Coperta; Walter Riess Redactor: Alice Raluca Petrescu ‘Tehnoredactare:. Jora Grecea Toate drepturile asupra acestei cra sunt rezervate Editurii CORINT, parte componeatit a GRUPULUI EDITORIAL CORINT Difuzare: St: Teodosie Rudeanu, mr. 21, sector 7, Bucwest Tel.: (021) 222 19 49, 223 19 28. Fax: (021) 222 40 34 www.edituracorintro © mail: vanzari@ edituracorint ro ISBN 973-653-613-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale u Rombaich MACESANU, FLORIN Fitted: Probleme sl teste pentru gimouzia: clascle VEVUI/ Farin Miicesanu. — Bucuresti: Corin, 2004 Bibliogr. ISBN 973-653-613. 53(075.33)(076) FLORIN MACESANU. FIZICA PROBLEME SI TESTE PENTRU GIMNAZIU clasele VI-VIH < ORINT Bucuresti, 2004CUPRINS Cuvint tnainte.... Capitola 1. MECANICA.... 3. Inertie. Masi, Densitate 4. Forta. Tipuri de forte 5, Echilibrul mecanic al corpurilor 6. Lucrul mecanic si energia mecanic§ .. 7. Mecaniea fluidelor.. ‘H. Raspunsuri si rezolvdri 1. Mirimi fizice .. 2. Miscare. Repau 3. Inertie. Masi. Densitate . 4, Forfa. Tipuri de forte 5. Echilibral mecanic al corpurilor - 6. Lucrul mecanic si energia mecanicé .. 7. Mecanica fluidelor .. Capitotul 2, FENOMENE TERMICE ... 2. Cildurd, Calorimetrie. Combustibil 3, Schimbarea stirii de agregare Ht. Raspunsuri si rezolvdri 1. incdlzire. Ricire. Dilatare 2. C&ldurd, Calorimetrie, Combusti 3. Schimbarea stirii de agregareCapitotu! 3, ELECTRICITATE ... 2 Enunpuri, 1, Sarcina electric3, Legea lui Coulomb 2. Electrocinetici 3. Electromagnetism . Hl, Raspunsuri si rezobviri 1. Sareina clectricd. Legea lui C i. ule 2. Hlectrocinetica ee 3. Hlectromagnetis, Capitolul 4. OPTICA GEOMETRICA 4. Bnunquri. 2. Refracta luminii, Lentile 3. Instrumente optice HL Raspunsuri si rezolvdri 1. Reflexia luminii, Oglinzi plane 2, Refract luminii. Lentile 3. Instrumente optice ....... Bibliogratie CUVANT INAINTE Indrigindu-si pani Ia iubire gi respectndu-si pnd la divinizare profesia, un profesor nu-si va putea marturisi acest crez, spre a fi cunoscut, infeles gi apreciat, decdt destiinuindu-se, intr-o liniste aparenti, paginilor unei cArti, pagini al cAror continut si a chror ordine ‘evidenfiazd nelinisti, preocupari si un permanent clocot, toate acestea ascunse miraculos in mintea i sufietul autorului, spre a fi ferite de focul primejdios al amiigirilor sau al dezamiigirilor de tot felul. ‘Aga l-am cunoscut si aga fl regasesc, spre onoarea sa, pe tntrul profesor de fizicd din Alexandria, Florin Macesanu, acum autor a nei noi carti cu probleme de fizic’, adresate elevilor din clasele Bimnaziale (gi nu numai), precum si profesorilor acestora (gi nu nomai). Profesorul Florin Miicesanu este, de asemenea, un par- ticipant activ la Olimpiadele Nationale de Fizic4, fiind inclus in Comisia National de elaborare a subiectelor. Cartea aceasta dovedeste maturitatea profesional a autorului ei, Preocuparea acestuia pentru atingerea performantei, atat in predarea, cfit si in invatarea fizicii. ‘Corespunzator programei de fizic’ pentru gimnariu, autorul acords, in Incrarea sa, atentie tumor capitolelor incluse in aceasta, considerdnd necesar ca pentru fiecare temii abordatii sa prezinte mai inti un scurt breviar, pentru ca apoi sé propuna seturi de probleme a céror rezolvare s asigure 0 insugire a cunostintelor de bad, seturi de teste a cliror dezlegare s permit o verificare