Elemente de limbă latină și de cultură romanică.

Clasa a VII-a,

Editura Art Klett

Modele de planificări calendaristice anuale. Argument

Demersul flexibil propus de manualul Art Klett este completat de aceeași flexibilitate în ceea ce privește alocările orare pentru planificarea calendaristică anuală.

Propunem două variante de planificare, cu avantaje ușor diferite:

VARIANTA 1
Avantaje:

 împarte „matematic” cele trei unități de învățare ale manualului astfel: unitatea I – semestrul I; unitățile II-III – semestrul al II-lea; acest aspect încadrează etapele de

predare într-un tipar ușor de reținut/urmărit prin raportare la structura anului școlar 2019-2020;

1
  pune un accent mai mare pe prima unitate de învățare (10 ore pentru primele 4 lecții, o medie de 2,5 ore/lecție): permite, așadar, un ritm mai lent de predare – învățare

– evaluare pentru prima parte a manualului sau un timp mai îndelungat pentru dezvoltări/aprofundări, în funcție de particularitățile clasei de elevi;

 acordă 2 ore pentru proiectul aferent semestrului I (investigația Cezarii), ceea ce presupune un câștig pentru autoevaluare/interevaluare și feedback consistent din

partea profesorului;

 păstrează în semestrul al II-lea o lecție de 3 ore (Columna Traiani), dar profesorul poate opta ca (și) cealaltă lecție pentru care introducerea manualului (v. pag. 5)

recomandă 3 ore, Dei et homines, să fie de 3 ore, eventual incluzând ultimul proiect în cadrul acesteia;

 sunt prevăzute 2 ore la dispoziția profesorului (câte una pe semestru).

VARIANTA 2
Avantaje:

2
 se concentrează pe alocări orare relativ egale pentru fiecare lecție în parte și respectă integral recomandările din introducerea manualului (v. pag. 5) referitoare la

numărul de ore alocat lecțiilor „de vârf” – toate cele trei lecții în această situație (2, 6 și 9) au alocate câte 3 ore, iar celelalte, câte 2 ore;

 chiar dacă a doua unitate de învățare este segmentată (o lecție în semestrul I, iar celelalte trei în semestrul al II-lea), nu este afectată coerența tematică și funcțională;

lecția 5 (Imperatores) este concepută în manual ca o lecție de trecere între prima și a doua unitate (chiar dacă, formal, este inclusă în a doua) – mai mult, aceasta

servește perfect proiectului propus: investigația Cezarii se va putea realiza mai eficient, folosind informațiile din lecția 5;

 evaluarea sumativă a primei unități este plasată mai devreme de finalul semestrului, ceea ce constituie un avantaj pentru elevi;

3
  ultima oră a lecției 9 (Dei et homines) este prevăzută după vacanța de primăvară, aspect bine-venit, întrucât aceasta poate constitui o lecție în sine, de fixare și

consolidare, referitoare la valori și, totodată, o recapitulare utilă pentru proiectul unității a III-a;

 sunt prevăzute 2 ore la dispoziția profesorului (câte una pe semestru).

Anul şcolar 2019 – 2019 are 35 de săptămâni de cursuri.

Semestrul I: 15 săptămâni (I – XV): cursuri: 09.09.2019 – 20.12.2019
Anul școlar 2019 – 2020 Număr total de ore pe semestrul I: 15 ore
Semestrul al II-lea: 20 de săptămâni (XVI-XXXV) – cursuri: 13.01.2020 – 03.04.2020;
22.04.2020 – 12.06.2020
Număr total de ore pe semestrul al II-lea: 20 de ore

Unitatea de învățământ: _________________________________________

Număr total de ore pe an școlar: 35 de ore

Profesor: ____________________________________________________

Aria curriculară: Limbă și comunicare Programul național „Școala altfel“ a fost planificat, în acest document, în săptămâna

XXVI: 30 martie – 3 aprilie 2020.

