Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
PERIOADA PREALFABETARĂ
2
Apoi, din ghiozdan se ivi o cutiuţă foarte frumos colorată care- i invită pe toţi
băieţii să se adăpostească în cămăruţele ei, pentru a nu se rătăci şi a nu cădea pe jos.
Aveţi şi voi în ghiozdan o asemenea cutiuţă? Arătaţi- o!
Cum se numeşte? Puneţi- o pe bancă!
Apoi, obiectele care au ieşit din ghiozdan au început să se prezinte în faţa Ancuţei.(
Învăţătorul le arată elevilor pe rând obiectele ).
─ Eu sunt ABECEDARUL şi vreau să te- nvăţ să scrii şi să citeşti, dar tu trebuie să
mă înveleşti frumos şi să mă ţii curat !
─ Şi pe mine trebuie să mă- nveleşti, că te- nvăţ să socoteşti! Zise matematica.
─ Şi pe noi trebuie să ne- nveleşti! Strigară caietele. Tu n- ai voie să ne- ndoi foile
la colţuri şi nici petele de cerneală nu ne plac deloc!
Creionul, băieţelul vesel, spuse sărind într- un picior:
─ Dacă vrei să scrii frumos, trebuie să ai grijă să fiu totdeauna bine ascuţit!
Mica şi grăsuţa radieră spuse:
─ Pe mine nu trebuie să mă foloseşti prea mult, căci mă voi face tot mai mică şi vei
rămâne fără mine!
Se prezentară apoi şi cele şase creioane colorate ( Elevii arată, pe rând, creioanele
care se prezintă ) .
─ Eu sunt creionul roşu şi colorez macul!
─ Eu sunt creionul albastru şi colorez cerul şi apa.
─ Eu sunt creionul galben şi colorez soarele!
─ Eu sunt creionul verde şi colorez frunzele!
─ Eu sunt creionul negru şi colorez un căţeluş!
─ Eu sunt creionul alb şi colorez ghiocelul!
Se prezentă la urmă şi băieţelul cel inteligent şi liniştit:
─ Eu sunt stiloul! Cu ajutorul meu vei învăţa să scrii! Dar, ţine minte! Dacă nu mă
vei folosi cu grijă îţi voi păta foile caietelor cu cerneală! Să fii atent!!!
Apoi, băieţeii şi grăsuţa radieră îşi ocupară locurile , în linişte, în cutiuţa frumos
colorată ( Elevii pun creioanele în penar în linişte ). Apoi, toate obiectele o zbughiră fără
zgomot în ghiozdan ( Învăţătorul îi învaţă să- şi aranjeze lucrurile în ghiozdan). Fermoarul se
închise şi fugi pe uşă afară.
Ancuţa s- a speriat aşa de tare, încât s- a trezit. Ce mult s- a speriat când a văzut
ghiozdanul aşezat cuminte pe scăunel, lângă pătuţ, unde- l pusese înainte de culcare!
( Elevii aşază ghiozdanul în bancă )
3
DE- A OBIECTELE
Varianta I :
Li se cere elevilor să aşeze frumos pe bancă toate obiectele din ghiozdan.
Învăţătorul spune:
a) Eu îl văd, îl văd! b) Eu îl văd, îl văd!
Stă pe bancă frumos pus, Stă pe bancă frumos pus,
Ridicaţi creionul sus! Ridicaţi abecedarul sus!
Învăţătorul va avea un pitic în mână, îl va ridica în sus, îl va înclina în faţa clasei şi,
schimbându- şi vocea, va zice:
─ Bună ziua, copii!
─ Bună ziua! răspund copiii.
─ Vreţi să ne jucăm împreună?
─ Da!
Piticul le poate propune elevilor diferite jocuri: „Eu spun una , tu spui multe”, „ Eu
spun multe tu spui una”, „ Să alintăm cuvintele”, „ Cuvinte prietene”, „ Cuvinte
certate”, etc.
CINE FACE?
Cine coase hainele? Cine conduce maşina?
Cine conduce avionul? Cine face pâine?
Cine vinde cărţi? Cine consultă bolnavii?
UNDE LUCREAZĂ ?
Unde lucrează croitorul?
Unde lucrează tipograful?
Unde lucrează librarul?
Unde lucrează bibliotecarul?
DE- A TELEFONUL
În cadrul lecţiilor în care se discută despre anotimpuri sau despre un anumit anotimp,
învăţătorul pregăteşte cîteva ilustraţii, pe care poştaşul le distribuie elevilor. Elevii desfac
plicurile, scot ilustraţiile, le observă cu atenţie ţi aţteaptă întrebările.
