Sunteți pe pagina 1din 11

Traficul de ovule umane

Motto: ,, Afacerile se fac cu produse, nu cu oameni.”

Ovulul este celula reproducătoare feminină, care, în urma fecundării, dă naștere


embrionului. în ovare sînt fabricate celulele sexuale femeiești sau ovulele.

Donarea de ovule este o procedura medicala nu lipsita de riscuri si nu foarte simpla. Cu


cateva saptamani inainte de recoltarea ovulelor, donatoarea trebuie sa faca un tratament de
stimulare ovariana. Momentul ovulatiei este urmarit ecografic si prin analize de sange, iar
recoltarea se face sub anestezie, printr-o punctie cu un ac subtire, conectat la o pompa de
aspiratie care introduce ovocitele intr-un recipient. Acul poate oricand sa atinga intestinele,
vezica sau vase importante de sange care se afla in acelasi loc.
Odata selectate, persoanele donatoare de ovule trec prin tratamente cu injectii, timp de
saptamani intregi, pentru a coincide perioada menstruala cu primitorul, dar si pentru a fi stimulati
foliculii ovarieni.

Donatorii sunt monitorizati zilnic, cu teste la sange si radiografii ultrasunete. Ovulele sunt
recoltate prin intermediul unei injectii, un ac fiind introdus in peretele vaginal, donatorul fiind
anesteziat in timpul procedurii.

Mai mult, este necesar ca donatoarele sa isi schimbe stilul de viata: nu au voie sa fumeze, sa bea,
dar nici sa intretina relatii sexuale, aceasta ultima cerinta fiind cea mai suparatoare penru
majoritatea donatorilor.

Astfel se explica faptul ca multi ofertanti se razgandesc cand afla ce implica intregul proces.
Iata un alt semn al vremurior grele in ceea ce priveste economia: mai multe clinici din America
semnaleaza faptul ca a sporit considerabil numarul femeilor care aplica pentru a dona ovule sau,
mai mult, pentru a servi drept mame surogat pentru cupluri infertile, in schimbul banilor,
relateaza Wall Street Journal.
Donarea de ovule in Statele Unite
In Statele Unite, de exemplu, un cuplu este dispus sa plateasca chiar mai mult de 25.000 de
dolari, unui donator suta la suta evreu, atractiv, fara boli genetice si conditie fizica buna. Sumele
ajung astfel pana la 50.000 de dolari, pentru donatori speciali.
Oficial, cel mai mare furnizor de ovule din Europa este Spania, unde zeci de clinici anunta ca
platesc pana la 1000 de euro pentru ovulele donate. Procedura este raspandita si in SUA, unde
cea mai usoara tinta sunt tinerele care au nevoie de bani pentru a-si plati facultatea.
De cele mai multe ori insa, cautarea de donatoare nu este publica, acestea fiind recrutate de
femei care sunt deja cliente. Pentru ca nu sunt cunoscute publicului larg, nici informatiile
despre riscurile procedurii nu se cunosc.
Lipsa legilor privind fertilizarea in vitro sau lacunele acestora, in tarile in care exista, au
transformat Europa de Est intr-un magazin de tesuturi si celule umane.
Transformarea tarilor est-europene in cea mai promitatoare piata pentru ovule a fost, insa,
posibila in primul rand, din cauza nivelului scazut de trai.
Majoritatea tarilor occidentale au stabilit legi foarte clare si stricte pentru donarea de
tesuturi umane, in special ovule, lucru care a determinat clinicile care practica fertilizarea in
vitro sa isi deschida filiale si sa stabileasca contacte in tarile in curs de dezvoltare.
Romania face si ea parte din tarile care beneficiaza de atentia cuplurilor cu probleme de
fertilitate din Occident. Legile din tara noastra permit donarea de ovocite, singura conditie fiind
ca femeile sa nu ceara bani pentru ele.
Donarea de ovule in Romania
Din ce in ce mai multe romance sunt dispuse sa-si vanda ovulele. Internetul este plin de astfel de
anunturi, in ciuda faptului ca donarea ovulelor contra cost este ilegala in Romania. Pentru
recoltare, femeile primesc sume cuprinse intre 1.500 de euro si 2.000 de euro. O adevarata avere
pentru cineva care castiga lunar maximum 1.000 de lei. In aceste conditii, nici nu-si mai pun
problema ca pe viitor sanatatea le poate fi afectata de recoltarea ovulelor.