4
Disciplina de învățământ: Elemente de limbă latină și de cultură romanică.

Clasa a VII-a
Număr de ore pe săptămână: 1 oră

Manualul utilizat: Elemente de limbă latină și de cultură romanică. Clasa a VII-a

Autori: Alexandru Dudău, Simona Georgescu, Theodor Georgescu,

Editura Art Klett, București, 2019

VARIANTA 1

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

1. Receptarea adecvată a elementelor lingvistice esențiale ale limbii latine prin raportare la limba română și la alte limbi romanice/moderne

5
 1.1 Identificarea unor elemente esențiale ale limbii latine în diverse contexte

1.2 Utilizarea elementelor lexicale și gramaticale într-o varietate de contexte, în limba latină și în limba română/alte limbi romanice/moderne

2. Valorificarea elementelor de limbă, cultură și civilizație greco-romană în dezvoltarea personalității și în asumarea identității socioculturale

2.1 Identificarea unor locuri, fapte, personaje, procese și concepte definitorii pentru civilizația romană

2.2 Identificarea unor modele culturale clasice relevante pentru reprezentarea lumii

2.3 Integrarea faptelor de cultură și civilizație romană în actualitate

6
ACRONIME UTILIZATE ÎN PLANIFICARE (cu referire la programa școlară)

ELL – domeniul de conținut Elemente de limbă latină

ECGR – domeniul de conținut Elemente de civilizație greco-romană și de cultură romanică

VGR – domeniul de conținut Valori greco-romane perene

Semestrul I

Unitatea de Conţinuturi Număr Săptămâna

învăţare de ore
Competențe Observații

specifice

7
 1 I

Prezentarea disciplinei de învățământ, a programei școlare și a manualului

I. Roma – 1.1 2 II – III

caput mundi 1.2
2.1 Lecția 1 – Ulpia Traiana Sarmizegetusa
2.2
2.3
ELL
 straturile lingvistice ale limbii române; stratul latin

 alfabetul latin; scrierea și pronunțarea

 text de inițiere (Latine dicta)

ECGR

 originile poporului român și ale limbii române; procesul de romanizare

8
 3 IV – VI

Lecția 2 – Roma

ELL

 sistemul cazual în limba latină și română

 cazurile nominativ și acuzativ, singular

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 verbul esse – indicativ prezent
 familii de limbi – limbile indo-europene; etimologia
ECGR
 poporul roman (sinteză)
 statul roman – epocile (sinteză)

 mituri fondatoare și eroi fondatori: copilăria lui Romulus și Remus; întemeierea

Romei
 colinele Romei
 simboluri romane: acvila (vulturul), lupoaica
VGR
 cultura legii

9
 2 VII – VIII

Lecția 3 – Forum Romanum

ELL

 terminațiile verbale pentru persoana a III-a, singular și plural

 structura cuvântului; evoluția în limbile moderne

 text aplicativ (Latine dicta)

 limba latină și limbile romanice

ECGR
 forme de organizare comunitară: forul
 republica romană: societatea; statul republican
 Senatus populusque Romanus
 text aplicativ (Mysterium)
VGR
 dialogul/dezbaterea
 responsabilitatea
 respectul pentru celălalt; coeziunea socială, civică

10
 3 IX – XI

Lecția 4 – Colosseum

ELL

 conjugările verbului în limba latină și în limba română

 partea fixă a verbului (tema)

 terminațiile verbale pentru toate persoanele și ambele numere

 indicativul prezent (conjugările I – IV)

 rolul cuvântului în enunț și context

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

ECGR

 sfârșitul republicii – spre Roma imperială

 personalități romane: Caius Iulius Caesar

VGR
 binele personal/public; gloria
 modele estetice în artă – arhitectura: Colosseum
EVALUARE SUMATIVĂ 1 XII

