Barem de activitati efectuate in practica de vara de

studentii anului IV Farmacie

1. Descrierea farmaciei ( schita farmaciei, cu destinatia fiecarei incaperi si

a mobilierului ).
2. Cunoasterea veselei, ustensileleor si a aparaturii din farmacie.
3. Criteriile de aranjare aa medicamentelor in oficina, receptura, depozit.
4. Se va urmari depozitarea si conservarea medicamentelor cu termen de
valabilitate, substantelor inflamabile.
5. Participarea sub indrumarea farmacistului la prepararea
medicamentelor magistrale si elaborari.
6. Plante medicinale recomandate sub forma de solutii extractive apoase,
tincturi si extracte. Forme farmaceutice cu extracte din plante.
7. Executarea si comentarea unor preparate magistrale sub forma de
suspensii, emulsii, unguente si supozitoare.
8. Urmarirea modului de prescriere a medicamentelor pe formulare ssi
transcriere a retetelor in registrul de retete.
9. Eliberarea medicamentelor la pacienti, respectarea normelor in vigoare
privind eliberarea medicamentelor in concordanta cu recomandarile
CASS.
10.Descrierea a 5-10 preparate industriale de uz extern, de uz intern, 5-10
medicamente injectabile, 5-10 produse perfuzabile, 5 medicamente
oftalmice, 5 tincturi, 2-5 extracte, 2 suspensii, 2 emulsii, 5-10 unguente,
5-7 supozitoare.
11.Documentarea in farmacie: carti si reviste de specialitate.
12.Cunoasterea modului de a opera pe calculator.
 DESCRIEREA FARMACIEI (SCHIŢA FARMACIEI CU DESTINAŢIA
FIECĂREI ÎNCĂPERI ŞI A MOBILIERULUI)

Destinaţia fiecărei încăperi din farmacie

Interiorul farmaciei este organizat corespunzător operaţiilor care se efectuează, ea fiind

constituită din: OFICINĂ – este locul în care pacientul are acces, permiţînd astfel contactul
dintre farmacist si pacient; aici are loc eliberarea de medicamente. Produsele parafarmaceutice
(dietetice, cosmetice, de igienă) sunt aşezate în locuri uşor de observat de către pacient.
Medicamentele însa sunt aşezate în locuri rezervate la care au acces farmaciştii şi colaboratorii
săi.
RECEPTURA – reprezintă camera în care se prepară medicamentele magistrale fiind dotată cu
mobilier adecvat şi ustensile necesare desfăşurării acestei activităţi. In acest loc se găseşte o
masă de analiză şi un dulap în care sunt plasate substanţele necesare, carţile farmaciei pentru
informare (MEMOMED, FARMACOPEEA ROMÂNĂ, NOMENCLATORUL DE
MEDICAMENTE ŞI UZ UMAN). Substanţele medicamentoase sunt aranjate în dulap şi se
diferenţiază în funcţie de activitate astfel:
*Anodine – sunt substanţele obişnuite avînd activitate şi toxicitate rduse; sunt etichetatecu litere
negre pe fond alb.
*Puternic active (Separanda) – sunt substanţe foarte active care care se păstrează separat şi sunt
etichetate cu litere roşii pe fond alb (ex.: Phenobarbitalum).
*Toxice (Venena) – sunt substanţe foarte active şi foarte toxice; sunt etichetate cu litere albe pe
fond negru; in această categorie intră şi stupefiantele, prezentînd etichetă specială: cap de mort.
Accesul la aceste sertare este limitat şi sunt închise cu cheie.
DEPOZITUL – reprezintă incinta în care se păstrează medicamentele, substanţele farmaceutice
şi produsele parafarmaceutice aflate în stoc. Medicamentele sunt aranjate pe rafturi pe grupe
farmaceutice, caracteristici fizico – chimice şi ordinea seriilor de fabricaţie. Acele medicamente
care trebuie păstrate la otemperatura scăzută de păstrare sunt depozitate în spaţii speiale.
LABORATORUL – locul unde se prepara cantităţi mare de forme farmaceutice, vor fi apoi
divizate şi condiţionate în ambalaje corespunzătoare.
BOXA STERILĂ – aici se prepară forme oftalmice dar şi alte preparate care se aplică pe plăgi,
arsuri şi pielea sugarilor.

Mobilierul si echipamentul farmaciei

In oficină moilierul este alcătuit dintr-un dulap cu rafturi şi sertare în care sunt
aranjate produsele parafarmaceutice, suspensiile de orice tip, interne şi externe, comprimatele şi
capsulele. Tot in această încăpere se afla un dulap cu sertare în care sunt păstrate medicamentele
de la „Separanda” .
In receptură se află masa de analiză , balanţă şi un dulap în care sunt puse toate
ustensilele necesare preparării de medicamente magistrale şi divizării diferitelor pulberi,
comprimate sau substanţe ca: rivanol, alcool iodat, alcool mentolat. Dulapul cu substanţe de la
Venena se află tot în acest loc.
In laborator se afla un dulap cu ustensilele necesare pentru prepararea unor cantităţi mari
de forme farmaceutie. Găsim aici substanţele solide şi lichide, reactivi folosiţi pentru
identificarea substanţelor lichide şi a soluţiilor rezultate după dizolvarea substanţelor solide în
solvenţi specifici.
In boxa sterilă există o masă de analiză, aici preparîndu-se forme oftalmice precum şi alte
preparate care se aplică pe plăgi, arsuri şi pielea sugarilor.
In birou există o masă de birou, un calculator, un dulap în care sunt păstrate actele
farmaciei, dosarele cu toate facturile primite de la furnizorii care distribuie medicamentele şi
toate celelalte produse.
Vestiarul are un dulap în care sunt aşezate halatele.
Depozitul este alcatuit din rafturi în care sunt aşezate medicamentele, substanţele
farmaceutice, produsele parafarmaceutice care se afla în stoc. Tot în această încăpere se află si
frigiderul pentru păstrarea produselor care necesita o temperatura scăzută.
 CUNOASTEREA VESELEI, USTENSILELEOR SI A APARATURII DIN
FARMACIE

Instrumentele utilizate la prapararea medicamentelor

*Mojarele de porţelan cu pistil – sunt folosite la pulverizarea substanţelor solide şi la

amestecarea lor.
*Cilindri gradaţi – sunt vase cilindrice de sticlă, gradate în unităţi de volum cu
capacitatea cuprinsă între 25-100 ml şi sunt utilizaţi pentru măsurarea lichidelor.
*Pahare Berzelius – utilizate pentru dizolvari, evaporări, precipitări.
*Pahare Erlenmeyer – folosite în analiza volumetrică şi la dizolvare.
*Eprubetele – pot fi de diferite marimi, gradate sau nu. Servesc în general pentru
efectuarea reacţiior de probă.
*Pîlniile – sunt utilizate pentru filtrarea diferitelor precipitate cît şi pentru separarea
lichidelor nemiscibile în operaţia de extracţie.
*Baloane cotate – sunt vase de formă sferică sau pară, cu fundul plat şi sunt prevăzute cu
un gît lung şi îngust pe care este trasat un reper circular ce marchează volumul balonului la
temperatura respectiva. Sunt vase de masurat volume prin umplere.
*Capsule de porţelan – sunt calote sferice prevăzute cu un cioc pentru scurgerea
lichidului.
*Creuzetele de porţelan – sunt utilizate la calcinarea precipitatelor sau in dezagregări.
*Pipete şi micropipete – sunt vase tubulare din sticlă, cotate la un anumit volum sau
gradate în mililitri. Au capacitatea cuprinsă între 5 şi 250 ml.

La măsurarea cantităţilor de substanţă se utilizează balanţele.

 CRITERII DE ARANJARE A MEDICAMENTELOR ÎN OFICINĂ,
RECEPTURĂ, DEPOZIT

In oficină produsele parafarmaceutice sunt aşezate în locuri uşor de observat de către pacienţi.
Medicamentele sunt plasate asezate astfel ;
*în sertare se află medicamentele care se eliberează pe bază de reţetă;
*la vedere sunt expuse OTC-urile;
Ele sunt aşezate:
*în orine alfabetică;
*după formele farmaceutice;
*după calea de administrare;
* dupa provenienţă -import
- export
*dupa toxicitate – anodine
-foarte active (Separanda)
-toxice (Venena)

In depozit medicamentele sunt aranjate în:

*ordinea alfabetică
*grupele şi formele farmaceutice
*după provenienţă
 PARTICIPAREA SUB INDRUMAREA FARMACISTULUI LA PREPAREA
MEDICAMENTELOR MAGISTRALE SI ELABORARI

Elaborari

E115 / 30.07.2010 Colir cu cloramfenicol 0,5% x20g

Cloramfenicol 5g
Borax 5g
Exp.30.10.2010 Acid boric 16g (1 plic RGL)
Apa distilata 974g
Flacon+picurator 50buc

E116 / 30.07.2010 Badijonaj bucal x20g

Nistatin 2g
Hidrocortizon acetat 1g
Exp.30.01.2011 Vitamina A solutie 1 flacon
Glicerina 500g
Sticle 20 ml 25buc

E125 / 6.08.2010 Crema Baby x30g

Oxid de zinc 20g
Balsam de Peru 1g
Exp.6.02.2011 Lanolina 80g
Vaselina 60g
Ulei de masline 30g
Cutie 30g 6buc

E127 / 6.08.2010 Alcool camforat 10% x30g

Camfor 15g
Alcool 105g
Exp.6.08.2011 Apa distilata 30g
Sticle 30ml 5buc

E128 / 6.08.2010 Unguent cu sulf 8% x45g

Sulf 20g
Carbonat de calciu 25g
Exp.6.01.2011 Lanolina 20g
Vaselina 185g
Cutie 50g 5buc
E129 / 6.08.2010 Solutie cosmetica x45g
Camfor 10g
Acid salicilic 10g
Exp.6.08.2011 Mentol 2g
Rezorcina 5g
Hidrochinona 30g
Alcool 720g
Glicerina 100g
Apa distilata 350g
Sticle 50ml 25buc

E130 / 9.08.2010 Alcool iodat 1% x45g

Iod 5g
Exp.9.08.2012 Alcool 500g
Sticle 50ml 11buc

E131 / 10.08.2010 Tinctura de iod x30g

Iod 10g
Iodura de potasiu 15g
Exp.10.08.2012 Alcool 230g
Apa distilata 270g
Sticle 30ml 18buc

E133 / 10.08.2010 Solutie contra transpiratiei picioarelor x100g

Formol 200g
Menthol 2,5g
Exp.10.08.2011 Glicerina 125g
Alcool 200g
Apa distilata 100g
Sticle 100ml 6buc

E134 / 11.08.2010 Mixtura antipruriginoasa x100g

Anestezina 5g
Acid salicilic 5g
Exp.11.08.2011 Menthol 5g
Talc 50g
Oxid de zinc 50g
Glicerina 100g
Alcool 300g
Apa distilata 500g
Sticle 100ml 12buc

E136 / 11.08.2010 Alcool mentolat 1% x45g

Menthol 5g
Exp.11.08.2011 Alcool 495g
Sticle 50ml 12buc
 Retete magistrale

Rp. 295 / 4.08.2010 Pacient Luca George ( epidermomicoza planto-fesiera )

Acid salicilic 1,5g
Acid benzoic 1,5g
Exp.4.08.2011 Acid acetic 1,5g
Benzoat de sodiu 3g
Alcool 62,4g
Apa distilata 30g
Sticla 150ml 1buc
Dr. Belea Lucia

Rp. 296 / 4.08.2010 Pacient Luca George

Acid salicilic 1g
Acid benzoic 2g
Exp.4.08.2011 Triamcinolon S II tuburi
Cutie 30g 1buc

Rp. 297 / 4.08.2010 Pacient Luca George

Acid boric 3g
Formol 1g
Talc 100g
Cutie 200g 1buc

Rp. 298 / 5.08.2010 Pacient Sandache Anton ( alergodermie )

Anestezina 1g
Talc 10g
Exp.5.11.2010 Oxid de zinc 10g
Glicerina 15g
Apa distilata 15g
Cutie 50g 1buc
Dr. Negulescu Iulia

Rp. 299 / 9.08.2010 Pacient Campeanu Cristina

Hidrocortizon acetat 0,7g
Menthol 0,3g
Exp.9.11.2010 Talc 10g
Oxid de zinc 10g
Glicerina 10g
Alcool 6,75g
Apa distilata 62,25g
Sticla 100ml 1buc
Dr. Ursoiu Alina
Rp. 300 / 9.08.2010 Pacient Prodan Julieta ( badijonaj bucal pt gingivita )
Neomicina 2g
Hidrocortizon 0,125g
Exp.9.11.2010 Stamicin 0,57g
Vitamina A solutie 2ml (flacon neinceput )
Glicerina 20g
Sticla 25ml 1buc
Rp. 301 / 9.08.2010
Acid salicilic 0,3g
Locoid crema 1tub
Exp.9.02.2011 Talc 1g
Oxid de zinc 1g
Cutie 30g 1buc
Dr. Ursoiu Alina ( eczematida )

Rp. 302 / 9.08.2010 Pacient Luca Adrian ( foliculita superficiala )

Metronidazol 4cpr
Sulf pp 1g
Acid boric 0,5g
Hidrocortizon acetat 0,5g
Talc 5g
Carbonat de calciu 5g
Glicerina 3,5g
Apa distilata 33,5g
Sticla 50ml 1buc
Dr. Pavel Jenica

Rp. 303 / 10.08.2010 Pacient Popescu Livia (otita )

Rivanol 0,1g
Alcool 50g
Sticla 100ml 1buc
Dr. Ionescu Ileana

Rp. 304 / 11.08.2010 Pacient Virna Aurica ( eczema )

Uree 3g
Apa distilata 3g
Exp.11.02.2011 Lanolina 4g
Clobetasol unguent 3tub (60g)
Cutie 100g 1buc
Dr. Adochitei Valentina
Rp. 306 / 11.08.2010 Pacient Musca Gicu ( ptiriazis verzicolor )
Acid salicilic 16g
Rezorcina 16g
Glicerina 20g
Alcool 270g
Apa distilata 130g
Sticla 250ml 2buc
Dr. Todica Sabina

Rp. 307 / 12.08.2010 Pacient Diaconu Aurelia ( prurigo cronic )

Hidrocortizon acetat 1g
Benzoat de benzil cr 2 tuburi (100g)
Cutie 100g 1buc
Dr. Pavel Jenica

Rp. 308 / 12.08.2010 Pacient Clupa Elena ( intertrigo plin )

Acid salicilic 0,5g
Travogen crema 1tub
Advantan crema 1tub
Cutie 30g 1buc

Rp. 321 / 25.08.2010 Pacient Paun Oana (negi )