a ‘tmodului de insusire « notiunilor predate si in final un set de Probleme adresate celor care se pregétesc pentru a participa la Olimpiade gi concursuri de fizica. Hotirdrea profesorului Florin Macesanu de a scrie si a publica Aceast4 carte cu probleme gi teste de fizic’ dovedeste preocuparea Acestnia atat pentru autoperfectionare, cAt gi pentru pregatirea Propriilor elevi. Dup’ experimentarea metodei prezentate in carteee icti, pus la dispozitia pate deja a Fost instalat in retelele de calculatoare, dnmnecen in mul a a ante de rispunsuri care 93 evite intimplarea ont convins cf uceastitiucrare va fi Prof. univ. dr. Mihait Si | dt. A id He, Universitatea LUCIAN BLAGA™ simu: Facultatea de Sti CAPITOLUL 4 MECANICA i. ENUNTURI 1. MARIMI FIZICE BREVIAR Clasificare: distribuirea corpurilor dintr-o multime in grupe, pe baza unei proprietati comune. Criteriu de clasificare: proprietatea comund in functie de care se tealizeazi clasificarea. Criteriu de ordonare: proprietatea care permite ordonarea exact a corpurilor dints-o multime. Marimea fizicd: un concept (notiune) care se asociazd unei Proprietifi fizice misurabile. A misura o marime fizicd inseamn& ao compara cu o alt mrime fizicd de acclasi fel, aleasd prin conventie ca unitate de masurd. O matime fizicii se exprima sub forma: Marimea fizica = valoarea numericd x unitatea de misurd, Valoarea unititii de masur’ Yaloarea medie a unci mirimi fizice este egald eu media aritmetica 4 valorilor obtinute la cele n masuritori:0) Copal!) MECANICA -1 ENUNTYR, A. Probleme pentru insusirea cunostintelor de bara U2 Andra primeste de ziuaei un joc ce contine figuti geometrice, Cate este criteriul dupa care poate ea si le clasifice? 41.2, Pe masa ta de lucru se aff urmétoarele corpuri: un stilou, un penar, manualul de fizicd, an glob geografic, o revist, 0 sferii din sticld, un minicalculator, creioane colorate, o mensura si o rigli, Realizeaza clasificarea in functie de un anumite criterii, 1,3, Dupa ce criterii Poti clasifica jucariile fratelui tu mai mic? La. Care este criteiul dupit care poi ordona mingile pe care le folosesti la orele de educatie fizica? 1.5. Identifies Proprictatea fizica masurabila care a ‘Stat la baza ordonirii urmitoare: soarece, pisicd vulpe, Jup. urs, elefant, balends LG. Otloneard crescator urmttuarele unititi de masurd: hectarul; ms pogonul, dm’: ecu, cm?, 1.7. Ordoneaza in functie de precizin pe care 0 au urmitvarcle ‘nstrumente de masurd: micrometry, igi, subler, ruleta, 1.8. Gaseste un criteriu gcometrice: JATINGTO.pm 1.9. Ordoneazs. crescator, in functie de criteriu] stabilit de tine, urmiitoarele parcete de teren agricol Pentru a clasifica urmatoarele figuri re 400 dm rie 19 io i livezi de i proprietarul unei livezi aan caer Poca din figura 1.10. fia livezii; a 2 lange gaedlui cu care webuie Ta s-o imprejmuiesti. Fig. 1.10 < imi in S.L: LL ExprimA urmitoarele lungimi . | BLzO0002 Mm ye aa00 me tooo =05km; ©) L=0,95 dam; 1) L= i ot oe b)L=85dm; i) £= 625 000 000 om; Gm; i) L=0,0052 Tm. ‘prima urmitoarele arii in $.L: ; banda b) A=7200dm?, o4= sas esha: 3 €)A=925 000 mm?, ,85 ha; DAn3245 coon : h)A=03hm*%, i) A=2,5km?; is ftourele volume in $.L: . oan 50.dm*; c) V= 8200 em’, Oem ©) V=15 400000 mm’: £) ¥=4520 hl; F000 000m 2) ¥=6500dL; i) V=0,8hm’, j) ¥= 105 000 . Lu Exprima urmatoarele durate