11
 2 XIII – XIV

PROIECT (INVESTIGAȚIE): Cezarii

1 XV

Oră la dispoziția profesorului

TOTAL DE ORE PE SEMESTRUL I 15

Semestrul al II-lea

Unitatea de Conţinuturi Număr Săptămâna

învăţare de ore
Competențe Observații

specifice

12
II. Roma, o 1.1 2 XVI – XVII
cetate a 1.2
2.1 Lecția 5 – Imperatores
culturii 2.2
2.3
ELL

 cazurile genitiv și dativ în limba latină și în limba română (sinteză)

 structura substantivului: partea fixă (tema) + terminațiile cazuale

 genitivul singular
 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 lexic: istoria cuvintelor – diferența dintre moștenire și împrumut

ECGR
 Imperiul Roman; puterea imperială (sinteză)
 arta monumentală: arcul de triumf, alte arcuri în arhitectură
VGR
 gloria

 moderația/prudența

 curajul
 pragmatismul

13
 3 XVIII – XX

Lecția 6 – Columna Traiani

ELL
 dativul singular

 rolul cuvântului în enunț și context: topica; elemente de sintaxă

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 fondul latin al limbii române
 câmpuri lexicale (arii semantice) în limba română
ECGR

 personalități romane: Marcus Ulpius Traianus

 arta greco-romană și moștenirea ei europeană: coloana și columna – columna lui

Traian
VGR
 binele personal/public; gloria
 modele estetice în artă: arhitectura – Forul lui Traian; sculptura – basorelieful,
statuile

14
 2 XXI – XXII

Lecția 7 – Otium

ELL
 ablativul singular

 funcțiile sintactice ale substantivului (sinteză)

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 lexic latin în alte limbi romanice
ECGR

 viață publică – viață privată: grădini și parcuri; băi – terme; masa la romani; otium –

timpul liber
VGR
 binele personal/public; gloria
 valoarea timpului

 amenajări urbanistice pentru confortul cetățenilor

15
 2 XXIII – XXIV

Lecția 8 – Civitas Romana

ELL

 indicativul imperfect: esse și verbele de conjugările I – IV

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 cuvinte de origine latină în limbi neromanice (cu insistență pe limba engleză)

ECGR
 forme de organizare comunitară: bazilica

 relația public – privat, cetățean – stat: dreptul roman

VGR
 adevărul
 responsabilitatea

 dreptatea/justiția

 modele estetice – Circus Maximus; teatrele

EVALUARE SUMATIVĂ sau PROIECT: Arcurile de triumf ale lumii moderne 1 XXV
1 XXVI

Programul național Ș coala altfel

16
III. Europa – 1.1 2 XXVII – XXVIII
o călătorie 1.2
2.1 Lecția 9 – Dei et homines
spre origini 2.2
2.3
ELL

 adjectivul: diferențierea de gen; comparativul și superlativul în limba vorbită –

moștenirea în limba română

 moștenirea/împrumutul adjectivului; pleonasme recurente

ECGR

 panteonul greco-roman – imagine a universului și a societății umane

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 arta greco-romană și moștenirea ei europeană: templul

VGR
 valorile întruchipate de zeii greco-romani

 modele estetice în artă: imaginea divinității

17
 2 XXIX – XXX

Lecția 10 – Itinera: Pompei

ELL

 terminațiile cazuale pentru plural (N., Ac., G., D., Abl. – fără memorare)

 cifre romane – cifre arabe

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)
ECGR
 puterea romană: armata
 drumuri, poduri, apeducte

 relația public – privat, urban – rural: casa romană; domeniul privat (villa); orașul

Pompei
VGR
 binele personal/public; responsabilitatea; sacrificiul
 modele estetice în artă: pictura romană (fresca); mozaicul

