea la - responsabil comisie metodică / 1 3p
activităţile responsabil comisie de lucru/
metodice şi secretar CA/ secretar CP/
ştiinţifice responsabil AEL/ responsabil 1
stabilite la nivel cerc pedagogic/ metodist
de catedră, ISJ/membru în comisie paritară, 1
unitate de etc.
învăţământ, - activităţi demonstrative,
localitate. referate, informare de
specialitate în comisii metodice;
-susţinere de activităţi
demonstrative, referate,
informări în cadrul cercurilor
pedagogice;
-Utilizarea - utilizarea resurselor AeL (cel 0,75 2p
resurselor puţin o lecţie pe semestru la

28
educaţionale ale fiecare clasă); 0,75
bibliotecii/centru - utilizarea calculatorului,
lui de videoproiectorului, resurselor 0,5
documentare şi internet în activitatea didactică,
informare şi a metodică şi ştiinţifică;
surselor de -utilizarea resurselor bibiotecii
informaţie (dicţionare, atlase, culegeri,
disponibile. carte diversă) în activitatea
didactică, metodică şi ştiinţifică.
TOTAL 15 P
6.Contribuţia la -Realizarea -realizarea integrală a 1 3p
activitatea integrală şi la activităţilor stabilite prin fişa 1
generală a timp a postului; 1
unităţii de atribuţiilor -realizarea documentelor
învăţământ şi la stabilite prin fişa stabilite prin fişa postului;
promovarea postului -respectarea termenelor pentru
imaginii realizarea activităţilor şi
acesteia documentelor;
10 puncte -Realizarea - elaborarea documentelor 0,25 1p
Minim 9 p comunicării interne: ROI / orarul şcolii
pentru FB formale şi a /raportul Comisiei pentru
Minim 7 p schimbului de asigurarea calităţii, raportul 0,25
pentru B date conform comisiilor metodice şi cu
Minim 5 p legislaţiei şi caracter permanent; 0,25
pentru S procedurilor - completarea la timp a condicii de
stabilite la prezenţă, a caietului de serviciu pe 0,25
nivelul unităţii şcoală;
de învăţământ şi - completarea portofoliului
completarea personal;
documentelor
-furnizarea de informaţii către
şcolare conform
responsabilii de comisii,
prevederilor
conducerea şcolii, secretariat,
legale.
etc.
-Respectarea -respectarea Regulamentului 0,5 1p
integrală a şcolar, a Regulamentului intern; 0,25
regulementelor -respectarea procedurilor
interne şi a referitoare la asigurarea 0,25
procedurilor securităţii elevilor;
stabilite la -aplicarea chestionarelor pentru
nivelul unităţii evaluarea satisfacţiei
de învăţământ beneficiarilor;
(inclusiv din
domeniul
asigurării
calităţii).
Realizarea/partic -realizarea serviciului pe şcoală 1 2p
iparea la conform programului stabilit; - 0,5
programe/activit supravegherea şi corectarea
ăţi de prevenire permanentă a comportamentelor 0,5
şi combatere a elevilor atât pe durata pauzelor
violenţei şi de cât şi în timpul orelor;
prevenire şi -planificarea şi organizarea a cel
29
combatere a puţin o activitate pe semestru
comportamentel referitoare la prevenirea şi
or nesănătoase combaterea violenţei şi a
comportamentelor nesănătoase;
-Realizarea -participare la cursuri de formare 0,5 1p
/participarea la ale Agenţiei Naţionale Socrates;
programe/activit participarea la elaborarea
ăţi în spiritul documentaţiei unui proiect 0,5
integrării şi multilateral Comenius;
solidarităţii - organizarea/participarea la
europene. activităţi de marcare a unor
evenimente în spiritul integrării
şi solidarităţii europene (Spring
Day, Ziua limbilor moderne,
etc.)
-Respectarea - instruirea elevilor cu privire la 0,25 1p
sistemelor şi a normele de securitate şi protecţie
procedurilor de personală; 0,5
sănătate şi - monitorizarea stării de
securitate a curăţenie a sălii de clasă unde se 0,25
muncii şi de PSI desfăşoară ora de curs;
prevăzute de - monitorizarea modului de
legislaţia în distribuire, consumare a
vigoare pentru produsele tip „Lapte şi corn” şi
activităţile depozitare a deşeurilor;
desfăşurate în
tipul respectiv de
organizaţie.
-Promovarea în - manifestarea unui comportament 0,5 1p
comunitate a de loialitate faţă de şcoală şi colegi;
activităţii unităţii - realizarea de activităţi de 0,5
de învăţământ şi promovare a ofertei pentru
a ofertei elevii/părinţii de clasa I şi a V-a,
educaţionale.
TOTAL 10 p

Preşedintele Consiliului de administraţie,


Prof. Lider de sindicat,

DIRECTOR,
PROF.

Am luat la cunoştinţă azi, ......................

PROFESOR/ ÎNVĂŢĂTOR

______________________________________

30
Lista surselor de informare

1. Evaluarea directă:
– la clasă;
– în cadrul activităţilor extracurriculare;
– la activităţile cu părinţii sau cu alţi purtători de interese de la nivelul comunităţii.

2. Ancheta prin chestionar sau interviu:


a) aplicat educabililor şi absolvenţilor, pentru evidenţierea:
– nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă;
– nivelului respectului reciproc manifestat în cadrul relaţiei profesor-elev;
– calităţii limbajului utilizat – corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor individuale;
b) aplicat părinţilor, pentru evidenţierea:
– nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă;
– nivelului respectului reciproc manifestat în cadrul relaţiei profesor-elev;
– calităţii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor individuale;
c) aplicat reprezentanţilor altor purtători de interese din comunitate, pentru evidenţierea:
– nivelului de satisfacţie faţă de activitatea depusă;
– utilităţii şi aplicabilităţii celor învăţate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor şi intereselor comunitare.

3. Analiza produselor activităţii:


– produsele educabililor - caiete, lucrări scrise, lucrări practice, rezultatele la probele de evaluare, artefacte
(desene, lucrări practice etc.), înregistrări video sau audio, imagini etc.;
– produsele activităţii cadrului didactic: documente de proiectare a activităţii (planificările calendaristice,
proiectele unităţilor de învăţare), documente privind evaluarea rezultatelor şcolare şi ale activităţilor
extraşcolare, portofolii, auxiliare curriculare şi material didactic, fişe de progres, fişe de lucru (individual sau
colectiv) etc.;
– documente emise de terţi: diplome, adeverinţe şi certificate, procese-verbale şi alte documente legate de
inspecţie, procese-verbale şi alte documente ale comisiilor metodice şi ale catedrelor, rapoarte de
autoevaluare/evaluare internă şi de evaluare externă etc.

31
 Structura anului şcolar;
 Calendar şcolar ;
 Schema orară;
 Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi
orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a
disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
 Programe şcolare;
 Programe pentru disciplina opţională (aprobate de
Inspectoratul Şcolar) ;
 Planificarea calendaristică ;
 Proiectele unităţilor de învăţare ;
 Proiecte didactice ;
 Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă) ;
 Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări ;

33
CABINET MINISTRU
_____________________________________________________________________

ORDIN
privind structura anului şcolar 2012 – 2013

În temeiul prevederilor art. 94, alin. (2), lit. r) din Legea Educaţiei
Naţionale nr.1/2011, cu modificările i completările ulterioare, în baza
prevederilor art. 22, alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, cu modificările i completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI


emite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178
de zile lucrătoare.
(2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învă ământul liceal, anul colar are 37 de
săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind
dedicate desfă urării examenului na ional de bacalaureat. Cursurile claselor
terminale se încheie în data de 31 mai 2013;
b) pentru clasa a VIII-a, anul colar are 36 de săptămâni din care durata
cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfă urării
evaluării na ionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie
2013;
c) pentru clasele din învă ământul liceal - filiera tehnologică, cu excep ia
claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de
învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de
zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolven ii ciclului
inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfă oară în
perioada propusă de unitatea de învă ământ organizatoare i aprobată de
inspectoratul colar, conform structurii anului colar, cu respectarea
vacan elor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri),
durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în
vigoare.
34
Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe
data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I
Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.
În perioada 5 noiembrie-11 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013

Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 14 aprilie 2013
Cursuri – luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 15 septembrie 2013

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână
dedicată activită ilor extracurriculare i extra colare, în cadrul programului
numit „Să tii mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activită i care se organizează în săptămâna men ionată la alin.
(1), modalită ile de organizare i responsabilită ile se stabilesc conform
anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă,
până la data de 30 noiembrie 2012.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de
regulă, până la data de 25 mai 2013.
Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile
climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot
aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii
anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului colar se face după consultarea
consiliului reprezentativ al părin ilor din unitatea/unită ile de învă ământ
respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se
acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel pu in egal cu
cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără
restricţii la examenele i evaluările na ionale: evaluarea na ională a
absolven ilor clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de
certificare a competen elor profesionale, examenele de atestare a
competen elor, examenele de absolvire.
Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,
respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competen elor,
precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
35
Art.8 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinul
ministrului educa iei, cercetării, tineretului i sportului nr. 3794/2012,
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 296 din 5 mai 2012.
Art.9 Direcţia generală educaţie şi învă are pe tot parcursul vie ii, Direcţia
generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii
sociali, Direcţia generală management, resurse umane i re ea şcolară,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi
conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art.10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU,
Ecaterina ANDRONESCU

Bucureşti
Nr. 5635
Data 31.08.2012

36
Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011, una dintre cele mai importante noutăţi este
prevăzută de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, măsură ce va
intra în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013.

Astfel, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până
la data începerii anului şcolar. Prin solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a
susţinătorilor legali, vor putea fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc
vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă au o dezvoltarea psihosomatică
corespunzătoare.

MECTS a introdus clasa pregătitoare, ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar.
Studiile arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în
succesul educabilului. În consecinţă, statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că
se impune, ceea ce se întâmplă şi prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Orice
învăţător sau educator poate fi abilitat pentru a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. La
finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru fiecare copil, în care se va evalua
dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a
în aceeaşi şcoală (Art. 361 alin. (3) lit b). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract
educaţional, care cuprinde drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. 86). Părinţii care
împiedică şcolarizarea copiilor în învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi, prin muncă în
folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. 86 alin. (3). Părinţii pot face parte din Consiliul de
administraţie al şcolii unde învaţă copilul, alături de reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai
şcolii, având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în “viaţa şcolii”, ca partener al
actului educaţional (Art. 96 alin. (2). Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor, atât la nivel
administrativ, cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii.
Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită, iar examenele şi evaluările vor avea
rol de îndrumare în folosul elevului, care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre
parcursul şcolar cel mai potrivit.
Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea:
- Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani, Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6
ani);
- EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică,
socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

- Învăţământ obligatoriu
- Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani)
clasele: I ; a II-a; a III-a; a IV-a;
-EVALUARE: - finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic);
- finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în
ciclul primar - se aplică pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe
transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe);

- Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX, pentru copiii care au intrat în clasa a V-a
începând cu anul şcolar 2011-2012;
37
- -EVALUARE: - finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor,
la două probe: limba română şi o limbă straină , matematică şi ştiinţe);
- Admiterea în liceu (Evaluare naţională)
După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez, elevul beneficiază de
propriul PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL, de completarea căruia se va ocupa şcoala, şi
care va fi “o carte de identitate educaţională”, fiecare rezultat important fiind cuprins în
acest portofoliu, începând cu clasa pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei
pregătitoare, cea de la finalul clasei a II-a, clasei a IV-a etc.)
Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional, în conformitate cu noile prevederi ale
Legii învăţământului, trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial
regimul de muncă şi de viaţă al copilului. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un
anumit orar, anumite planuri şi programe cu valoare educativă.
Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de
completare a propoziţiei cu cuvinte date; jocuri - exerciţii; exerciţii de folosire a diferitelor
părţi de vorbire în funcţie de modul de expunere, care trebuie folosit în cazul povestirilor
create, al jocurilor de creaţie etc.
În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii, formarea unor abilităţi,
care să-l conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii - problemă sau a unor situaţii fireşti de
viaţă; copiii recunosc cifrele, fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte, piese geometrice,
cu materiale distribuite individual.
Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii
corecte: o poziţie corectă în timpul scrierii, formarea unor capacităţi oculo-motorii, ordonarea
elementelor grafice în pagină, acurateţea în scriere, precum şi dezvoltarea unor motivaţii
pozitive faţă de această activitate. Dacă aceste obiecte sunt realizate, înseamnă că în clasa I ,
copilul va fi deja familiarizat cu activitatea respectivă, va scrie literele, structurile silabice,
cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere.
Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează
activitatea din clasa I.
Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a
copiilor în şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă
circumscripţie doar în limita locurilor libere, măsură care a fost prevăzută în legislaţie din
2005. Oana Badea, secretar de stat în cadrul MECTS, a declarat că procedura de înscriere a
copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege din 2005, care prevede ca unităţile şcolare
să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani din circumscripţie. Oana Badea a
explicat că documentul legal care permite implementarea clasei pregătitoare este OM nr.
4.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a Invatamantului
Preuniversitar
În clasa pregătitoare, programul copiilor va fi de 4 ore, iar prezenţa acestora la şcoală
va fi obligatorie. Copiii nu vor primi calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele,
metodele de învăţare bazându-se pe joc. Prin această măsură, sunt introduşi în sistemul de
învăţământ în jur de 20.000 de copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de
învăţământ.
În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. Activitatea de învăţare
dintr-o lectie nu trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din
momentul începerii şi până la final). Mai precis, programul este flexibil, activităţile de tip joc
didactic pot completa, pot alterna, pot fi numai prin joc, ţinând seama de curba de efort, de
programul zilnic, de gruparea disciplinelor de studiu în orarul copiilor.
În cadrul activităţilor, copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul
natural şi social, devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc
comportamente ale acestora, participă la ocupaţiile lor. Progresele în plan senzorio-perceptiv
se asociază dezvoltării motricităţii, creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7
minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la preşcolarul mare în
38
joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii etc.
După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare, toţi învăţătorii care vor fi
nominalizaţi să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de
succes. Programul şcolii, intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii,
asociaţiile de părinţi având reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii.
Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar, deci învăţământ obligatoriu. Statul va
asigura gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic, mai ales cele prevăzute în
programe. Din lectura proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza
suportului intuitiv/demonstrativ. MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu
materiale didactice necesare învăţatorului. Desigur, piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă
de materiale (fişe de lucru, auxiliare, reviste, jocuri, machete, plachete, cd-uri, filmuleţe,
enciclopedii, etc), părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele aşa cum se obişnuieşte în
învăţământul preşcolar.