Acid salicilic 0,2g
Podofilina 1g
Alcool 2,5g
Acetona 2,5g
Sticla 10ml 1buc
Dr. Ursoiu Alina
-aplicatii locale o data la 5zile
 Descrierea a 5-10 preparate industriale de uz extern, de uz intern, 5-10
medicamente injectabile, 5-10 produse perfuzabile, 5 medicamente
oftalmice, 5 tincturi, 2-5 extracte, 2 suspensii, 2 emulsii, 5-10 unguente, 5-7
supozitoare

Produse industriale de uz extern, de uz intern

Spironolactona 25mg, Ozone

Compozitie: 1cpr contine spironolactona 25mg si excipienti: amidon de porumb, celuloza
microcristalina tip 102, povidona K 30, amidonglicolat de sodiu tip A, lauril sulfat de sodiu,
dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, talc.
Grupa farmacoterapeutica: diuretice care economisesc potasiul; antagonisti ai aldosteronului.
Indicatii: Tratament preoperator de scurta durata al hiperaldosteronismului primar. Daca
pacientul este inoperabil sau refuza interventia chirurgicala, tratamentul poate fi permanent.
- Edeme de diferite cauze cu hiperaldosteronism secundar; se recomanda asocierea
spironolactonei cu alte diuretice, restrictie de sare si lichide, eventual repaus la pat.
- Edeme in cadrul insuficientei cardiace, daca pacientul nu mai raspunde la alte diuretice si/sau
pentru a potenta efectul acestora.
- Edeme si/sau ascita la pacienti cu ciroza hepatica.
- Sindrom nefrotic, daca tratamentul afectiunii de baza ori restrictia de sare si lichide, precum si
utilizarea altor diuretice se dovedesc ineficace.
- Hipertensiune arteriala esentala, in special in caz de hipokaliemie, se asociaza cu medicatia
antihipertensiva.
- Hipokaliemie, daca nu poate fi aplicat alt tratament.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la spironolactona si la oricare dintre componentii produsului.
Anurie, insuficienta renala acuta, insuficienta renala cronica severa (clearance al creatininei <10
ml/min).
Hiperkaliemie.
Insuficienta hepatica acuta sau severa.
Tratament concomitent cu saruri de potasiu si/sau alte diuretice hiperkaliemiante (triamteren,
amilorid).
Sarcina si alaptare.
Reactii adverse: Dozele mari de spironolactona si tratamentul indelungat pot fi cauza de
ginecomastie obisnuit reversibila. Alte reactii adverse, obisnuit rare si reversibile sunt: impotenta
sexuala, tulburari menstruale, intoleranta digestiva, eruptii cutanate, somnolenta. Diureticul poate
creste kaliemia. La pacientii cu insuficienta renala, atunci cand sunt asociate saruri de potasiu si
la cei sub tratament cu IEC se pot produce cresteri marcate ale kaliemiei - se intrerupe
administrarea spironolactonei si se corecteaza acest dezechilibru electrolitic. Au fost semnalate
cazuri de carcinom mamar, la pacientii tratati cu spironolactona, dar relatia cauzala nu a fost
stabilita.
Mod de administrare: Hiperaldosteronism primar, pentru pregatire preoperatorie: 100-400 mg
zilnic.
Daca pacientul este inoperabil, doza initiala poate fi redusa la fiecare 2 saptamani pana la doza
minima eficace, care se administreaza timp indelungat.
In cazul tratamentului de lunga durata, se recomanda asocierea cu alte diuretice, pentru reducerea
riscului reactiilor adverse.
Edeme (insuficienta cardiaca congestiva, ciroza hepatica, sindrom nefrotic)
Adulti: initial 100 mg/zi, in doua prize; doza poate varia intre 25 mg si 200 mg/zi. Pentru doze
mai mari, se recomanda asocierea cu alte diuretice, fara a modifica doza de spironolactona.
Copii: 3 mg/kg pe zi, in una sau doua prize.
Hipertensiune arteriala: initial 50-100 mg/zi, in doua prize, in asociatie cu alte antihipertensive.
Deoarece efectul este deplin dupa cel putin 2 saptamani, se foloseste pe aceasta perioada doza
mentionata, dupa care eventual tratamentul se continua si doza se individualizeaza.
Hipokaliemie: 25-100 mg,zilnic daca aportul oral de potasiu sau alta metoda de economisire a
potasiului nu pot fi folosite.

Lagosa 150mg
Compozitie: Un drajeu contine silimarina exprimata ca silimarina 150 mg sub forma de extract
uscat metanolic de fruct de armurariu (Carduus marianus fructus) 240 mg si excipienti: nucleu -
lactoza, celuloza, microcristalina, dioxid de siliciu coloidal, croscarmeloza sodica tip A,
povidona K30, talc, stearat de magneziu, grasime solida; strat de drajefiere: shellac, zahar,
carbonat de calciu, talc, guma arabica, amidon de porumb, dioxid de titan (E 171), dioxid de
siliciu coloidal, povidona K30, macrogol 6000, glicerol 85%, polisorbat 80, ceara montan glicol.
Grupa farmacoterapeutica: hepatoprotector cu actiune lipotropa
Indicatii: Lagosa este indicat ca tratament adjuvant hepatoprotector in:
- cazuri de expunere la substante cu risc hepatotoxic
- hepatite cronice si ciroza hepatica
Contraindicatii: Hipersensibilitate la oricare din componentele medicamentului.
Reactii adverse: Foarte rar, pot sa apara reactii alergice. Ocazional, s-a observat efect laxativ
(diaree) si gastralgii.
Mod de administrare: Doza uzuala recomandata este de 300 mg silimarina (2 drajeuri Lagosa)
pe zi. Drajeurile se vor inghiti cu o cantitate mica de lichid.
Alpha D3 0,25µg
Compozitie: O capsula moale contine alfacalcidol 0,25 microg si excipienti: acid citric anhidru,
galat de propil, DL-a-tocoferol, alcool etilic anhidru, ulei de arahide, gelatina, glicerol 85%,
anidrisorb 85/70 (sorbitol, sorbitan anhidride, manitol, polioli superiori, apa), oxid rosu de fer (E
172), cerneala comestibila neagra A 103 79 (selac, oxid negru de fer (E 172), alcool etilic
denaturat, alcool izopropilic, 1-butanol si acetat de etil).
Grupa farmacoterapeutica: vitamina D si analogi.
Indicatii: - tratament curativ al osteodistrofiei renale la pacienti cu insuficienta renala in stadiu
de uremie, adulti si copii, inainte de inceperea dializei - clearance al creatininei mai mic de 30
ml/min si 1,73 m2. Osteodistrofia renala trebuie diagnosticata inainte de inceperea tratamentului
- prin examen radiologic si/sau cresterea fosfatazei alcaline si scaderea calcemiei sub 95 mg/1
- tratament preventiv al osteodistrofiei renale la copii si adulti cu insuficienta renala, nedializati,
numai in caz de hiperparatiroidism diagnosticat si doar dupa corectarea hiperfosfatemiei
- rahitism pseudocarential
- rahitism si osteomalacie prin hipofosfatemie vitamino-rezistente, in asociere cu fosfati si
vitamina D
- hipoparatiroidism si pseudohipoparatiroidism
- prevenirea bipocalcemiei post-paratiroidectomie in cazul hiperparatiroidismului primar sau
tertiar
- osteoporoza
Contraindicatii: - hipercalcemie (mai mare de 2,6 mmol/1)
- hiperfosfatemie (cu exceptia celei din hipoparatiroidism)
- hipermagnezemie
- hipersensibilitate la vitamina D sau la oricare dintre componentele produsului
Reactii adverse: In cazul insuficientei renale, riscurile majore ale alfacalcidolului sunt
hipercalcemia si hiperfosfatemia, putand sa apara calcificari ale tesuturilor moi - cornee,
conjunctiva, piele, vase, rinichi . In cazul hipoparatiroidismului si hipofosfatemiei vitamino-
rezistente, riscul este reprezentat de hipercalcemie cu hiercalciurie; acest fenomen poate fi
prevenit prin intreruperea administrarii alfacalcidolului atunci cand calciuria depaseste 6 mg/kg
si zi.
Mod de administrare: Osteodistrofie renala: Doza recomandata pentru tratamentul curativ la
adult este de 1-2 microg alfacalcidol pe zi. Se recomanda inceperea tratamentului cu 0,5-1
microg alfacalcidol pe zi la adulti si copii cu greutate peste 20 kg. Ulterior, doza se va ajusta
pentru a mentine un raport fosfo-calcic normal.
Doza recomandata pentru tratamentul preventiv este de 0,5-1 microg alfacalcidol pe zi la adult si
copii cu greutate mai mare de 20 kg.
Rahitism pseudocarential: Se recomanda initierea tratamentului cu doze de 2-4 microg
alfacalcidol pe zi; pentru tratamentul de intretinere se administreaza 0,75-2 microg alfacalcidol
pe zi.
In formele cu alopecie se adminstreaza 5-8 microg alfacalcidol pe zi, in asociere cu fosfati.
Rahitism si osteomalacie prin hipofosfatemie vitamino-rezistente: Doza recomandata este de 1-6
microg alfacalcidol pe zi, in asociere cu fosfati.
Hipoparatiroidism si pseudohipoparatiroidism: Doza recomandata la adulti si la copii cu
greutate peste 20 kg este de 1-3 microg alfacalcidol pe zi.
Osteoporoza: Doza recomandata este de 0,5 microg alfacalcidol pe zi. In functie de raspunsul
biochimic, doza initiala va fi ajustata pentru a evita hipercalcemia. Calciul plasmatic va fi
determinat initial saptamanal. Doza de Alpha D3 poate fi marita la nevoie prin cresteri de 0,25-
0,50 microg alfacalcidol pe zi. Cei mai multi pacienti rapund la doze de 1-3 microg alfacalcidol
zi. Dupa stabilirea dozei, calcemia poate fi masurata o data la 2-4 saptamani.
Capsulele se vor inghiti cu putina apa, fara a le mesteca, suge sau sfarama.

Claritine sirop
Compozitie: O lingurita (5 ml) sirop contine loratadina 5 mg si excipienti: propilenglicol,
glicerol, acid citric anhidru, benzoat de sodiu, zahar, aroma de piersici, apa purificata.
Grupa farmacoterapeutica: antihistaminice
Indicatii: Claritine amelioreaza manifestarile rinitei alergice (de ex. febra de fan), cum sunt:
stranutul, rinoreea sau pruritul nazal si pruritul si congestia conjunctivala. Claritine poate fi
utilizat si in tratamentul urticariei, o afectiune alergica a pielii, pentru ameliorarea manifestarilor
cum sunt pruritul, eritemul, numarul si dimensiunea papulelor urticariene.
Contraindicatii: Nu trebuie sa utilizati Claritine daca ati prezentat reactii neobisnuite sau
alergice la acest medicament.
Reactii adverse: Pot sa apara reactii adverse care, ocazional, pot necesita asistenta medicala.
Informati medicul sau farmacistul in cazul in care aveti o reactie adversa care persista, devine
suparatoare sau considerati ca este grava.
Administrat in doza recomandata, Claritine nu provoaca, de obicei, uscaciunea gurii sau
somnolenta. Au fost semnalate rareori: dureri de cap (cefalee), oboseala, tulburari gastrice,
nervozitate si rash. Foarte rar, se pot produce: caderea parului, reactii alergice severe si afectare
hepatica.
Mod de administrare: Utilizati acest medicament urmand cu strictete recomandarile medicului
sau farmacistului. Nu folositi cantitati mai mari de Claritine sirop si nu administrati
medicamentul mai des decat este recomandat in prospect.
Adulti si copii in varsta de 12 ani si peste: doua lingurite (10 mg) de Claritine sirop, odata pe zi.
Copii in varsta de 2-12 ani:
- greutate corporala > 30 kg: doua lingurite (10 mg) de Claritine sirop, o data pe zi.
- greutate corporala < 30 kg: o lingurita (5 mg) de Claritine sirop, o data pe zi.
Copii in varsta de 1-2 ani: o jumatate de lingurita (2,5 mg) de Claritine sirop,o data pe zi.
Claritine nu este recomandat copiilor cu varsta sub 1 an. In cazul in care ati omis o doza, luati-o
cat mai curand posibil, apoi continuati tratamentul conform schemei recomandate. Nu dublati
doza.

Zentel 0,4g / 10ml

Compozitie: albendazol 4g si excipienti pt 100ml: silicat de aluminiu si magneziu, CMC-Na,
glicerina, polisorbat 80, monolaurat de sorbitan, sorbat de potasiu, acid benzoic, acid sorbic,
silicon antispumant 1510, zaharina sodica, aroma de vanilie, aroma de portocale, aroma de
fructul pasiunii, apa purificata.
Grupa farmacoterapeutica: antihelmintice si antiparazitare.
Indicatii: pentru tratamentul unei varietati largi de manifestari intestinale determinate de viermi
si paraziti. Este eficace impotriva trichinelei spiralis, oxiurilor, limbricilor, teniei, nematodelor,
viermilor care determina tricocefaloza si intr-o varietate de manifestari sistemice determinate de
paraziti, incluzand boala hidatica sau neurocisticercoza.
Reactii adverse: dureri de cap si ameteli, varsaturi sau greata, durere de stomac sau diaree,
senzatie de mancarime.
Mod de administrare: pentru tratamentul infectiilor intestinale doza uzuala pentru adulti si copii
cu varsta peste 2ani 10ml, o doza pe zi, timp de zile consecutive. Pentru tratarea copiilor cu
varsta cuprinsa intre 1 si 2 ani, doza este de 5ml, o data pe zi.

Carmol, lotiune pentru frectie

Compozitie: Alcohol Denat., Aqua, Menthol, Terpineol, Cinnamal - aldehida cinamica, Savory
(Satureia Hortensis) Oil - ulei de cimbru.
Actiune: Carmol activeaza circulatia locala a sangelui. In timpul aplicarii locale are o actiune
rubefianta decongestionand tesuturile si organele subiacente locului aplicarii.
Uleiul de cimbru stimuleaza circulatia determinand revigorarea si relaxarea musculara
diminuand astfel senzatia de contractura.
Mentolul produce dilatarea vaselor de sange cu care vine in contact determinand initial o senzatie
de raceala pe piele, urmata de o incalzire. Stimuleaza nervii senzitivi si motori influentand
atenuarea contracturii musculare si a pruritului.
Indicatii: Lotiune pentru frectie, cu scopul revigorarii si relaxarii musculare precum si a
diminuarii pruritului.

