MITROPOLIA CHIŞINĂULUI ŞI A ÎNTREGII MOLDOVE

DEPARTAMENTUL STUDII AL MITROPOLIEI MOLDOVEI

Coordonat

Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova

din _________________________________

Prorector _____________ ________________

PROGRAMĂ ANALITICĂ
„TEOLOGIA MORALĂ ORTODOXĂ”

Specialitatea: Teologie ,
Calificarea : Profesor de religie
Numărul total de ore: 60 ore;
Prelegeri: 40 ore,
Seminare: 20 ore.
Responsabil de predare: pr. dr. Grigore Costin

Chișinău 2018

1
 Preliminarii

În contextul actual al învăţământului teologic universitar, Teologia Morală este o disciplină sistematică,
însă cu o finalitate practică. Alături de celelalte discipline şi împreună cu ele, Teologia Morală are
scopul de formarea unui anumit mod de a gândi şi, mai ales, a unui mod de a fi şi de a trăi în această
lume. Morala creştină este teo-nomă sau, mai precis, hristo-nomă. Criteriul său axiologic nu este o lege
morală impersonală, nici un sistem de valori bazat pe un acord sau o convenţie socială, ci este o
Persoană, Persoana divino-umană a Fiului lui Dumnezeu întrupat. Datorită acestui fapt, noţiunea de
morală, în viaţa creştină este strâns legată de noţiunea de teologie. Teologia, ca expresie obiectivă a
învăţăturii de credinţă, asimilată de întreaga Biserică prin consensul ei unanim, în spaţiu şi timp,
reprezintă criteriul noetic al vieţii morale, iar teologia, ca expresie concretă a comuniunii cu Dumnezeu
Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt, reprezintă criteriul ei existenţial.

Dogmatica este disciplina la care studentul învaţă în mod sistematic doctrina Bisericii. Morala
urmăreşte modul în care se aplică doctrina Bisericii în mod practic, la nivel individual şi comunitar.
Precizăm că o temă nu poate fi dezbătută într-un curs. Ea se va desfășura pe mai multe cursuri.

Orice religie presupune doctrină, cult şi morală. Cultul şi viaţa morală sunt cele două modalităţi
în care se manifestă omul religios. În lumina revelaţiei divine şi a gândirii omeneşti sănătoase, Teologia
morală, ca disciplină teologică, prezintă normele după care creştinul trebuie să-şi ordoneze viaţa sa
religioasă sau în funcţie de care trebuie să aplicăm în mod practic, doctrina. Studentul teolog şi viitorul
preot trebuie să ştie mai bine decât orice creştin modul în care se aplică doctrina Bisericii, în care sunt
evaluate faptele omeneşti care trebuie să aibă perspectiva normalităţii, adică mântuirea omului.

Obiectivele cursurilor de Morală creștină în anul al patrulea sunt acelea de a expune învăţătura
Bisericii cu privire la modul în care creştinul stabileşte şi trăieşte raporturile sale morale cu Dumnezeu şi
cu aproapele într-un anume context social. Aceasta impune studierea raporturilor creştinului cu
societatea şi raporturile Bisericii cu Societatea.

Competențe dezvoltate în cadrul disciplinei

1. La nivel de cunoaştere:

– să descrie caracteristicile definitorii ale moralei;

– să determine scopul şi sarcinile Teologiei Morale Ortodoxe;
– să explice necesitatea studierii disciplinei Teologiei Morale Ortodoxe;
– să descrie conţinutul si importanta Teologiei Morale Ortodoxe.
2
 2. La nivel de aplicare:

- să explice criteriile discipliei date;

- să utilizeze cunoştinţele acumulate în cadrul orelor teoretice şi practice;
- să posede informaţii despre teoriile folosite în Morala Ortodoxă;
- să explice şi să însuşească specificul şi particularităţile disciplinei date.

3. La nivel de integrare:

- să stabilească locul disciplinei Teologiei Morale în contextul disciplinelor religioase;

- să aprecieze importanţa Moralei Ortodoxe în formarea viitorului teolog;

4. Strategii de evaluare:

În contextul evaluării curriculare se aplică toate tipurile de evaluare:

– Evaluare iniţială – chestionarea orală; observarea şi aprecierea orală.

– Evaluare formativă – verificarea orală şi scrisă; investigarea studenţilor.
– Evaluare finală/sumativă – examen.
Decizia evaluării finale trebuie să fie exprimată printr-o notă (conform sistemului de apreciere de
10 puncte), care permite promovarea studentului în etapa următoare a procesului de învăţămînt.
Criteriile de evaluare a disciplinei se elaborează în baza obiectivelor curriculare.

