Gz6>

ANALIZA CONCEPTUALA SI OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR

*Inainte de a efectua masurarea, tb asigurata indeplinirea a doua operatii esentiale: analiza

conceptuala si operationalizarea conceptelor, pt a asigura relevanta studiilor efectuate

Principala concluzie la cele prezentate de colega mea este aceea ca masurarea poate sa
devina parte integranta a unui proiect de cercetare numai daca este precedata de 2 operatii
esentiale: analiza conceptuala si operationalizarea conceptelor. Daca acestea nu sunt efectuate,
datele numerice raman nesimnificative si nu pot fi utiliyate cirect in analiza si interpretarea
fenomenelor studiate.

Dupa cum s a mai aratat, in cercetarea educationala se lucreaza rareori cu realitati brute. Cel
mai frecvent se lucreaza cu o realitate prinsa in concepte. Obiectul cercetarii nu este niciodata
alcatuit doar din realitatea asa cum este, ci din realitatea asa cum stim sau credem ca este.

*Analiza conceptuala si operationalizarea conceptelor reprezintă operatii absolut necesare prin

care obiectul cercetarii si al masurarii dobandesc statut de obiect epistemic.

obiect epistemic -fragment din realitate obiectiva sau subiectiva care este supus cunoasterii.

Limbaj, concept si fapt empiric

*Necesitatea analizei conceptuale si operationalizarii conceptelor, ca baza a masurarii si ca etapa
obligatorie pt o masurare corecta

Efectuarea analizei conceptuale si operationalizarii conceptelor, ca baza a masurarii si ca etapa

obligatorie pt o masurare corecta, este necesara fiind sustinuta de argumente care tin de natura
limbajului si a conceptelor pedagogice:

1. Limbajul pedagogic nu are precizia si unitatea de semnificatie necesare unei masurari exacte.
2. Realitatea educativa permite conceptualizari diferite, a. î. Acelasi fenomen poate avea
semnificatii diferite, in functie de pozitia persoanelor interesate in studierea lor.

Vom lua ca punct de reper termenul de succes, respectiv insucces scolar. Conf dictionarului de
pedagogie din 1979, se constata ca aceeasi notiune exista pt 2 termeni diferiti: cel de reusita scolara
si cel de esec scolar. Pt termenul de succes scolar dictionarul trimite la cel de reusita scolara, iar pt
cel de insucces scolar se trimite la esec scolar. , acesta din urma fiind considerat sinonim si cu cel de
nereusita scolara. Iata cum, pt aceeasi notiune, sunt folositi intr-un caz 2 termeni (pt succes scolar),
iar in celalat caz 3 termeni (pt insucces scolar). Dintre acestia, in mod efectiv dictionarul defineste
doar 2 termeni, cel de reusita si esec, pt ceilalti facandu-se trimitere la acestia 2. Dictionarul opteaza
astfel pt a desemna 2 poli (pozitiv si negativ) ai succesului, respetiv insuccesului scolar pt 2 termeni
(reusita vs esec), care dpdv lingvistic, nu se afla inre o relatie stricta de antonimie. Astfel, in
dictionarul citat, reusita scoalra este definita ca obtinerea unui inalt randament in educatie, cu
precizarea ca ea nu pp doar obtinerea unor calificative mari, ci si integrarea in grupul scolar, iar
esecul scolar este definit drept lipsa de randament in activitatea de edcatie. Acest fel de definitii sunt
f greu de folosit intr o operatie cu un nivel de rigoare si precizie cum este cel cerut de masurare.
Limbajul pedagogic, fiind construit pe un limbaj comuneste unul conotativ. Imprecizia termenilor
este una din cauzele principale ale nevaliditatii masurarii. Astfel, analiza conceptuala si definirea
precisa a termenilor utilizati constituie o CONDITIE ESENTIALA pt o masurare corecta si semnificativa.

Analiza conceptuala

*este actiunea de precizare a semnificatiei continutului informational al termenilor folositi,

*instrumentul principal al acestei operatii este definitia nominala, care are rolul de a evita
transferul de opinii subiective in notiunile folosite.

Operationalizarea conceptelor

*consta in efectuarea operatiilor empirice necesare trecerii din planul teoretic al conceptelor
nominale in planul cercetarii concrete, prin intermediul conceptelor operationalizate.

Definirea nominala si cea operationala a conceptelor sunt operatii interdependente. Ele fac parte din
etapa de proiectare a cercetarii. Daca definitia nominala este pur teoretica, cea operationala are
dependente empirice, facand coneiunea intre planul teoriei si cel al realitatii empirice. Rezultatul
combinat al acestor operatii il constituie conceptele operationalizate.

*reprezinta ansamblul etapelor, proceduriloe si tehnicilor prin care un concept este pus in realitate
directa cu realitatea empirica.

*Conceptele operationalizate – categorie specifica de concepte, ce permit identificarea si

investigarea concreta a realitatii.

Atributul de operational se dobandeste ca urmare a definitiei operationale, prin intermediul

careia sunt precizate operatiile si criteriile pe baza carora sunt retinute obiectele si fenomenele reale
ce apartin clasei reflectate de concept. Operationalizarea se aplica oricarui concept, in masura in
care este posibil ca acesta sa fie utilizat in investigarea concreta a realitatii.