18
 2 XXXI – XXXII

Lecția 11 – Itinera: Graecia

ELL
 text aplicativ (Latine dicta)

 o istorie a evoluției literelor/alfabetelor

 semne lingvistice folosite ca simboluri în domeniul științelor

 vocabular internațional de origine greco-romană în diverse domenii ale cunoașterii

 limba – un organism viu

 text aplicativ (Mysterium)
ECGR

 relația cetățean – stat

VGR

 gloria competițională și spiritul sportiv; jocurile olimpice

 dialogul și cultura legii

 binele public
 adevărul 19
 1 XXXIII

Lecția 12 – Europa

ELL

 indicativul viitor: esse și verbele de conjugările I – IV

 text aplicativ (Latine dicta)

 lectura integrală a inscripției (Mysterium)

VGR
 valori greco-romane – valori europene

 modele estetice în artă: Renașterea; modernitatea

20
 1 XXIV În cazul în care
pentru finalul
EVALUARE SUMATIVĂ sau PROIECT: Zeii greco-romani – o imagine a lumii și a
unității a II-a s-a
oamenilor
ales evaluarea
sumativă

tradițională, la

finalul unității

a III-a se va alege
proiectul; în caz
contrar, se va alege
evaluarea sumativă.
1 XXXV

Oră la dispoziția profesorului

TOTAL DE ORE PE SEMESTRUL AL II-LEA 20

35
TOTAL DE ORE PE AN ȘCOLAR

N. B. În fiecare semestru este prevăzută câte o evaluare sumativă în format tradițional (test scris) și un proiect (investigație). Se poate opta și pentru varianta ca evaluarea

sumativă să constea într-un proiect.

21
 Anul şcolar 2019 – 2019 are 35 de săptămâni de cursuri.
Semestrul I: 15 săptămâni (I – XV): cursuri: 09.09.2019 – 20.12.2019
Anul școlar 2019 – 2020 Număr total de ore pe semestrul I: 15 ore
Semestrul al II-lea: 20 de săptămâni (XVI-XXXV) – cursuri: 13.01.2020 – 03.04.2020;
22.04.2020 – 12.06.2020
Număr total de ore pe semestrul al II-lea: 20 de ore

Unitatea de învățământ: _________________________________________

Număr total de ore pe an școlar: 35 de ore

Profesor: ____________________________________________________

Programul național „Școala altfel“ a fost planificat, în acest document, în săptămâna

22

XXVI: 30 martie – 3 aprilie 2020.

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina de învățământ: Elemente de limbă latină și de cultură romanică.

Clasa a VII-a
Număr de ore pe săptămână: 1 oră

Manualul utilizat: Elemente de limbă latină și de cultură romanică. Clasa a VII-a

Autori: Alexandru Dudău, Simona Georgescu, Theodor Georgescu,

Editura Art Klett, București, 2019

VARIANTA 2

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE

23
3. Receptarea adecvată a elementelor lingvistice esențiale ale limbii latine prin raportare la limba română și la alte limbi romanice/moderne

3.1 Identificarea unor elemente esențiale ale limbii latine în diverse contexte

3.2 Utilizarea elementelor lexicale și gramaticale într-o varietate de contexte, în limba latină și în limba română/alte limbi romanice/moderne

4. Valorificarea elementelor de limbă, cultură și civilizație greco-romană în dezvoltarea personalității și în asumarea identității socioculturale

4.1 Identificarea unor locuri, fapte, personaje, procese și concepte definitorii pentru civilizația romană

4.2 Identificarea unor modele culturale clasice relevante pentru reprezentarea lumii

4.3 Integrarea faptelor de cultură și civilizație romană în actualitate

24
ACRONIME UTILIZATE ÎN PLANIFICARE (cu referire la programa școlară)

ELL – domeniul de conținut Elemente de limbă latină

ECGR – domeniul de conținut Elemente de civilizație greco-romană și de cultură romanică