Raport de evaluare – clasa pregătitoare, anul şcolar 2012-


2013
Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot
parcursul anului şcolar i se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de
evaluare.

Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice,


socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

Ce conţine raportul de evaluare a copilului

Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:

a) Date de identificare ale elevului;

b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare


cognitivă; dezvoltarea limbajului şi a comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de
învăţare;

c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din


competen ele specifice prevăzute în programele colare în vigoare pentru clasa
pregătitoare, în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, în baza
documentelor-suport, nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”, după caz;

d) Aprecieri şi recomandări.

Cine completează raportul de evaluare

Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ


primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în
colaborare, după caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul

39
logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentan ii
legali.

Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare

Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor, în mod individual,
conţinutul raportului de evaluare, până la încheierea anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe
aceştia în activitatea educativă, prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor,
respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate.

O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor.

Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.

http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_5
4714800.pdf

40
17. IX. 2012 –
17. IX. 2012 – 21. XII. 2012
14 săptămâni - 70 zile
13 săptămâni-65 zile

21. XII. 2012


- gimnaziu şi liceu-
– ciclul primar -

(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din 05. XI -11. XI. 2012
învăţământul preşcolar).
22. XII. 2012 –
13. I. 2013

14. I. 2013 –
05. IV. 2013
14. I. 2013 – 21. VI. 2013
22 săptămâni -108 zile

1-5aprilie 2013

06. IV. 2013 –


14. IV. 2013

15. IV. 2013–


21. VI. 2013
22. VI. 2013 –
15. IX. 2013

41
ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului colar 2012-2013

Prevederi generale

1. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activită ilor educative extracurriculare i


extra colare, în cadrul programului numit „Să tii mai multe, să fii mai bun!”. În
această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obi nuit al unită ii de
învă ământ, iar programul „Să tii mai multe, să fii mai bun!” se va desfă ura în
conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor pre colari/elevilor i a cadrelor
didactice în activită i care să răspundă intereselor i preocupărilor diverse ale copiilor
pre colari/elevilor, să pună în valoare talentele i capacită ile acestora în diferite domenii,
nu neapărat în cele prezente în curriculumul na ional i să stimuleze participarea lor la
ac iuni variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului i Sportului
organizează etapele na ionale ale olimpiadelor colare pe discipline de învă ământ i,
după caz, ale concursurilor colare.
4. În programul „Să tii mai multe, să fii mai bun!”, elaborat i organizat de fiecare
unitate de învă ământ, vor fi inclu i to i copiii pre colari/elevii i toate cadrele didactice
care nu participă la etapa na ională a olimpiadelor i concursurilor colare.

Planificarea i aprobarea programului

5. În vederea elaborării programului de activită i, în timpul primului semestru, se vor solicita


propuneri elevilor, la orele de dirigen ie, i cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor
comisiilor metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor
autorităţilor administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de
administraţie.
6. După colectarea propunerilor, se vor desfă ura dezbateri în colectivele de elevi, în
consiliul elevilor, în consiliul profesoral i în comitetul reprezentativ al părin ilor, în
vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selec ie a activită ilor propuse se decide la nivelul unită ilor de
învă ământ şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a
părin ilor, astfel încât proiectele i activită ile selectate să corespundă obiectivelor
educaţionale specifice comunităţii colare, fiind un rezultat al op iunilor acesteia.
8. Tipurile de activită i care se organizează în săptămâna men ionată, durata acestora,
modalită ile de organizare i responsabilită ile se stabilesc în consiliul profesoral i se
aprobă de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ, până la data de 15 februarie
2013.
9. Consilierul educativ din unitatea de învă ământ centralizează propunerile agreate, în
vederea includerii acestora în Calendarul Activită ilor Educative al unită ii de învă ământ,
ca domeniu distinct: programul „Să tii mai multe, să fii mai bun!”.
10. Conducerile unită ilor de învă ământ vor asigura popularizarea programului „Să tii
mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al
42
activită ilor organizate, atât la nivelul unită ii de învă ământ, cât i la nivelul
comunită ii.

11. Unită ile de învă ământ sunt încurajate să permită participarea părin ilor, a
voluntarilor, a reprezentan ilor mass-mediei i a publicului larg la activită ile care se
pretează la acest tip de deschidere spre comunitate.

Con inutul i organizarea programului

12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de pre colari/claselor, al


grupurilor de clase sau al unită ii de învă ământ, care să urmărească i să permită
realizarea unor obiective educa ionale, prin activită i care, în programul normal din
perioada cursurilor, nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza i în consor iile colare, în parteneriat cu alte unită i de
învă ământ, cu organiza ii neguvernamentale, cu palatele i cluburile copiilor, cu cluburile
sportive colare, cu direc iile de tineret i sport, cu taberele colare, cu institu ii culturale
i tiin ifice (institute de cercetări, institu ii de învă ământ superior etc.), cu poli ia,
jandarmeria, inspectoratele pentru situa ii de urgen ă, cu direc iile de sănătate publică,
agen iile pentru protec ia mediului etc.
14. Atât elevii, cât i cadrele didactice vor alege activită ile la care doresc să participe, din
lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părin ilor care
doresc acest lucru, precum i a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copii pre colari/elevi trebuie să fie coordonată de un
număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activită i organizate,
conducerea unită ii de învă ământ i cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru
asigurarea supravegherii copiilor pre colari/elevilor i a securită ii acestora.
16. Tipurile de activită i care pot fi organizate în cadrul programului „Să tii mai
multe, să fii mai bun!”, pot include:
- activită i culturale;
- activită i tehnico- tiin ifice;
- activită i sportive;
- activită i de educa ie pentru cetă enie democratică, pentru promovarea valorilor
umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială,
rela ii i comunicare etc.);
- activită i de educa ie pentru sănătate i stil de via ă sănătos (inclusiv referitoare la
dependen ă de calculator, siguran ă pe internet etc.);
- activită i de educa ie ecologică i de protec ie a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activită i de educa ie rutieră, PSI, educa ie pentru reac ii corecte în situa ii de
urgen ă etc.;
- altele.
Aceste activită i se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educa ie media i cinematografică;
- competi ii organizate la nivelul colii, al grupurilor de coli, al localită ii sau al
jude ului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activită i de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincven ei juvenile/de prevenire
a traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;

43
- peer - education;
- schimburi de experien ă;
- vizite de studii;
- tabere/ coli de crea ie sau de cercetare;
- parteneriate educa ionale i tematice la nivel de unită i de învă ământ, pe plan intern i
interna ional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă i în proiecte.

Monitorizare i evaluare

17. Activită ile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii men ionate, acoperind
cel pu in numărul de ore prevăzut în orarul obi nuit al colii, atât pentru elevi, cât i
pentru cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administra ie, programul adoptat devine
obligatoriu, atât pentru elevi, cât i pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obliga ia de a participa la activită ile pentru care s-au înscris, absen ele fiind
înregistrate în catalog la rubrica Purtare.
20. Activită ile aprobate se vor men iona în condica de prezen ă a cadrelor didactice i
vor fi monitorizate de conducerea unită ii de învă ământ.
21. Fiecare unitate de învă ământ va elabora instrumente i criterii de evaluare a
activită ilor desfă urate în săptămâna „Să tii mai multe, să fii mai bun!”.
Elaborarea criteriilor se va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor,
părin ilor i a cadrelor didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unită ii
de învă ământ implica i în program. Instrumentele i criteriile de evaluare sunt avizate de
consiliul profesoral, aprobate de consiliul de administra ie i anun ate comunită ii
colare i publicului larg cu cel pu in 3 săptămâni înainte de începerea activită ilor
propriu-zise.
22. Directorul unită ii de învă ământ, consilierul educativ şi eful comisiei pentru
evaluarea i asigurarea calită ii vor monitoriza i vor evalua activită ile din programul
„Să tii mai multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele i criteriile aprobate.
23. Inspectoratele colare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activită ile
organizate de către unită ile de învă ământ în cadrul programului „Să tii mai multe,
să fii mai bun!”
24. După încheierea vacan ei de primăvară, în fiecare unitate de învă ământ, primul
consiliu profesoral va analiza calitatea activită ilor organizate, rezultatele educa ionale ale
acestora, precum i modalită ile de ameliorare a planificării i organizării programului
„Să tii mai multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului
profesoral vor participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părin ilor, care vor prezenta puncte de
vedere asupra activităţilor derulate în program. Directorul unită ii de învă ământ va
prezenta un raport de monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele colare vor include în raportul privind starea
învă ământului un capitol referitor la relevan a i valoarea formativă a tuturor
activită ilor desfă urate în cadrul programului „Să tii mai multe, să fii mai bun!”,
evidenţiind nivelul interesului manifestat de elevi i cadre didactice fa ă de organizarea şi
desfăşurarea acestuia.

Valorificarea exemplelor de bună practică

26. În baza instrumentelor i criteriilor de evaluare aprobate, activită ile desfă urate pot fi
premiate la nivelul unită ii de învă ământ, cu sprijinul autorită ilor administra iei publice
locale, al partenerilor educa ionali, din resurse proprii etc.
44
27. Unită ile de învă ământ sunt încurajate să î i promoveze cele mai bune activită i prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg i implicarea unui procent mare de
membri ai comunită ii în evaluarea i stabilirea celor mai valoroase ac iuni: chestionare
aplicate elevilor, cadrelor didactice i părin ilor, un ”jurnal” al săptămânii „Să tii mai
multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea activită ilor pe site-ul propriu, pe cel
al partenerilor implica i în activită i, informări/articole în mass-media locală sau centrală,
fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părin ilor, cadrelor didactice,
organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor i criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învă ământ
poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competi ia
celor mai interesante activită i desfă urate la nivel jude ean/al municipiului Bucure ti în
cadrul săptămânii „Să tii mai multe, să fii mai bun!”.
29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel jude ean/al municipiului Bucure ti,
unitatea de învă ământ va încărca pe site-ul inspectoratului colar, la rubrica dedicată
competi iei din cadrul programului „Să tii mai multe, să fii mai bun!”, dosarul
activită ii propuse.
30. La nivel jude ean/al municipiului Bucure ti, competi ia î i propune să selecteze i să
promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activită i care s-au desfă urat
în săptămâna „Să tii mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din
domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- tiin ific;
- sportiv;
- cetă enie democratică i responsabilitate socială;
- educa ie pentru sănătate i stil de via ă sănătos;
- educa ie ecologică i protec ie a mediului;
- abilită i de via ă;
- consiliere i orientare.
31. Selec ia activită ilor se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul colar
printr-o procedură transparentă, prin implicarea consiliului jude ean/al municipiului
Bucure ti al elevilor, a organiza iilor reprezentative ale părin ilor i a consiliului
consultativ al cadrelor didactice. Criteriile i modalitatea de evaluare, modalitatea i
termenul limită de încărcare a dosarelor activită ilor vor fi stabilite de fiecare inspectorat i
comunicate unită ilor de învă ământ din subordine i publicului larg în timp util, dar nu
mai târziu de data de 1 martie 2013.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului colar general, componen a
comisiei de evaluare a activită ilor primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalită ile i criteriile stabilite la nivelul
inspectoratului i comunicate public, i va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare
domeniu men ionat la pct. 30.
33. Inspectoratele colare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activită i ale
unită ilor de învă ământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg i
implicarea unui procent mare de membri ai comunită ii în evaluarea i stabilirea celor mai
valoroase ac iuni: prezentarea activită ilor pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor
implica i în activită i, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii,
filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părin ilor, cadrelor didactice, organizarea unui
vot electronic pentru publicul larg etc.
45
34. În baza instrumentelor i criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor
colare, activită ile desfă urate pot fi premiate la nivelul jude ului/al municipiului
Bucure ti, cu sprijinul autorită ilor administra iei publice locale, al partenerilor
educa ionali, din resurse proprii etc.
35. Dosarele activită ilor transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor colare în
vederea participării la etapa na ională a competi iei „Să tii mai multe, să fii mai
bun!” sunt evaluate de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30
aprilie 2013.
36. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activită ilor care participă la
competi ia na ională din cadrul programului „Să tii mai multe, să fii mai bun!”
i criteriile de evaluare vor fi comunicate de MECTS până la data de 1 martie 2013.
37. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în
perioada 1 – 10 mai 2013.
38. Evaluarea activită ilor propuse de inspectoratele colare se va face pe baza unui
punctaj, ob inut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS,
având o pondere de 60% din punctajul total, i o evaluare acordată ca urmare a votului on-
line al vizitatorilor site-ului www.edu.ro, având o pondere de 40% din punctajul total.
39. Comisia din MECTS, aprobată de secretarul de stat pentru învă ământ preuniversitar, va
înainta acestuia rezultatele propriei evaluări, în plic închis, până la data de 15 mai 2013.
40. Vizitatorii site-ului www.edu.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor
considerate cele mai relevante sau interesante. Pentru rezultatul final, se vor lua în calcul
voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013, ora 24.
41. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS i a voturilor acordate on-line, activităţile
câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. Rezultatele vor fi postate pe
website-ul MECTS.
42. Premierea celor 10 coli în care s-au desfă urat activită ile declarate câ tigătoare la
nivel na ional va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. Detaliile privind premierea vor
fi transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.

46
ACTIVITĂŢI
-Programul „Să tii mai multe, să fii mai bun!”-
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

Grupa de vârstă: copiii din clasele primare


Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada:
Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi: o clasă de elevi
Obiectivele activităţii:

 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.


 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi
de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să
desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de

47
ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie
îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună
este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.

Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce
înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice vor
primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ
pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive binevenite în
povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar
prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom
începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spa iul din centru trebuie să fie cât mai bine
degajat i scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai
facilă între participan i.