Învăţătorul spune:
─ Alo, Ileana, ce anotimp este la tine?
─ Este toamnă.
─ După ce ai recunoscut?
În funcţie de răspunsurile date, se formulează celelalte întrebări.
5
EXERCIŢII ONOMATOPEICE
A) Cine face aşa?
Ham! Ham! Bee! Bee! Muu! Muu! Miau! Miau!
Groh! Groh! Piu! Piu! Cotcodac! Cotcodac! Etc.
B) Cum face?
Pasărea, cocoşul, gâsca, raţa, pupăza, cucul, calul, vaca, oaia, porcul, maimuţa, ploaia,
vântul,toba, clopoţelul, etc.
C) Cine este?
Oac! Oac! Chiţ! Chiţ! Mor! Mor! Guiţ! Guiţ! Etc.
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ
„ Scara are trei trepte rupte.”
„ În tâmplăria unui tâmplar s- a întâmplat o întâmplare.”
„ Şase sape late
Şi- ncă şapte sape late.”
„ Un vultur stă pe pisc
Cu un pix în plisc.”
GHICEŞTE OBIECTUL !
Jucătorii trebuie să ghicească numele unui obiect ales de conducătorul jocului, fără a- l
putea vedea, având voie să pună 3 întrebări despre obiectul ce trebuie identificat.
Jucătorul care ghiceşte obiectul, conduce jocul în continuare.
CE S-A SCHIMBAT ?
Acest joc permite trecerea de la o atenţie instabilă, atrasă de culori, formă şi mişcare,
la o atenţie voluntară.
Pe o masă sau pe catedră sunt aşezate câteva obiecte cunoscute de copii ( un ceas, o
radieră, o piesă de şah, o monedă, un pahar, o frunză, etc. ) .
Obiectele vor fi acoperite. La comandă, obiectele vor fi descoperite, copiii fiind lăsaţi
să le privească cu atenţie timp de 1 minut, după care vor fi din nou acoperite. Li se cere să- şi
amintească şi să denumească obiectele văzute. Pentru fiecare obiect denumit corect, se
acordă 1 punct.
Jocul poate fi continuat.
Varianta I :
În timp ce copiii se întorc cu spatele, se ascund 2- 3 obiecte. Cele rămase li se arată din
nou, tot timp de 1 minut, după care li se cere să indice denumirea obiectelor care lipsesc.
Pentru fiecare răspuns bun primesc 1 punct; pentru fiecare greşeală pierd 1 punct.
Varianta a II – a :
La numărul obiectelor existente se adaugă 3- 4 obiecte, copiii fiind puşi să le
recunoască.
6
PĂSĂRI CĂLĂTOARE
Este un joc de atenţie. Li se citeşte copiilor o scurtă istorioară.
PĂSĂRI CĂLĂTOARE
de Lucia Mantu
În ţara noastră, iarna e aspră. Spre sfârşitul verii, păsările se pregătesc de plecare.
Gâzele mor sau se ascund. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Trebuie să plece. Dar:
Vrăbii, sticleţi, pitulici
Zic: „ Noi rămânem aici !”
Şi rămân, căci se mulţumesc şi cu seminţe şi firimituri. Iar cu frigul s- au deprins de
bine, de rău.
Într- o bună dimineaţă, vezi pe cer nişte puncte negre. Pleacă în stoluri cocorii. În
frunte zboară cel mai voinic cocor. Când osteneşte, altul îi ia locul.
Rândunelele se adună de asemenea în stoluri. Stau la sfat pe sârmele de telegraf.
Rândunelele bătrâne le spun celor tinere:
─ Vine frigul şi trebuie să ne pregătim de plecare, să nu ne apuce vremea rea.
Nici gâştele, nici răţuştele sălbatice nu mai au de ce sta lângă lacurile îngheţate. Nu
vor mai găsi peştişori.
Păsările călătoare pleacă în stoluri. Cu cât se unesc mai multe păsări tinere şi bătrâne,
cu atât e mai bine, căci drumul lor lung e plin de primejdii. Nu se ştie niciodată de unde
apare duşmanul. Dacă sunt multe, înseamnă că sute de ochi pândesc duşmanul şi sute de
ciocuri sunt gata să înfrunte atacul. Care dintre păsări îl vede cea dintâi pe duşman, scoate
îndată un piuit, un ţipăt. La semnalul acesta, întregul stol se împrăştie, ca astfel să atace din
mai multe părţi duşmanul. În stol este o lege: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” .
După audierea povestioarei, învăţătorul spune:
─ Pleacă, pleacă, pleacă, cine pleacă?
