TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A

TERASAMENTELOR CU
EXCAVATOARE CU O CUPĂ

Clasificarea excavatoarelor cu o cupă

Abataje pentru excavatoare
Parametrii tehnologici ai excavatoarelor
Scheme de abataje pentru excavatoare cu o
cupă

1
 Clasificarea excavatoarelor cu o cupă

În raport cu caracteristicile tehnice, excavatoarele cu o cupă se

clasifică astfel:
După modul de acţionare:
excavatoare acţionate cu motoare cu ardere internă
(Diesel);
excavatoare acţionate cu motoare electrice;
excavatoare acţionate combinat – Diesel-electrice.
După sistemul de deplasare:
excavatoare pe şenile;
excavatoare pe roţi cu pneuri;
excavatoare care circulă pe căi de rulare (cale ferată);
excavatoare (dragline) păşitoare;
excavatoare montate pe vase plutitoare.

2
Excavatoare pe şenile

3
Excavatoare pe roţi cu pneuri

4
Excavatoare care circulă pe căi de rulare

5
Excavatoare păşitoare

6
Excavatoare pe vase plutitoare

7
 Clasificarea excavatoarelor cu o cupă

După sistemele de comenzi ale mecanismelor de lucru:

excavatoare cu comenzi mecanice prin cabluri;
excavatoare cu comenzi hidraulice;
excavatoare cu comenzi combinate mecanice, hidraulice
şi pneumatice sau electrice.
După echipamente de lucru folosite:
excavatoare cu cupă dreaptă, denumite bagăre sau
excavatoare cu cupă directă;
excavatoare cu cupă (lingură) inversă;
excavatoare cu cupă trasă sau draglină;
excavatoare cu cupă cu gheare sau graifăr;
excavatoare universale (excavator, mai mecanic,
vibrosonetă, macara, etc.).

8
Excavatoare cu cupă dreaptă

9
Excavatoare cu cupă dreaptă

10
Excavatoare cu cupă inversă

11
Excavatoare cu cupă inversă

12
Excavatoare cu cupă trasă (draglină)

13
Excavatoare cu cupă cu gheare (graifăr)

14
Excavatoare universale

15
Excavatoare universale

16
Excavatoare universale

17
Excavatoare universale

18
Excavatoare universale

19
Excavatoare universale

20
Excavatoare universale

21
 Clasificarea excavatoarelor cu o cupă
După capacitatea cupei:
excavatoare mici (q<1,75 m3);
excavatoare mijlocii (q=2,0-3,0 m3);
excavatoare mari (q=3,0-8,0 m3);
excavatoare gigant (q>8 m3).

22
 Abataje pentru excavatoare

Frontul de lucru al excavatorului se mai numeşte şi abataj.

După direcţia de deplasare tehnologică a excavatorului în raport
cu frontul de lucru, se deosebesc:
abataje laterale (AL, L);
abataje frontale (AF, F).

23
 Abataj lateral
Abatajul lateral este indicat atunci când lucrarea de pământ are lungime
mare şi excavaţia se execută în terenuri de categoriile I şi II.

Abataj lateral pentru excavator

echipat cu cupă dreaptă:
I – zona abatajului săpat cu raza maximă
din punctul de staţionare O1
II – zona abatajului săpat cu raza maximă
din punctul de staţionare O2
 - unghiul mediu de rotire a excavatorului
RSM – raza maximă de săpare
Rj – raza de săpare la nivelul de staţionare
al excavatorului
lt – lungimea de deplasare tehnologică
(între două puncte succesive de staţionare)
Rd – raza de descărcare a excavatorului
HSM – înălţimea maximă de săpare
A – lăţimea abatajului
NSE – nivelul de staţionare a excavatorului
NCA – nivelul de circulaţie al
autovehiculului
C – culoar de circulaţie pentru autovehicule
Ca – centrul zonei de abataj

24
 Abataj frontal
La acest tip de abataj excavatorul înaintează pe direcţia D în
partea frontală a abatajului şi sapă fâşii de capăt (frontale), respectiv
direcţia medie de săpare S coincide cu direcţia de deplasare D.
Abatajul frontal este indicat pentru lucru în terenuri de categoriile
a III-a şi a IV-a.