VGR – domeniul de conținut Valori greco-romane perene

Semestrul I

Unitatea de Conţinuturi Număr Săptămâna

învăţare de ore
Competențe Observații

specifice

25
 1 I

Prezentarea disciplinei de învățământ, a programei școlare și a manualului

I. Roma – 1.1 2 II – III

caput mundi 1.2
2.1 Lecția 1 – Ulpia Traiana Sarmizegetusa
2.2
2.3
ELL
 straturile lingvistice ale limbii române; stratul latin

 alfabetul latin; scrierea și pronunțarea

 text de inițiere (Latine dicta)

ECGR

 originile poporului român și ale limbii române; procesul de romanizare

26
 3 IV – VI

Lecția 2 – Roma

ELL

 sistemul cazual în limba latină și română

 cazurile nominativ și acuzativ, singular

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 verbul esse – indicativ prezent
 familii de limbi – limbile indo-europene; etimologia
ECGR
 poporul roman (sinteză)
 statul roman – epocile (sinteză)

 mituri fondatoare și eroi fondatori: copilăria lui Romulus și Remus; întemeierea

Romei
 colinele Romei
 simboluri romane: acvila (vulturul), lupoaica
VGR
 cultura legii

27
 2 VII – VIII

Lecția 3 – Forum Romanum

ELL

 terminațiile verbale pentru persoana a III-a, singular și plural

 structura cuvântului; evoluția în limbile moderne

 text aplicativ (Latine dicta)

 limba latină și limbile romanice

ECGR
 forme de organizare comunitară: forul
 republica romană: societatea; statul republican
 Senatus populusque Romanus
 text aplicativ (Mysterium)
VGR
 dialogul/dezbaterea
 responsabilitatea
 respectul pentru celălalt; coeziunea socială, civică

28
 2 IX – X

Lecția 4 – Colosseum

ELL

 conjugările verbului în limba latină și în limba română

 partea fixă a verbului (tema)

 terminațiile verbale pentru toate persoanele și ambele numere

 indicativul prezent (conjugările I – IV)

 rolul cuvântului în enunț și context

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

ECGR

 sfârșitul republicii – spre Roma imperială

 personalități romane: Caius Iulius Caesar

VGR
 binele personal/public; gloria
 modele estetice în artă – arhitectura: Colosseum
EVALUARE SUMATIVĂ 1 XIII

29
II. Roma, o 1.1 2 XI – XII
cetate a 1.2
2.1 Lecția 5 – Imperatores
culturii 2.2
(PARTEA I) 2.3
ELL

 cazurile genitiv și dativ în limba latină și în limba română (sinteză)

 structura substantivului: partea fixă (tema) + terminațiile cazuale

 genitivul singular
 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 lexic: istoria cuvintelor – diferența dintre moștenire și împrumut

ECGR
 Imperiul Roman; puterea imperială (sinteză)
 arta monumentală: arcul de triumf, alte arcuri în arhitectură
VGR
 gloria

 moderația/prudența

 curajul
 pragmatismul
1 XIV

PROIECT (INVESTIGAȚIE): Cezarii

30
 1 XV

Oră la dispoziția profesorului

TOTAL DE ORE PE SEMESTRUL I 15

Semestrul al II-lea

Unitatea de Conţinuturi Număr Săptămâna

învăţare de ore
Competențe Observații

specifice

31
II. Roma, o 1.1 3 XVI – XVIII
cetate a 1.2
2.1 Lecția 6 – Columna Traiani
culturii 2.2
(PARTEA 2.3
A II-A) ELL
 dativul singular

 rolul cuvântului în enunț și context: topica; elemente de sintaxă

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 fondul latin al limbii române
 câmpuri lexicale (arii semantice) în limba română
ECGR

 personalități romane: Marcus Ulpius Traianus

 arta greco-romană și moștenirea ei europeană: coloana și columna – columna lui

Traian
VGR
 binele personal/public; gloria
 modele estetice în artă: arhitectura – Forul lui Traian; sculptura – basorelieful,
statuile

32
 2 XIX – XX

Lecția 7 – Otium

ELL
 Ablativul singular

 funcțiile sintactice ale substantivului (sinteză)