Astfel, am propus 2 jocuri de start:


- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.

Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă
provocare pentru ei: să lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile
sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea
nevoie de o sfoară).
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe
această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca
cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce
pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.

48
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu
propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode
ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE
SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea
nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat – ziare,
ligheane, apă).
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă
câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă.
Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie
parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu
susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în
exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei.
Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la
uscat în sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&l
ist=SPFC639CBD500FFAB9
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după
câteva zile (când vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi,
ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da
20 de minute pentru aceasta.

Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul
pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă
recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele.
Primul şir trebuie să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie
să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând
mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect
recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul,
receptorul şi elementul perturbator al mesajului.

După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou
concurs. Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom avea
nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori): Participaţii se împart în mai multe
echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un perete. Fiecare
echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm de ştafetă se
transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru al echipei desenează doar un
singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării jocului despre
conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv desen în cel
mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze
prin acel desen.

49
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea
nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de
cămaşă, etc)
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
Îţi curge nasul – suflă-l!
Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.

Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie


liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au
învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le
găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a


Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

50
ACTIVITĂŢI
-Programul „Să tii mai multe, să fii mai bun!”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

1. Grupa de vârstă: copiii din clasele primare


2. Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3. Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4. Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5. Perioada:
6. Durata: 4 ore
7. Nr. participanţi: o clasă de elevi
8. Obiectivele activităţii:

Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.


Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine
pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de
comunicare.
Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege
cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile
personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod
autentic.
Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea,
respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.
Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

51
9. Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc,
unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu
ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în
natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor
şi să vă ajute în derularea activităţii.

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea
prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru
aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce
înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva
imagini sugestive binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să
fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri
de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.

- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.

Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi
atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a
se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie
emoţiile şi sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte o
eşarfă pentru fiecare copil)
Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se
va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că
trebuie să răspundă la cerinţe precum:
Fă cunoştinţă cu el!
Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
Bate palma cu el!
Mângâie-l !
52
După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea
pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat
fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm
la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de
minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie
în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI
(un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a
terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea echipelor):
http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g
Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei
adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în
echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a
găsi alte metode pentru a captura steagul.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea
nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de
cămaşă, etc).
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
Îţi curge nasul – suflă-l!
Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e
discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de
ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă
le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră
Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

53
54
Sem. I: 13 săptămâni – 65 zile Sem. II: 22 săptămâni-108 zile

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 Vacanţă S8 S9 S10 S11 S12 S13 Vacanţă S1 S2 S3

L 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28
M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
M 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
J 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31
V 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
S 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26
D 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie


S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S22
Vacanţă
L 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
M 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18
M 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 39 5 12 19
J 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
V 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
S 2 9 16 23 2 19 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15
D 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16

Legendă:
Cursuri Săptămâna „Să tii mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere

54
Notă privind
elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar
Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a
(Proiect)

Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I - a II-a din învăţământul primar reprezintă
un document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un
instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional.
În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr.
1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional, precum
şi de asumarea de către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului
Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi din 2006.
În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-
a fac parte din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului na ional, cele trei clase
acoperă ciclul achiziţiilor fundamentale. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată
de schimbările generate de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, ca primă
clasă a şcolarităţii obligatorii.
Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor
profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a. In mod concret, până la finalul
clasei a II-a, se urmăreşte ca elevul să fie capabil:

1. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale, prin:


 receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte
familiare
 folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor
discipline şcolare
 interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă

2. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate, prin:


 manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare
 manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate i structurate, de tipul
proiectelor propuse de educator
 manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică
 exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple

3. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social, prin:


 observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
 manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
 relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat
 folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme
 formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?, Cum?, De ce?
 formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul
înconjurător

4. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi,


prin:
 manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei
 participarea la activităţi de grup
 disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte
55
 observarea identită ii membrilor familiei i a modului în care interac ionează ace tia
 manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie, clasă)

5. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:


 manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în
contexte familiare
 acceptarea îndrumării i a cooperării în procesul de învăţare
 căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale
 utilizarea TIC în scopuri ludice
 manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului

6. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze


comportamentul, prin:
 manifestarea încrederii în propriile forţe
 manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos
 manifestarea interesului pentru un regim de via ă i muncă sănătoase
 formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat

7. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate, prin:
 sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri
 derularea unor activităţi orientate spre un scop, cu focalizare pe atingerea scopului
 transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice i în via a de zi ci zi.

Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale, psihice şi


comportamentale care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de
şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a: Ciclul curricular de ”Dezvoltare i diversificare”) în
vederea unei inserţii sociale optime. Pentru a crea premisele transformării acestor deziderate
în realităţi şcolare, au fost necesare câteva modificări faţă de planul de învăţământ actual.
Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.
Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele:
 Limbă şi comunicare
 Om şi societate
 Matematică şi ştiinţe ale naturii
 Arte şi tehnologii
 Sport şi sănătate
 Consiliere şi orientare.
Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi
psiho-pedagogic. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării
culturale; aplicarea acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul
domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului
şcolar, structurate în discipline de studiu. Fiecare domeniu de cunoaştere este caracterizat de
un „mod de gândire” şi proceduri specifice. La nivelul unei arii curriculare sunt reunite
discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate” şi
macroconcepte comune. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele
interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar.
Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale, aria
curriculară oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu.
Valoarea adăugată a prezentei propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre
domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel, spre exemplu, ariile Arte şi Tehnologii apar reunite
într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor fundamentale deoarece astfel se permite
utilizarea optimă a timpului didactic, valorificând totodată predarea integrată a disciplinelor
Arte vizuale şi Lucru manual. Specificul acestei integrări este exprimat, în esenţă, de
56
învăţarea holistică, în care frumosul şi utilul merg împreună. În ciclul şcolar următor însă,
aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare, apropiindu-se tot mai mult de aria
Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la
nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul
apropiat, conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil, devenind mai
uşor accesibile.
De asemenea, prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele
sociale şi cele relative la limbă i comunicare, poziţionând cele două arii în vecinătate, spre
deosebire de situaţia din planurile actuale.
Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest
nivel de vârstă, prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. Aceasta este
dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se
autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile
personale şi reflecţiile cu privire la învăţare. Pentru clasa pregătitoare, activităţile în cadrul
acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs obişnuită sau fragmentat, în funcţie de
competenţele vizate. De exemplu, pot fi dedicate acestei arii 30 minute la începutul fiecărei
săptămâni, astfel încât cadrele didactice să poată:
 explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs;
 identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi
derulate în săptămâna respectivă;
 colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate
 adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte i a grupului
în
întregul său.
Alte 30 de minute de observare i pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii, atunci
când elevii pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au
învăţat în săptămâna respectivă.
Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor
fundamentale respectă prevederile art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor
la numărul maxim de ore pe săptămână la învăţământul primar, la ponderea disciplinelor
obligatorii şi a celor opţionale.
Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe
două componente: trunchi comun şi discipline opţionale. Trunchiul comun reprezintă oferta
educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Disciplinele opţionale asigură
cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru
susţinerea unor niveluri de performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de
învăţare ale elevilor. Disciplinele opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie
curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care vizează competenţe de integrare şi transfer
apar inând unor arii curriculare diferite.
De asemenea, Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 68,
alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care se precizează: Curriculumul pentru
clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând
totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
Profilurile de formare detaliate anterior în a teptări pe care copiii i părin ii lor,
precum i societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre
atingerea celor opt competen e-cheie (Legea Educa iei Na ionale 1/2011, art. 68):
(a) competen e de comunicare în limba română i în limba maternă, în cazul minorită ilor
na ionale;
(b) competen e de comunicare în limbi străine;
(c) competen e de bază de matematică, tiin e i tehnologie;
57
(d) competen e digitale de utilizare a tehnologiei informa iei ca instrument de învă are i
cunoa tere;
(e) competen e sociale i civice;
(f) competen e antreprenoriale;
(g) competen e de sensibilizare i de expresie culturală;
(h) competen a de a învă a să înve i.
Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate
a cunoaşterii, pentru: împlinire personală, cetăţenie activă, incluziune şi coeziune socială,
angajare. O trăsătură esenţială a competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt
transversale – ele se formează prin contribuţia diferitelor discipline cuprinse în planurile-
cadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite discipline. Această trăsătură a
jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui plan-cadru de
învăţământ.

58
Învă ământul primar – ciclul achiziţiilor fundamentale

Clasa
Aria curriculară/
CP I II
disciplina
I. Limbă şi comunicare 4-8 5-8 5-8
Comunicare în limba română 4-6 5-6 5-6
Limba modernă
Opţionale 0-2 0-2 0-2
II. Om şi societate 2-3 2-3 2-3
Educaţie pentru societate 1-2 1-2 1-2
Religie 1 1 1
Opţionale 0-1 0-1 0-1
III. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-5 4-5 4-5
Matematică şi explorarea mediului 4-5 4-5 4-5
Opţionale 0-1 0-1 0-1
IV. Arte şi Tehnologii 3-5 3-5 3-5
Arte vizuale şi lucru manual 1-2 1-2 1-2
Muzică şi mişcare 2-3 2-3 2-3
TIC (Jocul cu calculatorul) 0-1 0-1 0-1
Opţionale 0-2 0-2 0-2
V. Sport şi sănătate 2-3 1-2 1-2
Educaţie fizică şi sport 2-3 1-2 1-2
Opţionale 0-2 0-2 0-2
VI. Consiliere şi orientare 1-2 1-2 1-2
Dezvoltare personală 1-2 1-2 1-2
Opţionale 0-1 0-1 0-1
Opţionale integrate 0-4 0-4 0-4
Nr. total de ore în trunchiul comun 16 16 16
Nr. minim de ore pe săpt. 18 18 18
Nr. maxim de ore pe săpt. 20 20 20

59
Aria curriculară/ Plan Număr Total
Disciplina cadru ore alocate ore
CN CNA CE CES
I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 4-8
Comunicare în limba română 4-6 4 - - 4
Lectură 1 1
Limba modernă 2 1
Opţionale 0-2
II. OM ŞI SOCIETATE 2-3
Educaţie pentru societate 1-2 1 - - - 1
Religie 1 1 - - - 1
Opţionale 0-1
III. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE 4-5
ALE NATURII - - -
Matematică şi explorarea mediului 4-5 4 - - - 4
Opţionale
IV. ARTE ŞI TEHNOLOGII 3-5
Arte vizuale şi lucru manual 1-2 1 - - - 1
Muzică şi mişcare 2-3 2 - - - 2
TIC (Jocul cu calculatorul) 0-1 1 1
Opţionale 0-2

V. SPORT ŞI SĂNĂTATE 2-3


Educaţie fizică şi sport 2-3 3 - - - 2
Opţionale 0-2
VI. CONSILIERE ŞI 1-2 - - - - -
ORIENTARE
Dezvoltare personală 1-2 1 - - - 1
Opţionale 0-1
Opţionale integrate 0-4
Nr. total ore în trunchi comun 16 17 - - - 19
Nr. minim ore pe săptămână 18 18
Nr. maxim ore pe săptămână 20 20

60
MIERCURI
LUNI

MARŢI

JOI VINERI

61
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

MATEMATICĂ
COMUNICARE MATEMATICĂ ŞI DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ŞI EXPLORAREA EXPLORAREA PERSONALĂ
ÎN LIMBA ROMÂNĂ MEDIULUI MEDIULUI
ROMÂNĂ

MATEMATICĂ ŞI MATEMATICĂ ARTE VIZUALE


COMUNICARE COMUNICARE
EXPLORAREA ŞI ŞI
MEDIULUI EXPLORAREA ÎN LIMBA ÎN LIMBA
ROMÂNĂ ROMÂNĂ LUCRU MANUAL
MEDIULUI

PRIETENUL MEU
EDUCAŢIE EDUCAŢIE
MUZICĂ ŞI LECTURĂ
CALCULATORUL PENTRU FIZICĂ
MIŞCARE SOCIETATE

EDUCAŢIE OPŢIONAL MUZICĂ ŞI


FIZICĂ RELIGIE MIŞCARE
LIMBA
ENGLEZĂ

62
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:
......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

 ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:


……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………

 cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii


ilustrative, hărţi etc:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
63
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
 diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare ş.a.:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
 materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-
ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………...