Abataj frontal pentru excavator

echipat cu cupă dreaptă:
E – excavator
MT – mijloc de transport
C – culoar de circulaţie pentru mijloace de
transport
U – adâncimea de săpare
CL – cota de lucru

25
 Lăţimea abatajului

După mărimea lăţimii, se deosebesc următoarele tipuri de

abataje:
abataj îngust A   0,5...1,5   RMS ; AM  2  RMs ;
abataj larg Al  1,5...2,5  RMs ; AMl  3  RMs ;
abataj compus Ac  n  A; A c  m  Al; A c  n  A  m  A l.

26
 Lăţimea abatajului
Un abataj compus, nA = 5A, este reprezentat în figura de mai jos.
Spaţiile S sunt săpate cu buldozer sau screper, pentru formarea
înălţimii minime a abatajului. Amplasamentul, delimitat pentru
săparea cu excavatorul, se divide în n = 5 abataje înguste, care
se sapă în ordinea stabilită, cu excavatorul echipat cu cupă
dreaptă şi descărcarea pământului în mijloace de transport.

27
 Parametrii tehnologici ai excavatoarelor
Pentru elaborarea unui proiect tehnologic de mecanizare este
necesar să se cunoască următorii parametri:
parametrii constructivi ai excavatorului;
parametrii tehnici;
parametrii economici.

28
 Parametrii constructivi ai excavatoarelor
parametrii constructivi ai excavatorului:
capacitatea geometrică a cupei;
înălţimea şi lăţimea constructivă a cupei, pentru fiecare
echipament de lucru în parte;
dimensiunile de gabarit;
puterea instalată, masa excavatorului etc.

29
 Parametrii tehnici ai excavatoarelor
parametrii tehnici:
raza maximă de săpare;
înălţimea maximă de săpare;
adâncimea maximă de săpare;
raza de descărcare;
înălţimea de descărcare în mijloacele de transport;
mărimea declivităţii maxime la deplasare;
raza de viraj, etc.

30
 Parametrii tehnici ai excavatoarelor
Principalii parametri tehnici pentru excavator echipat cu cupă
dreaptă, care lucrează în abataj lateral cu descărcarea
pământului în mijloace de transport:

31
Parametrii tehnici ai excavatoarelor

32
 Parametrii tehnici ai excavatoarelor
RSM - raza maximă de săpare;
Rd – raza de descărcare (valoarea maximă);
AM - lăţimea maximă a abatajului;
Hd –înălţimea de descărcare (valoarea maximă);
Hs – înălţimea de săpare;
h – înălţimea căii de circulaţie a autovehiculului deasupra NSE;
b – lăţimea benzii de circulaţie a mijlocului de transport;
a – cota superioară a benei mijlocului de transport;
c – distanţa minimă de siguranţă, de la marginea abatajului la autovehicul (c =
1,0…1,5);
s – distanţa de asigurare dintre cota superioară a benei autovehiculului şi cota
inferioară a capacului deschis al cupei excavatorului (s = 0,6…0,8);
 – unghiul de înclinare a braţului excavatorului ( = 45…60°);
OE – axa de rotire a excavatorului;
OA – axa căii de circulaţie a mijlocului de transport.

h  Hd   a  s  ;
b 
A M  RMs  Rd    c 
2 
33
 Parametrii tehnici ai excavatoarelor

Raza de săpare (RS) este distanţa orizontală de la axa de rotire a

excavatorului până la capătul dinţilor cupei; are trei valori pentru:
• braţul excavatorului orizontal (RSM);
• cupa la înălţimea maximă;
• cupa coborâtă la nivelul de staţionare a excavatorului (Rsm).
Înălţimea de săpare (HS) are două valori extreme:
• înălţimea maximă de săpare (HSM) care este determinată de
tipul constructiv al excavatorului (Te) şi de natura pământului
(Np), respectiv categoria de teren)
HMS  f  Te , Np 
• înălţimea minimă de săpare (Hsm) care are valoarea de trei ori
înălţimea constructivă a cupei excavatorului (h)
Hms  3  hc

34
 Parametrii economici ai excavatoarelor
parametrii economici:
valoarea de înlocuire a utilajului;
chiria orară;
costul pe oră de funcţionare (preţ de deviz);
cantitatea şi costurile unitare de energie (combustibil-
lubrifianţi);
costuri cu manopera;
costuri cu transportul;
număr şi costuri de reparaţii pe tipuri de reparaţii, etc.