in S. 3) £= 4200 ms;_b) 1 = 95000 ms: c) 15 b; d) ¢= 25 min;12 Cupola |, MECANICA — 1 ENUNTUR, ©) ‘435 min; r= 1217 15 mia; g)+ 750 000 ns: 2) #= 2 850.000 000 ps; i) += 100 min 50 s:j)£=1 séptimana 1.15, Unteren de joucé are Som forma din figura 1.15. Caleuteari: 4) petimetrul terenuluis ») aria suprafefci 200 dm: 8000 cm Fig. 11s 116. Dintr-o bucaté de tabla de foruné pitti cu laura £ em a decupat wa cere cu diametral d = 2 dm. Calculeazd arte su. Brafefei ramase, 1.17, Andra are ca tema pentru acasi $4 determine lungimea bi roului ei. Ea merge la scoala prezentind urmatoarele valuri: 4= 10cm; b= 109 can; iy = 119 om: Ly= 1105 em; L5= 109.8 cm; 4s = 109,5 cm. Are Andra tema completh? Care este lungimea 1.18. David, cley in clasa a VI-a, isi propune sé afle aria curtii sale Face misuratorile i calculeazi . aria curfii ca fiind A = 300m, apoi Teprezintd forma suprafefei la sca. ra 1 : 5000 (figura 1.18). Tu ce pi- rere ai ? Are suprafata reprezentutd 1a scara respectivé aria calculatd de David? 35 nun Fig 1.18 1.19. Cate cuburi cu latura 4 = 4.cm pot tneapea intr-o cutie v dimensiuniie = 32em, (3 200m, h= 12 cm? 2 gine 1.20, Care este aria suprafeteidin Tg sigan 1.20 repreventath Ia scare. r 1; 10.0007 Fig. 1.20 B. Teste Testul 1 Stabileste care di ile urmat t adevirate (A) ileste care dintre aGirmatiile urmatoare sunt ) erate. Reformuleaza afirmatiile false pentru a deveni ‘Gustul nu poate constitui criteriu de clasificare ; > Misurarea unci mirimi fizice presupune comparurea acesteia coal mse Bric sleas prin convene canta de srk c) Creioanele elevilor dintr-o clas’ pot fi ordonate in functie intinderea Jor unidimensional’. 7 Mensura este un instrument de misuri pentru durate foarte ici, ©) Valoarca adevarati a uneci marimi fizice poate fi gisiti prin ) Miitimile fizice sunt nogiuni care se asociaz4 proprictitilor fizice 1 Values une mii fice poate fats nual prin misurare direct’, b) Uneori pentru exprimarea valorilor unor marimi fizice se utilizeacd mutiplii si submultiplii unitétilor de masuré. Propune 0 metnd’ pentn: {i golurilor dintr-um determinarea volumnlui golurilor; cre form paralelipipedic’, Precizeazi materialele de care ai Revoie. Care ar trebui si fie rubricile tabelului de rezultate? 3. Aria unui teren agricol de forma dreptunghiulari este A = 72. ai ‘Calculeaz lungimea yi litimea terenului, dacd intre acestea exis Telatia L = 2/.BE ___ est onc 4. Expritna valorile matimilor fizice in §.1: b) £= 85 mm; c)A = 7400 cm? 3 €) V= 3200 cm’; £) V=400 dm, 3h) V=25L; i)A=0,25 ha, , 5. La misurarea lungimii unui creion au fost gasite urmatoatele valori: Ly = 16,8 cm, La = = [s=16.15 em, 42 = 16,7 om, Ly = 17,8 cm, Ly = 16,9 em, 8) Care este eroarea medi a creionenan’ ¢ cu care a fost determinatd lungimes b) Care este valoarea adevaratd a hingimii creionului? Testul 2 1. Stabileste care dintre afirmatiile i . urmiitoare sunt adevarate (A) ‘$i care sunt false (F),. a il ‘ene @®). Reformuleazi afirmatiile false ‘Pentru a devenj 2 Numai marimile fizice constituie criterii de clasificare. Oeil detro mujime mupotfcedonate fa func de hangin ities fizcReste onojune care se asociaes uncipopretii en 2. Identificd criteria de ordonare dupa ; orade educatie fvica, dupa care sunt agezati elevii la 3. Leng ice impreien 3 engine Bardului ce imprejmuieste o gridind de zarzavat de om creptunghiulard este p = 96 m. Calculeazi ct este aria acestei erédini daca Vitimea ei este £ = 16 m, : ee AL MARBMLFIAIGS Beprimd rezultatol urmatoarclor operatii in S. 44g dam + 055 km: b) 56 000 mm + 3400 em; ¢) 625 cm? + 37 500 mm; 4) 65 000 ms + 45 000 000 ms; €) 400 cm? + 0,8 dm*; £) 850 bm + 0,025 Mm. ‘5, Regultatele obfinute la misurarea volumului unui corp sunt date jn tabelul urmitor. Determind care este volumnul corpului.. 