Clavusin, solutie pentru uz extern

Compozitie: Solutia pentru uz extern contine acid salicilic 19,3 g, acetona 50,2 g, acid lactic 19,3
g, ago II 8,4 g, alcool pana la 100 g (flacon cu 10 ml).
Indicatii: Clavus (bataturi).
Actiune terapeutica : Keratolitic foarte activ.
Mod de administrare: Pensulare locala.
Reactii adverse: Abuzul poate provoca arsuri.

Condyline, solutie pentru uz extern

Compozitie: Contine 5 mg per ml podofilotoxina in solutie de etanol.
Indicatii terapeutice: Condiloamele acuminate externe.
Contraindicatii: Nu trebuie utilizat in timpul sarcinii si lactatiei si nici la copii. Trebuie evitata
asocierea Condyline-ului cu alte preparate de podofilina.
Efecte secundare: Efectele adverse locale apar de obicei impreuna cu efectul terapeutic optim, in
zilele a doua si a treia de tratament, cand incepe necroza condiloamelor. In general, aceste efecte
adverse sunt moderate si constau in roseata cu putina durere si/sau ulceratia superficiala a
epiteliului din zona tratata. Durerea in timpul aplicarii Condyline-ului este de asteptat. Edemul si
balanopostita au fost semnalate la pacientii cu vegetatii mari in pliul preputial. Aceste efecte
locale se diminueaza dupa cateva zile de terapie antiinflamatorie topica (ex., cu corticosteroizi
topici).
Posologie si mod de administrare: Condyline se aplica cu atentie de doua ori pe zi pe
condiloame, cu ajutorul unui aplicator inclus in pachet. Apoi se lasa sa se usuce. Aplicatiile se
fac de doua ori pe zi, timp de trei zile consecutiv. Acest tratament poate fi repetat in fiecare
saptamana, timp de maximum cinci saptamani succesive. De evitat orice contact al Condyline-
ului cu pielea sanatoasa.
 Medicamente injectabile

Algifen, solutie injectabila

Compozitie: 5 ml solutie injectabila contin metamizol sodic 2,5 g, clorhidrat de pitofenona 0,01
g, bromometilat de fenpipramida 0,0001 g si excipienti: apa pentru preparate injectabile.
Indicatii: Algifen solutie injectabila este indicat in tratamentul simptomatic al sindroamelor
algice intense insotite de spasme ale musculaturii netede: (colica renala, colica biliara,
pancreatita cronica, cistalgii, colite, dismenoree).
De asemenea, este recomandat in tratamentul durerilor postoperatorii si posttraumatice intense,
in migrene.
Contraindicatii: - hipersensibilitate la oricare dintre componente, in special la metamizol si la
pirazolone in general, precum si la acidul acetilsalicllic
- glaucom cu unghi inchis
- afectiuni uretro-prostatice cu risc de retentie urinara
- boli de sange: agranulocitoza (inclusiv in antecedente, indiferent de cauza), leucopenie,
granulocitopenie, deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
- afectiuni hepatice
- afectiuni renale
- porfirie
Reactii adverse: Agranulocitoza poate sa apara indiferent de doza, dupa prima administrare sau
dupa administrari repetate. Acest fenomen este rar, dar este grav si in cazul aparitiei sale (febra,
angina ulcero-necrotica, ulceratii bucale), se recomanda intreruperea imediata a tratamentului si
efectuarea urgenta a hemogramei.
De asemenea, rar pot sa apara crize de astm bronsic la pacientii polisensibilizati, in special la cei
alergici la acidul acetilsalicilic.
Mod de administrare: Doza uzuala recomandata este de 1 fiola Algifen solutie injectabila de 1-3
ori pe zi, in functie de intensitatea durerii. Se administreaza intramuscular profund sau
intravenos.

Etamsilat 250mg/2ml, solutie injectabila

Compozitie: O fiola (2 ml) de solutie injectabila contine 250 mg etamsilat si excipienti: disulfit
de sodiu, edetat disodic, apa pentru preparate injectabile.
Indicatii: - profilaxia si tratamentul hemoragiilor prin rupturi de vase mici (in panza) aparute in
cursul interventiilor chirurgicale din ginecologie, obstetrica, ORL, urologie, gastroenterologie
- se administreaza la aparitia hematuriei, hematemazei si melenei, in metroragii, menoragii
primare sau provocate de dispozitive intrauterine in diverse situatii clinice: ciroza hepatica si
hepatita cronica, purpura, echimoze si hematoame spontane
- epistaxis, hemoptizii, hemoragii gingivo-dentare
- hemoragii de natura medicamentoasa (prin anticoagulante sau antiinflamatorii nesteroidiene)
- in neonatologie: profilaxia hemoragiilor periventriculare la prematuri
Contraindicatii: Sensibilitate la Etamsilat.
Reactii adverse: Rareori hipotensiune trecatoare, cefalee, eruptii cutanate. Daca in timpul
tratamentului apar alte reactii sau manifestari neplacute in afara celor enumerate in prospect, va
rugam sa le comunicati medicului sau farmacistului.
Mod de administrare: - injectii i.m. sau i.v. 1-2 fiole cu 1-2 ore inaintea interventiilor
chirurgicale; eventual inca 1-2 fiole in timpul operatiei sau dupa aceasta
- in urgente 1-2 fiole apoi cate o fiola la 4-6 ore, doza de intretinere uzuala este de o fiola de 2
ori/zi
- aplicatie locala: se imbiba o compresa cu continutul unei fiole si se aplica pe zona hemoragica
sau in alveola in extractia dentara
- neonatologie: 10 mg/kg corp i.m. in primele doua ore de la nastere; se repeta apoi la 6 ore, timp
de 4 zile

Fitomenadion 10mg/ml, solutie injectabila

Compozitie: 1 ml solutie apoasa coloidala contine 10 mg fitomenadiona.
Indicatii: - hipoprotrombinemia congenitala sau consecutiva administrarii unor preparate de tip
cumarinic
- carenta de Vitamina K din insuficienta hepatica si icterul obstructiv
- tulburarile de absorbtie intestinala dupa tratament oral de lunga durata cu antibiotice, sulfamide
sau salicilati
- intoxicatiile cu warfarina
- boala hemoragica a nou-nascutului
Contraindicatii: Intoleranta la fitomenadiona (atentie la simptomele de soc).
Reactii adverse: - injectarea intravenoasa rapida poate provoca: sudoratie, congestia fetei,
senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps vascular periferic sau chiar
accidente letale
- la nou-nascuti, in cazuri rare, tratamentul poate cauza hiperbilirubinemie
- la pacientii cu afectiuni hepatice, injectarea intramusculara repetata poate duce la modificari
locale cutanate si subcutanate
Mod de administrare: Adulti: - in urgente cu risc letal se administreaza intravenos, foarte lent, 2-
10 mg/zi; in intoxicatia acuta cu cumarinice se pot injecta pana la 40 mg/zi
- curativ - intramuscular, 5-40 mg/zi
Nou-nascuti si sugari cu boala hemoragica:
- profilactic, intramuscular 0,5-2 mg/zi sau oral 1-2 mg/zi
- curativ, intramuscular 1-2 mg/zi

Alflutop, fiole
Compozitie: Solutie apoasa sterila, injectabila, 1 ml solutie continand: 10 mg concentrat bioactiv,
extras si purificat din organisme marine, care consta in mucopolizaharide, condroitin sulfat,
aminoacizi, peptide, ioni de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu, Zn, avand drept conservant maximum 5 mg
fenol.
Indicatii: Boli reumatice degenerative: coxartroze, gonartroze, spondiloze (artroza coloanei
vertebrale), artroze interfalangiene (si ale incheieturilor mainilor si picioarelor). Convalescenta
(ca fortifiant).
Reactii adverse: Ocazional pot aparea cresteri ale tensiunii arteriale si dureri in articulatiile
injectate care nu necesita intreruperea tratamentului. Testele clinice au dovedit ca Alflutop este
bine tolerat inclusiv de pacientii cu afectiuni gastro-intestinale.
Administrare: Administrarea se face prin injectare profund intramuscular 1 ml (1 fiola) zilnic,
timp de 3 saptamani. Ultimele teste clinice recomanda injectii intraarticulare in articulatiile
afectate, cate 1-2 ml (1-2 fiole) din 3 in 3 zile, 5 administrari, sub stricta supraveghere medicala.
Tratamentul se repeta la 6 luni.
Miofilin, solutie injectabila
Compozitie: Fiole continand: Aminofilina 0,048 g, 0,240 g;
Piperazina hexahidrat 0,005 g0,025 g; Apa distilata pana la2 ml, 10 ml
Indicatii: Astm esential, dispnee astmatiforma de origini diverse.
Contraindicatii: Hemoragii cerebrale, nefrita acuta, epilepsie.
Mod de administrare: Adulti: 1-3 fiole de 10 ml pe zi in injectii lente intravenoase.
Copii: 7-15 ani = 1-2 fiole de 2 ml pe zi in injectii lente intravenoase.

Maleat de ergometrina, solutie injectabila

Compozitie: Fiole a 1 ml solutie apoasa continand ergometrina maleat 0,2 mg (cutie cu 10 buc.).
Indicatii: Profilaxia si controlul metroragiilor post-partum, involutie uterina imperfecta, retentie
de lohii; hemoragii in cursul operatiilor cezariene, metroragii post-abortum, meno- si metroragii
grave.
Contraindicatii: Sarcina, travaliu (pana la degajarea umarului), perioada de alaptare, toxemie,
insuficienta hepatica avansata; hipertensiunea arteriala si bolile vasculare obliterante (angina
pectorala, arterite periferice) contraindica injectare si impun prudenta pentru administrarea orala;
prudenta in prezenta starilor infectioase, in bolile hepatice si in bolile renale, ca si in caz de
deficit de pompa cardiaca; nu se asociaza cu vasoconstrictoare.
Mod de administrare: Intramuscular 1-2 fiole (0,2-0,4 mg); intravenos 1/2-1 fiola (la nevoie se
poate repeta dupa 1 ora); oral 1-4 fiole de 3 ori/zi.
Reactii adverse: Dozele mari pot provoca greata, voma, dureri pelviene, hipertensiune arteriala
trecatoare; injectarea intravenoasa rapida (in mai putin de 1 minut) poate fi cauza de
hipertensiune arteriala brusca (chiar de accidente cerebro-vasculare), parestezii, ameteli, cefalee,
tinitus, palpitatii, dureri precordiale, dispnee, sudoratie; rareori eruptii cutanate.

Humalog-Pen(R) 100U/ml
Compozitie: Un ml conţine 100U (echivalent cu 3,5mg) insulină lispro (de origine ADN
recombinant produsă pe E. coli) si excipienti: Metacrezol [3,15 mg/ml] Glicerol Fosfat disodic.
7H2O Oxid de zinc Apă pentru preparate injectabile Se pot folosi acid clorhidric şi hidroxid de
sodiu pentru ajustarea pH-ului la 7,0 - 7,8.
Indicaţii terapeutice: Pentru tratamentul adulţilor şi copiilor cu diabet zaharat care necesită
insulină pentru menţinerea homeostaziei glucozei. De asemenea, Humalog este indicat pentru
stabilizarea iniţială a diabetului zaharat.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la insulina lispro sau la oricare dintre excipienţi.
Hipoglicemie.
Doze şi mod de administrare:
Dozajul trebuie stabilit de către medic, în conformitate cu necesarul pacientului.
Humalog se poate administra cu puţin timp înainte de mese. Atunci când este necesar, Humalog
se poate administra cu puţin timp după mese. Produsele Humalog trebuie administrate prin
injectare subcutanată sau prin pompă continuă de perfuzie subcutanată şi, chiar dacă nu este
recomandat, se pot administra şi prin injectare intramusculară. De asemenea, dacă este necesar,
Humalog poate să fie administrat intravenos, de exemplu pentru controlul glicemiei în timpul
cetoacidozei, bolilor acute sau în perioadele intra- şi postoperatorii.
Administrarea subcutanată trebuie făcută la nivelul braţelor, coapselor, feselor sau abdomenului.
Utilizarea locurilor de injectare trebuie rotată, astfel încât să nu se folosească acelaşi loc mai
frecvent decât aproximativ o dată pe lună.
Atunci când se administrează subcutanat, trebuie avut grijă ca la injectarea Humalog să nu se
puncţioneze un vas de sânge. După administrare, locul injectării nu trebuie masat. Pacienţii
trebuie învăţaţi să utilizeze tehnicile corespunzătoare de injectare.
Administrat subcutanat, Humalog îşi exercită efectul rapid şi are o durată mai mică de acţiune (2
pânăla 5 ore), comparativ cu insulina solubilă. Acest debut rapid al acţiunii permite ca o injecţie
de Humalog (sau, în cazul administrării prin perfuzie subcutanată continuă, un bolus de
Humalog) să se administreze foarte aproape în timp de momentul mesei. Acţiunea în timp a
oricărei insuline poate să varieze considerabil la persoane diferite sau în diferite perioade de timp
la aceeaşi persoană. Debutul mai rapid al acţiunii în comparaţie cu insulina umană solubilă se
menţine indiferent de locul injectării. Ca şi în cazul tuturor preparatelor de insulină, durata
acţiunii Humalog este în funcţie de doză, locul injectării, fluxul sanguin, temperatura şi
activitatea fizică.
Humalog se poate folosi în asociere cu insulină umană cu acţiune mai lungă sau cu antidiabetice
orale derivate de sulfoniluree, conform recomandării medicului.
Atunci când se administreazăcu o pompă de perfuzie de insulină, Humalog nu trebuie amestecat
cu nici o altă insulină.
Reactii adverse: Cea mai frecventă reacţie adversă pe care poate să o prezinte un pacient cu
diabet zaharat în timpul tratamentului cu insulină este hipoglicemia. Hipoglicemia severă poate
să ducă la pierderea conştienţei şi, în cazuri foarte grave, la deces. Nu sunt prezentate frecvenţe
specifice ale hipoglicemiei pentru căhipoglicemia este rezultatul atât al dozei de insulină cât şi al
altor factori, de exemplu, nivelul dietei şi exerciţiilor pacientului.
Alergia locală este frecventă (1/100 la <1/10) la pacienţi. La locul injectării insulinei pot să
aparăroşeaţă, tumefiere şi prurit. De obicei, această reacţie se remite în câteva zile până la câteva
săptămâni. În unele cazuri, această reacţie adversă poate să fie legată de alţi factori decât
insulina, cum sunt iritanţii din dezinfectantele cutanate sau tehnica deficitară a injectării. Alergia
sistemică, rară (1/10000 la 1/1000) dar potenţial mai gravă, este o alergie generalizată la insulină.
Ea poate să provoace erupţii cutanate generalizate, dispnee, wheezing, scăderea tensiunii
arteriale, tahicardie sau transpiraţii. Cazurile severe de alergie generalizată pot pune viaţa în
pericol.
Lipodistrofia la locul injectării este mai puţin frecventă (1/1000 la <1/100).
 Produse perfuzabile