Anunturile celor care vor sa-si vanda ovulele seamana, adesea, cu cele de la rubricile
matrimoniale. “27 ani, mamica, sanatoasa,blonda, ochi albastri, 1.76 vand ovule”, cam asa suna
unul dintre sutele de anunturi postate pe Internet . Vestea ca romancele isi vand ovulele fara sa
clipeasca s-a dus si in strainatate. Incurajate de disponibilitatea romancelor, si cuplurile din afara
tarii au inceput sa racoleze romance donatoare de ovule.

De cele mai multe ori, recoltarea se face in clincile straine. Clientii se obliga sa-i asigure
donatoarei tot confortul si sa-i plateasca de la transport pana la cazare si mancare. Conditiile ca
donatoarea sa fie acceptata sunt specificate din start: trebuie sa fie perfect sanatoasa si sa aiba cel
mult 30 de ani, iar aspectul fizic placut este un avantaj.

“Caut donatoare ovule persoana serioasa, stau in Bruxelles-Belgia, cazare, drum asigurat. Poate
sa dureze mai mult de 20 zile, varsta maxima 30 de ani, aspect fizic placut. Mail cu poza, va
rog!”, este un alt anunt de pe Internet.

Daca sunt prinse, pot primi pedepse intre 3 si 10 ani

In Romania, legislatia permite prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana si


transplantul acestora doar in mod gratuit, fara dobandirea de foloase materiale. In caz contrar,
pedepsele sunt de la 3 la 10 ani de inchisoare pentru cei care vand, cumpara sau intermediaza
traficul cu ovule.
Traficul cu ovule, o practica veche
Scandalurile privind traficul cu ovule din Romania nu sunt recente. In urma cu cativa ani, ziarele
britanice au scris despre romancele care primeau din partea unei clinici intre 350 si 550 de dolari
pentru a dona ovule cuplurilor cu probleme de fertilitate din Marea Britanie. A fost prezentat
atunci si cazul unei tinere de 18 ani, care a ramas infertila dupa ce a donat ovule la clinica
GlobalART pentru a-si putea plati nunta.
Clinicile din tarile in care donarea de ovule este interzisa nu se feresc sa isi indrume oficial
clientii catre tarile in care aceasta este permisa. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel
al clinicii Kinderwunschzentrum din Viena, care si-a deschis o filiala la numai 60 de kilometri
departare, in capitala slovaca Bratislava.
Un alt exemplu este cel al spitalului Jinemed din Istanbul, care precizeaza pe site-ul sau ca
donarea de sperma sau ovule este interzisa in Turcia, dar acest lucru poate fi facut la clinicile
partenere din Cipru si Grecia. Medicii turci precizeaza ca ii vor pregati pe pacienti pentru
proceduri si ca ii vor supraveghea.
Alison Motluk (Center for Genetics and Society) scrie un lung articol despre periculozitatea
donarii de ovule, pe baza interviurilor cu tinere femei din Canada si SUA care au donat ovule.
Sindromul hiperstimularii ovariene, ciclurile neregulate, probleme de fertilitate si chiar cancer –
toate acestea si altele sunt probleme cu care se pot confrunta donatoarele de ovule. Am
considerat importanta traducerea in limba romana in intregime a acestui articol pentru a informa
tinerele femei din Romania despre pericolele la care se pot expune, daca se supun unei astfel de
operatii. Citeste interesantul material: Este donarea de ovule periculoasă?

Cine sunt candidatele pentru donarea de ovocite?


La inceput, donarea de ovocite a fost recomandata femeilor cu insuficienta ovariana, adica celor
ale caror ovare sunt incapabile sa produca oua pentru fertilizare. Aproximativ 10% din femeile
tinere au insuficienta ovariana prematura (menopauza inainte de varsta de 40 de ani). Acest grup
include femei care au dezvoltat insuficienta ovariana, din motive necunoscute, femeile care si-au
pierdut functia ovariana ca rezultat al tratamentului de chimioterapie pentru cancer, si femei a
caror ovare au fost indepartate chirurgical.
Acest grup include, de asemenea, femeile care nu au functia ovariana, din motive genetice, cum
ar fi sindromul Turner (o afectiune in care defectele genetice provoaca anomalii multiple,
inclusiv absenta ovarelor). Desigur, cu toate acestea, femeile pot beneficia de aceasta tehnologie.
Femeile care sunt purtatoare de boli genetice pot alege sa utilizeze ovocite donate pentru a
preveni riscul de a concepe un copil, fie afectat de boala sau care ar putea fi purtator al unei boli
genetice. Mai recent, cererile pentru donarea de ovocite provin de la femei care raspund slab la
stimularea ovariana, au fost supuse mai multor tentative de fertilizare in vitro, sau au o
probabilitate extrem de slaba de succes cu propriile ovocite din cauza varstei lor. Limita
superioara de varsta pentru a fi donator de ovocite variaza de la un loc la altul, cele mai multe
centre stabilesc limita superioara intre 45-50 de ani