3 4[3 16,6 | 18,1 | 164 Nr. mis. 1 2 Vier) 16.5 168 ©. Probleme pentru concursuri si olimpinde LLL. Determind care este volumul unui vas de form cubicd, cu pereti subtiri, ce are perimetrul bazei p = 80cm. 1.2. Care tebuie s& fie indltimea minima a unui vas cu peretii subtiri, a cdrui arie a bazei este S = 200 cm’, pentru a putea tuna. inel un volum de api V=3L? 1.3, Dispui de dows clepsidre, una care masoari 3 minute si alta care misoar 7 minute. Cum poti cronometra un interval de timp de 11 minute? 14. 0 planta creste in prima zi cu jumatate din indltimea sa, in a doua zi cu o treime din iniltimea avuti in ziua precedent, in a {eta zi cu un sfert din indltimea avutd in a doua zi si asa mai departe. Dupi cAte zile inaltimea plantei devine de 50 de ori mai mare? 1.5. Cum ai putea si determini yolumul unei monede de 1000 lei (@ispui de mai multe monede) cu ajutorul unui pahar cu api (negradat), o pipet gradatd, un ac cu gdmilic si un carton?Capitola 1. MCANICA — HEALS ” 2A. De ce se spune cl migcarea si repausul sunt relative? BREVIAR Comp de refering coma ntpen pe automobil a plecat la ora 10 si 30 de minute de le kilometrul Sorpal suport cu care se deteraing Pozity 2 a Ronat 20 de minutela klometrul 30 si a ajuns la kilometral Sis i a ora 11 gi 25 de minute. Care este distanta parcursi de auto- Sistem de referinga (S.R ): ansamblul format din corp de refering oon gi durata migcirii acestuia? 2. MISCARE, REPAUS 2.6, Un biciclist a plecat de la kilometrul 10 la ora 23 si 30 de Traiectorie: multimea i 10 minute la kilometrul 25, dupd care ajunge la : uN ittiie mreie3r minute, a stafionat 10 minu! q 1g ale mobilului fat de oR telor care consttuie pozitiile SucCesive jgjlometral 35 1a ora 0 si 15 minute si apoi se intoarce imediat si adenies ajunge la kilometrul 25 Ja ora 0 si 40 de minute. Calcuieazi: a Gefinité prin raportal dntre distany 8) stan parcurs de biciclist hecesari acestei deplasiri: ) durata migcarii; d by} ¢) distanja parcursa gi durata miscarii la intoarcere. St Miscarea rectilinie uniforma: mi deplaseaci en acceas vitez peo traieetrie secur Legea miscari rectilini; Mniforme: x= xy ty {t—4 ). 2.8. Un motociclist pleacii ia ora 14 si 45 de minute de la kilometul ° 26 si ajunge la kilometrul 62 la ora 15 si 15 minute, Calculeazi vViteza medie a motociclistului, Viteza medie: mirimea fizic parcursii de mobil si durata 2.7. Doi copii aleargi pe un drum rectiliniu cu vitezele constante v1 = 18 km/h $i v2 = 6 m/s. Care dintre ei are viteza mai mare? A. Probleme pentru insusi ru insusirea cunostintelor ‘de baca 2.9. David merge cu o tricicleté, timp de 5 minute, cu viteza Constant v = 10,8 knvh. Calculeaza distanta parcursi de David. 