64
ŞCOALA: AVIZ:
JUDEŢUL: DIRECTOR,
TEL :

65
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total
4-6 4 - 4

Distribuirea orelor pe semestre

Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE


1. I 52
2. II 88
3. TOTAL 140

66
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3656/29.03.2012
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

CLASA PREGĂTITOARE

Programă şcolară
pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Aprobată prin ordin al ministrului


Nr. 3656/29.03.2012

Bucureşti
2012

67
Notă de prezentare
Conform planului de învăţământ actual, disciplina Comunicare în limba română se înscrie în aria
curriculară Limbă şi comunicare, din care mai fac parte Limba modernă şi opţionalele specifice
domeniului. Acestei discipline îi sunt alocate 4-6 ore pe săptămână.
În elaborarea programei s-a ţinut seama de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de ideea
fundamentală că prima experienţă de învăţare a comunicării în limba română (maternă) în context şcolar
ar trebui să fie semnificativă, motivantă şi, de ce nu, una plină de bucurie.
Astfel, în mod firesc, modelul propus este unul comunicativ-funcţional ce accentuează o dată în
plus centrarea pe competenţe de comunicare, nu pe conţinuturi lingvistice.
Programa pentru clasa pregătitoare include, pe lângă Nota de prezentare:
- Competenţe generale ale disciplinei
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Sugestii metodologice
La nivelul actualului curriculum, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca
ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la
rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale.
Prezenta programă vizează atingerea următoarelor competenţe generale: receptarea unor
mesaje orale în contexte de comunicare variate, exprimarea unor mesaje orale în diverse situaţii de
comunicare, receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, redactarea unor mesaje diverse, într-o varietate
de situaţii de comunicare adaptate contextului uzual şi familiar, pentru clasa pregătitoare.
Competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul clasei
pregătitoare; formulările atitudinale sunt urmărite însă pe întregul ciclu, fiind susţinute de activităţi diferite
de la o clasă la alta. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.
În clasa pregătitoare se recomandă activităţi prin care construirea comunicării să se realizeze
într-o manieră sincretică, integrată. Perspectiva descriptivă trebuie să rămână doar o preocupare a
specialiştilor, căci o astfel de abordare este artificială pentru realitatea vie a comunicării, pentru felul în
care elevii din clasele primare se raportează la lume şi o structurează prin intermediul limbajului.
Programa a fost structurată pentru a oferi un parcurs curricular coerent, racordat la nevoile şi
preocupările şcolarilor mici şi la nivel începător de achiziţie, în concordanţă cu profilul de formare specific
Ciclului achiziţiilor fundamentale. Totodată, programa permite o abordare didactică flexibilă care lasă loc
adaptărilor la grupul de copii din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare


cunoscute

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

68
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare


Până la finalul clasei Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
pregătitoare vor fi formate următoarelor activităţi:
următoarele competenţe:
1.1. Sesizarea semnificaţiei - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce
globale a unui mesaj scurt, pe este vorba în mesaj
teme familiare, rostit clar şi rar - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în
mesaj
- oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba
(în acest fragment de poveste)?
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care
testează înţelegerea globală a textului audiat
- formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui
mesaj/scurt text audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate, dintr-un text audiat
1.2. Recunoaşterea unor detalii - numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste
dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi audiat
rar - oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii:
Cine? Ce? Unde? Cum?
- oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care
vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al
personajului, locul corect în care se petrece acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un
mesaj audiat anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/a creionului etc.)
pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor
jocului
1.3. Identificarea cuvintelor din - indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din
enunţuri scurte, rostite clar şi rar palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe
masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale
de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea
potrivită
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/de
colegi
1.4. Identificarea silabelor şi a - indicarea silabelor percepute prin diferite semne: ridicarea unui
sunetului iniţial şi final în deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice
cuvinte clar articulate - rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători
ritmate
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
- interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
- construirea de rime pornind de la cuvinte date
- indicarea sunetelor percepute, folosind diferite semne (ridicarea
unui deget, a unui obiect) sau prin mimica buzelor, în silabe care
nu conţin aglomerări de consoane sau diftongi

69
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
un anumit sunet
- sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar,
după diferite criterii (sunet iniţial/final; număr de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror
denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat
1.5. Manifestarea curiozităţii - participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător,
faţă de receptarea folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
semnificaţiei mesajelor orale, - audierea unor poveşti citite, înregistrate/povestite de
în contexte de comunicare adulţi/copii
cunoscute - participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii
ascultă întâmplări/evenimente povestite de colegi sau adulţi
invitaţi
- *vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii
- *rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer
(unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare


Până la finalul clasei Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
pregătitoare vor fi formate următoarelor activităţi:
următoarele competenţe:
2.1. Articularea de enunţuri - jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator,
folosind accentul şi intonaţia cu ţintă pe pronunţia corectă
corespunzătoare intenţiei de - exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
comunicare - formulare de răspunsuri la ghicitori
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu”
(reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea
repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau
vitezei vorbirii
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele
corespunzătoare; jocuri de pronunţie a onomatopeelor, însoţite de
mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în
funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare,
exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
- simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri
diferite - jocuri de rol
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu
reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
- dramatizări ale poveştilor/fragmentelor din basme audiate
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de
tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a
transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.

70
2.2. Oferirea de informaţii -formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă, despre
referitoare la sine şi la familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea
universul apropiat, prin mesaje preferată, despre mâncarea preferată etc.
scurte - formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi, pe
teme de interes pentru copii
- prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
- discuţii privind comportamentul personajelor; evidenţierea unor
modele de comportament
- formularea, completarea de enunţuri orale care să conţină
comparaţii sau distincţii între obiecte familiare
- *formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui
personaj de desen animat/bandă desenată/ poveste cunoscută
- *formularea de descrieri/prezentări elementare ale unor
activităţi, jocuri încheiate
2.3. Participarea la dialoguri - exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi
scurte, în situaţii de *solicitare, potrivite interlocutorului
comunicare uzuală - dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de
interes
- exersarea unor reguli de comunicare eficientă, civilizată:
vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii –
Exemplu: jocuri de tipul „Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi
continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.
- participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În
parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”
2.4. Manifestarea interesului - recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
pentru exprimarea de idei în caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”
contexte cunoscute - conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei
imagini
- *jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea
succesiunii evenimentelor, modificarea finalului
- *crearea de poveşti orale pornind de la idei/imagini date sau
desene create de copii

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare


Până la finalul clasei Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
pregătitoare vor fi formate următoarelor activităţi:
următoarele competenţe:
3.1. Recunoaşterea unor - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare,
cuvinte uzuale, din universul deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care
apropiat, scrise cu litere mari se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează
şi mici de tipar împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la
cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.

71
- utilizarea jocurilor „Loto” cu diferite subiecte, „Domino”, „Bingo”,
care au cuvinte scrise sub imagine
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite ce reprezintă obiecte din universul apropiat
3.2. Desprinderea - formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/multiplă –
semnificaţiei Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din
globale din imagini/suită de pădurea adormită?”
imagini care prezintă - *lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate
întâmplări, fenomene, - prezentarea de albume personale cu fotografii sau imagini
evenimente familiare
*3.3. Identificarea - *identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii
semnificaţiei unor simboluri cotidiene: M – metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire,
care transmit mesaje de farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.
necesitate imediată, din - *sortarea unor semne, simboluri grafice identice
universul familiar - *„citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a
orarului şi/sau a jurnalului ilustrat
- *punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
- *codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea
în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament,
aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.
3.4. Manifestarea curiozităţii - observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni,
pentru decodarea grosimi, cu sau fără imagini etc.
semnificaţiei - răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în
mesajelor exprimate în limbaj biblioteca şcolii etc.
*vizual sau verbal, în - *observarea şi stabilirea de asemănări şi diferenţe între suporturi
contexte cunoscute de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.
- *observarea amplasării imaginilor în raport cu textul
- *„citirea” imaginilor 3D din revistele pentru copii
- audierea unei poveşti, însoţită/urmată de răsfoirea cărţii ce conţine
textul şi observarea imaginilor
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare


Până la finalul clasei Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
pregătitoare vor fi formate următoarelor activităţi:
următoarele competenţe:
4.1. Reproducerea unor - confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau
mesaje simple, în contexte decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica/va arăta
uzuale de comunicare mesajul ce trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
Martie”
4.2. Trasarea *elementelor - pipăirea literelor din plastic/din alfabetarul magnetic sau tipărite în
grafice şi a contururilor relief pe diferite suporturi
literelor, folosind resurse - construirea literelor din şenile, plastilină, pastă de modelaj, “fir” de
variate hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor
prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele,

72
modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de scris
- scrierea pe diferite suporturi şi cu diferite instrumente a unor litere,
modele liniare, simboluri etc.
- realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”
- trasarea de litere mari şi mici de tipar după contur dat sau prin
unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă,
carioca, creioane colorate, stilou etc.)
- *scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate
(mari/mici, groase/subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm
- jocuri de tip labirint
- realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi
punctul), utilizând instrumente diferite
- *transcrierea prin „fotografiere vizuală” a unor cuvinte cu
semnificaţie
pentru copii: numele părinţilor, fraţilor, bunicilor etc.
*4.3. Exprimarea de idei, trăiri - „scrierea” de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene,
personale şi informaţii prin simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior) etc.
intermediul limbajelor - exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului
neconvenţionale sau prin simboluri – Exemplu: <<Cum putem arăta prin „scris” ce
frumoasă e primăvara?>>
- etichetarea originală a unor obiecte personale
- confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor
folosi limbaje neconvenţionale
- organizarea în clasă a unui colţ/panou intitulat “Peretele
vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o
temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi
simboluri)
4.4. Manifestarea interesului - organizarea de concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai
pentru schimbul de mesaje interesant colaj/puzzle/desen/poster din desene/cuvinte/alte
scrise, într-o varietate de simboluri?”
limbaje, în contexte cunoscute - crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau
imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
- confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris,
simboluri, pe teme familiare copiilor
- crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de
adult
- *poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

Sugestii metodologice
Programa şcolară pentru clasa pregătitoare este un instrument de lucru care se adresează cadrelor
didactice care predau disciplina Comunicare în limba română, fiind concepută în aşa fel încât să permită
orientarea propriei activităţi spre formarea la elevi a competenţelor specifice recomandate, precum şi
manifestarea creativităţii în scopul adecvării demersului didactic la particularităţile elevilor.
73
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
acestei discipline.

Conţinuturi utilizate pentru dezvoltarea competenţelor specifice


Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect, o persoană,
a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o solicitare

Elemente de construcţie a comunicării


Literele mari de tipar
Litere mici de tipar
Sunete specifice limbii române
*Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.
*Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
*Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână

Strategii didactice
Pentru eficienţa învăţării copiilor din clasa pregătitoare trebuie să ne raportăm la lumea lor,
respectiv la universul imediat, tangibil, la îndemână. Dar foarte adesea acest univers este şi o creaţie a
copilului - care arareori stă locului! Elevul meştereşte câte ceva în permanenţă - desenează, modelează,
rupe şi lipeşte, îngână o melodie cunoscută sau doar de el ştiută.
Deci, o primă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea
conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie ca e vorba de filtre de comunicare de
tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci
când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context,
învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce
exprimă) cu limbajul corporal sau vizual sau muzical.
O altă sugestie se referă la abordarea ludică: tot ceea ce se întâmplă la ”ora” de comunicare în
limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante. Din
spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. Profesorul are posibilitatea să realizeze jucării simple (din
materiale reciclabile) cu elevii mai mari, în cadrul unor proiecte. Aceste jucării pot fi apoi folosite la cei
mici, unde apar adesea ameliorări de design - copiii pot colora, adăuga accesorii - ceea ce reprezintă tot
atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea unei descrieri rudimentare - Exemplu: X
e roşu!).
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,
oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Abordarea
comunicativfuncţională impune metodele de evaluare complementare cum ar fi: proiectul, portofoliul dar şi
autoevaluarea.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte non-formale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit,
încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

74
SEMESTRUL I

Unităţi de Ob Conţinuturi Nr. Perioada/


învăţare ref ore Săpt.
1.”Cine sunt? 1.1 -Iniţierea unor dialoguri învăţător-elev, elev-elev despre prima zi de 16 I-IV
Cine suntem?” 1.5 şcoală şi viaţa de şcolar
2.1 - “Trenuleţul amintirilor” -Activităţile desfăşurate în grădiniţă
2.3 - Iniţierea unor dialoguri despre jocuri şi activităţi de grup şi
3.3 individuale
4.4 - Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor
familiei
-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
-Formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă; despre
familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea preferată,
despre mâncarea preferată etc.
- Elemente ale comportării civilizate
-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă
Evaluare a unor panouri care prezintă: reguli de comportament
iniţială -Utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal: a
saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identica un obiect, o
persoană, a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o
solicitare
-Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru
toţi copiii
- Probe de evidenţiere a achiziţiilor din grădiniţă
2.”Când, cum 1.1 -Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când, 16 V-VIII
şi de ce se 1.2 cum şi de ce se întâmplă?
întâmplă?” 1.3 -“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii
1.4 -Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru
Propoziţia. 1.5 a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
Cuvântul. 2.1 -Formarea propozi iilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în
Silaba 2.2 context adecvat
2.3 -Indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme,
3.2 jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă atâtea
4.1 jetoane câte cuvinte ai auzit.)
-Despărţirea cuvintelor în silabe şi sunete
-Pronun area corectă a sunetelor
-Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători
ritmate
-Audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
-Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
-Interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
-Jocuri de cuvinte (de tip Fazan, în care criteriul poate fi nu numai

75
Unităţi de Ob Conţinuturi Nr. Perioada/
învăţare ref ore Săpt.
ultima silbă, ci şi ultimul sunet)
-Formularea de enunţuri folosind cuvinte date
-Rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior
-Reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată
a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei
vorbirii
-Asocierea unor imagini cu animale sau alte obiecte, cu
onomatopeele corespunzătoare
-Descoperirea silabelor „intruse” (ex.: dublarea ultimei silabe din
cuvânt)
-*Schimbarea sensului unui cuvânt, prin schimbarea unui sunet sau
a unei silabe (var-far, cară-gară etc.)
-*Construirea de rime pornind de la cuvinte date
-Sesizarea greşelilor de pronun ie
-Cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice
-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează
însuşirea literelor şi scrierea lor
3. „Cine? Ce? 1.1 -Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? 16 IX-XII
Unde? Cum?” 1.2 Ce? Unde? Cum?
1.3 -Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste
Sunetele limbii 1.4 audiat
române 2.2 -Oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care
2.3 vizează diverse informaţii din povestea audiată (ex. numele greşit al
3.3 personajului, locul corect în care se petrece acţiunea)
-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru
a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
-Simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri
diferite - jocuri de rol
-Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea
intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
-Formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj
dintr-un fragment de poveste audiat
-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.
-Articularea consoanelor şi a vocalelor
-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător
-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii
-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice

1.1  Recapitulare 4 XIII


1.2  Evaluare
1.3  Recuperare / Dezvoltare

SEMESTRUL AL II-LEA

4. 1.1 -Comunicare orală - identificarea unei persoane, a unui obiect sau 16 XIV-
Cine? Ce? 1.2 fenomen XVII
Despre cine? 1.3 -Recunoaşterea unei persoane, a unui obiect sau fenomen, prin
Despre ce? 1.4 formularea de întrebări despre caracteristicile acestora - joc de tipul
1.5 „Cutiuţa fermecată”