T“America este tara tuturor posibilitatilor”. O actuala tendinta medicala din randul practicilor
la nivel de cetatean din Statele Unite ale Americii confirma inca o data, daca mai era cazul,
veridicitatea acestei sentinte. Ceea ce in alte parti de lume nu se intampla deloc sau, cel mult,
imbraca forma unei actiuni generoase si caritabile, in Statele Unite ale Americii a devenit deja un
business si nu este departe de a fi introdus in nomenclatorul de meserii. Prelevarea ovulelor de la
tinerele femei, contra unei compensatii banesti suficient de consistente, este pe cale sa traforme
aceasta activitate intr-o alternativa de job pentru studentele sau somerele Americii. Totul, in
virtutea numarului mare de femei din SUA care, desi isi doresc cu ardoare unul sau mai multi
copii, fiind sterile, nu se pot bucura pe cale naturala de aceasta inzestrare.
Remuneratia donatoarelor de ovule variaza, in functie de o gama larga de criterii, intre sume de
3.000 pana la 10.000 dolari pentru un singur “ovul”. In cazul persoanelor care prezinta anumite
trasaturi dezirabile, precum rasa, aspectul, genele bune in general, compensatia baneasca poate
depasi chiar 20.000 dolari. Asemenea perspective se pot dovedi extrem de tentante pentru o
tanara americanca, ce se zbate sa-si achite facturile si studiile. Insa ce implica mai exact donarea
unui ovul?

Proceduri riguroase
Donarea de ovule este mai mult sau mai putin echivalentul feminin al donarii de sperma,
doar ca procesul este mult mai complicat, mai riscant, dar si mai productiv. In fiecare an, mii de
bebelusi se nasc cu ajutorul ovulelor donate femeilor care, dintr-o varietate de motive, sunt
sterile, neputand ramane insarcinate cu propriile lor ovule. Procesul implica prelevarea ovulelor
din ovarele unei donatoare si fertilizarea lor in vitro. Dupa ce li se permite sa se dezvolte pret de
cateva zile, trei sau patru embrioni sunt implantati in uterul femeii care va fi mama copilului.

Procedeul este in general coordonat de clinici de fertilitate sau de “brokeri” de ovule, care adesea
executa cercetarile si plaseaza chiar reclamele in presa scrisa si la posturile de televiziune. Julia
Derek, cetatean american, in varsta de 35 de ani astazi, dupa ce a privit unul dintre aceste
advertoriale, s-a lasat convinsa de cele prezentate si a decis sa devina donator de ovule. Dupa ce
si-a terminat facultatea, la 24 de ani, femeia a abordat o clinica de fertilitate si de atunci a facut
12 donari. Sustine ca banii au fost principala motivare a deciziei sale, primind cate 3.500 dolari
pentru fiecare ovul cedat.

Cu toate acestea, nu oricine poate deveni donator. Femeile interesate sunt supuse mai intai unui
indelung proces de monitorizare. Intr-o etapa initiala, Julia Derek a trebuit sa completeze un
formular de aplicatie si sa participe la un interviu. “A fost asemenea unui interviu de angajare”,
declara Julia. “Vor sa se asigure ca esti un om normal. A trebuit, de asemenea, sa completez un
chestionar de 40 de pagini.” Daca o donatoare promoveaza aceasta prima faza, ea va trebui sa
traverseze un proces avansat de monitorizare medicala si psihologica, ce include un examen
pelvianic cu ultrasunete si probe de sange pentru stabilirea conditiei genetice si a eventualelor
boli infectioase, in special a celor transmise pe cale sexuala. De asemenea, o femeie ce se vrea
donatoare va trebui sa prezinte un istoric detaliat al starii de sanatate fizica si mentala atat proprii
cat si ale rudelor de prim rang.