2.10, In cit timp va parcurge un mele o distant d = 10 m, daca viteza lui este v = 2 cov/s? 211. fntr-un parc, Andrei merge cu bicicleta cu viteza constant ¥= 4 ns astfel: spre nord un timp f) = | min, spre vest un timp {22 min, spre sud un timp f5=2 min, spre est un timp f= 1 min, poi din nou spre nord un timp ; = | min. 8) Deseneazi traiectoria migc’tii lui Andrei.tolul i. MECANIC: Sy ) Caleuleaca distanta parcursi si durata mige: ©) Determing distana dintre punctul de pleenre sicel de sosine, 2.12. Un mobil parcurge distanta dintre dou localitai fn Sispe: in prima etapa parcurge distanta d, = v1 ra it eepa a dua parcurge dstana dy = 60 kee Viteza v2= 80 km/h. Caleuleaza viteza medic a mobilutui. 2.13, Distanta d dintre doud localititi a fost Parcursi de un automobil cu o vitezk medie ¥ = 65m, Pe o Portiune a ralat ox Yiteza ¥1 = 54 em un timp 11 = 30 min. ing Pe o alt portiune a avut viteza v2 = 90 km/h. Calculeazi, 2) distanta dine cele dou localitayi, ) timpal cat a nulat cu viteza vy, 2.14. Migcarea unui mobil este descrisi in tabelul de variatie urmitor; [us o Pyp2i alas 10 | 13 [20 135 [aT 35 8) Traseazt graficul miscarii mecanice. b) Scrie legea de miscare. 2.18, Miscarea unui mobil este descrisi in tabelu! de variatie urmétor: Petes Tepes 73 [ =a |~o 418 Fiz [6 [oo 24 8) Traseaza graficul miscdrii mecanice. b) Serie legea de miscare, 19 REPAUS » 7 5 Dow’ mobile se deplaseazd pe aceeasi sosea. Migcitile lor 2 ponte i tabelul de variatie urmator: sunt. 1} 2/344] 3/6] 7] 8] 9) tofir Oa 44| 40 | 36/32] 28 | 24] 20 [16 SG 3] 6 [9] 12/15] 18] 21] 24] 27 30 =Am)| 0 i coeril ui mobile pe acelagi sistem Traseazs graficele migcirilor celor dot a) ome ee i unzatoare. . ene ocvenacat opens punctul de intersectie al celor dud grafice a determina pozitia si momentul acestuia, 2.17. Legea migcirii rectilinii uniforme a unui mobil este urma- ) Precioard semnieata fizic’ a coeficientilor numerici din a b) Reprezinti grafic legea de miscare. 2.18. Graficul miscdrii unui mobil este reprezentat in figura 2.18. x(n) 4 100 10 20 Fig 28, ®) fn ce interval de timp mobilul: 1) se afld in repaus; 2) se indeparteaz’ de S.R; 3) se apropie de $.R.See MECAMIEA 1 Bu, b) In cate euape se desfisoard miscarea mobilului si care Sty zele, ‘corespunzitoare acestora. ©) Care este pozitia mobijulni la ‘momentul t= 15 stati de gp, 2.19. Scrie legile de migcare Sorespunzitoare graficetor cep, zenlate In figura 2.19, tm) 2.21. Un ven de lungime J, = 400 m traverseazi un pod de jungime ‘2 = 300 m cu viteza constanta y = 36 kin. a) Care este distamta pa Jocomotiva intra, [Pe pod pan: ») Cat tmp dureaed taversaren poduliry ‘ursi de ten din Momentul in care cing ultinui vagon péraseste podul? ment, cu vitezele v= 8) Care este viteza lui ») Dupa cat timp, is. Andrei fata de David? distanga dinte cei doi copii este d= 42m? 2.23, Soricelul Jerry se Motanul Tom, aflat in il vede yi alearga 54. fli la distama d,= $m de gaura salvatoare. acel moment ia distanta @=3 mde. soricel, " prinds cu viteza constant», = 4 nas motanul, goricelul si gaura sunt pe aceeasi dreapti, se tee ind vtebule sh alerge Jerry pens i determin cu, ce v1 ‘din ghearele lui Tom? colegi i timp din Alexan- ‘ Dan, pleacé in acelasi timp 4 : pes .osiori pine joc vin =n al oa oe za vs ~ 20 anh Paul merge pe jos un timp #3, am ‘autor smal ce se deplaseaza eu viteza vs = 20 m/s un a te ‘stind cei ajung la destinafic simultan, dup’ un timp (2108 min de la pleeare, calculeazs: ) distanja dintre cele dou’ orase; b) ct timp a mers Paul