76
Unităţi de Ob Conţinuturi Nr. Perioada/
învăţare ref ore Săpt.
Elemente de 1.6 -Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind
construcţie a 2.1 păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
comunicării 2.2 -Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă
2.3 întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi
2.4 -Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
2.5 -Participarea la jocuri de rol: La doctor, La telefon, În parc, La
3.1 cumpărături, O zi în familie, Aniversări
-Formularea, completarea de enunţuri care să conţină
comparaţii sau distincţii între obiecte familiare
-Corespondenţa sunet-literă
-Literele mici şi mari de tipar: A, M, U, N, I
-Citirea şi scrierea cuvintelor
-Despărţirea cuvintelor în silabe
-Copierea literelor şi a cuvintelor
-Scrierea după dictare
-Selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este
vorba în mesaj.
-Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în
mesaj.
 Recapitulare
 Evaluare
5. „Peretele 1.3 -Scrierea de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri 16 XVIII-
vorbitor” 1.4 inventate spontan etc. XXI
2.1 -Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului
Cuvântul- 2.2 sau prin simboluri: ex. Cum putem arăta prin scris ce frumoasă e
element 3.2 iarna?
esenţial de 3.3 -Etichetarea originală a unor obiecte personale sau din mediul
comunicare 4.1 apropiat
4.2 - Crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau
4.3 imagini)
4.4 -Confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor
folosi limbaje neconvenţionale.
-Organizarea unui colţ în clasă intitulat “peretele vorbitor” în care
copiii să-şi poată lăsa mesaje, să poată “scrie” (desen, simbol)
informaţii pe o temă aleasă de ei, gen proiect.
-Literele mici şi mari de tipar : E, R, O, C, Ă, L
-Scrierea corectă a cuvintelor
-Scrierea după dictare
-Observarea etichetelor din clasă: plasate pe dulapuri, sertare,
deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care
se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează
împreună cu copiii.
-Citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la
cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.
-Utilizarea jocurilor Loto cu diferite subiecte, Domino, Bingo, ce au
cuvinte scrise sub imagine.
-Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite
-Realizarea unor colecţii de cuvinte utilizate frecvent: cuvinte
scurte, familiare copiilor, care vor fi afişate în clasă
 Recapitulare

77
Unităţi de Ob Conţinuturi Nr. Perioada/
învăţare ref ore Săpt.
 Evaluare
 Recuperare / Dezvoltare

6.”Vine, vine 1.3 -Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când, 16 XXII-
primăvara!” 1.5 cum şi de ce se întâmplă? XXV
3.1 -“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii
Comunicarea 3.2 -Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru
orală – 3.3 a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
dialoguri 3.4 -Formarea propozi iilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în
despre vreme, 4.1 context adecvat
anotimp, -Literele mari şi mici de tipar: B, J, H, G
calendarul -Confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere mari de tipar rupte
naturii sau decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica
mesajul ce trebuie scris: ex.- Pe felicitare vom scrie 1 Martie
-Trasarea de litere mari de tipar după contur dat sau prin unirea
punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca,
creioane colorate, stilou etc.)
-Jocuri de tip labirint.
-Scrierea după dictare a cuvintelor
-Comunicarea orală - dialoguri despre programul zilnic al
şcolarului, vreme, anotimp, calendarul naturii
 Recapitulare
 Evaluare
 Recuperare / Dezvoltare

7. „Vreau să 1.1 -Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător 16 XXVI-
fiu un bun 1.2 -Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind XXIX
şcolar”! 1.3 păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
1.5 -Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă
Comunicarea 2.1 întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi
orală – 2.2 -Literele mari şi mici de tipar: T, S P, V, D, Ş, Î, Â
dialoguri 2.3 -Citirea şi scrierea literelor si a silabelor
despre 3.1 -Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.
comportarea 3.3 -Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă a
la şcoală unor panouri care prezintă: reguli de comportament, aniversări ale
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.)
-Formulări de întrebări şi răspunsuri
 Recapitulare
 Evaluare
 Recuperare / Dezvoltare
8.”Lumea 3.1 - Dialoguri despre personaje din poveşti, lumea copilăriei, etc. 12 XXX-
copilăriei” 3.2 -Literele mari şi mici de tipar: Ţ, ţ, Z, z, f, F XXXII
4.1 -Completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
Propoziţia- 4.2 -Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri
unitate a 4.3 -Identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii
comunicării 4.4 cotidiene: M – Metrou, H - Spital, I - Informaţii, intrare, ieşire,
farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.
-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice
78
-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
-Confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris,
simboluri, pe teme familiare copiilor
-Crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de
adult
 Recapitulare
 Evaluare
 Recuperare / Dezvoltare
9. Am 3.4 -Alfabetul limbii române 12 XXXIII
terminat clasa 3.7 -Jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii -XXXV
pregătitoare 4.1 -Organizarea de concursuri: ex. Cine scrie cele mai multe lucruri
4.2 despre…
4.3 -Poveştile copilăriei – vizită la bibliotecă
4.4 - Atingerea cărţilor
- Răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în
biblioteca şcolii etc.
- Observarea cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi etc.
- Confecţionarea de mini-cărticele
- Observarea amplasării imaginilor
 Recapitulare finală
 Recuperare / Dezvoltare

79
SEMESTRUL I

„CINE SUNT? CINE SUNTEM?” (16 ore)

Nr.
Nr. Detalieri de ACTIVITĂŢI
crt.
Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare INTEGRATE
conţinut
Data
1. “Prima zi de - primirea şcolarilor de clasă - Resurse 2 - observare
şcoală din pregătitoare; materiale: foi sistematică - Jocuri:
viaţa micului - prezentarea importanţei desen, creioane „Dacă vesel se
şcolar” zilei de 17 septembrie; colorate, trăieşte”
- prezentarea clasei ; carioci
- vizită în şcoală (asigurarea - Resurse „Ce ştiu să fac!”
punctelor de reper) procedurale:
- cunoaşterea elevilor, explicaţia, -Desen:
prezentarea catalogului, conversaţia, - “Căsuţa din
prezenţa; exerciţiul, poveşti”
- exerciţii de aranjare a demonstraţia,
ghiozdanului în pupitru ; jocul didactic
- exerciţii de aşezare în bănci - Forme de -“Prima zi de
în mod corespunzător ; organizare a şcoală”
- exerciţii de utilizare a colectivului:
cuierului ; activitate
- exerciţii de intonare a unui frontală,
cântec de înviorare ; activităţi în
- exerciţii de scriere şi desen. perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală

2. “Cine sunt -exerciţii de aşezare în - Resurse 2  observarea


eu?” bănci, poziţia corectă în bancă materiale: fişe sistematică - Jocuri:
-elemente sau la răspuns de lucru,  proba orală „Ştiu să mă
grafice: -strigarea catalogului ; ilustraţii,  proba prezint!”
punctul -jocuri de cunoaştere a creioane practică „Cine face aşa? “
colectivului de elevi; colorate autoevaluare „Ghiceşte cine
-exerciţii de iniţiere a unor - Resurse sunt!”
dialoguri învăţător-elev, elev- procedurale: „Spune-mi ce
elev despre prima zi de şcoală explicaţia, vezi!”
şi viaţa de şcolar; conversaţia, „Trenul”
- exerciţii de oferire a unor exerciţiul, „Spune câte
informaţii despre identitatea demonstraţia, elemente sunt!”
80
proprie şi a membrilor familiei; jocul didactic,
-exerciţii de formulare a unor învăţarea
mesaje despre sine: nume, intuitivă -Cântece:
vârstă, adresă; despre familie, - Forme de „Deschide urechea
colegi, despre animalul organizare a bine!”
preferat, despre culoarea colectivului: „Noi acum suntem
preferată, despre mâncarea activitate şcolari”
preferată etc. frontală,
-exerciţii de încălzire a activităţi în
muşchilor mici ai mâinii ; perechi, Desen:
-test pentru detectarea activităţi în ”Autoportret”
acuităţii vizuale echipă,
-ghicitori; activitate
-joc de recunoaştere a individuală
onomatopeelor ;
-probe şi jocuri pentru
depistarea tulburărilor de
limbaj;
-elemente grafice: punctul
3. “Ghici ce am -exerciţii de identificare a - Resurse 2  observarea -Ghicitori despre
în ghiozdan!” lucrurilor din ghiozdan materiale: fişe sistematică obiectele şcolarului
-exerciţii de aşezare pe bancă de lucru,  proba orală
şi de punere în ghiozdan a ilustraţii,  proba - Jocuri:
lucrurilor personale creioane practică „La ce foloseşte? “
- exerciţii de pronunţie corectă colorate autoevaluare
-exerciţii pentru identificarea - Resurse „Ghiceşte
caracteristicilor unui obiect pe procedurale: obiectul!”
bază de întrebări şi răspunsuri explicaţia,
-exerciţii de desenare a unor conversaţia, „Spune-mi ce
obiecte din ghiozdan pe baza exerciţiul, vezi!”
descrierii făcute de învăţător demonstraţia,
jocul didactic,
învăţarea -Desen:
intuitivă ”Obiectul preferat
- Forme de din ghiozdan”
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
4. “Clasa mea” -exerciţii de identificare a unor - Resurse 2  observarea -Ghicitori despre
obiecte din sala de clasă materiale: foi sistematică obiectele din clasă
-activitate în grup organizată desen, creioane  proba orală
pentru descoperirea colorate,  proba
caracteristicilor unui obiect pe carioci practică -Desen:
baza de întrebări şi răspunsuri - Resurse autoevaluare ”Obiectul preferat
-exerciţii de descriere a sălii de procedurale: din clasă”
clasă explicaţia,

81
-exerciţii de orientare în clasă conversaţia,
-exerciţii de desenare a unor exerciţiul,
obiecte din clasă pe baza demonstraţia, - Jocuri:
descrierii făcute de învăţător. jocul didactic „La ce foloseşte? “
- Forme de
organizare a „Ghiceşte
colectivului: obiectul!”
activitate
frontală, „Spune-mi ce
activităţi în vezi!”
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală

5. “ Îmi mai -exerciţii de discriminare a 2  observarea - Jocuri:


aduc sunetelor din natură şi a - Resurse sistematică “Trenuleţul
aminte...?” sunetelor din cuvinte; materiale: fişe  proba orală amintirilor”
-elemente -exerciţii de indicare a de lucru,  proba
grafice: linia sunetelor percepute prin ilustraţii, practică “Cu ce sunet
orizontală, diferite semne – ridicarea unui creioane autoevaluare începe?”
punctul deget, a unui obiect sau prin colorate,
mimică de tipul folosirii imagini din „Ghemul călător”
buzelor pentru a mima sunetul diferite
identificat; poveşti, „Deschide urechea
-sortarea de jetoane jetoane, bine!”
reprezentând obiecte din obiecte de uz
mediul familiar, după diferite personal „Răspunde repede
criterii (sunet iniţial/final etc.) şi bine!
- jocuri pentru depistarea - Resurse
tulburărilor de auz; procedurale: -Cântec:„Ora-i de
- exerciţii de încălzire a explicaţia, plecat la şcoală”;
muşchilor mici ai mâinii ; conversaţia,
- elemente grafice: linia exerciţiul,
orizontală, punctul demonstraţia,
jocul didactic,
- test pentru cunoaşterea învăţarea
volumului achiziţiilor din intuitivă
grădiniţă; - Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală

82
6. “Ce-am -exerciţii de iniţiere a unor - Resurse 2  observarea
învăţat?” dialoguri despre activităţile materiale: fişe sistematică - Jocuri didactice:
-elemente desfăşurate în grădiniţă de lucru,  proba orală “Ştiu să fiu
grafice: grup -exerciţii de verificare a ilustraţii,  proba civilizat?”
de linii acuităţii vizuale si auditive jetoane cu practică
orizontale - exerciţii de dicţie imagini, cutie autoevaluare “Ce lipseşte?”
-frământări de limbă - Resurse
-utilizarea formulelor de procedurale: „Caseta cu
iniţiere şi încheiere a unui conversaţia, surprize”
schimb verbal explicaţia,
-exerciţii de exersare a unor exerciţiul, « Cine face aşa ? »
formule de salut, de adresare, demonstraţia,
prezentare şi solicitare, jocul didactic „Deschide urechea
potrivite interlocutorului - Forme de bine!“
- exerciţii de identificare a organizare a
elementelor unei comportări colectivului:
civilizate activitate
-exerciţii de codare sau frontală,
decodare a unor mesaje scrise activităţi în
(ex.: expunerea în clasă a unor perechi,
panouri care prezintă: reguli de activităţi în
comportament echipă,
-exerciţii de încălzire a activitate
muşchilor mici ai mâinii individuală
-exerciţii de scriere a unor - rezolvare de
elemente grafice: grup de linii fişe
orizontale - recitare de
-test pentru stabilirea nivelului poezii
de dezvoltare a proceselor de
analiză şi sinteză fonetică

7. “Cine ştie, -exerciţii de despărţire corectă - Resurse 2  observarea - Jocuri didactice:


câştigă!” a propoziţiilor în cuvinte şi a materiale: sistematică „Mai spune ceva!”
-elemente cuvintelor în silabe şi sunete fişe, steguleţ,  proba orală
grafice: linia -exerciţii de redare în imagini din  proba “Cu ce sunet
verticală, propoziţii simple şi dezvoltate diferite practică începe?”
punctul a conţinutului unei poveşti poveşti, autoevaluare
-exerciţii de recunoaştere a jetoane, “Recunoaşte
personajului şi a poveştii din obiecte de uz povestea!”
care face parte personal
-exerciţii de recitare expresivă ”Ce ştii despre…”
a unei poezii respectând - Resurse
intonaţia, ritmul şi pauza procedurale: “Cine
- jocuri didactice conversaţia, ştie,câştigă!”
- exerciţii de încălzire a explicaţia,
muşchilor mici ai mâinii exerciţiul, “A câta liniuţă
- exerciţii de scriere a unor demonstraţia, lipseşte?”;
elemente grafice: linia jocul didactic
verticală, punctul Puzzle: “Scene din
- test de cunoştinţe şi lărgirea - Forme de poveşti”;
vocabularului organizare a
colectivului: - Concurs de
activitate poezii :

83
frontală, “Micul recitator”
activităţi în
perechi,
activitate
individuală

8. “Campionul” -exerciţii de memorizare: - Resurse 1 - observare Jocuri didactice:


-elemente “Toamna”, “Bate vântul materiale: fişe, sistematică “Sunt vesel / trist
grafice: grup frunzele” ilustraţii - probă orală pentru că...”
de linii -exerciţii de creare a unui orar - Resurse - probă scrisă
verticale pe un cod de culori sau procedurale: “Spune mai
simboluri valabile pentru toţi conversaţia, departe!”
copiii explicaţia, -Concurs de creaţie
- exerciţii de frământări de exerciţiul,
limbă demonstraţia, Cântec cu mişcare:
- exerciţii de încălzire a jocul didactic “Bate vântul
muşchilor mici ai mâinii - Forme de frunzele”
- exerciţii de scriere a organizare a
elementelor grafice: grup de colectivului: Desen:
linii verticale activitate “Toamna”
- probă pentru determinarea frontală,
memoriei activităţi în
perechi,
individual

9. Evaluare  exerciţii de identificare a - Resurse 1 - observare


sunetului în silabe; materiale: fişe, sistematică
 exerciţii de pronunţare ilustraţii - probă orală
corectă a sunetului; - Resurse - probă
 exerciţii de poziţionare a procedurale: scrisă
sunetului în cuvânt; conversaţia,
- exerciţii de scriere a explicaţia,
semnelor grafice; exerciţiul,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
individual

84
CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Propoziţia. Cuvântul. Silaba (16 ore)

Nr.
ore
Nr Detalieri de Ob. Activităţi
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt conţinut ref. Data integrate

1. “Frunze 1.1. -exerciţii de formulare a Resurse materiale: 2  observarea -Jocuri


ruginii” 1.2. unor răspunsuri la fişe de lucru, sistematică didactice:
1.3. cererea elementară de ilustraţii, creioane  proba orală “Fazan”
1.4. informaţii: când, cum şi colorate, jetoane  proba
1.5. de ce se întâmplă?  Resurse practică “Frunze colorate
-exerciţii de “citirea” procedurale: autoevaluarea în cifre
simbolurilor pentru conversaţia, amestecate”
vreme şi a calendarului explicaţia,
naturii exerciţiul, “Găseşte
-exerciţii de selectare demonstraţia, jocul imaginea
prin semne (ridicarea didactic potrivită!”
unui deget/ a creionului  Forme de
etc.) a detaliului corect organizare a Îmi caut vecinii
dintr-un set de enunţuri/ colectivului:
cuvinte activitate frontală, -Joc liniştitor
-exerciţii de formare a activităţi în “Zboarǎ
propozi iilor simple şi perechi, activităţi frunzele”
dezvoltate, integrând în echipă, activitate
cuvintele în context individuală
adecvat
-exerciţii de identificare - Joc de mişcare
a cuvintelor percepute „Trenuletul
prin diferite semne: veseliei”
bătăi din palme, jetoane
puse pe bancă, săritură -Desen:
etc. (ex. Pune pe masă “Frunze ruginii”
atâtea jetoane câte
cuvinte ai auzit.)
-exerciţii de numărare a
cuvintelor dintr-un
enunţ.
-exerciţii de stabilire a
poziţiei sau succesiunii
cuvintelor din enunţuri
orale
-exerciţii de punere în
corespondenţă a unui
cuvânt rostit cu
imaginea potrivită

85
2. 1.2. -audierea poveştii  Resurse materiale: 2  observarea - Joc de rol:
„Punguţa 1.3. „Punguţa cu doi fişe de lucru, sistematică “De-a
cu doi 1.4. bani”; ilustraţii, creioane  proba orală personajele din
bani” 2.2. -exerciţii de colorate, jetoane,  proba poveşti”
4.1. dramatizare a unor caietul elevului; practică
Propoziţia 3.2 fragmente din poveste;  Resurse  autoevaluare
Scrierea 4.2 -exerciţii de repovestire procedurale: Jocuri didactice:
grupului de după imagini; conversaţia, “Uneşte
linii -exerciţii de formulare explicaţia, punctele, apoi
verticale şi de propoziţii pe baza exerciţiul, colorează!”
orizontale unor imagini prezentate demonstraţia, jocul “Fals sau
-exerciţii de formulare didactic adevărat?”
de răspunsuri la  Forme de
întrebări: ex. Despre ce organizare a “Numără
este vorba.? colectivului: galbenii!”
-exerciţii de formulare activitate frontală,
de răspunsuri ce activităţi în
presupun alegere perechi, activităţi
multiplă: ex. În prima în echipă, activitate
imagine este cocoşul individuală
moşului sau găina
babei? Pictură:
-exerciţii de colorare “Personaje din
după contur; poveşti”
-exersarea musculaturii
fine a mâinii şi a
coordonării mişcărilor
prin colorare
-exerciţii de scriere
3. 1.2. -exerciţii de  Resurse materiale: 2  observarea
„Punguţa 1.3. recunoaştere a poveştii: fişe de lucru, sistematică Jocuri didactice:
cu doi 1.4. titlul, autorul, ilustraţii, creioane  proba orală “Ce ştii
bani”; 2.2. personajele; colorate, jetoane,  proba despre...?”
2.3 -exerciţii de formulare caietul elevului; practică “Fals sau
4.1. de răspunsuri la cererea  Resurse  autoevaluare adevărat?”
Propoziţia elementară de procedurale:
formată din informaţii: Cine? Ce? conversaţia, “Creionul
două Unde? Cum? explicaţia, vorbitor”
cuvinte -exerciţii de formulare a exerciţiul,
unor replici demonstraţia, jocul “Răspunde
afirmative/negative la didactic repede şi bine!”
Scrierea enunţuri scurte care  Forme de
liniei vizează diverse organizare a “Cine face aşa?”
verticale şi informaţii din povestea colectivului:
a liniei “Punguţa cu doi bani” activitate frontală, “Continuă
orizontale, (ex. numele greşit al activităţi în povestea...”
cu punct de personajului, locul perechi, activităţi
sprijin corect în care se petrece în echipă, activitate
acţiunea). individuală
-indicarea prin semne -Macheta:
(ridicarea unui deget/ a ,,Poienita
creionului etc.) pentru a personajelor din
selecta detaliul corect poveste”

86
dintr-un set de enunţuri/
cuvinte. -Labirint:
“Găseşte drumul
-exerciţii de formulare la casa
de propoziţii alcătuite moşului!”
din două cuvinte, pe
baza imaginilor;
-exerciţii de formulare a
unei descrieri
elementare (1-2
trăsături) a unui
personaj din povestea
“Punguţa cu doi bani”;
-exerciţii de repovestire
a unor fragmente din
povestea audiată, cu
reproducerea intonaţiei
interpreţilor (cadrul
didactic, actori etc.).
-exerciţii de scriere
4. 1.2. -exerciţii de formulare  Resurse materiale: 2  observarea Jocuri didactice:
O 1.3. de propoziţii alcătuite fişe de lucru, sistematică “Răspunde
întâmplare 1.4. din trei cuvinte, pe ilustraţii, creioane  proba orală repede şi bine!”
2.2. baza imaginilor; colorate, jetoane,  proba
Propoziţia 4.1. -exerciţii de iniţiere a caietul elevului; practică “Fals sau
formată din unor dialoguri  Resurse  autoevaluare adevărat?”
trei cuvinte. învăţător-elev, elev-elev procedurale:
Scrierea despre familie, conversaţia, “Ce ştii
unor întâmplări şi fapte din explicaţia, despre...?”
combinaţii viaţa proprie de familie; exerciţiul,
de linii -exerciţii de formulare demonstraţia, jocul Desen:
verticale şi de răspunsuri la cererea didactic “Uneşte
orizontale elementară de  Forme de punctele, apoi
informaţii: Cine? Ce? organizare a colorează!”
Unde? Cum? colectivului:
-participarea la jocuri activitate frontală,
activităţi în Cântec cu
de rol de tipul vorbitor -
perechi, activităţi mişcare:
ascultător, folosind ”La pădure”
în echipă, activitate
păpuşi pe deget, pe individuală
mână, marionete, măşti
etc.
-exerciţii de scriere
5. 1.3. -exerciţii de dicţie, Resurse materiale: 2  observarea -Jocuri de
“Jucăria 2.2. frământări de limbă; fişe de lucru, sistematică cuvinte:
mea 4.1. -exerciţii de iniţiere a ilustraţii, creioane  proba orală “Fazan”
preferată” unor dialoguri despre colorate, jetoane,  proba
jucăriile preferate caietul elevului; practică -Joc de rol:
Cuvinte -exerciţii de despărţire  autoevaluare “Cearta
formate din în silabe a cuvintelor;  Resurse jucăriilor”
două silabe -exerciţii de asociere a procedurale:
jucăriilor cu lucrurile conversaţia,
Scrierea reale; explicaţia, “Sunt vesel / trist
87
liniei oblice -exerciţii de descoperire exerciţiul, pentru că...”
spre a silabelor „intruse” demonstraţia, jocul
dreapta (ex.: dublarea ultimei didactic
silabe din cuvânt);  Forme de
-exerciţii de scriere; organizare a Jocuri didactice:
-exerciţii de desenare a colectivului: “Adevărat sau
jucăriilor preferate cu activitate frontală, fals?”
respectarea proporţiei activităţi în
dintre jucării; perechi, activităţi Desen:
în echipă, activitate “Uneşte
individuală punctele, apoi
-Jocuri de cuvinte colorează!”
(de tip Fazan, în care
“Jucăria
criteriul poate fi nu preferată”
numai ultima silbă,
ci şi ultimul sunet);
-Jocuri de rol
6. “Ştiu să fiu 1.3. -exerciţii de iniţiere a Resurse materiale: 2  observarea -Joc de rol :
civilizat!” 2.2. unor dialoguri despre fişe de lucru, sistematică „La magazin”
4.1. întâmplări şi fapte din ilustraţii, creioane  proba orală
Cuvinte viaţa proprie, despre colorate, jetoane,  proba -Jocuri
formate din comportarea civilizată; caietul elevului; practică didactice :
trei silabe. -exerciţii de despărţire autoevaluare ,,Aşază-mă la
Scrierea corectă a cuvintelor în  Resurse locul meu!”
liniei oblice silabe, sesizând procedurale: ,,Schimbăm
spre numărul de silabe ce conversaţia,
dreapta, pe alcătuiesc cuvântul; explicaţia, impresii
un spaţiu -exerciţii de indicare a exerciţiul, despre tema
silabelor percepute prin demonstraţia, jocul zilei”
diferite semne: ridicarea didactic
unui deget, a unui  Forme de “Frunze colorate
obiect sau prin mimică. organizare a în cifre
-exerciţii de rostire a colectivului: amestecate”
cuvintelor pe silabe, în activitate frontală,
jocuri, cântece sau activităţi în - Modelaj:
numărători ritmate. perechi, activităţi ,,Leguma şi
-exerciţii de indicare a în echipă, activitate
silabelor percepute prin fructul preferat”
individuală
diferite semne: bătăi din
palme, jetoane puse pe
bancă, săritură etc. (ex.
Pune pe masă atâtea
jetoane câte silabe ai
auzit.)
-exerciţii de numărare a
silabelor dintr-un
cuvânt
-exerciţii de scriere
7. 1.3. -exerciţii de iniţiere a  Resurse materiale: 2  observarea -Joc de rol :
“Timpul 2.2. unor dialoguri despre fişe de lucru, sistematică „La
meu liber” 4.1. organizarea timpului ilustraţii, creioane  proba orală cumpărături”
liber; colorate, jetoane,
88
Cuvinte -exerciţii de identificare caietul elevului;  proba “De-a Poştaşul”
monosilabi- a unor cuvinte  Resurse practică
ce. Scrierea monosilabice; procedurale: autoevaluarea „Cine este si ce
liniei oblice -exerciţii de identificare conversaţia, face....?”-
spre a sunetului iniţial al explicaţia,
dreapta, pe cuvântului; exerciţiul,
două spaţii -exerciţii de selectare a demonstraţia, jocul ,,Schimbăm
unor imagini potrivite didactic
activităţilor din timpul  Forme de
impresii
liber; organizare a despre tema
-exerciţii de indicare a colectivului: zilei”
silabelor percepute prin activitate frontală,
diferite semne: bătăi din activităţi în -Ghicitori,
palme, jetoane puse pe perechi, activităţi imagini de pe
bancă, săritură etc. (ex. în echipă, activitate internet ( animale
Pune pe masă atâtea individuală si păsări de la
jetoane câte silabe ai pol)
auzit.);
-exerciţii de numărare a
silabelor dintr-un
cuvânt;
-exerciţii de scriere;
8. 1.3. -exerciţii de  Resurse materiale: 2  observarea Jocuri didactice:
“Programul 1.2. recunoaştere a manual, caietul sistematică “Răspunde
zilnic al 1.4. propoziţiilor formate elevului, fişe de  proba orală repede şi bine!”
şcolarului” 2.2. din 2-3 cuvinte şi a lucru  proba
Recapitula- 4.1. cuvintelor formate din  Resurse practică “Fals sau
rea 1-2-3 silabe; procedurale:  autoevaluare adevărat?”
semnelor -exerciţii de formulare conversaţia,
grafice de propoziţii; explicaţia, “Câte ore?”
învăţate -exerciţii de citire a exerciţiul,
ilustraţiilor din demonstraţia, jocul -Cântec cu
abecedar; didactic mişcare: “
-exerciţii de scriere a  Forme de “Ora-i de plecat
semnelor grafice organizare a la şcoală”
studiate (copiere şi colectivului:
dictare) activitate frontală, Desen:
activităţi în echipă, “Ceasul”
activitate
individuală