Glucoza 10%
Compoziţie: 1000 ml soluţie perfuzabilă conţin glucoză 100 g sub formă de glucoză monohidrat
110 g şi excipienţi: clorură de sodiu, acid clorhidric 0,1 mol/l sau hidroxid de sodiu 0,1 mol/l,
apă pentru preparate injectabile.
Indicaţii terapeutice:
Aport caloric glucidic.
Prevenirea deshidratării extracelulare.
Rehidratare în cazul în care există pierdere lichidiană mai mare decât pierderea de clorură de
sodiu sau de alţi electroliţi.
Profilaxia şi tratamentul cetozei în caz de denutriţie, diaree, vărsături.
Vehicul pentru aport terapeutic în perioada preoperatorie, peroperatorie şi postoperatorie
imediată.
Soluţia de glucoză 5% este izoosmotică cu sângele şi este cel mai frecvent utilizată în depleţia de
lichide.
Soluţiile de glucoză cu concentraţii mai mari de 5% sunt hiperosmotice şi sunt folosite, în
general, ca sursă de carbohidraţi.
Contraindicaţii:
- Hiperglicemie
- Hipokaliemie
- Acidoză metabolică
- Hiperhidratare şi deshidratare hipotonă
- Insuficienţă renală severă
- Hemoragie intracraniană şi intraspinală, accident vascular cerebral ischemic.
Doze şi mod de administrare
Adulţi:
Doza recomandată este de până la 6 g glucoză/kg şi zi.
Viteza de perfuzare nu trebuie să depăşească 0,25 g glucoză/oră.
Copii (peste 6 ani):
Doza maximă de glucoză pe zi la copii între 6 şi 10 ani: până la 10 g glucoză/kg.
Doza maximă de glucoză pe zi la copii între 11 şi 14 ani: până la 8 g glucoză/kg.
Reacţii adverse:
Dacă soluţia este administrată comform recomandărilor, nu apar reacţii adverse.
La pacienţii cu diabet zaharat şi astm bronşic au fost raportate reacţii anafilactoide.
La locul injectării este posibil să apară durere, inflamaţie, iritaţie şi tromboflebită.
Administrarea de glucoză intravenos se poate asocia ce hipokaliemie, hipomagneziemie şi
hipofosfatemie şi tromboză venoasă profundă.
Administrarea de glucoză în cazul în care nivelele de tiamină sunt inadecvate poate precipita
encefalopatia Wernicke.
Administrarea prelungită poate duce la deshidratare, la creşterea producţiei de CO2, care poate fi
important în caz de insuficienţă respiratorie şi stimulează secreţia de catecolamine.
Poate să apară poliurie.
Pentoxifilin, fiole
Compozitie:
Solutie injectabila - 1 ml solutie apoasa contine 20 mg pentoxifilina.
Indicatii: Tulburari circulatorii periferice arteriale si venoase de natura aterosclerotica si/sau
diabetica; arteriopatie cronica obliteranta (stadiul II dupa Fontaine); tulburari trofice in
sindromul post-trombotic, ulcer de gamba, gangrena, degeraturi. Tulburari ale circulatiei
cerebrale: sindrom ischemic, vertij, cefalee, tulburari de memorie si atentie, diminuarea
capacitatii intelectuale. Tulburari circulatorii la nivel ocular si al urechii interne.
Contraindicatii: Hipersensibilitate cunoscuta la derivati xantinici (pentoxifilina, cofeina,
teobromina, teofilina). Infarct miocardic recent, hemoragii masive, scleroza cerebrala si
coronariana cu hipertensiune.
Doze si mod de administrare: Tratamentul va fi individualizat in functie de starea clinica si
reactivitatea bolnavului, Pentoxifilin putand fi administrat pe cale orala sau combinat (oral si
parenteral).
Parenteral: este recomandat ca la inceputul tratamentului sa se testeze reactia individuala a
pacientului, prin administrarea a 2,5 ml sol. inj. diluata cu 7,5 ml ser fiziologic. In perfuzie
intravenoasa se administreaza initial o fiola in 250-500 ml solutie perfuzabila (NaCl 9 , levuloza
5%, glucoza sau inlocuitori ai masei sanguine), in timp de 90-180 min. In zilele urmatoare,
dozele pot fi crescute cu cate 50 mg (2,5 ml sol. inj.), pana la max. 300 mg (15 ml)/zi. In caz de
tulburari grave de circulatie se pot face perfuzii de doua ori/zi.
Reactii adverse:Cele mai frecvente sunt tulburarile gastro-intestinale (greata, voma, arsuri si/sau
dureri epigastrice, diaree) si eruptiile pruriginoase (reactii cutanate alergice). Toate aceste
simptome dispar la intreruperea tratamentului. in cazuri rare, la doze mari de Pentoxifilin pot sa
apara: tahicardie, scaderea tensiunii arteriale, angina pectorala, senzatie de caldura. In astfel de
cazuri se reduce doza zilnica sau chiar se intrerupe tratamentul. In cazuri izolate apar modificari
ale tabloului sangvin, diminuarea numarului plachetelor sanguine, hemoragii ale pielii,
mucoaselor si ale tractului digestiv.

Clorura de sodiu, solutie perfuzabila

Compozitie: Solutie perfuzabila de clorura de sodiu 0,9% 250 ml, 500 ml si 1 000 ml, in saci de
PVC atoxic, apirogen; fiole a 10 ml solutie apoasa injectabila de clorura de sodiu 0,9% si 10%
Indicatii: Aport de sare si apa in stari de deshidratare si deficit de sare (varsaturi frecvente si
diaree profuza, arsuri intinse, boala Addison etc.); solutia 0,9% in fiole se foloseste si ca solvent.
Contraindicatii: Supraincarcare sodica, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, insuficienta
renala, insuficienta hepatica grava, sindrom edemo-ascitic al cirozei, edem pulmonar, edeme
periferice, toxemie gravidica, hipercorticism.
Reactii adverse: Dozele excesive produc supraincarcare circulatorie si edeme, administrarea
indelungata poate provoca hipercloremie cu acidoza; injectarea paravenoasa a solutiei hipertone
produce iritatie, chiar necroza.
Mod de administrare: Solutia 0,9% se perfuzeaza sau se injecteaza intravenos sau subcutanat;
pentru bolnavii care nu pot ingera lichide sunt necesari zilnic 500 ml solutie de clorura de sodiu
0,9%, impreuna cu 1-1,5 l solutie de glucoza 5%; solutia hipertona (10%) se injecteaza
intravenos strict, in doze functie de natriemie si greutatea corporala.
Manitol, solutie perfuzabila
Compozitie: Saci P.V.C. a 250 ml solutie perfuzabila Manitol 20%. Saci P.V.C. a 500 ml solutie
perfuzabila Manitol 20%.
Indicatii: Manitol 20%: edem cerebral cu hipertensiune intracraniana, hipertensiune
intracelulara.
Contraindicatii: Hiperosmolaritate plasmatica preexistenta, deshidratare predominant
intracelulara.

Neodolpasse, solutie perfuzabila

Compozitie: Solutie perfuzabila 1000 ml contin: diclofenac sodic 0,3 g, citrat de orfenadrina 0,12
g osmolaritate 294-303 mOsm/l; fl. x 250 ml
Indicatii:Durere postoperatorie in interventii neurochirurgicale, durere in afectiuni reumatice,
durere de origine vertebrala.
Contraindicatii: Hipersensibilitate, miastenia gravis, paralizie bulbara, glaucom cu unghi ingust,
retentie urinara (asociata cu adenom de prostata, hipertrofia prostatei, obstructie vezicala),
tahiaritmii, ulceratii gastro-intestinale, megacolon, tulburari hematopoietice, porfirie, istoric de
astm bronsic, urticarie sau rinita acuta dupa administrarea acidului acetilsalicilic. Copii sub 18
luni. Sarcina si alaptare.
Doze si administrare: Adulti si copii peste 14 ani: 250 ml pe zi, in cazuri exceptionale 2 x 250
ml/zi. Durata perfuziei 1,5-2 ore. In IR dozele se ajusteaza. Durata tratamentului 5-10 zile.
Tratamentul poate fi reluat dupa minim 2 saptamani.
Reactii adverse: Epigastralgii, inapetenta, greata, varsaturi, diaree, crampe abdominale,
dispepsie, anorexie, meteorism, cefalee, ameteli, vertij, rash, exantem.
 Medicamente oftalmice

Floxal, picaturi oftalmice

Compozitie: Un ml picaturi oftalmice, solutie contine ofloxacina 3 mg si excipienti: clorura de
benzalconiu, clorura de sodiu, acid clorhidric 1M, hidroxid de sodiu 1M, apa pentru preparate
injectabile. O doza (o picatura) contine 0,10 mg ofloxacina.
Indicatii terapeutice: Infectii la nivelul segmentului anterior al ochiului provocate de germeni
sensibili la ofloxacina, cum ar fi:
- inflamatii bacteriene ale conjunctivei, corneei, pleoapelor si sacului lacrimal
- ulcer cornean
- orgelet, chalazion
Contraindicatii: Nu trebuie sa utilizati Floxal solutie oftalmica daca aveti hipersensibilitate la
oricare din excipientii medicamentului.
Doze si mod de administrare: Daca nu v-a fost indicat altfel, instilati o picatura de solutie de 4
ori pe zi in sacul conjunctival al ochiului afectat.
Tratamentul cu Floxal nu trebuie sa dureze mai mult de doua saptamani.
Reactii adverse:
Ce efecte adverse pot sa apara in cursul utilizarii Floxal solutie oftalmica?
Pot sa apara reactii de hipersensibilitate cum ar fi inrosirea conjunctivei si/sau senzatii usoare de
arsuri la nivelul ochiului tratat. In majoritatea cazurilor, aceste simptome persista un timp scurt.
Reactii de hipersensibilitate cu manifestare sistemica au fost observate in cazuri foarte rare.
Atentie:
Daca apar reactii diferite de cele mentionate in acest prospect adresati-va medicului sau
farmacistului.

Maxitrol, solutie oftalmica

Compozitie: Maxitrol (Dexametazona 0,1%, Neomicina sulfat, Polimixina B sulfat) este o
combinatie steroidica-antiinfectioasa in doza multipla, preparata sub forma de suspensie sterila si
unguent steril, pentru aplicatii locale. Preparatul oftalmic Maxitrol combina doua antibiotice
oferind un spectru larg de activitate antibacteriana, cu actiunea antiinflamatorie a unui
corticosteroid, dexametazona, in scopul combaterii anumitor-infectii microbiene ale segmentului
anterior al ochiului. Preparatul este inclus intr-un dizolvant izotonic continand hidroxipropil
metilceluloza pentru maxim de eficacitate si confort. Fiecare ml de suspensie contine: substante
active: dexametazona 0,1%, neomicina sulfat echivalenta cu neomicina 3,5 mg/g, polimixina B
sulfat 6.000 unitati/g. Conservant: clorura de benzalconiu 0,004%. Vehicul: hidroxipropil
metilceluloza 0,5%. Substante inactive si apa purificata. Fiecare gram de unguent contine:
Substante active: dexametazona 0,1%, neomicina sulfat echivalenta cu neomicina 3,5 mg/g,
polimixina B sulfat 6.000 unitati/g. Conservanti: metilparaben 0,05%, propilparaben 0,01%.
Substante inactive: petrolat alb, lanolina lichida anhidra.
Indicatii: Maxitrol este indicat in inflamatiile oculare, atunci cand se considera necesara
asocierea unui agent antimicrobian.
Contraindicatii: Keratita epiteliala produsa de Herpes simplex (keratita dendritica), vaccina,
varicela si multe alte afectiuni virale ale corneei si conjunctivei. Infectiile mycobacteriene ale
ochiului. Afectiuni fungice ale structurilor oculare. Hipersensibilitate fata de oricare component
al acestui preparat (hipersensibilitatea fata de componenta antibiotica apare cu o frecventa mai
mare decat fata de celelalte componente). Folosirea acestei combinatii este intotdeauna
contraindicata dupa inlaturarea fara complicatii a unui corp strain cornean.
Atentie! Intrebuintarea indelungata poate produce glaucom, cu afectarea nervului optic, defecte
ale acuitatii vizuale si campului vizual si formarea unei cataracte posterioare subcapsulare.
Utilizarea de lunga durata poate deprima raspunsul imun al gazdei, crescand astfel riscul
infectiilor oculare secundare. In acele afectiuni care produc subtierea corneei si a sclerei, pot
aparea perforatii dupa folosirea topica a steroizilor. In afectiunile acute purulente ale ochiului,
steroizii pot masca infectia sau o pot exacerba. Daca astfel de preparate sunt folosite timp de 10
zile sau mai mult, se impune monitorizarea de rutina a presiunii intraoculare, chiar daca acest
lucru este mai dificil in cazul copiilor si pacientilor necooperanti. Utilizarea terapiei steroidice in
tratamentul herpesului simplex necesita prudenta crescuta.
Doze si mod de administrare: Maxitrol Suspensie: a se scutura bine flaconul inainte de
intrebuintare. Se instileaza una sau doua picaturi local, in sacul conjunctival. In afectiunile
severe, pot fi administrate la fiecare ora, rarind apoi instilatiile pe masura ce inflamatia se reduce.
In afectiunile usoare, picaturile pot fi folosite de 4-6 ori pe zi.
Maxitrol unguent: se aplica o cantitate mica in sacul conjunctival de 3-4 ori pe zi, sau se poate
adauga picaturilor, la culcare.
Reactii adverse: Reactiile adverse care apar secundar administrarii combinatiei steroid-agent
antiinfectios, pot fi atribuite componentei steroidice, componentei antiinfectioase sau
combinatiei. Cifrele exacte ale incidentei nu pot fi stabilite atata timp cat nu exista un numitor
comun al pacientilor tratati. Reactiile adverse care apar cel mai frecvent ca urmare a prezentei
componentei antiinfectioase sunt sensibilizarile alergice. Reactiile secundare datorate
componentei steroidiene, in ordinea descrescatoare a frecventei, sunt: cresterea presiunii
intraoculare cu posibila dezvoltare a unui glaucom si, uneori, afectarea nervului optic; formarea
unei cataracte posterioare subcapsulare si intarzierea vindecarii leziunilor. Dupa folosirea
combinatiilor de steroizi cu agenti antimicrobieni, s-a semnalat dezvoltarea unor infectii
secundare. Infectiile fungice ale corneei sunt, in mod special, susceptibile de a se dezvolta
concomitent cu aplicarea pe termen lung a steroizilor. Posibilitatea invaziei fungice trebuie luata
in considerare in cazul oricarei ulceratii corneene persistente, pentru care a fost utilizat tratament
steroidic. Pot aparea infectii bacteriene oculare secundare, ca urmare a deprimarii raspunsului
imun al gazdei.