pe jos. i i = 120 km pe un in punctele A iB, situate la distanta d = drum et plcacl te acelagi sens, la acelasi moment doud mobile cu vitezele . iv v2 = 20 kav/h. i = 40 kh, respectiv v2 =2 Serie lepile de tnijeue peniru cele dovi mobile Iuind a reper i ul A dn care pleaci mobilul cu viteza v1 cht se vor intilni cele doud mobile ? . a 3 Reprint a grafic, pe acclas) sistem de axe 101, miscare mobilelor. i i a dow’ mobile sunt unnatoarele: ile de: uniformd a dowd mobile s a nese (ea), respect x2= 80— 41 (m). Migcarea mobilelor i traiectorie rectilinie, a oneeina migcarea celor doud mobile pe acelayi sistem eae | intalnirii ? D) Care este tocul si momenta > - ©) Care sunt disanele parcurse de cele doud mobile pani la intilnire ? 2.21. Un biciclist parcurge distanta d= 15 km, dintre out leat. 4dus-tntors int-un timp f= 72 min 55 s. La ducere viteza lui a Ee —_22 Capitolul 1. MECANICA =I ENUNTURT vy, =8 m/s, iar la intoarcere v2. Atat la ducere, cat i la intoarcere migcarea a fost uniform’, a) Care a fost timpul la ducere? b) Care a fost viteza vy la intoarcere? 2.28. O furnicé pleaci de la musuroi cu viteza constanté v1 = 10 cvs. Gaseste un griunte si se intoarce pe acelasi drum cu viteza constant’ v2 = 5 cm/s. Dac intoarcerea la musuroi a avut loc dupa # = 1 min, calculeazi distanta dintre acesta si locul in care a gissit gréuntele. 2.29. O Dacia Solenza pleaca la ora 8.30 din Alexandria. Dupa ce a parcurs distanta d; = 18 km cu viteza constant v; = 54 km/h, stationeazi un timp f= 15 min, apoi se deplaseazi cu viteza v2 si ajunge la Bucuresti la ora 9.50. Distanta Alexandria-Bucuresti este d= 85,5 km, a) Cu ce viteza vz a parcurs a doua etapa a drumului? b) Care este viteza medie? c) Reprezinta grafic migcarea automobilului intre cele doud lo- calitati. 2.30. Din Alexandria spre Craiova pleaci la ora 8.00 un automobil Matiz cu viteza constant v; = 72 km/h, iar din Rosiori spre Craiova pleaci o Dacia Solenza cu viteza v2 = 60 km/h la ora 8.10. Distanta dintre Alexandria si Rosiori este dy = 34 km. a) Determind cind si unde se intalnesc cele dou automobile. ) Care sunt distantele parcurse de automobile? ¢) Reprezint grafic migcarea automobilelor pe acelasi sistem de axe de coordonate. 2. MISCARE, REPAUS 23 B. Teste Testul 1 1. Stabileste care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate (A) si care sunt false (F). Reformuleaza afirmatiile false pentru a deveni adevarate. a) Pentru localizarea spatiala si temporala a unui mobil este nece- sara stabilirea unui sistem de referinta. b) Un corp nu poate fi simultan atft in stare de migcare ct si in stare de repaus. c) Forma traiectoriei unui mobil nu depinde de alegerea sistemului de referinta. d) Un corp este in miscare uniforma fat de un S.R. daca distanta dintre el si S.R. ales se modifica cu aceeasi valoare in intervale egale de timp. ©) Viteza medie este definit& prin relatia v= 4" unde deste distanta parcursi, iar At este durata miscArii. £) Mobilul este un model folosit pentru a reprezenta un corp in miscare, care are dimensiunile si masa mici. g) Viteza momentani este intotdeauna diferiti de viteza medie. h) Miscarea in care viteza se modifica cu aceeasi valoare in fiecare secunda este numit& migcare uniform variata. 2. Un automobil se afla 1a ora 10.20 la kilometrul 20, iar la ora 11.10 a kilometrul 65 pe o sosea rectilinie, Care este viteza medie a automobilului? 