35
Scheme de abataje pentru excavatoare
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă dreaptă;
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă inversă;
Scheme de abataje pentru excavatoare echipate cu
draglină;
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă graifăr.

36
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
dreaptă

Excavatoarele echipate cu cupă dreaptă lucrează în mare parte

cu descărcarea pământului în autovehicule.
Echipamentul cu cupă dreaptă este utilizat în mare măsură, la
excavatoarele cu cabluri, îndeosebi la cele de mare capacitate.

Abataje înguste
Abataje largi
Abataje compuse

37
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
dreaptă – abataje înguste
Abatajele înguste laterale pot fi formate, după poziţia nivelului căii de circulaţie a
autovehiculului (NCA) în raport cu nivelul de staţionare a excavatorului (NSE), astfel:
cu NCA amplasat deasupra NSE (a);
cu NCA situat la NSE (b).
Abatajele înguste frontale pot fi formate:
cu NCA amplasat deasupra NSE (c);
cu NCA situat la acelaşi nivel cu NSE (d).

38
Abataje laterale înguste cu NCA deasupra NSE
La abatajul lateral îngust care are NCA amplasat deasupra NSE se
sapă în fâşii laterale.
Caracteristici:
calea de circulaţie a autovehiculelor se amenajează şi se
întreţine cu buldozerul.
se evită circulaţia autovehiculelor pe acelaşi nivel cu cel de
staţionare a excavatorului.
schema de mecanizare se utilizează într-o mică măsură şi
numai la terenuri cu umiditate mare.

39
 Abataje laterale înguste cu NCA situat la NSE
Abatajul lateral îngust cu NCA situat la NSE este o schemă foarte
răspândită îndeosebi la abatajele de lungime mare.
Caracteristici:
excavatorul sapă fâşii laterale pe o direcţie medie situată
sub un anumit unghi faţă de direcţia de deplasare.
autovehiculul urmăreşte tot timpul excavatorul şi se
deplasează paralel cu el.
se permite aplicarea unui flux continuu al mijloacelor de
transport, fără alte manevre.

40
Abataje frontale înguste cu NCA deasupra NSE
Abatajul frontal îngust cu NCA amplasat deasupra NSE se aplică,
în principal, la construcţia de canale.
Caracteristici:
căile de circulaţie a autovehiculelor pot fi amplasate pe
ambele părţi ale debleului;
se realizează un flux continuu al mijloacelor de transport,
escavator, fără alte manevre;
calea de circulaţie a autobasculantelor poate fi bine
întreţinută.;
se permite o descărcare bună a cupei şi o mutaţie minimă
a escavatorului (unghi mic de rotire);
adâncimea debleului este limitată de înălţimea de
descărcare a tipului constructiv de excavator.

41
 Abataje frontale înguste cu NCA situat la NSE
Schemele de abataj frontal îngust, la care NCA este situat la NSE
corespunzător mărimii lăţimii abatajului, pot fi concepute cu circulaţia
autovehiculelor:
pe două fire, A = (1,5-1,9)xRSM;
pe un singur fir, A< 1,5xRSM.

42
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
dreaptă – abataje largi

Schemele de abataj largi, pentru

excavatoare echipate cu cupă
dreaptă se aplică atunci când
lăţimea abatajului este Al = (2,0-
2,5)xRSM sau chiar Al = 3xRSM.
Săparea pământului se realizează
prin deplasări tehnologice ale
excavatorului, în zigzag.
Distanţa între cele două şiruri de
poziţionări ale excavatorului este:

d  A l  1,5  RMS

43
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
dreaptă – abataje largi

Lungimea de deplasare
tehnologică a excavatorului, adică
distanţa între două poziţii
succesive pe un şir este:
lt  Rls  Rms
unde:
Rsl - raza medie de lucru;
Rsm - raza minimă de săpare.
Lăţimea b a căii de circulaţie este
în funcţie de timpul constructiv al
autovehiculului şi de numărul
firelor de circulaţie; pentru un fir de
circulaţie b2 = 3,5…4,0 m, iar
pentru două fire de circulaţie b2 =
7,5…8,0 m.
44
Scheme de abataje compuse pentru excavatoare
cu cupă dreaptă

45
Parametri tehnici - excavatoare cu cupă inversă

46
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
inversă

Schemele de abataj cu excavator echipat cu cupă inversă se

utilizează atunci când condiţiile locale impun ca execuţia săpăturii
să fie realizată cu utilajul amplasat la partea superioară a
săpăturii.