─ Care păsări zic: „ Noi rămânem aici!” ?
─ Zboară, zboară! Cine zboară?
7
Cine ştie cuvinte noi ?
Să compunem cuvinte !
8
Jocul cuvintelor
Scop: - activizarea vocabularului , dezvoltarea rapidităţii în deprinderea de a scrie
corect
Învăţătorul certe elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să scrie în caiete
cuvinte cu sens opus .
Exemplu : mare - mic
frumos - urât
vesel - trist
tânăr - bătrân
După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe asemenea
perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le citeşte , fiind declarat căştigător .
9
foc leu şină temă cade
Cuvântul interzis
Scop : - activizarea vocabularului , dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei ;
Sarcina didactică : - formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis ;
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la întrebările
învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit ,
ci să se găsească alte formulări , care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă .
Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis .
După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că
pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire . Dacă se consideră necesar
înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându – se 1-2 exemple de răspunsuri în
care să nu fie inclus cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în
răspuns un anumit cuvânt .
a) Cuvântul interzis “ a doua ”
Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?
Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .
Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ?
Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .
Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?
Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care
suntem noi acum .
b) Cuvântul interzis “ primăvara”
Întrebare : - Când se topeşte zăpada ?
Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii .
Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ?
Răspuns : - Când se topeşte zăpada .
Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ?
“ Primăvară , primăvară,
Vino iar la noi în ţară ! ”
Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .
Întrebare : - Când vin păsările călătoare ?
Răspuns : - Când încep să înflorească pomii .
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfârşitul jocului vor fi
evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie .
10
Cei mai isteţi !
Scop: - verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre genul ( numărul )
substantivelor , activizarea vocabularului , consolidarea deprinderilor de coordonare a
mişcărilor .
Sarcina didactică : - găsire unor substantive de un anumit gen ( număr ) indicat de
conducătorul jocului .
Material didactic : - o minge mică sau un obiect ce poate fi prins uşor de copii .
Jocul se desfăşoară pe grupe de câte 8 – 10 elevi care vor fi chemate pe rând în spaţiul
din faţa clasei . Grupa va forma un cerc în jurul învăţătorului. Acesta va explica elevilor că
va arunca mingea către un anumit elev care după ce a prins-o , are la dispoziţie 4 secunde
pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen îl va anunţa învăţătorul .
Jocul începe . Învăţătorul spune :
“ Pentru ca răspunsurile voastre să fie bune , trebuie să prindeţi mingea , să daţi un
exemplu corect , să vă încadraţi în timp şi să-mi aruncaţi mingea înapoi . Orice neatenţie
atrage după sine eliminarea din joc . Începem cu substantive de genul feminin ” , după care
aruncă imediat mingea către un elev . Dacă răspunsurile acestuia respectă regulile stabilite ,
rămâne în joc , iar în caz contrar trece în bancă şi jocul continuă tot aşa până rămân 2-3
elevi . Se anunţă încetarea , iar elevii rămaşi în joc trec într-o parte . Se procedează identic şi
cu celelalte grupe , iar în final se va forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi . Se
procedează şi cu ei la fel până rămân 2-3 din ei . Pe aceştia învăţătorul îi va felicita .
Se recomandă ca după primul joc învăţătorul să încredinţeze sarcina de conducător pe
rând câte unuia din elevii selecţionaţi şi să schimbe genul substantivelor spuse de către
elevi .
Tot în acest mod se poate proceda în alte zile , pentru a cee copiilor să răspundă cu
singularul ( sau pluralul ) substantivelor ori cu substantive articulate ( sau nearticulate ) .
Cum se spune ?
Scop: - îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin
reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .
Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens figurativ .
Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite
expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată
expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ .
Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu )
Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )
. . . . . . ca plumbul . ( greu )
Se dau copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din
paranteuă şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din
propoziţii pentru exemplificare . ( A văzut negru în faţa ochilor . )
Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor ( timpul va fi acordat în
funcţie de numărul exemplelor de pe tablă , cca 3 minute pentru fiecare exemplu ). După ce
fiecare elev şi-a scis numele pe foaie , se descoperă exemplele şi jocul începe . Elevii vor
11
copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite . După
expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de către învăţător sau de un elev şi se
apreciază în colectiv . Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct , iar cele
greşite sau necompletate nu se punctează . Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum
de puncte .
Să completăm propoziţia !
Scop: - formarea deprinderii de a completa propoziţii când le lipseşte subiectul sau
predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat .
Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau predicatele .
Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit . Cine va
completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi
punctat .