Dupa depasirea monitorizarii initiale, femeile pot astepta uneori chiar si luni de zile inainte de a
incepe procesul de donare propriu-zisa. In cazul in care anumite femei doresc sa doneze ovule,
fara ca ceea ce ofera sa fie solicitat la acel moment de vreo pacienta, clinica de fertilitate le va
inregistra numele intr-o baza de date de potentiali donatori ce asteapta sa se potriveasca cu
“recipientele”. Tratamentul medical incepe odata ce donatoarele si beneficiarele sunt
imperecheate. Initial, unei donatoare i se prescriu pilule de contraceptie o scurta perioada pentru
a i se regla perioada de menstruatie cu cea a beneficiarei. Va incepe din acel moment
administrarea unor injectii cu hormoni avand rolul de a stimula ovarele donatoarei sa produca o
supraabundenta de ovule mature. In urmatoarele trei sau patru saptamani, femeia trebuie sa faca
frecvent vizite la clinica de fertilitate pentru a se putea determina momenul in care ovulele sunt
pregatite pentru recoltare.
Bani justificati
In timpul tratamentului hormonal, pot exista riscuri destul de mari pentru femeia
donatoare. Sexul poate fi uneori dureros si primejdios, de vreme ce ovarele sunt incarcate cu
ovule aflate in proces de maturizare. De asemenea, sarcini multiple sunt foarte posibile inainte ca
ovulele sa fie inlaturate. Chiar Juliane Derek spune ca tratamentul cu hormoni a reprezentat cea
mai inconfortabila componenta a procesului. A fost hiperstimulata din momentul in care
hormonii i-au facut organismul sa produca aproximativ 30 de ovule. “Eram foarte balonata. Imi
era adesea foarte greu sa ma intind iar uneori chiar si respiratul era o activitate dureroasa. Cat
despre starea mea emotionala, ea era total devastata”, spune femeia care are deja o traditie in
donarea de ovule.

Aproximativ una din zece femei donatoare va experimenta un sindrom de hiperstimulare


ovariana, o stare in care injectiile cu hormoni destabilieaza echilibrul fluidelor din
organism. Acest sindrom cauzeaza dureri abdominale, diaree si umflaturi. Aproximativ 1%
dintre femei vor ajunge la spital cu manifestari severe ale sindromului, ce pot conduce chiar la
blocaj renal, acumulari de lichid in plamani si socuri. Ocazional, OHSS, cum este denumit
sindromul in lumea medicala, poate provoca infertilitate permanenta sau chiar moartea. Chiar
daca nu se prezinta imediat probleme, doctorii nu pot sti prea multe despre consecintele pe
termen lung ale tratamentului hormonal, iar unele cercetari au inaintat chiar ideea ca donatoarele
de ovule pot prezenta un risc crescut de cancer ovarian.

Din momenul in care ovulele sunt pregatite pentru a fi extrase, donatoarele sunt sedate puternic
si 10-15 “oua” le sunt prelevate cu un ac lung introdus in ovare prin peretele vaginal. Derek
descrie acest proces ca pe unul relativ usor si suportabil. Procedura dureaza aproximativ 30 de
minute, iar donatoarele experimenteaza in general durere si discomfort timp de cateva zile dupa
operatie. Juliei i-au fost necesare aproximativ zece zile de recuperare dupa prima donare, dar pe
masura ce a repetat procesul, perioada de revenire a devenit tot mai scurta. Totusi, multiplele
donari si-au spus cuvantul in privinta femeii. Dupa cea de-a noua, a inceput sa aiba depresii
puternice, pe care le-a pus pe seama dezechilibrului provocat de tratamentul cu hormoni.
“Depresia a devenit din ce in ce mai severa. S-a inrautatit pana cand nu m-am mai putut ridica
din pat si a trebuit sa vad un medic. Cred ca era relationata cu donarile repetate de ovule, de
vreme ce nimic altceva nu se petrecea in viata mea la acea data”, declara femeia.
Intre bine si rau
Un articol, publicat in numarul din iunie 2006 al revistei americane “Boston Globe”, prezenta cu
ingrijorare faptul ca nu exista niciun grup guvernamental sau privat care sa urmareasca numarul
de donari ovariene ale unei femei. Totusi, “The American Society for Reproductive Medicine” a
emis recent recomandarea ca nicio femeie sa nu sufere mai mult de sase astfel de interventii in
timpul unei vieti, chiar daca oamenii de stiinta nu cunosc inca daca donarile repetate au efecte de
termen-lung asupra fertilitatii femeilor.