Trusopt, picaturi oftalmice

Compozitie: Trusopt (solutie oftalmica de dorzolamid hidroclorid, MSD) este un nou inhibitor al
anhidrazei carbonice, destinat administrarii topice oculare. Spre deosebire de inhibitorii orali ai
anhidrazei carbonice, Trusopt, care se administreaza topic, isi exercita efectele direct la nivelul
ochilor.
Indicatii: Solutia oftalmica de Trusopt este indicata in tratamentul tensiunii intraoculare crescute,
la pacientii cu: hipertensiune oculara; glaucom cu unghi deschis; glaucom pseudoexfoliativ si
alte glaucoame secundare cu unghi deschis.
Contraindicatii: Trusopt este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la oricare dintre
componentele acestui produs.
Doze si mod de administrare: Atunci cand este administrat in monoterapie, doza de solutie
oftalmica de Trusopt este o picatura de trei ori pe zi in ochiul afectat (ochii afectati). Atunci cand
este administrat ca terapie complementara, asociat cu un beta-blocant oftalmic, doza este de o
picatura de Trusopt de doua ori pe zi in ochiul afectat (ochii afectati). Cand se decide inlocuirea
unui alt agent oftalmic antiglaucomatos cu Trusopt, se administreaza inclusiv in ultima zi doza
zilnica corespunzatoare din agentul anterior utilizat, iar din ziua urmatoare se administreaza
Trusopt. Daca pacientului i se administreaza mai multe medicamente topice oftalmice, ele
trebuie administrate la intervale de cel putin 10 minute.
Reactii adverse: In studiile clinice pe termen lung efectuate la 1108 de pacienti tratati cu Trusopt
in monoterapie sau tratament complementar cu beta-blocanti oftalmici, cele mai frecvente reactii
adverse raportate, legate de medicament si simptome locale au fost: gust amar, arzator sau
usturator, vedere neclara, prurit al ochiului, lacrimare, cefalee, conjunctivita, inflamarea
pleoapei, greata, iritarea pleoapei si astenie/oboseala. Cele mai frecvente cauze de intrerupere
(aprox. 3%) a tratamentului cu Trusopt au fost reactiile adverse oculare legate de medicament, in
primul rand conjunctivita si reactiile pleoapelor. Iridociclita si rash-ul au fost raportate rareori. A
fost raportat un caz de urolitiaza. Teste de laborator: Trusopt nu a fost asociat cu tulburari
electrolitice semnificative clinic.
Supradozare: nu exista date disponibile in ceea ce priveste supradozajul la oameni prin ingestie
deliberata sau accidentala. Tratamentul trebuie sa fie simptomatic si de sustinere. Poate aparea
un dezechilibru electrolitic, se poate dezvolta acidoza sau pot aparea efecte asupra sistemului
nervos central. Nivelurile serice de electroliti (in special potasiul) si nivelurile pH-ului sanguin
trebuie monitorizate.

Eyestil gel oftalmic

Compozitie: Hialuronat de sodiu, guma xantan, clorura de sodiu, clorura de potasiu, clorura de
magneziu hexahidrat, clorura de calciu dihidrat, fosfat disodic dodecahidrat, fosfat monosodic
monohidrat, citrat de sodiu, glicerol, apa purificata.
Indicatii: Sindromul de ochi uscat: uscaciune oculara usoara sau moderata; promoveaza si
imbunatateste procesul de reepitelizare conjunctivala si corneana.
Lubrifiant ocular activ, care produce o ameliorare de durata a simptomelor de ochi uscat.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la oricare dintre componentele produsului.

Azopt, picaturi oftalmice

Compozitie: Azopt este o suspensie de picaturi oftalmice de culoare alba .Contine substanta
activa brinzolamida (10 mg/ml).
Indicatii: Cresterea presiunii intraoculare provoaca leziuni la nivelul retinei (suprafata sensibila
la lumina situata la polul posterior al ochiului) si la nivelul nervului optic care transmite semnale
de la ochi catre creier. Acest fenomen poate avea drept rezultat pierderea grava a capacitatii
vizuale si chiar orbirea. Prin reducerea presiunii, Azopt reduce riscul aparitiei leziunilor.
Substanta activa din Azopt, brinzolamida, este un inhibitor al anhidrazei carbonice. Actioneaza
prin blocarea unei enzime numite anhidraza carbonica care este raspunzatoare de producerea
ionilor de bicarbonat din organism. Bicarbonatul este necesar pentru producerea umorii apoase
(substanta apoasa din interiorul ochiului). Prin blocarea producerii de bicarbonat din interiorul
ochiului, Azopt scade producerea umorii apoase, reducand presiunea intraoculara.
Contraindicatii: Nu se recomanda utilizarea Azopt la pacientii cu afectiuni hepatice, deoarece nu
exista informatii referitoare la siguranta si eficacitatea medicamentului la acest grup. Azopt nu
trebuie folosit la pacientii cu afectare renala severa. Exista informatii limitate cu privire la
utilizarea medicamentului Azopt la copii. Azopt nu trebuie utilizat la pacientii care pot fi
hipersensibili (alergici) la brinzolamida sau la oricare alt ingredient al acestui medicament, sau la
sulfonamide (de exemplu unele antibiotice). De asemenea, nu trebuie utilizat la pacientii cu
afectare renala severa sau cu acidoza hipercloremica (exces de acid in organism datorat excesului
de clorura). Azopt contine clorura de benzalconiu, care este utilizata pentru decolorarea lentilelor
de contact moi. Prin urmare, persoanele care poarta lentile de contact moi trebuie sa acorde o
atentie sporita in acest sens.
Doze si mod de administrare: Doza de Azopt este de o picatura in ochiul (ochii) afectat (afectati)
de doua ori pe zi. Unii pacientii raspund mai bine la tratament in cazul administrarii unei picaturi
de trei ori pe zi. Inainte de utilizare, suspensia trebuie agitata.
Reactii adverse: Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Azopt (intalnite de la 1 pana la
10 pacienti din 100) sunt disgeuzie (gust amar sau neobisnuit in gura), dureri de cap, blefarita
(inflamatia pleoapelor), vedere incetosata, iritatii oculare, durere oculara, ochi uscat, secretie
oculara, prurit ocular (mancarime), senzatie de corp strain in ochi, hiperemie oculara (ochi rosu)
si gura uscata.
 Tincturi

Tinctura de propolis
Denumirea de propolis vine din limba greaca si intr-o traducere aproximativa ar insemna partea
din fata a cetatii.
De ce aceasta denumire?
Pentru ca albinele care produc aceasta substanta o folosesc pentru consolidarea, captusirea si
izolarea stupului, care devine astfel o adevarata cetate. Propolisul in contact cu apa din
precipitatii se intareste si devine dur si impermeabil ca piatra, nepermitand umezelii sa patrunda
in stup.
Apoi, propolisul este un antiseptic foarte puternic, anihiland bacteriile, ciupercile parazite si
chiar virusurile, creand un mediu aproape perfect steril. In fine, atunci cand patrunde in stup un
pradator, cum ar fi razatoarele mici, acesta este ucis de veninul albinelor si apoi este invelit in
ceara si propolis, impiedicand astfel descompunerea lui si infectarea mediului ambiant.
De fapt, propolisul este un extract din mugurii arborilor (in special din mugurii de plop, dar nu
numai), care este cules si prelucrat de albine primavara devreme. Este, asadar, un produs de
origine vegetala, care pastreaza multe din proprietatile plantelor din care a fost obtinut, fiind
imbogatit insa cu anumite substante secretate de albine. Rezultatul este un cicatrizant, un
regenativ, un antiseptic,
un reglator hormonal si un stimulent imunitar de exceptie, pe care il vom cunoaste mai detaliat in
cele ce urmeaza. Vom prezenta propolisul numai sub forma de tinctura, pentru ca administrat ca
atare, fiind aproape deloc solubil, va trece pe traiectul digestiv si va fi eliminat fara a avea o
actiune eficienta asupra organismului. Iata asadar proprietatile si indicatiile tincturii de propolis.
Indicatii:
Intern: 1. guturai, gripa in faza incipienta, dureri de gat (traheita, faringita), bronsita cronica, tuse
uscata, tuse chintoasa, tuse convulsiva: se iau 5-6 lingurite pe zi dintr-un amestec format din
jumatate de lingurita de tinctura si o lingurita de miere 2. enterita, colita acuta si cronica, infectii
virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv in ansamblu: se iau 50 de picaturi de tinctura de
propolis intr-o ligurita de miere sau pe o bucatica de paine, de 3-4 ori pe zi 3.
hipertensiune, ateroscleroza: se combina in proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de
usturoi (allium sativum). Se administreaza 30-50 de picaturi de 4 ori pe zi, pe stomacul gol,
inainte de mesele principale. Amestecul de tincturi se poate lua ca atare, nediluat, sau in miere 4.
adjuvant in hepatita de toate tipurile: se iau 30 de picaturi de tinctura de propolis in miere de 4
ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 3 luni 5. adjuvant in febra tifoida, meningita
(adjuvant), boli infectioase insotite de febra: se ia 1 lingurita de propolis de 3 ori pe zi 6.
tulburari de menopauza: vreme de un an se face un tratament cu tinctura de propolis. Se iau 20
de picaturi amestecate cu o lingurita de miere de 3 ori pe zi, dimineata, la pranz si seara 7.
nefrita, pielo-nefrita, cistita, infectii reno-urinare in general: se ia 1 lingurita de tinctura de 3-4
ori pe zi. Tratamentul dureaza 5-7 zile 8. prostatita, adjuvant in adenomul de prostata: se iau 50
de picaturi de tinctura de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. O cura dureaza 3 luni si se reia la nevoie 9.
infectii cu protozoarul Giardia lambria: se ia o lingurita de tinctura pe o bucata de paine de 3 ori
pe zi, inainte de mesele principale.
Doze si mod de administrare:
Tratamentul dureaza o saptamana si se poate relua la nevoie.
Extern: 1. amigdalita, faringo-amigdalita, laringita: o bucatica de vata pusa in varful unei mici
baghete se inmoaie bine in tinctura de propolis. Se aplica cu ajutorul acestui dispozitiv tinctura
direct pe locul afectat. Efectele sunt rapide 2. cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii
(adjuvant): se inmoaie un tampon de vata in tinctura de propolis, dupa care se stoarce foarte incet
deasupra locului afectat, lasand preparatul sa scalde locul si sa se intareasca de la sine.
Se reia operatia de 3-4 ori la intervale de 2-3 minute, dupa care se lasa zona tratata sa se zvante
la aer. (a se vedea si combinatia de tincturi de la tratamentul alunitelor si negilor, care etse
extrem de activ si in cancerul de piele si in tumorile exteriorizate) 3. rani deschise, arsuri de toate
tipurile: se aplica intocmai tratamentul de mai sus, de la cancerul pielii.
In cazul ranilor se face o dezinfectie prealabila cu alcool. 4. eczeme infectioase: se aplica tinctura
de propolis cu un tampon de vata in asa fel incat zona afectata sa fie cat mai mult timp scaldata
de preparat, care va patrunde astfel cat mai mult in profunzime. Se vor face 2 asemenea aplicatii
cu tinctura pe zi, dupa care locul se va lasa sa se zvante vreme de o jumatate de ora. In cazul
eczemelor uscate se va aplica ulterior o pelicula de unguent de tatananeasa (symphytum
officinali) sau gallbenele (calendula officinalis) 5. alunite, negi: se combina in proportii egale
tinctura de propolis cu tinctura de tataneasa si tinctura de rostopasca.
Se aplica acest remediu intocmai ca si la cancerul de piele Administrare interna: se ia de regula
½ lingurita de tinctura diluata intr-o lingurita de miere, de 3-4 ori pe zi
Contraindicatii: alergie la propolis.
Pentru a evita fenomenele neplacute, in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la
aceasta tinctura, veti face un test aplicand-o mai intai din abundenta pe o portiune mica de piele,
urmarind efectele care apar. In cazul in care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite
(mancarimi, inrosire, iritatie) se poate folosi cu succes.

Tinctura de echinaceea
Compozitie:Uleiuri volatile, alchilamide, compusi polifenolici, flavonozide, alcaloizi,
sesquiterpene, polizaharide imunostimulatoare, glicoproteine, triterpene, betaine, inulina.
Indicatii:Diverse infectii acute si cronice, atat virale cat si bacteriene, stari de imunodeficienta,
profilactic in perioade de crestere a riscului de epidemii gripale, herpes, trichomonaze.
Contraindicatii: SIDA, TBC, scleroza multipla, colagenoze; copii sub 5 ani; sarcina si
perioada de alaptare .
Doze si mod de admninistrare:30 - 40 picaturi de 3 ori de zi, diluate in putina apa (300-500 ml).

Tinctura de soc
Compozitie:
Saponozide, rutozide, heterozide, acizi polifenolcarboxilici, taninuri, urme de ulei volatil,
oligoelemente, vitamina C.
Indicatii:
Intern: combate obezitatea, adjuvant in rinita, sinuzita, traheita, bronsita, boli reumatice,
combaterea constipatiei, diverse nevralgii.
Extern: adjuvant in tratarea arsurilor, degeraturilor, contuziilor, a hemoroizilor externi, in
maturarea colectiilor purulente.
Doze si mod de administrare:
Intern: 30-40 de picaturi de 3 ori/zi diluate in 100 ml apa.
Extern: cataplasme cu tinctura diluata in apa.
Tinctura de branca ursului
Compozitie: Extract hidroalcoolic de branca-ursului.
Indicatii: Impotenta hormonala si vasculara, sterilitate masculina. Adjuvant boli venerice
(gonoree, sifilis, chlamidya, etc.), anexita, metroanexita. Amenoree, sterilitate feminina,
frigiditate, menopauza prematura. Digestie dificila, balonari frecvente, insotite de colici,
insuficienta renala
Contraindicatii: Planta este contraindicata femeilor gravide!!!!!!
Doze si mod de administrare: Se ia de regula 1 lingurita de tinctura diluata in 100 ml de apa, de
3-4 ori pe zi. Exceptie fac cazurile in care aportul masiv de lichide in organism este
contraindicat.