3. Un mobil se deplaseaza un timp f= 25 min cu o vitez& constanta v = 30 m/s. Ce distant a parcurs mobilul? 4. Graficul miscarii unei broaste testoase este prezentat in figura T1A. a) Determini viteza cu care se migca broasca testoasi.24 Lapliol 1, MECANICA—1. ENN, p) Care este pozitia ci dup 20 s de xm) la inceperca migcarii? 5. Din doui localititi A si B situate Peo s0sex rectiinie, pleacd simultan, uunul spre celdlalt. dou automobile cu vitezele v= 12 mis, respectiv Me Tha t2= 72 kavh. Cfud automobilele se intéluese, pris Gistanta di = 12,96 km, Deterinind dupa eat timp se intalnese si ‘are este distanta dintre localiti, 3) Testul 2 1. Stabileste care dintre afirmatiile urmitoare Sunt adevarate (A) si care sunt false (F). Reformuleazg, alirmatiile false pentru a deveni adevirate, a) Pozitia unui ci de referinta. 6) Miscarea unui mobil. ste uniform dacd acesta Parcurge distante egale in intervale de timp cgale. ©) Traiectoria descrisi de un Punct de pe clicea unui avion fala de Pilot este un cere, @ Cand mobilul este in Tepaus, graficul miscarii este o dreaptit verticala paralela cu axa distanjei ©) Vitezi unui mobil au depinde de alegerea sistemutui de referinta, 8) Eouatia x= ve reprecinté legea de migcare if a unui mobil cate pleacS din S.R ales, #) Starea de repaus depinde de alogerea $. +b) Mobilul acdrui vitezi se modificd in timp ‘conform graticului din figura T2.1 se afl intr-o miscare uniform, 0 ‘9 Putem determina numai in raport de un corp ‘4 Fig 72.101 2, Viteza medie a unui nek: este v= 5 mm/s, Ce distantd va parcurge el in timpul = 50 min? 25, eset REIS i il sea rectilinic un -8, de la kilometral 15, pe o gosea 2 aed viens constanti vy = 50 km/h, Care este borna lometricd Sa dreptul cSreia va 6 automobilul la ora 9.2 Kilometricé igcarea unui mobil care se _x(m) aie de SR. este desersl de areal din Ggura'l2.4. a) Care este viteza medic a mo- lulu? A 3 Sr egea de mien s ervaitl [5 5; 10s}. . ©) Incare interval de timp vite- Fig. 72.4 za mobilului a fost mai mare? 60; 40; 10 Xs) sear A of ade . 2 intre doui localititi A si 8 este parcurs 5. Distanta a2 0km cose 3h, jar de un automobitise itr-un tun biciclist intr. ‘Stind cd antomobilistal »pleeat din localitatea A dopa tnp 2 nde plata bic, n slo sone +b) dupa cat timp de la plecarea automobilistului se mllesc oso ©) distanta fat’ de localitatea B, la care are loc ©. Probleme pentru concursuri $i olimpiade 2.1. in diagrama din figura 2.1 este (mis) Teprezentati dependenta vitezei 0 unui mobil, in functie de timp. . 8) Care este distanta parcursi de mobil si viteza medic a acestuia? o b) Truseazi graficul migcirii me- Canice a acestuia. CLE 30 15-20 Fig.212 toll 1 MECANICA 1 NUN cy 2.2, Din doud localitati A gi 8 pleack s ifiniv uni nul spre cola do Piciclgti Primulahunge inlocaliawn no 1s nde I note iar al dees, care se mis de a intniteslorCalenieggd 2 MPEDAIMP = 25 re a) timpul dupa care se ‘intilnesc ») viteza primului biciclist; ©) distanta dinteelocalitatile A si biciclisti; 2.3. Douit avioane se deplaseaza rectilini ] y -aza rectiliniu uniform Ja eee vez egale y) =y,=y= 720 kin/h. Determing, distants avioane dacd un semnal Sonor emis de st FeePtionat, dupa ce afost reflecta de celdlaltwvion, dupdy a, “jez sunetului in ar este c= 340 