Abataje laterale înguste

Abataje frontale înguste

47
Abataje laterale înguste pentru excavatoare cu
cupă inversă
Schema unui abataj lateral îngust la excavator echipat cu cupă de
adâncime, este indicată pentru lucrul în terenuri slabe, la execuţia
de canale ş.a.

48
Abataje frontale înguste pentru excavatoare cu
cupă inversă
abatajele frontale se aplică în cazul terenurilor tari şi foarte tari;
săparea se execută în fâşii frontale, prin retragerea excavatorului
(mers înapoi);
pământul se descarcă fie în depozitul format în lungul săpăturii, fie
în autovehicule.

49
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

Excavatoarele cu echipament de draglină execută săpături sub

nivelul de staţionare a excavatoarelor.
se folosesc pentru excavări numai în teren de categoriile I
şi a II-a;
sunt indicate atunci când este necesar să se excaveze în
pământuri necoezive îmbibate cu apă;
descărcarea pământului se poate face în depozite sau în
mijloace de transport;
draglina prezintă avantajul unei lungimi mari a braţului L,
respectiv rază mare de descărcare (Rd) care este
proiecţia pe orizontală a braţului.

50
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

Parametrii tehnici principali ai unei dragline mecanice de mare

capacitate (q = 8,0 m3):

51
Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

52
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină
Pentru lungimea braţului de L = 60 m, corespunzătoare capacităţii q
= 8,0 m3, se pot deduce următoarele relaţii:
RMs  Rd  B
RMs  1,22  Rd
UM  0,53  L
În general, adâncimea de
săpare maximă la dragline
este: UM  (0,5...0,6)  L
Pentru lucru în condiţii
economice, se recomandă
ca draglina să fie utilizată
pentru adâncimea optimă (U)
de: U  (0,15...0,20)  L

53
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

Schemele de mecanizare cu draglina sunt asemănătoare

excavatoarelor echipate cu cupă inversă şi în mod corespunzător
se deosebesc:
abatajul frontal se mai numeşte şi longitudinal;
abatajul lateral se mai numeşte şi transversal;
sunt concepute pentru cazurile:
• săpare cu descărcare în depozit sau în autovehicule
(NCA poate fi acelaşi cu NSE, însă şi sub NSE);
• lucru cu o singură draglină în abataj îngust sau larg;
• lucru cu două dragline în abataje largi şi compuse.

54
Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

55
Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

56
Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

Schema de abataj lateral îngust pentru lucrul cu o singură

draglină, cu descărcarea pământului în autovehicule la
care NCA este situat la NSE;
Schema de abataj lateral îngust, pentru o draglină ce
lucrează cu descărcarea pământului în autovehicule, însă
la care NCA este sub NSE;
Schema de abataj frontal larg, pentru lucrul o singură
draglină, cu descărcarea pământului în depozite formate
pe ambele părţi ale debleului.

57
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină
Schema de abataj lateral îngust pentru lucrul cu o singură
draglină, cu descărcarea pământului în autovehicule la care NCA
este situat la NSE:

58
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină
Schema de abataj lateral îngust, pentru o draglină ce lucrează cu
descărcarea pământului în autovehicule, însă la care NCA este
sub NSE:

59
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu
echipament draglină

Schema de abataj frontal larg,

pentru lucrul o singură
draglină, cu descărcarea
pământului în depozite formate
pe ambele părţi ale debleului:

Pentru săpare, excavatorul se

poziţionează, alternativ, pe
două şiruri, SI şi SII.
Deplasarea tehnologică a
utilajului între cele două şiruri
de poziţionări se face în
zigzag. Distanţa între două
poziţionări succesive pe un şir
(lt) este mai mică de 0,5xRSM.

60
Dimensionarea lăţimii abatajelor pentru dragline

Abataj lateral îngust cu o draglină:

RMS  L1  Rms ;
L1  RMS  Rms .