Exemplu : ( Cine ? )
. . . . . . merge la şcoală . ( elevul )
. . . . . . coase haina . ( croitorul )
. . . . . . stopeşte floarea . ( grădinarul )
. . . . . . face mâncare . ( bucătarul )
( Ce face ? )
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa . ( merge )
Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie )
Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară )
Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde )
Unde ?
Scop : - verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă , dezvoltarea
atenţiei , a gândirii , a imaginaţiei .
Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepoziţiilor: pe ,
în , la , sub , după , lângă , cu , între , peste , până , spre .
Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi
( A şi B ).Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date elevii nu au voie să
repete prepoziţia .
Se scriu 6 prepoziţii pe tablă , după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună
un cuvânt care să denumească un obiect , aparat , animal etc. Cuvântul este preluat de
membrii grupei A . Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă
cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă . Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1
punct , se scade unul dacă este greşit . Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei
A , după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B ( după ce s-au inversat sau
imtrodus prepoziţii noi ) . O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta .
Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim .
Exemplu : -grupa B a spus cuvântul “ maşină ”. Membrii grupei A vor putea formula
propoziţii de tipul următor :
Maşina este în garaj .
O maşină se află pe stradă .
12
Merg cu maşina spre Cluj .
Patru maşini sunt trase lângă garaj .
A trecut cu maşina peste trambulină .
Stau în maşină până vii tu .
Cuvinte perechi
„Ţomanpant”(clasa a IV-a,Geografie)
13
Sarcina didactică : verificarea cunostintelor geografice
Reguli de joc : la stabilirea unui interval de timp se opreste jocul si se verifica
punctajul.
Elemente de joc : mişcarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea.
Desfăşurarea jocului : Se pot juca doi sau mai multi elevi. Fiecare dintre ei are o
foaie pe care scrie mare ţomapant si intre litere trage cate o linie pana in josul paginii. Elevii
isi aleg o litera cu care sa scrie, apoi incep jocul. La litera „ţ”din cuvantul ţomapant scriu ţări
cu litera pe care au ales-o. La litera „o” scriu orase, la „m” munti, la „a” ape, la „p” plante, la
al doilea „a” animale, la „n” nume, iar la „t” totalul de puncte care se calculeaza astfel:
- pentru un cuvant identic cu cel al colegului se pun 5 puncte,
- pentru cuvinte diferite cu cele ale colegului se pun 10 puncte.
Castiga cel care la sfarsit are mai multe puncte.
Scara cuvintelor
Scopul jocului este consolidarea despărțirii cuvintelor în silabe, precizarea
vocabularului. Conducătorul jocului scrie o silabă de început. Ea trebuie să fie completată cu
alte silabe, astfel încât să se obțină cuvinte care conțin 3-4 silabe.
Ma-ca-ra-ua - ma-ca-ra/
ma: ma-ma /
14
Regulile jocului: Elevii sunt împărţiţi pe grupe. Câştigă grupa care îşi
aminteşte cele mai multe obiecte.
Elemente de joc : surpriza, aplauze şi recompensa.
Material didactic: tavă, 20 de obiecte, o bucată de pânză, hârtie şi creioane pentru
a scrie ce-şi amintesc.
Capodopere
“Găseşte propoziţia”
15
“Scara cuvintelor”
„ŞOSETA”
Fără ca elevii să vadă ce faceţi , puneţi într-o şosetă , o furculiţă , o minge, un creion, o
guma sau orice alt obiect mic . În timpul orei , daţi şoseta elevilor . Fiecare elev are la
dispoziţie 10 secunde pentru a o pipăi . După aceea , fiecare elev notează ce crede că sunt
obiectele din şosetă . Elevii spun unii altora ce cred că se află în şosetă , după care puteţi să
le arătaţi conţinutul acesteia .Câştigă elevul care a scris cât mai multe obiecte din şosetă. Se
poate repeta cu alte obiecte în şosetă, puse de cel care a câştigat.
„GHICITORUL”
Elevii stau în cerc . Unul dintre ei , ” Ghicitorul ” , părăseşte încăperea . Cei rămaşi
în cerc aleg un conducător de joc . Ori de câte ori conducătorul de joc face o mişcare ,
ceilalţi trebuie să-l imite .Astfel , de exemplu , dacă acesta îşi scarpină nasul, toţi elevii
trebuie să şi-l scarpine de asemenea . ” Ghicitorul ” se întoarce în încăpere . Conducătorul
de joc face diferite mişcări , pe care ceilalţi le imită foarte repede . ” Ghicitorul ” trebuie să
încerce să ghicească cine este cel care le comandă celorlalţi mişcările . Dacă ghiceşte
corect , ” Ghicitorul ” numeşte persoana care l-a dat de gol pe liderul jocului . Acea
persoană devine următoul ” Ghicitor ” .