Tinctura de rostopasca
Compozitie: Tinctura de rostopasca
Indicatii: Intern: antibacterian cu spectru larg, antispasmodic puternic, antiviral puternic,
calmant, coleretic puternic, excitant, hipotensor, purgativ, tonic hepatic foarte bun, tonic amar,
tonic cardiac, vermifug.
Extern: antiinfectios cu spectru larg, antitumoral puternic, cicatrizant.
Se recomanda intern in: icter, hepatita virala A, B si C - se asociaza cu tinctura de pufulita cu
flori mici, si cea de anghinare; diskinezii biliare, calculoza biliara, atonie veziculara, colici
biliare; constipatie atona; boli de splina si intestinale; angina pectorala (adjuvant), arteroscleroza
cerebrala - se asociaza cu tinctura de paducel 2 parti si o parte rostopasca; isterie, insomnie,
neliniste - se combina cu tinctura de sunatoare si cu cea de valeriana.
Se recomanda extern in: negi, bataturi, intarituri ale pielii, cheratita - compresa cu tinctura pe
zona afectata; fibrom uterin - compresa cu tinctura pusa pe zona abdominala inferioara; cancer
de piele - comprese pe locul afectat; infectii cronicizate la nivelul pielii, ulcere pe piele vechi,
atone - comprese cu tinctura de rostopasca combinata cu cea de tataneasa in proportii egale;
infectii genitale cu papiloma, candida, tricomonas - aplicatii de extract moale cu un tampon de
vata.
Administrare: 1/2 lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa, de 3-4 ori/zi.
Mod de preparare: Extractul moale se obtine astfel: trei lingurite de tinctura se pun pe o farfurie
de portelan curata si se lasa la temperatura camerei pana cand cantitatea scade de trei ori,
rezultand o lingurita de extract moale.
Suspensii

Maalox
Compozitie: Maalox suspensie buvabila, plicuri: hidroxid de aluminiu 0,5235 g; hidroxid de
magneziu 0,5985 g; parahidroxibenzoat de metil 0,0150 g; parahidroxibenzoat de propil 0,0075
g; excipienti aromatizati q.s.p. 15 ml. Maalox suspensie buvabila, flacon: hidroxid de aluminiu
3,49 g; hidroxid de magneziu 3,99 g; parahidroxibenzoat de metil 0,1 g; parahidroxi-benzoat de
propil 0,05 g; excipienti aromatizati q.s.p. 100 ml.
Indicatii: Tratamentul simptomatic al tulburarilor datorate aciditatii gastrice. Gastrita, hernie
hiatala, dispepsie, ulcer gastroduodenal, aciditate esofagiana.
Contraindicatii: Insuficienta renala severa. In cazul unor tulburari renale grave cereti avizul
medicului sau farmacistului.
Doze si mod de administrare: Acest medicament se administreaza in momentul durerilor sau la
90 de minute dupa masa, sau dupa sfatul medicului. De obicei maximum de 6 ori pe zi.
Comprimate:1-2 comprimate in momentul durerilor sau la 90 de minute dupa masa. Plicuri,
solutie buvabila:1-2 plicuri in momentul durerilor sau la 90 de minute dupa masa. Flacon,
suspensie buvabila: 1-2 linguri in momentul durerilor sau la 90 de minute dupa masa. Agitati
flaconul/plicul inainte de folosire.
Reactii adverse: La fel ca toate produsele active, acest medicament poate produce, la anumite
persoane, efecte neplacute: constipatie, diaree.

Amoxicilina, suspensie
Compozitie: Amoxicilina 375 mg/5 ml – pulbere suspendabila pentru prepararea a 60 ml
suspensie orala, continand 1,5 g, 3 g, respectiv 4,5 g amoxicilina anhidra sub forma de trihidrat si
excipienti pana la 30 g.
O lingurita dozatoare (5 ml suspensie) contine 125 mg, 250 mg, respectiv 4,5 g amoxicilina
anhidra sub forma de trihidrat.
Suspensia reconstituita are gust dulce aromat de fragute.
Indicatii: In infectiile aparatului respirator are avantajul ca difuzeaza bine, mentinandu-si
eficacitatea si dupa ce procesul inflamator local si permeabilitatea tesuturilor scade, fiind mai
eficace decat ampicilina: sinuzite, otite, faringite bacteriene, bronsita acuta si episoadele acute
ale bronsitei cronice; infectii din sfera ORL si stomatologica; infectiile cailor genitourinare:
cistite, pielonefrite, gonoree; enterocolite; se recomanda in profilaxia endocarditei infectioase, in
cazul unor interventii chirurgicale la pacientii cu risc.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la beta-lactamine, leucemie limfoida acuta, mononucleoza
infectioasa.
Mod de administrare
Infectii de gravitate medie:
-adulti si copii peste 10 ani: 250 mg de trei ori pe zi (la optore);
-copii pana la 2 ani: 62,5 mg de trei ori pe zi, intre 2 - 10 ani:125 mg de trei ori pe zi.
In cazuri grave dozele pot fi marite.
In gonoree se administreaza o doza unica de 3 g.
In febra tifoida: la adulti 2 - 4 g pe zi, timp de 14 zile; la copii 62,5 g pe zi timp de 21 zile. La
purtatori de bacili tifici 2 - 4 g pe zi, pana la negativarea coproculturii.
In enterocolite 1 - 2 g pe zi.
In episoadele acute ale bronsitei cronice: 3 g de doua ori pe zi timp de 3 zile.
Pentru profilaxia endocarditei infectioase: 3 g cu o ora inaintea interventiei chirurgicale.
Posologie in caz de insuficienta renala: Clearance creatininic Doza administrare/ Interval intre
prize 10 – 30 ml/min 500 mg –1 g 12 h ;<10 ml/min 250 mg – 500 mg 12 h
Tratamentul cu amoxicilina se continua 2 - 3 zile dupa disparitia simptomelor clinice.
Reactii adverse: In mod exceptional pot aparea reactii alergice acute de tipul socului anafilactic.
Ca si in cazul celorlalte peniciline sunt posibile urmatoarele manifestari: greturi, varsaturi,
diaree, dispepsii, dureri abdominale, aparitia glositei sau stomatitei. Acestea nu necesita
intreruperea tratamentului. Daca se administreaza in timpul mesei se reduce incidenta
tulburarilor digestive.
Eritemul “din a 5-a zi” se intalneste la 2 % dintre pacientii tratati cu aminopeniciline. Incidenta
lui este mai ridicata la cei ce sufera de mononucleoza infectioasa sau leucemie limfoida.
Reactiile imunoalergice adevarate manifestate prin rash cutanat si urticarie apar mai putin
frecvent, dar necesita oprirea imediata a tratamentului si evitarea oricarei administrari ulterioare
a beta-lactaminelor. Pot surveni suprainfectii cu germeni rezistenti; s-a semnalat si cresterea
tranzitorie si moderata a transaminazelor, nefrite interstitiale acute, anemie, leucopenie,
trombopenie - toate tulburari reversibile. Au fost semnalate si cateva cazuri de colita
pseudomembranoasa.

Cexyl, pulbere pentru suspensie orala

Compozitie: Substanta activa a produsului este cefadroxil sub forma de celadroxil monohidrat si
excipienti: lactoza monohidrat, povidona K30, aspartam, crospovidona, stearat de magneziu ,
aroma de capsuni, aroma de zmeura, aroma de lamaie.
Indicatii : Cexyl poate fi utilizat in tratamentul urmatoarelor infectii, cauzate de bacterii sensibile
la produsul medicamentos:
Infectii ale tractului respirator (inflamatii ale urechii medii, sinusuri, gat si amigdale, bronsite si
pneumonii).
Infectii ale tractului urinar (inflamatii ale rinichilor si vezicii urinare ).
Infectii ale pielii si tesuturilor moi.
Infectii ginecologice.
Infectii ale oaselor si articulatiilor.
Doze si mod de admninistrare: Doza uzuala pentru adulti este de 500mg pana la 1g de doua ori
pe zi.
Pentru infectii mai severe, doctorul dumneavoastra va poate creste doza la 1g sau 2g de doua ori
pe zi.
Daca suferiti de insuficienta renala, doctorul dumneavoastra va prescrie o doza initiala de 500mg
pana la 1g si va ajusta in concordanta dozele in functie de starea rinichilor dumneavoastra, asa
cum este prezentat in tabelul de mai jos: Clearance-ul creatininei Doza Interval doze
0-10ml/1,73m2 500mg-1g 36 ore
11-25ml/1,73m2 500mg-1g 24 ore
26-50ml/1,73m2 500mg-1g 12 ore
La copii dozele exacte se bazeaza pe greutatea corpului.
Dozele recomandate pentru copiii sub 1 an sunt 25mg/kgcorp in doua doze divizate. Aceasta
inseamna ca un copil de 6 luni cantarind 5 kg ar trebui sa primeasca 2,5ml din suspensia de
125mg/5ml de doua ori pe zi.
Copiii cu varste intre 1 si 6 ani trebuie sa primeasca 250mg de doua ori pe zi, iar copiii peste 6
ani, 500mg de doua ori pe zi.
Doctorul va decide pentru dumneavoastra doza exacta, frecventa administrarii si durata
tratamentului, bazandu-se pe starea dumneavoastra, toleranta la medicament , raspunsul la
tratament si posibilele efecte adverse.
Daca considerati ca efectele medicamentului sunt prea slabe sau prea puternice, consultati
medicul dumneavoastra.
Reactii adverse: Cele mai frecvente efecte adverse raportate sunt tulburarile digestive (dureri ale
stomacului sau greata, stari de voma, diaree si indigestie). Puteti sa reduceti aceste efecte daca
administrati medicamentul in timpul mesei sau inainte de masa, deoarece alimentele nu
influenteaza efectul medicamentului. Pot apare reactii de hipersensibilitate, cum ar fi mancarimi
ale pielii (urticarie), reactii anafilactice. Unii pacienti pot dezvolta infectii ale gurii, vaginului sau
pielii , sau pot avea ameteala, dureri de cap, iritabilitate sau probleme cu somnul in timpul
tratamentului cu Cexyl sau curand dupa aceea. Uneori acest medicament poate provoca
modificari la nivelul testelor sanguine. Rareori, au fost raportate efecte cum ar fi nefritele
interstitiale sau complicatii ca sindromul Stevens-Johnson. Diareea severa si persistenta poate fi
un semn al imflamatiei intestinului gros. In acest caz trebuie sa informati medicul dumneavoastra
imediat. Daca observati orice efect advers, chiar si daca nu este mentionat in acest prospect, va
rugam sa informati medicul sau farmacistul dumneavoastra.

Amoksiklav, suspensie orala

Compozitie:
- suspensie orala forte continand la 5 ml (o lingurita) 250 mg amoxicilina (sub forma de trihidrat)
si 62,5 mg acid clavulanic (sub form de sare de potasiu );
- suspensie orala continand la 5 ml 125 mg amoxicilina (sub forma de trihidrat) si 31,2.5 mg acid
clavulanic (sub forma de sare de potasiu );
Indicatii: Infectii provocate de microorganisme sensibile la Amoksiklav:
- infectii ale tractului respirator superior si inferior;
- infectii ale tractului urinar ;
- infectii ginecologice;
- infectii ale pielii si tesuturilor moi;
- infectii gastrointestinale;
- profilaxia si tratamentul infectiilor chirurgical.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la penicilina, mononucleoza infectioasa, leucemie limfatica .
Reactii adverse: Cele mai frecvente sunt tulburarile digestive (greata, voma, diaree ). Aceste
reactii pot fi minimizate daca medicamentul este luat in timpul meselor. Pot apare reactii
cutanate. Daca apar eruptii (rash), se va intrerupe administrarea Amoksiklav- ului . Rareori poate
apare o crestere a enzimelor hepatice .
Doze si mod de administrare: Copii de la 7 la 14 ani: o lingurita (5 ml) de suspensie forte sau 2
lingurite de suspensie la 8 ore. Copii de la 1 la 7 ani: 1/2 lingurita (2,5 ml) de suspensie forte sau
o lingurita (5 ml) de suspensie la 8 ore. Copii de la 3 luni la 1 an: 1/2 lingurita (2,5 ml) de
suspensie sau 1,25 ml de picaturi la fiecare 8 ore. Copii sub 3 luni: 0,75 ml de picaturi la fiecare
8 ore. Dozarea exacta la copii se face dupa greutatea corporala. in functie de severitatea infectiei,
doza uzuala zilnica este de 20-40 mg/kgcorp/zi (bazata pe componenta amoxicilina), divizata in
3 prize egale. In insuficienta renala severa (un clearance al creatininei de 10--30 ml/min), doza
va fi redusa sau intervalul de administrare se va prelungi la 12 sau la 8 ore, iar in caz de anurie,
la 48 ore sau mai mult. Tratamentul cu Amoksiklav nu trebuie sa depaseasca 14 zile fara
reexaminare de catre medic .
 Emulsii

Locoid Crelo
Compozitie: contin 1 mg/g 17-butirat de hidrocortizon, baza emulsiei tampon de ulei in apa.
Locoid Crelo este o emulsie de 15% ulei in 85% apa.
Indicatii:
Tratamentul topic al dermatozelor superficiale ce raspund la corticosteroizi si nu sunt cauzate de
microorganisme, de exemplu: eczeme, dermatite si psoriazis. Avand un raport eficienta/siguranta
optim, Locoid poate fi utilizat chiar si in tratamentul leziunilor tegumentare din zone de piele cu
grad inalt de penetrabilitate si, de asemenea, la copii. Tratamentul de intretinere a dermatozelor
ce s-au remis sub terapia initiala cu un corticosteroid mai puternic.
Contraindicatii: Locoid este contraindicat in cazul unor infectii bacteriene (impetigo, lues,
TBC, piodermite), virale (Herpes simplex, varicela, Herpes zoster, veruci vulgare, veruci plane,
condiloame, mollusca contagiosa) sau fungice (Candida sau dermatofiti). Nu este recomandat in
leziuni cutanate ulcerate, rani, ihtioza, rozaceea faciala, acneea vulgaris, dermatita periorala,
fragilitate capilara tegumentara, atrofie tegumentara, pruritul perianal si genital, de asemenea, i n
caz de hipersensibilitate la unii dintre compusii sai.
Reactii adverse: O usoara iritatie poate surveni. Daca apar semne de hipersensibilitate,
tratamentul trebuie intrerupt. In cazul utilizarii sub pansament ocluziv, se pot dezvolta
suprainfectii bacteriene secundare tratamentului.
Doze si mod de admninistrare: La adulti si copii se aplica de 1-3 ori pe zi un strat subtire de
Locoid pe leziune. Uneori este recomandabila aplicarea unui pansament ocluziv.
 Unguente