89
CINE? CE? UNDE? CUM?
Sunetele limbii române
(16 ore)

N Nr
r ore
Detalieri de Ob Activităţi
c Activităţi de învăţare Resurse Data Evaluare
conţinut ref integrate
r
t
1. 1.1  exerciţii de  Resurse 1  observarea
“La doctor” 1.2 diferenţiere a materiale: fişe de sistematică  Joc de rol:
1.3 sunetelor limbii lucru, ilustraţii,  proba orală “La doctor”
Familiarizarea 1.4 române de sunetele creioane  proba practică
cu sunetul a 1.5 muzicale şi de colorate, caietul -autoevaluare -Cântec:
2.1 zgomotele din elevului, jetoane “A,a,a, acum e
Scrierea unor 2.2 mediul înconjurător; ilustrând cuvinte toamnă!”
combinaţii de 2.3  exerciţii de care conţin
linii oblice: grup 2.4 diferenţiere a sunetul a - Joc de mişcare :
de două linii 2.5 vocalelor şi a  Resurse ,, Rândunică , mută-
oblice spre 4.1 consoanelor; procedurale: ţi cuibul!”
dreapta pe un  exerciţii de conversaţia,  Desen:
spaţiu şi grup de delimitare a explicaţia, Reprezentarea
două linii oblice propoziţiei în exerciţiul, prin desen a
spre dreapta pe cuvinte şi a demonstraţia, unor obiecte a
două spaţii cuvintelor în silabe ; jocul didactic, căror
 exerciţii de metoda fonetică, denumire
identificare a analitico- începe cu un
sunetului în silabe; sintetică sunet dat;
 exerciţii de  Forme de  Desenarea
pronunţare corectă a organizare a unor legume
sunetului; colectivului:
 exerciţii de dicţie, activitate
frământări de limbă; frontală,
 exerciţii de activităţi în
poziţionare a perechi, activităţi
sunetului în cuvânt; în echipă,
 formularea unor activitate
propoziţii alcătuite individuală
“Fructe de 1.1 din cuvinte ce încep  Resurse 1  observarea
toamnă” 1.2 cu acelaşi sunet; materiale: fişe de sistematică -Cântec:
2 1.3  citirea ilustraţiilor lucru, ilustraţii,  proba orală “A,a,a, acum e
. Familiariza-rea 1.4 din fişele de lucru; creioane  proba practică toamnă!”
cu sunetul „e” 1.5  alcătuirea de colorate, caietul autoevaluarea
2.1 propoziţii / enunţuri elevului, jetoane -Desen:
Scrierea unor 2.2 după imagini sau ilustrând cuvinte “Fructe de
combinaţii de 2.3 suport lingvistic; care conţin toamnă”
linii oblice: grup 2.4 sunetul e
 exerciţii de
de trei linii oblice 2.5  Resurse -Modelaj:
memorare a unui
spre dreapta pe 4.1 procedurale: “Fructe de
text în versuri
un spaţiu şi grup conversaţia, toamnă”
 exerciţii de scriere a
de trei linii oblice explicaţia,
elementelor grafice;
90
spre dreapta pe  exerciţii de dicţie, exerciţiul,
două spaţii frământări de limbă; demonstraţia, Jocuri
 exerciţii de jocul didactic, didactice:
poziţionare a metoda fonetică, “Răspunde
sunetului în cuvânt; analitico- repede şi bine!”
 formularea unor sintetică
propoziţii alcătuite  Forme de “Fals sau
din cuvinte ce încep organizare a adevărat?”
cu acelaşi sunet; colectivului:
 alcătuirea de activitate “Câte ore?”
propoziţii / enunţuri frontală,
după imagini sau activităţi în
suport lingvistic; perechi, activităţi
 exerciţii de selectare în echipă,
a propoziţiei corecte activitate
din enunţurile individuală
elevilor;
 reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
 exerciţii de
pronunţare corectă a
sunetului;
 exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
 exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
 formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
 citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
 alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
 exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
 reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
 exerciţii de
memorare a unui
text în versuri

91
 exerciţii de scriere a
elementelor grafice;
 exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
3 “La vie” 1.1  exerciţii de  Resurse 1  observarea -Cântec:
1.2 poziţionare a materiale: fişe de sistematică “A,a,a, acum e
Familiarizarea 1.3 sunetului în cuvânt; lucru, ilustraţii,  proba orală toamnă!”
cu sunetul „i” 1.4  formularea unor creioane  proba practică
1.5 propoziţii alcătuite colorate, caietul -autoevaluarea - Joc de mişcare :
Scrierea liniei 2.1 din cuvinte ce încep elevului, jetoane ,, Rândunică , mută-
oblice spre 2.2 cu acelaşi sunet; ilustrând cuvinte ţi cuibul!”
dreapta şi a liniei 2.3  alcătuirea de care conţin
oblice spre 2.4 propoziţii / enunţuri sunetul i  Desen:
stânga, cu punct 2.5 după imagini sau  Resurse Reprezentarea
de sprijin 4.1 suport lingvistic; procedurale: prin desen a
 exerciţii de selectare conversaţia, unor obiecte a
a propoziţiei corecte explicaţia, căror
din enunţurile exerciţiul, denumire
elevilor; demonstraţia, începe cu un
 reprezentarea jocul didactic, sunet dat;
grafică a metoda fonetică,
propoziţiei, analitico-  Modelaj:
cuvântului şi a sintetică “Struguri”
silabei;  Forme de
 exerciţii de organizare a
pronunţare corectă a colectivului:
sunetului; activitate
 exerciţii de dicţie, frontală,
frământări de limbă; activităţi în
 exerciţii de perechi, activităţi
poziţionare a în echipă,
sunetului în cuvânt; activitate
 formularea unor individuală
propoziţii alcătuite
4 1.1 din cuvinte ce încep  Resurse 1  observarea
“Recunoaşte 1.2 cu acelaşi sunet; materiale: fişe de sistematică
personajul!” 1.3  citirea ilustraţiilor lucru, ilustraţii,  proba orală
1.4 din fişele de lucru; creioane  proba practică
Familiariza-rea 1.5  alcătuirea de colorate, caietul -autoevaluarea
cu sunetul „o” 2.1 propoziţii / enunţuri elevului, jetoane
2.2 după imagini sau ilustrând cuvinte
Scrierea liniei 2.3 suport lingvistic; care conţin
ondulate 2.4  exerciţii de selectare sunetul o
2.5 a propoziţiei corecte  Resurse
4.1 din enunţurile procedurale:
elevilor; conversaţia,
 reprezentarea explicaţia,
grafică a exerciţiul,
propoziţiei, demonstraţia,
cuvântului şi a jocul didactic,
silabei; metoda fonetică,
 exerciţii de analitico-
sintetică
92
memorare a unui  Forme de
text în versuri organizare a
 exerciţii de scriere a colectivului:
elementelor grafice; activitate
 exerciţii de dicţie, frontală,
frământări de limbă; activităţi în
 exerciţii de perechi, activităţi
poziţionare a în echipă,
sunetului în cuvânt; activitate
 formularea unor individuală
5 1.1 propoziţii alcătuite  Resurse 2  observarea -Cântec:
“Trenuleţul 1.2 din cuvinte ce încep materiale: fişe de sistematică “A,a,a, acum e
Thomas” 1.3 cu acelaşi sunet; lucru, ilustraţii,  proba orală toamnă!”
1.4  alcătuirea de creioane  proba practică
Familiarizarea 1.5 propoziţii / enunţuri colorate, caietul -autoevaluarea
cu sunetul „u” 2.1 după imagini sau elevului, jetoane  Joc de mimă:
2.2 suport lingvistic; ilustrând cuvinte „Ghiceşte
Scrierea liniei 2.3  exerciţii de selectare care conţin meseria!”;
curbe deschise 2.4 a propoziţiei corecte sunetul u “Recunoaşte
spre dreapta 2.5 din enunţurile  Resurse personajul!”
4.1 elevilor; procedurale:
 reprezentarea conversaţia,
grafică a explicaţia,
propoziţiei, exerciţiul,
cuvântului şi a demonstraţia,
silabei; jocul didactic,
 exerciţii de metoda fonetică,
diferenţiere a analitico-
sunetelor limbii sintetică
române de sunetele  Forme de
muzicale şi de organizare a
zgomotele din colectivului:
mediul înconjurător; activitate
 exerciţii de frontală,
diferenţiere a activităţi în
vocalelor şi a perechi, activităţi
consoanelor; în echipă,
 exerciţii de activitate
delimitare a individuală
propoziţiei în
6 “Papucii 1.1 cuvinte şi a  Resurse 2  observarea Joc de rol
gâscanului” 1.2 cuvintelor în silabe ; materiale: fişe de sistematică
1.3  exerciţii de lucru, ilustraţii,  proba orală Jocuri
Familiarizarea 1.4 identificare a creioane  proba practică didactice:
cu sunetul „s” 1.5 sunetului în silabe; colorate, caietul  autoevaluarea “Răspunde
2.1  exerciţii de elevului, jetoane repede şi bine!”
Scrierea liniei 2.2 pronunţare corectă a ilustrând cuvinte
curbe deschise 2.3 sunetului; care conţin “Fals sau
spre stânga 2.4  exerciţii de dicţie, sunetul s adevărat?”
2.5 frământări de limbă;  Resurse
4.1  exerciţii de procedurale:
poziţionare a conversaţia,
explicaţia,
93
sunetului în cuvânt; exerciţiul,
 formularea unor demonstraţia,
propoziţii alcătuite jocul didactic,
din cuvinte ce încep metoda fonetică,
cu acelaşi sunet; analitico-
 citirea ilustraţiilor sintetică
din fişele de lucru;  Forme de
 alcătuirea de organizare a
propoziţii / enunţuri colectivului:
după imagini sau activitate
suport lingvistic; frontală,
 exerciţii de selectare activităţi în
a propoziţiei corecte perechi, activităţi
din enunţurile în echipă,
elevilor; activitate
 reprezentarea individuală
grafică a
7 “O întâmplare cu 1.1 propoziţiei,  Resurse 2  observarea  Joc de mimă:
Moş Martin” 1.2 cuvântului şi a materiale: fişe de sistematică “Recunoaşte
1.3 silabei; lucru, ilustraţii,  proba orală personajul!”
Familiarizarea 1.4  exerciţii de creioane  proba practică
cu sunetul „r” 1.5 memorare a unui colorate, caietul -autoevaluarea
2.1 text în versuri, a elevului, jetoane - Concurs:
Scrierea liniei 2.2 unor proverbe, ilustrând cuvinte Cel mai bun
curbe deschise în 2.3 zicători, ghicitori, care conţin recitator al
partea de jos 2.4 frământări de limbă; sunetul r poeziei “Rică nu
2.5  exerciţii de scriere a  Resurse ştia să zică”
4.1 elementelor grafice; procedurale:
 exerciţii de conversaţia,
diferenţiere a explicaţia,
sunetelor limbii exerciţiul, -“Cine ştie,
române de sunetele demonstraţia, câştigă”
muzicale şi de jocul didactic,
zgomotele din metoda fonetică, -Joc didactic:
mediul înconjurător; analitico- “Cine face
 exerciţii de sintetică aşa?”
diferenţiere a  Forme de
vocalelor şi a organizare a
consoanelor; colectivului:
 exerciţii de activitate
delimitare a frontală,
propoziţiei în activităţi în
cuvinte şi a perechi, activităţi
cuvintelor în silabe ; în echipă,
 exerciţii de activitate
identificare a individuală
sunetului în silabe;  Textul poeziei
 exerciţii de “Rică nu ştia să
pronunţare corectă a zică”
8 1.1 sunetului;  Resurse 2  observarea -Cântec:
“Zâna Toamna” 1.2  exerciţii de dicţie, materiale: fişe de sistematică “Toamna”
1.3 frământări de limbă; lucru, ilustraţii,  proba orală
Familiarizarea 1.4 creioane  proba practică
94
cu sunetul „z” 1.5  exerciţii de colorate, caietul -autoevaluarea
2.1 poziţionare a elevului, jetoane -Desen:
Scrierea liniei 2.2 sunetului în cuvânt; ilustrând cuvinte “Covor de
curbe deschise în 2.3  formularea unor care conţin frunze”
partea de sus 2.4 propoziţii alcătuite sunetul z
2.5 din cuvinte ce încep  Resurse
4.1 cu acelaşi sunet; procedurale:
.  citirea ilustraţiilor conversaţia, -Joc de mişcare:
din fişele de lucru; explicaţia, “Dansul
 alcătuirea de exerciţiul, frunzelor”
propoziţii / enunţuri demonstraţia,
după imagini sau jocul didactic,
suport lingvistic; metoda fonetică,
 exerciţii de selectare analitico-
a propoziţiei corecte sintetică
din enunţurile  Forme de
elevilor; organizare a
 reprezentarea colectivului:
grafică a activitate
propoziţiei, frontală,
cuvântului şi a activităţi în
silabei; perechi, activităţi
 exerciţii de în echipă,
poziţionare a activitate
sunetului în cuvânt; individuală
9 “Scufiţa Roşie” 1.1  formularea unor  Resurse 2  observarea  Vizionare:
1.2 propoziţii alcătuite materiale: fişe de sistematică “Scufiţa Roşie”
Familiarizarea 1.3 din cuvinte ce încep lucru, ilustraţii,  proba orală
cu sunetul „l” 1.4 cu acelaşi sunet; creioane  proba practică -Jocuri:
1.5  citirea ilustraţiilor colorate, caietul -autoevaluarea „Recunoaşte
Scrierea liniei 2.1 din fişele de lucru; elevului, jetoane povestea!”,
curbe închise 2.2  alcătuirea de ilustrând cuvinte „Recunoaşte
2.3 propoziţii / enunţuri care conţin personajul!”
2.4 după imagini sau sunetul l
2.5 suport lingvistic;  Resurse
4.1  exerciţii de selectare procedurale: -Joc de rol
a propoziţiei corecte conversaţia,
din enunţurile explicaţia,
elevilor; exerciţiul,
 exerciţii de dicţie, demonstraţia,
frământări de limbă; jocul didactic,
 exerciţii de metoda fonetică,
poziţionare a analitico-
sunetului în cuvânt; sintetică
 formularea unor  Forme de
propoziţii alcătuite organizare a
din cuvinte ce încep colectivului:
cu acelaşi sunet; activitate
frontală,
activităţi în
 exerciţii de scriere a perechi, activităţi
elementelor grafice; în echipă,
activitate
95
individuală