Statele Unite reprezinta una dintre cele cateva tari industrializate care permit compensarea
financiara a donatoarelor de ovule. De vreme ce putine femei sunt dornice sa traverseze
incomodul proces gratuit, obtinerea unor ovule acceptabile poate fi foarte dificila in alte state.
Astazi, multe cupluri europene si canadiene calatoresc in SUA numai pentru simplu motiv de a
obtine ovulele necesare unei fertilizari in vitro. Fenomenul a devenit atat de raspandit, incat
clinicile de fertilitate fac reclame speciale pentru acesti “turisti ai reproducerii”.

Cererea crescanda de ovule ridica, odata cu avantul sau, si remuneratia baneasca a donatoarelor
din SUA. Multi sunt, astfel, ingrijorati pentru faptul ca platind aceste femei, uneori cu sume
foarte mari, le determina pe tinerele cu probleme financiare sa fie de acord cu o procedura
medicala fara a intelege pe deplin riscurile pe care le implica. Multe donatoare au apoi impresia
ca nu au fost corespunzator informate si ajung sa regrete decizia de a fi suferit o astfel de
interventie.
In varsta de 35 de ani, Juliane Derek sustine ca decizia ei de a deveni o donatoare multipla a fost
alimentata de faptul ca era tanara si se simtea invincibila. “Am fost un pic feminista, iar donarea
de ovule m-a facut sa ma simt imputernicita – imi imprastiam genele”, declara ea. “As fi avut de
castigat de pe urma unor discutii mai ample referitor la problema donarilor multiple, dar am
facut-o, totusi, si in absenta acestora.”, declara Juliane, care pare sa se afle intr-o stare mentala si
fizica destul de rezonabila, in urma interventiilor suferite. Daca toate femeile ce calca pe urmele
ei vor fi la fel de norocoase, ramane cu siguranta ca viitorul sa o arate, fenomenul donarilor
ovariene devenind unul de mare amploare cel putin in Statele Unite ale Americii.

Presa romaneasca a comentat, in termeni de mare scandal, descoperirea unui grup de medici
israelieni si romani care faceau la scara industriala trafic de ovule. Clinica Sabyc, unde se
desfasurau asemenea activitati, se afla chiar in centrul Bucurestiului, langa Palatul Victoria,
sediul guvernului. Judecatoria Tribunalului Bucuresti a dispus arestarea preventiva pentru 29 de
zile, a medicilor Harry Mironescu, seful clinicii, Yair Miron si Cecilia Borza, sub acuzatia de
constituire de grup infractional organizat si de organizarea traficului de celule de origine umana,
in scopul obtinerii de foloase materiale. Conform legislatiei actuale, cei trei risca o pedeapsa cu
inchisoarea de 7 ani. Altor doi medici israelieni, Natan Levit si Zeskind Genia, li s-a interzis sa
paraseasca Romania. Profesorul N. Levit este specialist in ginecologie, binecunoscut in Israel.

In momentul descinderii politistilor romani, in clinica, erau 30 de femei din Israel, care faceau
tratamente sau se pregateau de fertilizare. Conform site-ului clinicii, in ultimii ani, aici au fost
realizate 1.200 de fertilizari in vitro. Clinica Sabyc functioneaza din 1999, desi, dupa cum
confirma seful Agentiei Nationale de Transplant a obtinuse autorizatia de functionare cu o
saptamana in urma controalelor politiei.

La perchezitie, au mai fost descoperite o banca de sperma, de ovule si embrioni, care nu fusesera
declarate autoritatilor sanitare. Ziaristii romani sustin ca, timp de 10 ani, aceasta clinica a oferit
astfel de servicii medicale, contra unor sume cuprinse intre 10.000 si 15.000 de euro, la cateva
sute de cupluri, mai ales din Israel si Germania.

Donatoarele de ovocite, dupa cum precizeaza raportul procurorilor, erau femei sarace,
majoritatea de etnie rroma, cu varste cuprinse intre 15 si 30 ani. Ele primeau, pentru fiecare
stimulare ovariana, o suma cuprinsa intre 800 si 1.000 de lei. De asemenea, li se oferea un
comision de 100 de dolari, daca convingeau si alte femei sa doneze ovule.