Betabioptal
Compozitie : 100 g unguent oftalmic contin cloramfenicol 0,5 g si betametazona 0,2 g si
excipienti: alcool cetilic, macrogol 300, macrogol 1540, macrogol 4000, esteri ai acidului p-
hidroxibenzoic, ulei de parafina , vaselina galbena.
Grupa farmacoterapeutica: produse oftalmologice; antiinflamatoare si antiinfectioase in
combinatie; corticosteroizi si antiinfectioase in combinatie.
Indicatii terapeutice :Inflamatii oculare si infectii oftalmice nepurulente cu bacterii sensibile la
cloramtenicol cand este utila asocierea actiunii antiinflamatoare a betametazonei ca de exemplu
stari inflamatorii la nivelul segmentului anterior al ochiului, mai ales postoperatorii,
conjunctivite bacteriene si alergice, iridociclite acute.
Contraindicatii :Hipersentibilitate la substantele active sau la oricare dintre excipientii
medicamentului.
Hipertensiune intraoculara;
Keratite herpetice epiteliale acute (cu exceptia cazurilor de asociere cu medicaments
chimioterapice specifice impotriva virusului herpetic si sub stricta supraveghere a medicului
oftalmolog ) si alte boli virale in faza acuta ulcerativa, conjunctivite cu keratita chiar in faza
initiala ( test pozitiv lafluoresceina).
Infectii micobacteriene ale ochiului;
Afectiuni fungice ale structurilor oculare ;
Oftalmii purulente acute, conjunctivite purulente, blefarite purulente si herpetice care pot fi
mascate sau agravate da corticosteroizOrjelet
Antecedente personale de discrazii sanguine ( anemie aplastica, panmielopatie)

Hepathrombin 50 000, unguent

Compozitie: 100 g Hepathrombin unguent 50000 contin: 50000 UI Heparin.
Indicatii: Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor venoase ca: tromboze, inflamatii ale venelor
in tromboze (tromboflebite), crampe venoase (varice, simptome varicoase), sindrom
posttrombotic, abcese subcrural (Ulcus cruris) si in crampele pulpei piciorului. In cazul ranilor
produse in accidente si in sport ca: hematoame, striviri, tasari, entorse, lovituri, contuzii, in plus,
pentru ameliorarea cicatricelor postoperatorii, precum si in tratamentul edemelor varicoase si a
varicelor postoperatorii. Pentru atrofierea cicatricelor si pentru tratamentul extern al proceselor
inflamatorii ca: limfangite, inflamatii in zona sanilor (mastite), furuncule si abcese.
Contraindicati: Pana in prezent nu se cunosc.
Reactii adverse: Ocazional, pot aparea reactii alergice cutanate. In astfel de cazuri se intrerupe
imediat tratamentul.
Mod de administrare: Unguentul se aplica de 1-3 ori/zi pe zona bolnava si in zonele invecinate.
De obicei, se aplica o suvita de unguent de cca 5 cm lungime. In general, preparatul se
frectioneaza usor, iar pe picioare, sensul frectionarii este de jos in sus. Se recomanda sa nu se
aplice intreaga cantitate de unguent o singura data, ci sa se frectioneze, succesiv, cu cantitati mici
din portia de 5 cm. In cazul inflamatiei venoase nu se va recurge la frectie, se va aplica un
pansament (din material textil fin) cu unguent. In tratamentul furunculozei se va aplica o
compresa cu unguent, care va fi cel putin o data pe zi. Atentie! Hepathrombin - unguent 50 000
nu va fi folosit dupa expirarea termenului de valabilitate! Produsul va fi depozitat in locuri
inaccesibile copiilor!
Pulmex baby, unguent
Compozitie: Pomada. Principii active: Balsam de Peru artificial 60 mg, Eter de eucalipt 50 mg,
Eter de rosmarin 50 mg, Vanilina, excipienti ad 1 g.
Indicatii: Ca adjuvant in tratamentul bolilor tractului respirator: bronsite, guturai, raceli, tuse.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la unul din componenti. Istoric de convulsii.
Doze si mod de administrare: Se aplica o cantitate mica de pomada la nivelul partii superioare a
toracelui (piept si spate), de-a lungul liniei mediane. Se maseaza usor pana la penetrarea
completa a pielii, apoi se acopera cu o flanela uscata si calda. Copii peste 6 luni: 2 aplicatii pe zi.
Reactii adverse: Au fost raportate cazuri de sensibilizare cutanata secundara folosirii balsamului
de Peru.

Advantan , unguent
Compozitie: 1 g crema, unguent sau unguent gras contine 1 mg (0,1%) metilprednisolon
aceponat.
Indicatii: Eczema endogena (dermatita atopica, neurodermatita), eczema de contact,
degenerativa, dishidrotica, eczema vulgara, eczema la copii.
Contraindicatii: Procese cutanate specifice tuberculoase sau sifilitice, boli virale. In situatia unei
femei gravide sau in alaptare, indicatiile clinice pentru tratamentul cu Advantan trebuie bine
apreciate, iar avantajul bine cantarit in raport cu riscul. In special trebuie evitata folosirea
produsului pe suprafete intinse si timp indelungat.
Reactii adverse: In cazuri izolate, sub tratament pot aparea simptome locale ca: prurit, arsura,
eritem sau vezicule. Ca si dupa alti corticoizi aplicati local, in unele cazuri rare pot aparea efecte
secundare ca: foliculita, hipertricoza, dermatita periorala, reactii alergice tegumentare la unul din
componentii produsului.
Mod de administrare: Advantan se aplica o data pe zi, in strat subtire pe suprafata bolnava a
pielii. In general durata tratamentului nu va depasi 12 saptamani la adulti si 4 saptamani la copii.

Pimafucort
Compozitie
unguent
Hidrocortizon 10 mg
Natamicina 10 mg
Neomicina 3,5 mg
Doze si mod de administrare: Pimafucort este un produs de uz exclusiv extern. Doze: 2-4
aplicatii pe zi, in cantitate redusa pe zonele afectate. Terapia locala cu Pimafucort nu trebuie sa
depaseasca 14 zile. Forme de aplicare: diferitele forme de prezentare ale Pimafucort sunt
adaptate special la natura conditiilor tegumentare. Pentru tratamentul afectiunilor tegumentare
acute si subacute, tratamentul afectiunilor pielii paroase, afectiunilor localizate la nivelul plicilor
tegumentare se va utiliza preferabil Pimafucort solutie si Pimafucort crema. Afectiunile cronice
ale pielii cu leziuni uscate, descuamare si fisuri tegumentare, ca si in cazul prezentei seboreei,
necesita aplicarea in special a Pimafucortului unguent.
Indicatii: Ca urmare a combinarii unui antibiotic cu un antifungic si cu hidrocortizon,
Pimafucort poate fi utilizat in urmatoarele cazuri: afectiuni dermatologice provocate in special de
speciile Candida; afectiuni acute ale pielii produse de fungi sensibili la natamicina, cum ar fi:
tipul Trichophyton, Epydermophyton, Microsporum, Aspergillus si Scopulariopsis; afectiuni
acute si cronice ale pielii, in special eczemele si dermatitele sensibile la corticosteroizi infectate
secundar cu microorganisme sensibile la natamicina si neomicina; dermatozele infectate cu fungi
sau impetigo, inclusiv otomicoza data de Candida albicans, Aspergillus fumigatus si Aspergillus
niger.
Contraindicatii: Datorita continutului sau de hidrocortizon corticosteroid slab se aplica
urmatoarele contraindicatii: afectiuni tegumentare cauzate de: infectii bacteriene primare; infectii
virale; infectii fungice primare; infectii parazitare; ulceratii tegumentare, rani, ulceratii varicoase,
arsuri; efecte secundare cauzate de corticosteroizi (dermatita periorala, striuri atrofice); ihtioza,
dermatoza plantara juvenila, acnee vulgara, acnee rozacee, fragilitate capilara tegumentara,
atrofie tegumentara. De asemenea, Pimafucort nu se va utiliza in cazul existentei unei
hipersensibilitati alergice la componentele vehiculului la neomicina si (in cazuri exceptionale) la
natamicina sau corticosteroizi.
Reactii adverse: Reactii adverse severe nu exista. Dupa aplicarea initiala, poate surveni o usoara
exacerbare a leziunii initiale. Aceasta nu face necesara stoparea tratamentului. In tratamentul de
lunga durata, pot sa apara striuri locale. Pot de asemenea, sa apara urmatoarele efecte secundare
ale corticosteroizilor, dar riscul de producere al acestora este mai mic cu hidrocortizon decat in
cazul utilizarii unor corticosteroizi mai puternici: atrofie cutanata cu subtiere tegumentara,
teleangiectazie, purpura si striuri; dermatita periorala de tip rozaceu cu sau fara atrofie
tegumentara; efect de rebound ce poate conduce la dependenta de steroizi; intarzierea procesului
de vindecare; efecte oculare: cresterea presiunii intraoculare, cresterea riscului de cataracta;
depigmentare, hipertricoza; foarte rar alergie de contact. Riscul de efecte adverse locale creste cu
durata tratamentului. Un risc sporit apare in cazul utilizarii pansamentelor ocluzive. Fata, pielea
paroasa si tegumentul genital sunt in mod special sensibile la efectele locale. Utilizarea incorecta
poate cauza mascarea sau inrautatirea infectiilor bacteriene, parazitare, fungice si virale. Apartia
de efecte adverse sistemice (inhibitia functiei adrenergice), cauzate de aplicatii locale cu
corticosteroizi, nu sunt probabile cu Pimafucort. Riscul de efecte adverse sistemice creste in
cazul aplicarilor sub pansamente ocluzive, pe suprafete extinse, pe durate lungi sau la copii.

Actovegin 5% unguent
Compozitie: 1 g contine: hemoderivat deproteinizat din sange de vitel corespunzand unei mase
uscate de 2 mg, propil para-hiroxibenzoat 0,2 mg, metil para-hidroxibenzoat 1,6 mg intr-o baza
neiritanta.
Indicatii: Ulcer varicos si alte ulceratii cu suprafata infectata. Pentru profilaxia si tratamentul
escarelor de decubit. Pentru profilaxia si tratamentul reactiilor provocate prin iradiere. In general
in tratamentul proceselor nesupurative.
Contraindicatii: Preparatul nu trebuie folosit in caz de alergie cunoscuta la componentele lui.
Posologie si mod de administrare: In ulceratii: Actovegin unguent 5% se aplica in strat subtire
in finalul "tratamentului in trei etape", dupa Actovegin gel 20% si crema 5%. Pentru tratamentul
si prevenirea escarelor de decubit: unguentul se maseaza pe zonele cutanate expuse riscului.
Pentru prevenirea reactiilor dupa iradieri: unguentul este aplicat in strat subtire dupa radioterapie
si in intervalul dintre iradieri.
Efecte secundare: In cazuri rare pacientii cu predispozitii alergice pot dezvolta reactii cutanate.
Daivobet unguent
Compozitie: Un gram Daivobet unguent contine: calcipotriol 0,05 mg (sub forma de calcipotriol
hidrat), betametazona 0,5 mg (sub forma de dipropionat de betametazona) si excipienti: parafina
lichida, polioxipropilen-15-stearil eter, alfa-tocoferol, vaselina alba.
Indicatii: Daivobet unguent se utilizeaza pentru tratamentul psoriazisului vulgar.
Contraindicatii: Daivobet unguent nu trebuie utilizat:
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului;
- daca aveti infectii ale pielii (in afara cazului in care infectia este tratata concomitent);
- la pacientii cu tulburari ale metabolismului calciului datorita continutului in calcipotriol.
Doze si mod de administrare :
Adulti:
Daivobet unguent se aplica pe zona afectata o data pe zi, timp de pana la 4 saptamani. Doza
maxima: 100 g pe saptamana. Daca medicul dumneavoastra va recomanda o alta doza, urmati
indicatiile acestuia.
Copii:
Siguranta si eficacitatea utilizarii Daivobet unguent la copil nu a fost demonstrata.
Reactii adverse: La unii pacienti Daivobet unguent poate produce mancarimi usoare si
tranzitorii, eruptii cutanate si senzatia de arsura. Daca mancarimile persista adresati-va medicului
dumneavostra.
De asemenea, pot sa apara si alte reactii locale legate de utilizarea calcipotriolului: iritatie locala
tranzitorie, dermatita, eritem si agravarea psoriazisului. Psoriazisul pustulos este o reactie
adversa rara.
Utilizarea locala indelungata a glucocorticoizilor poate determina atrofii ale pielii, teleangiectazii
sau vergeturi. Aceste reactii nu au fost observate pana in prezent in studiile clinice cu Daivobet
unguent.
Ca si in cazul utilizarii altor glucocorticoizi, pot sa apara rar reactii adverse cum sunt: foliculite,
hipertricoza, dermatita periorala, dermatita alergica de contact sau depigmentari si chisturi
coloidale.
Dupa aplicarea locala a unguentului, pot sa apara foarte rar reactii sistemice cum sunt:
hipercalcemie determinata de calcipotriol sau inhibarea axului hipofizo-cortico-suprarenalian de
catre glucocorticoid.
Spuneti medicului dumneavoastra daca observati orice alte reactii adverse care nu sunt
mentionate in acest prospect.

Triderm, unguent
Compozitie: Betametazona dipropionat (0,05%), clotrimazol (1%) si gentamicina sulfat (0,1%).
Indicatii: Dermatozele care raspund la tratament corticosteroid topic complicate cu infectie
secundara bacteriana si/sau fungica sau cand o asemenea infectie este suspectata.
Contraindicatii: Triderm este contraindicat la pacientii cu antecedente de sensibilitate la
compusii produsului.
Doza si mod de administrare: Un strat subtire de Triderm crema sau unguent trebuie aplicat
astfel incat sa acopere complet suprafata de piele afectata si regiunile alaturate, de doua ori pe zi,
dimineata si seara.
Reactii adverse: Au fost semnalate rar hipopigmentarea pielii, arsuri, eritem, exsudat si prurit.
 Supozitoare

Indometacin , supozitor
Indicatii: Poliartrita reumatoida, coxartroza si alte forme de reumatism articular sau
extraarticular cu inflamatie si dureri intense, artroze, artrite microcristaline, tendinite, sinovite,
bursite, lombosciatica, stari inflamatorii dureroase postoperatorii, posttraumatice.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la indometacina sau alti AINS si salicilati; sarcina;
insuficienta renala sau hepatica severa, boala ulceroasa, copii sub 14 ani, proctita sau antecedente
de proctita si de sangerari rectale recente.
Mod de administrare: Rectal: un supozitor de 2 x/zi, dimineata si seara; la nevoie 2 supozitoare
x 2/zi.
Reactii adverse: Majoritatea datelor din literatura de specialitate se refera la efectele nedorite in
urma administrarii pe cale orala; supozitoarele pot provoca uneori iritatie locala, prurit, senzatie
de arsura.

Supozitoare cu glicerina pentru adulti

Compozitie: Un supozitor contine glicerol 2,100 g si excipienti: stearat de sodiu, apa purificata.
Indicatii: Supozitoarele cu glicerina pentru adultisunt indicate pentru:
- tratamentul simptomatic al constipatiei
- usurarea defecatiei in cazul scaunelor dure, hemoroizilor, fisurilor anale, rectitelor, dupa
interventiile chirurgicale sau inaintea rectoscopiei
- evitarea efortului de defecatie in timpul sarcinii si alaptarii.
Contraindicatii: Nu s-au semnalat.
Reactii adverse: Foarte rar, utilizarea timp indelungat poate provoca iritatii ano-rectale.
Mod de administrare: Se administreaza intrarectal, cate un supozitor la nevoie.