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 lexic latin în alte limbi romanice
ECGR

 viață publică – viață privată: grădini și parcuri; băi – terme; masa la romani; otium –

timpul liber
VGR
 binele personal/public; gloria
 valoarea timpului

 amenajări urbanistice pentru confortul cetățenilor

33
 2 XXI – XXII

Lecția 8 – Civitas Romana

ELL

 indicativul imperfect: esse și verbele de conjugările I – IV

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 cuvinte de origine latină în limbi neromanice (cu insistență pe limba engleză)

ECGR
 forme de organizare comunitară: bazilica

 relația public – privat, cetățean – stat: dreptul roman

VGR

 adevărul; responsabilitatea; dreptatea/justiția

 modele estetice – Circus Maximus; teatrele

EVALUARE SUMATIVĂ sau PROIECT: Arcurile de triumf ale lumii moderne 1 XXIII

III. Europa – 2 XXIV – XXV

o călătorie
Lecția 9 – Dei et homines
spre origini

ELL

34
 adjectivul: diferențierea de gen; comparativul și superlativul în limba vorbită –

moștenirea în limba română

 moștenirea/împrumutul adjectivului; pleonasme recurente

ECGR

 panteonul greco-roman – imagine a universului și a societății umane

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)

 arta greco-romană și moștenirea ei europeană: templul

1 XXVI

Programul național Ș coala altfel

VGR 1 XXVII
 valorile întruchipate de zeii greco-romani

 modele estetice în artă: imaginea divinității

35
 2 XXVIII – XXIX

Lecția 10 – Itinera: Pompei

ELL

 terminațiile cazuale pentru plural (N., Ac., G., D., Abl. – fără memorare)

 cifre romane – cifre arabe

 texte aplicative (Latine dicta; Mysterium)
ECGR
 puterea romană: armata
 drumuri, poduri, apeducte

 relația public – privat, urban – rural: casa romană; domeniul privat (villa); orașul

Pompei
VGR
 binele personal/public; responsabilitatea; sacrificiul
 modele estetice în artă: pictura romană (fresca); mozaicul

36
 2 XXX – XXXI

Lecția 11 – Itinera: Graecia

ELL
 text aplicativ (Latine dicta)

 o istorie a evoluției literelor/alfabetelor

 semne lingvistice folosite ca simboluri în domeniul științelor

 vocabular internațional de origine greco-romană în diverse domenii ale cunoașterii

 limba – un organism viu

 text aplicativ (Mysterium)
ECGR

 relația cetățean – stat

VGR

 gloria competițională și spiritul sportiv; jocurile olimpice

 dialogul și cultura legii; binele public

 adevărul; gândirea critică

37
 raționalitatea în viața umană: filosofia, științele exacte
 2 XXXII – XXXIII

Lecția 12 – Europa

ELL

 indicativul viitor: esse și verbele de conjugările I – IV

 text aplicativ (Latine dicta)

 lectura integrală a inscripției (Mysterium)

VGR
 valori greco-romane – valori europene

 modele estetice în artă: Renașterea; modernitatea

38
 1 XXIV În cazul în care
pentru finalul
EVALUARE SUMATIVĂ sau PROIECT: Zeii greco-romani – o imagine a lumii și a
unității a II-a s-a
oamenilor
ales evaluarea
sumativă

tradițională, la

finalul unității

a III-a se va alege
proiectul; în caz
contrar, se va alege
evaluarea sumativă.
1 XXXV

Oră la dispoziția profesorului

TOTAL DE ORE PE SEMESTRUL AL II-LEA 20

35
TOTAL DE ORE PE AN ȘCOLAR

N. B. În fiecare semestru este prevăzută câte o evaluare sumativă în format tradițional (test scris) și un proiect (investigație). Se poate opta și pentru varianta ca evaluarea

sumativă să constea într-un proiect.

39