1 Recapitulare 1.1  dramatizarea  Resurse 1  proba orală -Jocuri


0 1.2 întâlnirii dintre materiale: fişe de  proba practică didactice:
1.3 Scufiţa Roşie şi lup lucru, ilustraţii, -autoevaluarea “Răspunde
1.4  recunoaşterea creioane repede şi bine!”
1.5 poveştii şi a colorate, caietul
2.1 personajelor după o elevului, jetoane “Fals sau
2.2 ilustraţie dată Resurse adevărat?”
2.3  exerciţii de procedurale:
2.4 formulare de conversaţia,
2.5 propoziţii din două- explicaţia,
4.1 trei cuvinte pe baza exerciţiul,
unor imagini demonstraţia,
 exerciţii de jocul didactic,
delimitare a metoda fonetică,
propoziţiilor în analitico-
cuvinte şi a sintetică
cuvintelor în silabe,  Forme de
 exerciţii de organizare a
identificare a colectivului:
sunetului în silabe; activitate
 exerciţii de frontală,
pronunţare corectă a activităţi în
sunetului; perechi, activităţi
 exerciţii de în echipă,
poziţionare a activitate
sunetului în cuvânt; individuală
 exerciţii de scriere a
semnelor grafice;
1 Evaluare 1.1  exerciţii de  Resurse 1  proba orală
1 1.2 formulare de materiale: fişe de  proba
1.3 propoziţii din două- lucru practică
1.4 trei cuvinte pe baza  Resurse -autoevaluarea
1.5 unor imagini procedurale:
2.1  exerciţii de exerciţiul
2.2 identificare a  Forme de
2.3 sunetului în silabe; organizare a
2.4  exerciţii de colectivului:
2.5 pronunţare corectă activitate
4.1 a sunetului; individuală
.  exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
 exerciţii de scriere
a semnelor grafice;

96
RECAPITULARE SEMESTRIALĂ. EVALUARE (4 ore)

Nr
Nr Detalieri de Activităţi
crt Activităţi de învăţare Resurse ore Evaluare
conţinut integrate
Data
1. Recapitulare  exerciţii de identificare a  Resurse 3 - observare - Jocuri:
semestrială sunetelor în silabe; materiale: fişe de sistematică „Ştiu să mă
 exerciţii de pronunţare lucru, ilustraţii, prezint”
corectă a sunetelor; creioane „Dacă vesel se
 exerciţii de poziţionare a colorate, caietul trăieşte”
sunetelor studiate în cuvânt elevului, jetoane „Ce ştiu să
 exerciţii de scriere a  Resurse fac!”
semnelor grafice; procedurale:
conversaţia, “În lumea
 exerciţii de formulare de
explicaţia, basmelor am
propoziţii din două-trei
exerciţiul, călătorit !”
cuvinte pe baza unor
imagini demonstraţia,
 exerciţii de delimitare a jocul didactic, ,, Rândunică ,
propoziţiilor în cuvinte şi a metoda fonetică, mută-ţi cuibul’’
cuvintelor în silabe; analitico-
- sintetică “Spune mai
 Forme de departe!”
organizare a
colectivului: Puzzle: “Zâna
activitate din poveşti”
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală

2. Evaluare  exerciţii de formulare de  Resurse 1  observarea


propoziţii din două-trei materiale: fişe de sistematică
cuvinte pe baza unor lucru  proba orală
imagini  Resurse  proba practică
 exerciţii de delimitare a procedurale: autoevaluare
propoziţiilor în cuvinte şi a conversaţia,
cuvintelor în silabe; explicaţia,
 exerciţii de identificare a exerciţiul
sunetului în silabe; Forme de
 exerciţii de pronunţare organizare a
corectă a sunetului; colectivului:
 exerciţii de poziţionare a activitate
sunetului în cuvânt; individuală
exerciţii de scriere a
semnelor grafice;

97
„CINE? CE? DESPRE CINE? DESPRE CE?”
Elemente de construcţie a comunicării
(16 ore)

Dacă vă interesează varianta integrală a lucrării, puteţi trimite mesajul “Portofoliu_clasa


pregătitoare” la adresa vlcelena@yahoo.com şi veţi primi detalii.

98
-clasa pregătitoare-

 A.Ana,S.Cioflica - Jocuri didactice matematice, ed.Emia-2000;


 Acsinte, Alexandru - Ghid privind desfǎşurarea activitǎţilor de educaţie fizicǎ în grǎdiniţǎ, Piteşti,
Editura Tiparg;
 Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - volumul Supă de pui pentru suflet 1, Editura
Amalteea;
 Antohe, Mariana ; Paula, Teleianu - Matematica în grădiniţă- ed. „Ager”, Tg Jiu, 2004;
 Antonovici S.,G.Nicu - Jocuri interdisciplinare, Ed.Aramis;
 *** “Artă şi îndemânare” (Vol. I, II), Ed. Rao, Bucureşti, 2007.
 Badiu T , 1999- Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , ed. Garuda-Art , Chişinu;
 Barbu, A.; Arcire, O.; Bucur, E.; Iacob S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar -
Discipline Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000 ;
 Barff, Ursula; Inge Burkhardt; Maier Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL;
 Berechet, Daniela; Gardin, Maria; Berechet, Florian; Gardin Florin – Limba română, clasa I, Editura
Paralela 45, 2006;
 Buga, Marin - Snoave populare, selectate şi repovestite, Bucureşti, Ed.Tineretului,1967;
 Barboi Elena– Activităţi practice în grădiniţe - ed. Emia, Deva, 2002;
 Bărboni, Elena, Bojneag, Maria - „Mâini dibace- caiet pentru activitate practică”, Ed. Tehno- art,
Petroşani, 2006;
 Barbu, H. şi E. Popescu - Activităţi de joc şi recreativ distractive , EDP Bucureşti 1994;
 Boca Miron, Elena; Elvira Chichişan - Documentar metodic, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2001;
 Boris Crăciun , 2006 - Creangă povestind copiilor , ed. Porţile Orientului, Iasi ;
 Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena, Fulga Mihaela -Metode interactive de grup- Ed.Arves,
2002;
 Chapman, G.- Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed. Curtea Veche, 2000;
 Constantin, P., - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă , Bucureşti , 1986;
 Cucoş. C. – Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
 Cuciinic, Constanţa - În căsuţa cu poveşti, ed. Aramis, 2004;
 Culea, Laurenţia, coord., - Aplicarea noului curriculum , Editura Diana, Piteşti, 2009;
 Dascălu, Aurel - Educaţie plastică în ciclul primar vol. I, II, Editura Polirom, Iaşi, 1997-1998;
 Dǎnilǎ, Ioan; Elena Ţarǎlungǎ - Lecţia în evenimente- Ghid de proiectare didacticǎ, Ed. ,,Egal”,2002
 ***Dicţionar de artă, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1985;
 Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Ed. Compania, Bucureşti,
1999;
 Dumitrana, Magdalena - Activităţi matematice în grădiniţă, Ed. Compania, 2002;
 Faliboga, Violeta; Ghergu, Virginia, - Abilitǎţi practice- clasele I - IV. Ghid metodic , Editura Axa, 2001;
 Ferrario B - Gimnastica aerobica pe intelesul tuturor, ed. Semne, Bucuresti, 2004;
 Florea, Marian – Simion - Sărbătorile la români, Ed. Fundaţiei Culturale române, Bucureşti 1997
 ***Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaţional, 2008;
 Ghid Metodologic -Activităţi opţionale pentru învăţământul preşcolar şi primar cls.I şi a II-a, Tip.
Astra, Deva 2005;
 Ghid de bune practice pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani realizat in
cadrul Proiectul pentru Educatie Timpurie Instructivă;
 Goleman, D. - Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea Veche, 2007;
 Grigore-Prună, Simona - Hai să mergem la serbare!, Editura Recif, 1999;

99
 Iordăchescu, Carmen - Să dezlegăm tainele abecedarului, Editura Carminis Educaţional 2004;
 Ionescu, Lelia, Borcan Ţicaliuc, Eugenia - Serbările celor mici, Ed. Sport Turism, 1983;
 ***Jocuri şi activitǎţi dinamice de timp liber, Iaşi, Editura Performantica, 2007;
 *** Jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii , Ed D.P, Suceava, 1977;
 Kolumbus, E., Didactica preşcolară, trad. M. Dumitrana, Bucuresti, 1998;
 Kulcsar St.- Gimnastica aerobica , ed. Clusium, 2004;
 ***Literatura clasică română –Editura Fundaţiei România de Mâine,1992;
 ***Literatura pentru cei mici –Editura Humanitas - 2005;
 *** Laborator preşcolar, Ghid metodologic, Ed. V& I Integral, Bucureşti, 2002;
 Lica, Ovidiu, Ionel; Lica, Mihaela; Nuta, Irina; Mirea, Luiza, Mioara - Prietenul meu, calculatorul,
Editura Aius, Craiova, 2005;
 Mareş, M.D. - Informatica şi bazele generale de operare pe calculator, Editura Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2000;
 *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, Bucureşti , 2002;
 ***Metodica predarii educaţiei fizice în grădiniţa de copii, Ed.Did. şi Pedagogică.,
Bucureşti,1974;
 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu
vârsa între 3-6/7 ani;
 M.E.C.T.S. - Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate prin
OMEDC nr. 4496/2004;
 M.E.C.T.S. - Ghid metodologic - programul naţional de educaţie pentru sănătate;
 M.E.C.T.S. - Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară Limbă şi
comunicare, MEC-CNC, Ed. Aramis, 2002;
 MECT - Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, 2008 ,ediţie revizuită
 MECT - Curriculum pentru invăţământul preşcolar (3- 6/7 ani) – 2008;
 MECTS - În Educaţie Tu FACI LEGEA DE NOTA 10 (zece), UMPFE, martie 201
 ***Metode interactive de grup - ghid metodic, Editura ,,Arves,;
 *** Metodica predării educaţiei muzicale în grădiniţa de copii, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1973;
 *** Metodica predării desenului şi modelajului în grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti, 1977;
 Mitu Florica, Antonovici Ştefania - Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Editura
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2006;
 Mitu, Florica şi Antonovici Stefana - Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul
preşcolar, ED. PRO Humanitate, Bucureşti, 1999;
 Mitu, Florica - Metodica predării- învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul
primar, Editura Humanitas Educaţional, 2006;
 Motora-Ionescu, Ana –Teatru pentru cei mici, Editura Tineretului, 1991;
 Neacşu, I. şi colaboratorii – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P.;
 Neagu, M.; Petrovici C. – Aritmetică – clasa I – exerciţii, jocuri şi prubleme, Editura Polirom, 1997;
 Neagu, Mihaela; Georgeta, Beraru - Activităţi matematice în grădiniţă, Ed. ASS ,1995;
 Pali, Maria - Serbări şcolare pentru ciclul primar, editat de CCD Oradea, 1997;
 Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003;
 Pamfilie, Tudor - Sărbătorile la români, Ed. Saeculum I.O. , Bucureşti 1997;
 *** Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii, Ed. V& Integral, Bucureşti
2000;
 Parascan, Constantin - Creanga si copiii, ed. Porţile Orientului , Iasi, 1997;
 ***Poveşti, povestiri , basme şi legende, Antologie de texte literare pentru preşcolari şi şcolari, Editată
de Revista Învăţămîntul Preşcolar, Bucureşti, 1999;
 Răileanu, Daniela - Iniţiere, cunoaştere, creativitate – curriculum la decizia grădiniţei, 2005;
 Radu. E.; Persoiu, G.;L.Cosmeanu; E.Balosu,T.Sabareanu - Mapa/Portofoliul educatoarei, ed.Diana
 ***Revista Învăţămantul preşcolar, Nr.1-2/2011, Ed. Arlequin;
 ***Revista învăţământul preşcolar, Nr.1-2/2007;
 ***Revista învăţământul preşcolar, Nr. 3-4/2006;
 ***Revista învăţământului preşcolar, Nr. 1-2, 2009 ;
100
 Ratyus, Maria; Şerban Marinel - Bazele informaticii, Editura Petrion, 1997 ;
 Roşca, Adriana, Marcu, Vasilica - Aplicaţii cu materiale din natură, Editura Aramis, 2000;
 Rotaru, Maria; Dumbravă, Maria - Educaţia plastică în învăţământul primar, Editura Ghe. Cartu
Alexandru, 1996;
 ***Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Descriptori
de performanţă pentru învăţământul primar, Editura ProGnosis şi SNEE;
 Stan, L. ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV, Editura. Aramis, 2002,
Bucureşti;
 Stancu, D. D. – Antologie de cântece pentru şcolari, E.D.P., Bucureşti, 1969;
 Stanciu, Stoian; Petre, Alexandru - Pedagogie şi folclor, E.D.P. , Bucureşti, 2001;
 Ştefan, A. Catrinel; Kallaz E. - Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari, ghid
practic pentru educatori;
 Ştefănescu, C. – Ghid pentru practică pedagogică, Editura Terra , Focşani, 2004;
 Taiban, M.- Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii, Ed.Didactică şi Pedagogică.,Bucuresti, 1976;
 Tarlapan, Efrim – Lănţişorul cu cheiţe, Editura Hyperion, Chişinău, 1995;
 Toma, G.,Mristoiu, M., Anghel, I.,Nicolae, D.Petre - Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar, ed. Delta Cart;
 Tincea, Vasilica - Grafica şi pictura, curs opţional, Editura Aramis , 2000;
 Vereş, M. - Pregătirea copiilor preşcolari în grupa de 6-7 ani;
 http://www.suntparinte.ro/relatii-de-familie/67/7035-guest-post-sapte-lectii-pe-care-le-putem-invata-
de-la-copii
 http://www.craftideas.info/
 http://clasapregatitoare.suntparinte.ro/programa-clasa-pregatitoare/
 http://www.edu.ro/index.php/articles/c1003/
 http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=158733
 http://alba24.ro/programa-scolara-pentru-clasa-pregatitoare-vezi-ce-vor-invata-cei-mici-in-primul-an-
de-scoala-78098.html
 http://www.didactic.ro/materiale-
didactice/cautare?dosearch=true&search=semne+grafice&type=material&author=&level_id=&discipli
ne_id=&type_id=&tag=&mclass_id%5B%5D=4
 http://www.ceasulcuc.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index.jp
 http://lumea-animalelor.uv.ro/site/uploads/snowgoose.jpg
 http://www.vistawallpapers.ro/fram-ursuletul-polar-wallpapers.html
 http://www.ceasulcuc.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index.jp
 www.edu.ro
 www.didactic.ro
 www.kids-shop.ro
 http://europass.cedefop.europa.eu
 http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf
 http://www.google.com
 http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm
 www.paneurope.ro
 http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.p
df

101

S-ar putea să vă placă și