61
 Dimensionarea lăţimii abatajelor pentru dragline

Abataj lateral larg cu

două dragline:
L
RMS  2  d;
2
L 2  2  RMS  d

Dacă axa de deplasare a

draglinei este amplasată
în afara abatajului, la
distanţa d’, atunci
formula devine:

L2  2  RMS  d' 

62
Dimensionarea lăţimii abatajelor pentru dragline

Abataj frontal îngust, cu o

draglină:
F1
Rd   d;
2
F1  2  Rd  d

63
Dimensionarea lăţimii abatajelor pentru dragline

Abataj frontal larg, cu două dragline:

F
Rd  2  d; F2  4  Rd  d
4

64
Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
graifăr
Echipamentul de graifăr este întâlnit, în principal, la excavatoarele
hidraulice pentru cupe de capacităţi mici, unde cupa se închide şi
deschide hidraulic, precum şi la excavatoarele mecanice, pentru cupe de
capacităţi mari, la care cupa este manevrată prin cabluri.
Graifărele sunt folosite:
într-o măsură mai mică, la săparea pământului în spaţii largi;
pentru spaţii restrânse şi înguste, atât pentru săpare, cât şi pentru
aşezarea pământului în straturi la lucrările de umplutură;
la săparea în pământuri de categoria I, în cazul pământurilor lipicioase
cu umiditate mare;
la săparea sub apă;
pentru lucrările de încărcări în mijloacele de transport, cu preluarea
pământului sau a balastului din depozite;
pentru săparea pământului în chesoane deschise, coşuri de fum,
castele de apă, turnuri de răcire, fundaţii pentru maşini grele sau pentru
stâlpi prefabricaţi, curăţirea tranşeelor, ş.a.
Graifărele nu pot fi folosite la săparea pământurilor în terenuri de
categoriile a III-a şi a IV-a.

65
Parametri tehnici - excavatoare cu cupă graifăr

66
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
graifăr
Schema unui abataj frontal, pentru săparea în spaţii largi, cu
excavator hidraulic, echipat cu cupă graifăr, de capacitate 0,85 m3:
Parametrii tehnici pot fi
determinaţi în funcţie de raza
maximă de săpare astfel:
- adâncimea maximă de
săpare,
UM  0,73  RMS
- înălţimea maximă de
descărcare,
HMd  0,85  RMS
- raza maximă de descărcare,
RMd  0,52  RMS

67
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
graifăr
Schema unui abataj lateral, pentru săparea cu excavator hidraulic
echipat cu cupă graifăr:
Parametrii tehnici pot fi
determinaţi în funcţie de raza
maximă de săpare astfel:
- adâncimea maximă de
săpare fără prelungitor,
UM  0,86  RMS
- adâncimea maximă de
săpare cu prelungitor de 0,3m,
UM  1,30  RMS
- raza de săpare la adâncimea
maximă,
RS  0,61 RMS

68
 Scheme de abataje pentru excavatoare cu cupă
graifăr
Schema unui abataj lateral pentru încărcarea în mijloacele de
transport al pământului sau balastului preluat din depozitul format
deasupra nivelului de staţionare a excavatorului mecanic echipat cu
cupă graifăr, de capacitate 1,0…2,5 m3:
Parametrii tehnici pot fi determinaţi
astfel:
- raza maximă de încărcare,
R  (0,8...0,9)  L
- lăţimea maximă a depozitului,
B  2  Ri  (a  b)
- înălţimea maximă a depozitului,
B
H
2  tg
L – lungimea braţului graifărului;
a – distanţa de siguranţă la şenile (a =
1,0…1,5 m);
φ – unghiul taluzului natural al pământului.
69
 - bibliografie -

1. Niculae Dobrescu, Viorel Bob – Tehnologia lucrărilor de îmbunătăţiri

funciare, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1996.
2. Niculae Dobrescu – Tehnologia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, Ed.
Ceres, Bucureşti, 2001.
3. Viorel Bob, Niculae Dobrescu – Mecanizarea şi tehnologia lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare, Ed. USAMV, Bucureşti, 1991.
4. Niculae Dobrescu, Nicolae Petrescu – Tehnologia lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare – îndrumător de proiect, Ed. USAMV, Bucureşti, 1994.
5. Cezar Nicolau, Adrian Găzdaru – Mecanizarea şi tehnologia lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
6. Cezar Nicolau şi col. – Executarea construcţiilor hidrotehnice pentru
lucrările de îmbunătăţiri funciare, vol.I, II, III, Ed. Ceres, Bucureşti
7. Nicolae Petrescu, Niculae Dobrescu – Tehnologia lucrărilor de ingineria
mediului, Ed. Ceres, Bucureşti, 2003.

70