Etapele operationalizarii unui concept dupa modelul lui Paul Lazarfeld:

*Reprezentarea imaginata – faza intiala in care cercetatorul construieste o imagine globala a
obiectului

* Specificarea conceptului – sunt detasate si analizate componentele conceptului inital.

*Alegerea indicatorului – sunt stabilite, pt fiecare dimnensiune, aspectele observabile si se

definesc indicatorii relevanti

* Etapa de formare a indicilor – stabilirea unei masuri unice

Evolutii in teoria si practica operationalizarii

*Schema generala a operationalizarii propuse de Lazarsfeld este una dintre rpimele teoretizari ale
constrctiei variabilelor ca paradigma a cercetarii concrete si ca baza metodologica a generalizarii
empirice.

Dintre ameliorarile aduse ulterior paradigmelor referitoare la operationalizarea

conceptelor sunt de mentionat:

*O mai mare atentie acordata analizei conceptuale ca premise a operationalizarii, menita

sa mentina o permananeta relatie intre faptul empiric si teoria stiintifica si sa depaseasca limitele
operationismului

*imbinarea operationalizarii cu conceptualizarea, ca proces prin care datele empirice

dobandesc semnificatii conceptuale

*dezvoltarea tehnicilor de operationalizare a structurilor latente de identificare si

depasirea viziunii restrictive care identifica operatorul cu observabilul

* largirea sferelor de aplicare a paradigmei operationalizarii conceptelor dinspre sociologie

spre celelate stiinte socio umane.

Algoritmul minimal al operationalizarii

Algoritmul practic al operationalizarii este alcatuit dintr-o succesiune de operatii interdependente
care cuprinde:analiza conceptuala si definitia nominala a conceptului, stabilirea dimensiunilor,
stabilirea indicatorilor empirici si analiza acestora.

*Analiza conceptuala – operatie prin excelenta teoretica, cu rol de a evidentia si retine notele
esentiale pt caracterizarea elementelor ce fac parte din clasa conceptului analizat.

*Definitia nominala – operatia care materializeaza analiza conceptuala, cu rolul de a specifica

sensurile in care sunt folosite conceptele in cadrul cercetarii pe baza analizei bibliografiei de
specialitate.

Definitia nominala este o operatie necesara, insa nu si suficienta intract desi prin aceasta s a
specificat intelesul termenilor, nu se dispune inca de suficiente precizari privind diferitele aspecte ale
realitatii educationale ce pot fi identificate empiric. Este necesara deci continuarea demersului prin
despicarea conceptului in aspecte sau dimensiuni care sa il apropie de realitatea concreta.

*Stabilirea dimensiunilor – prin care conceptul este conectat cu realitatea care se cerceteaza,
reprezentand primul pas spre concretizarea temei de cercetare. Dimensiunile sunt de fapt tot
concepte subordonate conceptului de baza ce formeaza spatiul dimensional care poate fi mai larg
sau mai restrans, in functie de complexitatea conceptului.

*Stabilirea indicatorilor empirici – prin care fiecare dimensiune devine identificabila in realitatea
cercetata. Indicatorii sunt modurile de manifestare concreta si observabila a realitatii cercetate
(comportamente, opinii, actiuni). Corectitudinea si relevanta sistemului de indicatori este decisiva
pt valoarea intregii cercetari.

* Analiza indicatorilor – operatie prin care sunt studiate relatiile dintre indicatori si dimensiunile
indicate pe de o parte si dintre indicatori si realitatea empirica pe care acestia o reprezinta, pe de
alta parte.

- necesara deoarece indicatorii nu sunt entitati fixe si omogene, ci realitati

dinamice si variate, care evolueaza in timp.

La intersectia dintre aceste planuri se constituie indicatorii generali sau sintetici, care reprezinta deja
generalizari empirice, marcand trecerea de la etapa de proiectare a cercetarii la etapa de cercetare
propriu zisa.

Sa pp ca tema unei cercetari privind influenta statusului socio profesional al familiei asupra
succesului vs insuccesului scolar al copiilor. Se porneste de la definitia nominala a termenului de
status socio profesional. In urma studierii bibliografiei, statusul socio profesional desemneaza pozitia
detinuta de familie in cadrul comunitatii sociale. Desi necesara, acveasta def nu este suficienta, iar pt
a deveni operational, conceptul tb concretizat prin specificarea dimensiunilor ce vor fi
studiate:nivelul studiilor, ocupatie, venituri, coponenta fam, etc. Precizarea dimensiunilor apropie
mult conceptul de realitatea empirica, insa tb identificati indicatorii empirici ai fiecarei dimensiuni.
De ex, pt nivelul studiilor, se pot folosi urmatorii indicatori: scoala generala, scoala profesionala,
liceu, invatamant superior, etc. In cazul dimensiunii venituri, aceasta este ea insasi un concept care
trebuie, la randul ei, operationalizar. Se poate opta pt urmatoarele subdiviziuni: nivelul veniturilor,
sursa, natura venituriloe, destinatia lor.