Colegiul Medicilor din Romania acuza de complicitate toate institutiile medicale care ar fi putut
cere inchiderea acestei clinici, cel putin din 2006, cand in Romania s-a inasprit legislatia privind
transplantul de celule umane.

In acest sens, presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoaie, medic, specialist
binecunoscut in bioetica, a facut declaratii disperate: „Medicii de acolo pot fi comparati cu cei de
la Auschwitz. S-au folosit de oameni vulnerabili, au tranzactionat parti din organe contra cost si
au aratat un total dispret fata de fiinta umana. De ce n-au curajul sa faca asta in
Israel?” (Evenimentul Zilei, 21 iulie 2009) Domnia sa a mai mentionat ca “Medicii din Israel
care lucrau la Sabyc nu aveau drept de libera practica pe teritoriul Romaniei. Acolo s-au incalcat
cele mai elementare norme de etica medicala”.(Ziua, 21 iulie 2009) Pozitia transanta a medicului
Vasile Astarastoaie este mai veche. In anul 2005, domnia sa declara presei: „Nicaieri in lume nu
s-au facut recoltari de ovule, ca in Romania… Cei care ar incalca acest capitol ar plati o amenda
penala, a carei valoare este foarte mica. Suma pe care ar plati-o, in asemenea caz, cel vinovat si-
ar recupera-o dintr-o singura recoltare de ovule.” (Interviu Dosar Provita Media nr.101, aprilie
2005)

La acea data, dupa cum afirma dr Vasile Astatastoaie, centrele FIV au functionat fara control.
Ele erau acreditate in strainatate, dar in Romania au operat sub un alt regim. Dr. Victor Zotta
confirma aceasta situatie, adaugand ca, pana in 2006, nu exista lege care sa ceara acest lucru.
La Clinica Sabyc, cel putin, activitatea era mascata de un program de cercetare, colaborare
culturala si stiintifica, semnat intre Republica Socialista Romania si Israel, in 1979.

Colegiul Medicilor din Romania a sesizat public ilegalitatea si imoralitatea activitatilor acestei
clinici, iar printr-o decizie (nr.32 din 2008) a cerut inchiderea ei. Decizia s-a blocat la nivelul
Directiei de Sanatate Publica din Bucuresti.

Procurorii au consemnat in raportul lor ca nu au gasit nicio evidenta a procedurilor medicale.


Lipsa evidentelor din centrele FIV a fost semnalata de multa vreme. In Romania, de exemplu,
spune medicul Vasile Astarastoaie, nu exista o statistica a femeilor fertilizate dupa varsta de 50
de ani. (Adevarul, 22 ianuarie 2005)

Traficul de ovule si embrioni risca sa cuprinda toate tarile sarace

Am prezentat acest ultim caz de trafic de ovule pentru ca el contine aproape toate detaliile
fenomenului de trafic de ovule si embrioni, fenomen specific nu numai Romaniei, dar si multor
altor tari, mai ales din Europa de Est. Din investigatiile cotidianului israelian „Maariv”, reiese ca
mai mult de 3.000 de israelience au facut tratament de fertilizare in vitro, in ultimii 10 ani, in
tarile din Est inclusiv. In 2005, BBC News Online a dezvaluit o alta retea de trafic de embrioni,
din Romania, catre Israel si SUA. Clinica Global Art SRL, care functiona ilegal, platea 200-300
de dolari americani donatoarelor de ovule.

Fenomenul este extins la nivelul mai multor tari. In 2008, un roman a fost arestat in Creta, pentru
trafic si vanzare de ovule. Acesta sechestrase doua tinere, carora, in urma tratamentelor
hormonale, li s-a prelevat ovule, vandute apoi cu sume cuprinse intre 600 si 2.000 euro.

De altfel, titlurile ziarelor care vorbesc in Romania despre acest fenomen, au devenit obisnuite.
Iata cateva: „Contrabanda cu ovule” (Ziua, 9 februarie 2005); „Scandalul ovule de export:
autoritatile sunt in ceata” (Jurnalul.ro, 10 februarie 2005); „Donarea de ovule in scopuri
comerciale si vinderea embrionilor umani sunt actiuni ilegale” (Jurnalul de Botosani, 16
februarie 2005); „Filiera israeliana a pus monopol pe traficul cu ovulele romancelor?”
(www.9am.ro, 19 aprilie 2005); „Ovule contra plata: scandal de proportii in Coreea de Sud”
(Adevarul, 25 noiembrie 2005) ; „Turismul de fertilizare face ravagii printre romance” (Ziarul
de Iasi, 19 iulie 2006); „In Irlanda se platesc 10.000 de euro pentru un ovul fecundat provenit din
estul Europei” (Romedic, 25 iunie 2007); „Un donator – o infinitate de copii” (Romedic, 17
martie 2008), „Grecia: Un roman, arestat pentru trafic de ovule umane” (Mediafax, 20 iunie
2008); „Hotii de ovule” (Ziua, 21 iunie 2008); „A trimis-o in Grecia sa-si vanda ovulele”
(Cancan, 4 noiembrie 2008).