„CREIOANELE”
Trei elevi , ”Căutătorii” , părăsesc încăperea. Clasa alege un loc din încăpere unde
este ascuns un creion . ” Căutătorii” se întorc în încăpere şi încearcă să localizeze creionul .
Elevii din clasă bat din palme cu atât mai tare cu cât ” Căutătorii” se apropie mai mult de
locul respectiv . Elevii bat din palme cu atât mai încet cu cât ”Căutătorii” se îndepărtează
mai mult de ascunzătoare . Clasa continuă să bată din palme până când creionul este găsit .
„SĂ NE CUNOAŞTEM!”
„OCHIUL MAGIC”
Unul dintre elevi este ales să fie ” Ochiul ” . Elevul se uită prin clasă , localizează un anumit
obiect şi notează culoarea acestuia . Fiecare elev din clasă trebuie să fie în stare să vadă acest
obiect . ” Ochiul ” spune : ” Văd culoarea ... ” şi numeşte această culoare . Restul clasei
încearcă să ghicească ce obiect a localizat ” Ochiul ” ; cel care ghiceşte corect devine noul ”
Ochi ” .
„ ŞI MIE...!”
Participanţii stau în cerc aşezaţi pe scaune (sau în băncile lor). Conducătorul jocului le spune
că urmează să-şi exprime pe rând, cu glas tare, o anumită preferinţă. De exemplu: mie îmi
plac prăjiturile cu nucă. Toţi cei care împărtăşesc această preferinţă strigă ŞI MIE!! şi fug să
se aşeze în poala acestuia, unul peste celălalt. Revin apoi la locurile lor, aşteptând următoarea
preferinţă. Conducătorul de joc se va schimba. I se va spune la ureche să strige şi mâncăruri
neplăcute(pateu de melci, cornuri cu furnici, gem de nuci etc.). Distracţia va fi garantată.
Jocul se poate desfăşura şi în aer liber, stând pe iarbă.
„LINIA BUCLUCAŞĂ”
Atinge…
Litera (sau cifra)! – când treceţi la învăţarea unei litere/cifre noi, puteţi să verificaţi
dacă elevii şi-au însuşit-o corect jucând acest joc. Eu lipesc pe lambriuri sau pe dulapuri
multe litere, mari sau mici, de tipar sau de mână, iar copiii se distrează foarte tare căutând
litera solicitată. Merge jucat şi cu silabe sau cuvinte monosilabice sau… după cum va
îndeamnă imaginaţia.
Raspunsuri asteptete :cu paltoane groase, caciulite pe cap, manusi, cu patine, saniute,
bulgari de zapada, skiuri, snwbord etc
19
Ghicitori
RAZELE SOARELUI
20
CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ!
Eu cere
El
Ea cerem
Noi
Ei cer
Tu
Ele ceri
Săculeţul cu poveşti
Locul: sala de clasă
Materiale: cartonaşe cu fragmente din poveşti,un săculeţ de pânză
Desfăşurarea: Jucătorii(grupaţi pe echipe) sunt puşi să tragă din săculeţ cartonaşe şi să
recunoască poveştile din care fac parte fragmentele.Fiecare răspuns corect se notează cu 10
puncte. Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte.
Citeşte şi ghiceşte!
Locul:sala de clasă
Desfăşurare: Conducătorul jocului scrie pe tablă o listă de autori de texte literare.(ex:Vasile
Alecsandri, Mihai Eminescu,Ion Creangă ,Petre Ispirescu,George Topârceanu). Alături sunt
trecute titlurile a cinci opera ale autorilor respectivi sau ale altor scriitori,pentru derutare.
Jucătorii trebuie să unească autorul cu opera sa ,prin săgeţi. Fiecare răspuns corect este notat
cu 10 puncte,fiecare greşeală,penalizată cu 5 puncte. Câştigă cel care acumulează cel mai
mare punctaj.
Joc de dicţie
Locul: sala de clasă
Materiale: fişe cu exerciţii de dicţie.
21
Desfăşurarea: Conducătorul jocului împarte jucătorii în echipe şi pregăteşte fişele.Se trage
le sorţi echipa care începe.Un jucător citeşte.La prima greşeală este oprit,iar fişa o preia un
coechipier.Câştigă echipa care are cele mai puţine greşeli şi care termină prima.
Exemple de texte:
Am un pix
Pe un pisc.
Capra crapă
Piatra-n patru.
Stana şi Stan au
Un caftan în castan.
22