Condițiide admitere în examen:

Simestru VII

Prezentarea obligatorie a două lucrări de seminar, tema și ziua prezentării se coordonează cu profesorul.

Prezența minimală la ore: 50 %(30 ore) pentru secția zi și 30%(20 ore)

3
 Tematica şi repartizarea numărului de ore la disciplina

„Teologie Morală Ortodoxă”

Nr. ore

preleger seminar
Nr. TEMATICA pentru SEMESTRUL VII ( 60 ore) i e

1. Virtutea teologică a credinţei 4 2

2. Virtutea teologică a nădejdii 4 2

3. Virtutea teologică a iubirii 4 2

4. Cunoaşterea lui Dumnezeu 3 2

5. Corpul omenesc, templu al lui Dumnezeu 2 1

6. Ecologia în lumina învăţăturii creştine 3 1

7. Tehnica în lumina moralei creştine 2 1

8. Familia creştină şi rolul ei moral-religios 3 1

9. Morala creştină şi patriotismul 2 1

10. Pacea şi însemnătatea ei pentru viaţa creştină 2 1

11. Responsabilitatea Bisericii în lumea actuală 4 2

12. Creşterea în Hristos 3 2

13. Teologia şi spiritualizarea vieţii creştine 4 2

Total 60 ore

Tematica unităților de curs

Tema 1. Virtutea teologică a credinţei. Sinergia omului cu Dumnezeu în actul credinţei;
Credinţă şi raţiune în spiritualitatea răsăriteană; Credinţa ca dar al lui Dumnezeu şi răspuns al omului la
iubirea divină.

Tema 2 Virtutea teologică a nădejdii. Hristos, Sacrament al nădejdii şi ţinta ei; Aspectul
dinamic - eshatologic al nădejdii creştine..

Tema 3. Virtutea teologică a iubirii. Dumnezeu este iubire; Dragostea care se dăruieşte spre a
ajuta; Dragostea care se jertfeşte pentru a ierta.

Tema 4. Cunoaşterea lui Dumnezeu. Importanţa cunoaşterii lui Dumnezeu; instrumentele

necesare pentru descoperirea lui Dumnezeu; Cunoaşterea comuniune personală cu Hristos Mântuitorul.

Tema 5. Corpul omenesc, templu al lui Dumnezeu.

4
 Tema 6. Ecologia în lumina învăţăturii creştine.

Tema 7. Tehnica în lumina moralei creştine. Urmările tehnicii; Atitudinea creştină faţă de
tehnică.

Tema 8. Familia creştină şi rolul ei moral-social.

Tema 9. Morala creştină şi patriotismul.

Tema 10. Pacea şi însemnătatea ei pentru viaţa creştină.

Tema 11. Responsabilitatea Bisericii în lumea actuală. Complexitatea conceptului biblic de

lume; O lume şi o istorie a ei; Relaţia dintre Biserică şi lume; Responsabilitatea concretă a Bisericii în
slujirea lumii, astăzi.

Tema 12. Creşterea în Hristos. Viaţa creştină este creştere; Obiectivul lui Hristos - ţinta
alergării; Sensul epectazei şi dinamismul ei.

Tema 13. Teologia şi spiritualizarea vieţii creştine.

„TEOLOGIE MORALĂ ORTODOXĂ”

Anul IV
Întrebările propuse la examen
• Sinergia omului cu Dumnezeu în actul credinţei.
• Pacea şi însemnătatea ei pentru viaţa creştină.
• Credinţă şi raţiune în spiritualitatea răsăriteană.
• Complexitatea conceptului biblic de lume.
• Credinţa ca dar a lui Dumnezeu şi raspuns al omului la iubirea divină.
• O lume şi o istorie a ei.
• Hristos, sacrament al nădejdii şi ţintă al ei.
• Relaţia dintre biserică şi lume.
• Aspectul dinamic-eshatologic al nădejdii creştine.
• Responsabilitatea concretă a Bisericii în slujirea lumii, astăzi.
• Conţinutul nadejdii creştine şi implicaţiile ei.
• Viaţa creştină creşterea în Hristos.
• Dumnezeu este iubire.
• Obiectivul lui Hristos-ţinta alergării.
• Dragostea care se dăruieşte spre a ajuta.
• Sensul epectazei şi dinamismul ei.
• Dragostea care se jertfeşte pentru a ierta.
• Teologia şi spiritualitatea vieţii creştine.