Pana in 2006, activitatile FIV din Romania s-au desfasurat in lipsa cadrului legislativ.
Reglementarea legala a centrelor FIV merge foarte greu. Dupa cum s-a vazut in cazul Clinicii
Sabyc, laboratoarele nu erau autorizate, unii medici nu aveau libera practica in Romania, nu
exista un control aql modului cum erau aplicate tratamentele si nici al bancilor de sperma si
ovule. Asa cum spunea jurnalistul Val Valcu (Adevarul, 8 ianuarie 2005), exista „grupuri de
presiune la nivelul medicilor care blocheaza intrarea in legalitate a acestor activitati”. Mai mult,
informarea femeilor asupra riscurilor tratamentelor de stimulare ovariana si ale manipularii de
embrioni lipsesc cu desavarsire.

Situatia este similara si in Ucraina, unde exista o lege destul de relaxata a fertilizarii in
vitro, determinata si de sterilitatea a numeroase femei, ca urmare a avortului. La fel se intampla
si in Rusia. In Croatia, exista o adevarata piata a embrionilor congelati, situatie invfluentata de
extinderea prea mult a centrelor FIV (La Croix, 17 martie 2009).

Intensificarea procedurilor FIV, la nivel international, va crea in continuare conditii pentru


fenomenul traficului de ovule si embrioni. Pe langa FIV, cresc presiunile si dinspre cercetarea pe
embrioni, mai ales in legatura cu tratamentele cu celule embrionare stem. Medicul american John
C. Willke face previziuni sumbre: „Pentru obtinerea [ovulelor], femeia urmeaza un tratament
pentru stimularea de ovulatii multiple. Apoi este supusa anesteziei generale si laparoscopiei.
Dupa care medicul preleveaza ovulele de pe suprafata ovarelor. De unde vor fi luate femei pentru
asta? Cu siguranta ca femeile din lumea a treia vor fi exploatate ca niste cobai.” (Dr. John C.
Willke, Barbara H. Willke, “Avortul. Intrebari si Raspunsuri”, Editura Provita Media, Bucuresti
2007, p.127)

Aceleasi pericole au fost identificate si de un seminar european pe problema comercializarii de


ovule feminine si a exploatarii femeilor. Lucrarile lui, desfasurate la 30 iunie 2005, la Bruxelles,
au fost deschise de Anna Zaborska, parlamentar din Slovacia, presedintele Comisiei pentru
Drepturile Omului si Egalitate de Sanse (Partidul Popular European si a Democratilor Europeni).

Reprezentantii acestei coalitii largite de organizatii considerau ca cererea de ovule pentru


reproducere si cercetare devine tot mai mare. Presiunile financiare determina scaparea de sub
control a prelevarii de ovule. In special femeile cu venituri modeste sunt vulnerabile la
exploatare.

Pe ansamblu, in tarile din Estul Europei, tari marcate de lipsa unui cadru legal si institutional
bine pus la punct, situatia este favorabila diferitelor fenomene situate la limita atat a legalitatii,
cat si a normalitatii. La golul legislativ si la presiunile financiare a acestui tip de trafic, se adauga
saracia care afecteaza majoritatea acestor tari, fapt care contribuie, in egala masura, la
predispunerea la mari compromisuri morale.

Tribunalul Bucuresti a emis trei mandate de arestare in dosarul privind traficul de ovule, pe
numele patronului Clinicii Sabyc, Harry Mironescu, fiului acestuia Yair Miron, medic rezident,
si pe numele Ceciliei Borzea, responsabila de relatia cu clientii. Inca din 1999, clinica realiza
fertilizari in vitro fara avizul Agentiei Nationale pentru Transplant. Zeci de medici, angajati si
clienti ai clinicii Sabyc sunt audiati si anchetati de procurorii DIICOT.