Aceclofen, supozitor
Indicatii: Boli reumatismale inflamatorii sau degenerative: artrita reumatoida, artrita reumatoida
juvenila, spondilita ankilopoietica, osteoartrita si spondilartrita, sindroame dureroase ale coloanei
vertebrale, reumatism abarticular, reumatism psoriazic, atacuri acute de guta. Afectiuni dureroase
si/sau inflamatorii in ginecologie, de exemplu, dismenoree primara sau anexita.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la oricare dintre componentii produsului; hipersensibilitate la
alte AINS (inclusiv criza de astm, urticarie sau rinita acuta). Ulcer gastro-duodenal; IH severa;
IR severa; IC severa sau necontrolata terapeutic; antecedente recente de rectita sau rectoragii;
ultimul trimestru de sarcina (dupa luna a Vl-a).
Dozare si mod de administrare: Adulti: 1-3 supozitoare in 1-3 prize.
Reactii adverse : Greata, varsaturi, dureri epigastrice, diaree, crampe abdominale, dispepsie,
flatulenta, anorexic; rare cazuri de ulcer gastro-duodenal, hemoragie digestiva sau perforate,
exacerbarea colitei ulcerohemoragice; iritatii locale sau agravarea bolii hemoroidale, ocazional
cefalee, ameteli si somnolenta; pot sa apara in cazuri izolate parestezii, tulburari de memorie,
dezorientare, tulburari de vedere si auz, insomnie, iritabilitate, depresie, anxietate; ocazional
eruptii cutanate si urticarie; cazuri izolate de eruptii buloase, eczeme, eritem polimorf,
eritrodermie, purpura; rar, edeme periferice, insuficienta renala acuta, hematurie, nefrite,
proteinurie si necroza papilara; cresteri ale transaminazelor, hepatite cu sau fara icter;
exceptional leucopenie, trombocitopenie, agranulocitoza, anemie hemolitica sau aplastica;
manifestari dermatologice (exantem, exema), manifestari respiratorii (bronhospasm, exceptional
reactii anafilactoide). Tulburari ce tin de calea de administrare: manifestari usoare ce pot sa apara
la inceputul tratamentului - diaree, colici, balonari si dureri rectale.

Clafen, supozitoare
Indicatii: Administrarea sistemica: tratament de lunga durata in: poliartrita reumatsida,
spondilita anchilopsietica, poliartrita reumatsida juvenila, sindrom Reiter; artroze invalidante
insotite de dureri; tratament de scurta durata in: inflamatii acute articulare si abarticulare;
lombalgii, radiculite; artrita microcristalina; artrita gutoasa; dureri usoare si moderate, algii
musculare si osteoarticulare; cefalee de origine vasculara; dismenoree. Administrarea topica:
afectiuni inflamatorii si traumatisme ale tendoanelor, ligamentelor, muschilor si articulatiilor.
Edeme postoperatorii si posttraumatice. Administrarea conj.: inhibitia miozei in timpul chirurgiei
cataractei; inflamatia postoperatorie dupa chirurgia cataractei si alte proceduri chirurgicale;
prevenirea pre- si postoperatorie a edemului macular cistod asociat cu extractia cataractei si
implantarea de cristalin artificial; afectiuni inflamatorii neinfectioase ale polului anterior al
ochiului. Adjuvant in tratamentul local al inflamatiilor posttraumatice in leziuni penetrante si
nepenetrante.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la diclofenac sau la alte AINS. Ulcer gastric si duodenal
activ. Rectita sau rectoragii recente. Trimestrul al III-lea de sarcina si perioada de alaptare; IH
sau IR grava. In administrarea topica este CI in caz de leziuni cutanate.
Doze si mod de administrare: Administrarea sistemica. Intern: tratamentul de lunga durata:
initial 150 mg/zi, in 2-3 prize; trat. de intretinere: 75-100 mg/zi. Tratamentul de scurta durata:
150 mg/zi, fractionat in 2-3 prize. Intrarectal: 100 mg seara, ca doza unica sau ca ultima doza in
tratamentul zilnic. Copii 5-10 ani - 3 mg/kg/zi, in 2-3 prize; copii 1-5 ani - 1 mg/kg/zi, in 2-3
prize. Injectabil, profund intramuscular: adulti si copii peste 12 ani - 75 mg de 1-2 ori pe zi, max.
150 mg/zi. in cazul pacientilor in varsta dozele administratee vor fi calculate cu grija. In
administrarea topica tegumentara: 2-4 aplicatii/zi, la nivelul zonei afectate. Administrarea
intraoculara: Adulti: Preoperator: Minimum 5 x 1 pic. in cele 3 ore care preced interventia.
Postoperator: 3 x 1 pic. imediat dupa interventie si apoi 3-5 pic./zi, cat timp este necesar; alte
indicatii: 4-5 x 1 picaturi/zi, in functie de severitatea afectiunii.
Reactii adverse: Tulburari gastrointestinale: greata, varsaturi, diaree, epigastralgii, rareori
ulceratii gastrointestinale, sangerari digestive; reactii locale iritative la nivelul rectului. Reactii
alergice: eruptii cutanate, prurit, eritem multiform, dermatita exfoliativa, sindrom Stevens-
Johnson, necroliza toxica dermica, astm bronsic, edem Quinque, soc anafilactic. Sistem nervos:
cefalee, vertij, astenie, somnolenta, insomnie, anxietate, tulburari de memorie, dezorientare, stare
confuziva si alte tulburari psihice, convulsii, neuropatie periferica incluzand parestezii. Tulburari
de auz (tinitus, foarte rar surditate); tulburari ale senzatiei gustative. Aparat genitourinar:
tulburari renale, rareori proteniurie, valori crescute ale creatininei serice, sindrom nefrotic,
nefrita interstitiala, IR, oligurie, hematurie. Hematologice: leucopenie, agranulocitoza,
trombocitopenie, anemie feripriva sau hemolitica, depresie medulara. Tulburari metabolice:
hiperglicemie, glicozurie si hiperkalemie. Alte reactii: reactii de fotosensibilizare, cresterea
transaminazelor serice, edem; cazuri izolate de HTA, dureri toracice, palpitatii, impotenta. In
cazul administrarii topice pot aparea: Reactii locale: rar, manifestari alergice cutanate
pruriginoase sau de tip eritem localizat. Reactii de hipersensibilitate: dermatologice; respiratorii:
foarte rar apar crize de astm bronsic; generale: foarte rare reactii de tip anafilactic. Administrarea
local conj. poate produce: senzatie de arsura pasagera si/sau incetosarea vederii; rar, pot aparea
reactii de sensibilizare ca prurit, eritem, fotofobie.
Novocalmin, supozitoare
Indicatii: Tratamentul simptomatic al durerii de etiologii diverse (mai ales origine spastica), al
febrei ce nu raspunde la alte antipiretice.
Doze si recomandari: Adulti: oral 0,5-1 g de 1-2 ori/zi sau inj. i.m. 2-5 ml de 1-2 ori/zi sau
i.rect. 1-3 g/zi. Copii: oral 0,125-0,75 mg/zi, dupa varsta sau i.rect. 0,3-0,9 mg/zi.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la pirazolone si la AINS, antecedente de Agranulocitoza,
porfirie hepatica, deficienta congenitala in glucozo 6-fosfat-dehidrogenaza.
Atentionari: Prudenta in astm bronsic, infectii frecvente ale cailor respiratorii superioare, rinite
si rinosinuzite frecvente, teren atopic; interactiuni medicamentoase cu ciclosporina, alcool;
sarcina si alaptare.
Reactii adverse: Leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie, agranulocitoza, tulburari ale
functiei renale, manifestata prin oligurie, anurie, proteinurie si nefrita interstitiala.

Movalis 15 mg, supozitoare

Compozitie: Un supozitor contine meloxicam 15 mg si excipienti: grasimi solide de semisinteza
(Suppocire BP), hidroxistearat de macrogolglicerol.
Indicatii: Movalis este un antiinflamator nesteroidian recomandat in:
- tratamentul simptomatic al bolii artrozice dureroase (artroze, boala degenerativa articulara)
- tratamentul simptomatic al poliartritei reumatoide
- tratamentul simptomatic al spondilitei anchilozante
Contraindicatii: Hipersensibilitate cunoscuta la meloxicam sau la oricare dintre excipientii
medicamentului.
Exista posibilitatea sensibilitatii incrucisate cu acidul acetilsalicilic sau cu alte medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Movalis nu trebuie administrat bolnavilor cu astm bronsic, polipi nazali, edem angioneurotic sau
urticarie ca urmare a administreirii de acid acetilsalicilic sau alte AINS.
- insuficienta cardiaca severa
- ulcer gastro-duodenal activ sau recent/perforat
- boala intestinala inflamatorie activa (boala Crohn/enterita regionala sau colita ulceroasa)
- insuficienta hepatica severa
- insuficienta renala severa la pacienti netratati prin dializa
- sangerari gastro-intestinale evidente, sangerari recente cerebrovasculare sau alte afectiuni
hemoragice
- copii si adolescenti sub 15 ani
- sarcina si alaptare
Movalis este contraindicat in tratamentul durerilor locale postchirurgicale dupa implant de
bypass coronaro-arterial/suntare aorto-coronariana (CABG).
Reactii adverse: Reactiile adverse raportate in asociere cu tratamentul cu AINS au fost edemul,
hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca.
S-au raportat urmatoarele reactii adverse care ar putea fi legate de administrarea de Movalis.
Tulburari hematopoietice
Mai frecvent de 1%: anemie
Intre 0,1 si1%: tulburari ale numarului elementeior sanguine, incluzand formula leucocitara,
leucopenia si trombocitopenia. Administrarea concomitenta a unui medicament potential
mielotoxic, metotrexatin special, pare a fi un factor favorizant pentru aparitia citopeniei.
Tulburari ale sistemului nervos
Mai frecvent de 1%: stare confuziva usoara/ameteala, cefalee
Intre 0,1% si 1%: vertij, tinitus, somnolenta
Sub 0,1%: stare de confuzie si dezorientare, modificare de dispozitie
Tulburari oculare
Sub 0,1%: conjunctive, tulburari de vedere, inclusiv incetosarea vederii
Tulburari cardio-vasculare
Intre 0,1% si 1%: palpitatii, inrosirea fetei
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Sub 1%: aparitia crizei de astm la anumite persoane cu hipersensibilitate la acid
acetilsalicilic/aspirina sau alte AINS.
Tulburari gastro-intestinale
Mai frecvent de 1%: dispepsie, greata, varsaturi, dureri abdominale, constipatie, flatulenta, diaree
Intre 0,1 si 1%: tulburari tranzitorii ale parametrilor functiei hepatice (de exemplu cresterea
transaminazelor sau a bilirubinei), eructatii, esofagita, ulcer gastro-duodenal, sangerari gastro-
intestinale oculte sau macroscopice
Sub 0,1%: perforatie gastro-intestinala, colita, hepatita, gastrita. Este posibil ca sangerarea
gastro-intestinala, ulceratia sau perforatia sa fie letale.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Mai frecvente de 1%: prurit, eruptii cutanate
Intre 0,1 si 1%: stomatita, urticarie
Sub 0,1%: fotosensibilizare. Rareori pot sa apara reactii buloase, eritem multiform, sindrom
Stevens-Johnson, necroliza toxica epidermica
Tulburari renale si ale cailor urinare
Intre 0,1% si 1%: valori anormale ale parametrilor functiei renale (cresterea creatininei serice
si/sau ureei serice)
Sub 0,1%: insuficienta renala acuta.
Administrarea de AINS poate fi corelata cu tulburari de mictiune, inclusiv retentie urinara acuta.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Sub 0,1%: edem angioneurotic si reactii de hipersensibilitate imediata, ca si reactii
anafilactoide/anafilactice, incluzand soc anafilactic.
Mai frecvent de 1%: masa la locul injectarii
Intre 0,1 si 1%: durere la locul injectarii
Medicamente precum Movalis se pot asocia cu un risc usor crescut de aparitie a atacului de cord
("infarct miocardic") sau a accidentului vascular cerebral.
Mod de administrare: Boala artrozica: 7,5 mg pe zi. La nevoie, doza poate fi marita la 5 mg pe
zi.
Poliartrita reumatoida: 15 mg pe zi. In functie de raspunsul terapeutic, doza poate fi redusa la
7,5 mg pe zi.
Spondilita anchilozanta: 15 mg pe zi. In functie de raspunsul terapeutic, doza poate fi redusa la
7,5 mg pe zi.
La pacientii cu risc crescut de reactii adverse: tratamentul se incepe cu o doza de 7,5 mg pe zi.
La bolnavii cu insuficienta renala severa dializati: doza nu trebuie sa depaseasca 7,5 mg pe zi.
Deoarece posibilitatea aparitiei reactiilor adverse creste cu doza si durata tratamentului, trebuie
utilizata cea mai mica doza zilnica eficienta si cel mai scurt interval de timp posibil.
Adolescenti: Doza zilnica maxima recomandata adolescentilor este de 0,25 mg/kg.
Nu s-au stabilit inca doze pentru copii, de aceea medicamentul poate fi administrat numai la
adulti si adolescenti.
Doza zilnica maxima recomandata de Movalis este de 15 mg.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor.

Laxamag, supozitor
Indicatii: Constipatie; favorizarea evacuarii (in cazul hemoroizilor; pre- si postoperator;
pregatirea colonului pentru examene endoscopice).
Doze si mod de administrare: Adulti: 10 mg seara la culcare. Copii in varsta de 4 ani si peste: 5
mg.
Contraindicatii: Abdomenul acut chirurgical.
Atentionari: Administrarea concomitenta a antiacidelor (de exemplu, bicarbonat de sodiu)
trebuie evitata. Precautie in timpul primelor trei luni de sarcina si la copii sub 4 ani.
Reactii adverse: Boala laxativelor. Disconfort abdominal. Rar, leziuni anale.
 DOCUMENTAREA IN FARMACIE: CARTI SI REVISTE DE SPECIALITATE

*Farmacopeea Română – ediţia a X-a, Editura Medicală Bucureşti, 1998

*Supliment de Farmacopeea Română
*Nomenclatorul de produse farmaceutice de uz uman, ediţia în 2008
*Agenda medicală, ediţia 2007
*Revista „Farmacist.ro”
*Revista „Pharmakon”
*Tehnica farmaceutică
*MemoMed
*MedEx