5
• Importanţa cunoaşterii lui Dumnezeu.
• Condamnarea şovinismului şi cosmopolitismului.
• Instrumentele necesare pentru descoperirea lui Dumnezeu.
• Patria şi patriotismul în morala creştină.
• Cunoaşterea-comuniune personală cu Hristos Mîntuitorul.
• Familia creştină şi rolul ei moral social.
• Corpul omenesc, templu al lui Dumnezeu.
• Atitudinea creştină faţa de tehnică.
• Ecologia în lumina învăţăturii creştine.
• Urmările tehnicii.
• Despre tehnică în general.
• Familia creştină şi rolul ei moral social.

6
 Bibliografie selectivă:

1. Breck, John, Darul sacru al vieţii, Patmos, Cluj-Napoca, 2002.

2. Idem, Unde este Dumnezeu când avem nevoie de El ?, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2005.

3. Currun, Charles. Catholic Moral Theology in the United States. A History. Georgetown
University Press, 2008.

4. Giussani, Luigi, Eul, Puterea Operele, Nemira, 2005.

5. Hristodoulos, arhiepiscop al Atenei, Misiunea socială a Bisericii, Iaşi, 2000.

6. Larchet, Jean-Claude, Creştinul în faţa suferinţei şi a bolii, Sophia, 2004.

7. Larchet, Jean-Claude, Dumnezeu nu vrea suferința oamenilor, Ed. Sophia, 2008.

8. Lewis, C.S., Problema durerii, Humanitas, 2006.

9. Mantzaridis, Prof. Dr. Georgios I., Morala Creştină, Ed. Bizantină, Bucureşti 2006.

10. Idem, Mondializare şi Globalizare, Ed. Bizantină, 2001.

11. Mladin, Mitropolit Dr. Nicolae, Prof. Diac. Dr. Orest Bucevschi, Prof. Dr. Constantin Pavel, Pr.
Diac. Dr. Ioan Zăgrean: Teologia morală ortodoxă, (pentru facultăţile de teologie) vol. 1, 2.,
Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003.
12. Mladin, Mitropolit Dr.Nicolae, Studii de Teologie Morală, Sibiu, 1969.
13. Milgram, B. Lynne, Browne, Katherine E., Economics and Morality. Anthropological
Approaches, Lanham: Altamira Press, 2000.
14. Moldovan, Pr. Prof. Dr. Ilie, Adolescenţa, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2001.
15. Poli, Roberto, Între speranță și responsabilitate, Curtea veche, 2009.

16. Pop Irineu Bistriţeanul, Chipul lui Hristos în viaţa morală a creştinului, Editura Renaşterea,
Cluj-Napoca, 2001.
17. Popa , Pr. Gheorghe , Introducere în Teologia Morală. Principii și concepte generale, Ed.
Trinitas, Iași, 2003.
18. Răducă, Pr. Prof. Dr. Vasile, Monahismul egiptean, Nemira, 2002.

19. Idem, Ghidul creştinului ortodox de azi, Hunanitas, 2006.

20. Idem, Despre transplantul de organe, în Ortodoxia, nr. 4, 2004.

21. Idem, Planificarea familială, controlul naşterilor şi contracepţia, în Ortodoxia,1-2; 2002.
22. Sgreccia Elio & Tambone Victor, Manual de Bioetică, Ed.Romano-Catolică, Buc., 2001.
23. Stan, Dr. George , Teologie şi Bioetica, Editura Biserica Ortodoxă, Alexandria 2001.
24. Stăniloae, Dumitru, Ascetica şi mistica creştina sau teologia vieţii spirituale, Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1993.
25. Tillich, P., Dinamica credinţei, Ed. Herald, 2007.
26. Tristram Engelhardt jr, H., Fundamentele Bioeticii Creştine, Editura Deisis, Sibiu 2005.
27. Vlachos, Hierotheos, mitropolit, Psihoterapia Ortodoxă, Editura Învierea, Arhiepiscopia
Timişoarei, 1998.
28. Weil, Simone, Forme de iubire implicită a lui Dumnezeu, Humanitas, 2005.

7
29. Давыдов Ю., Этика убеждения и этика ответственности: Макс Вебер и Лев Толстой.
2006.

30. Циглер об истории томистской этики в 20 в., 1997. Защита неотомистской этики.
31. Нибур. Р. Опыт интепретации христианской этики.
32. Эмерсон Р. Нравственная философия. Мн.: Харвест, М.: ACT, 2001.

33. Ходр, Митрополит Георгий, ПРИЗЫВ ДУХА, Оп.: Киев, Дух и литера, 2006.

34. Мораль и советский атомный проект, Горелик, 2010.