Decizia Tribunalului Bucuresti in cazul celor trei mandate de arestare nu este definitiva
si poate fi atacata cu recurs. Cei trei sunt acuzati de procurorii DIICOT de constituirea unui grup
infractional organizat si de organizarea traficului de celule de origine umana in scopul obtinerii
unui folos material.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, in calitate de medic specialist ginecolog si
conducator "de facto" al unei clinici private din Capitala, Harry Mironescu a pus bazele
traficului de celule umane. A beneficiat de sprijinul fiului sau, Yair Miron, in calitate de asociat
unic al clinicii private, precum si de conexiunile pe care le avea cu medici din Israel, specialisti
in aplicarea tehnicilor de reproducere asistata, invinuitii L. Natan, Z. Genia (care au interdictie
de a parasi tara), precum si cu alte persoane.

Cecilia Borzea indeplinea, potrivit DIICOT, formalitatile ce presupuneau asigurarea


cazarii medicilor, beneficiarilor tehnicilor de FIV si racola direct sau prin persoane interpuse
tinere, dispuse sa fie supuse tratamentului de stimulare ovariana si prelevare de ovocite.

Tribunalul Bucuresti a emis trei mandate de arestare in dosarul privind traficul de ovule,
pe numele patronului Clinicii Sabyc, Harry Mironescu, fiului acestuia Yair Miron, medic
rezident, si pe numele Ceciliei Borzea, responsabila de relatia cu clientii. Inca din 1999, clinica
realiza fertilizari in vitro fara avizul Agentiei Nationale pentru Transplant. Zeci de medici,
angajati si clienti ai clinicii Sabyc sunt audiati si anchetati de procurorii DIICOT.

Decizia Tribunalului Bucuresti in cazul celor trei mandate de arestare nu este definitiva si poate
fi atacata cu recurs. Cei trei sunt acuzati de procurorii DIICOT de constituirea unui grup
infractional organizat si de organizarea traficului de celule de origine umana in scopul obtinerii
unui folos material.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, in calitate de medic specialist ginecolog si conducator "de
facto" al unei clinici private din Capitala, Harry Mironescu a pus bazele traficului de celule
umane. A beneficiat de sprijinul fiului sau, Yair Miron, in calitate de asociat unic al clinicii
private, precum si de conexiunile pe care le avea cu medici din Israel, specialisti in aplicarea
tehnicilor de reproducere asistata, invinuitii L. Natan, Z. Genia (care au interdictie de a parasi
tara), precum si cu alte persoane.

Cecilia Borzea indeplinea, potrivit DIICOT, formalitatile ce presupuneau asigurarea cazarii


medicilor, beneficiarilor tehnicilor de FIV si racola direct sau prin persoane interpuse tinere,
dispuse sa fie supuse tratamentului de stimulare ovariana si prelevare de ovocite.

Stiaţi că?!

O echipă de cercetători japonezi a reuşit să creeze ovogoni din celule sanguine. Ovogonii
sunt practic varianta primitivă a ovulelor umane. Cercetătorii cred că acesta este primul pas în
crearea în laborator a ovulelor şi spermatozoizilor. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO
„Performanţă edilitară“ rară chiar şi pentru România: un drum pli... Misterul mumiilor tatuate din
Luxor, elucidat după 4 ani de la descope... Sportiva care calcă pe urmele Simonei Halep în
tenisul de masă. „Prinţ... Uimitoarea descoperire ştiinţifică a fost realizată pe baza cercetărilor
anterioare efectuate de biologul Mitinori Saitou, de la Universitatea Kyoto. Acesta a reuşit să
înmulţească şoarecii, cu succes, cu ajutorul ovulelor şi spermatozoizilor realizaţi din celule stem.
Potrivit SmithsonianMag, echipa a încercat să transforme aceste celule în celule reproductive
„primordiale”. Celulele au fost incubate în ovare artificiale create cu ajutorul celulelor
embrionale ale şoarecilor, preţ de patru luni. Celulele s-au transformat în ovogoni, până la
sfârşitul testului. Deşi nu sunt suficient de mature pentru a fi fertilizate, reprezintă o reuşită
importantă. Cercetătorii cred că este o chestiune de timp până când vor fi create ovule ce pot fi
fertilizate, în laborator. „Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze, cu
convingere, că putem face ovule, variante imature de ovule”, a declarat biologul american
Amader Clark.

S-ar putea să vă placă și