mys, Presupunem cd, siete ot avioanelor sunt paralele foarte apropiate, eerie 2.5, David si Valentin oe leacd i 7 bicicleta cw viteza yy = 18 keahe e oclitatea A, primul eu = 18 kim/h, iar cella pe jos cu viteva ¥ Distnia cine loealiie A fester crea ie 2) distanta parcursi de Valentin péni in momenter ajunge in localitatea B, neare Dad b) cat timp a stat bicicleta netolosit ©) dupa cat timp se intalnese din now 4) distant parcursa defecate dine cei doi cop 2, MIQCARE. REPAUS 21 26, Pam furnicute se aflé la baza unui fir subfire de ciocolaté, jpextensibil, cu lungimea ! = 40 cm, alamat de tavan. Ele inoep si ‘minfince simultan firul. Fiecare furnicuti ar manca singurd firul cu vileza vo = 2 cnvinin. La intervale de timp egale ¢ = 1 min, cate 0 fumicuyd incepe sé urce uniform spre tavan (fiir s miinance) cu vi- tezav= 10 covimin, celclalte continuaind si mandnce. Dupace intervale de timp, 4, 2, 4. 4 din momentul inifial ajung furnicujele la tavan? (prof. Lucian Oprea, Constanta; prof. Vasite Pop, Baia Mare; ONE. 1999, Breaza) 2.7. Unciclist se deplasea74 cu viteza constant’ v1 = 10 m/s pe timp de noapte pe o sosea rectilinie. Din sens opus, un liliac zboard pa- ralel cu yoseaua cu viteza constant’ v = 15 m/s, Pentru orientarea sa, liliacul emite un semnal ultrasonor, care este reflectat de bici- cletégipe care acestal receptioneaz’ dup un timp t=2 s de la emitere. Viteza semnalulvi emis de liliac este c= 340 m/s. Calculeazi: a) distanfa parcursi de liliac si de bicicleta in timpal f; b) distanga dintre liliae si bicicletd, in momentul emiteri semnalului; ¢) distanja dintre liliac $i biciclet, in momentul receptiontiri sem- nalului reflectat de biciclet’; 4) dup’ cit timp de la emiterea semnnalulni, liliacul trebuie sit-si schitnbe directia de zbor, pentru a nu se ciocni de bicicleta, 28. Pe un dram drept aleargi un atlet insotit de antrenorul sau, care merge pe biciclet’ inaintea avestuia. Atletul si antrenorul se deplaseaza cu viteze constante; viteza atletului are valoarea v1 =6,4 m/s, La un moment dat, antrenorui emite un strigat scurt. ‘Sunerul se reflect pe un perete care se afl in momentul in care acesta a fost emis, la o distanta D in fata antrenorului, perpendicu- Jar pe directia drumului. Antrenorul aude ecoul dupi ce parcurge © distant care teprezinti f = 5 % din distanta D. Atletul aude Strigitul dup’ intervalul de timp ¢; = 0,34 s yi ecoul dupa intervalul = 0,84 s de la emiterea sunetului, DetermiBo capt MECANICA ~ 1 ENCNTY, 8) valoarea va vitezei de deplasare a antenorilui; b) distanta d dintre antrenor $i atlet, in momentul. emiterii strigatuly, ¢) distanta D dintre antrenor gi perete, in momentul emiterii st Viteza sunetului in aer este © = 340 m/s, {of Florin Macesano, Alexandria; prof. Andrei Petroscy Bucuresti; prof. Levente Vadasz, Bucuresn ONE 2001, Stating, amonte si aval, parcurgéng te, fn fiecare perioudA de 4 ore in aval, in fiecare periods de 2 ore a parcurs 70 kan. Determing: 5) ete OS mers in amonte gi cite ore a mers in aval; ) care ar fi fost viteza vaporului dacd ar fi mers pe api stithtoure ora 17.00. Determing: a) ora Ja care a fost luat barca de curentul apei; b) distanta parcursii de barcd pani cfind a fost ajunsd din urma de Salupa, INBETHe, MASALDE INERTIE. MASA. DENSITATE 3. - BREVIAR, - flor de a-gi menfine starea ser es acpi i Syoeark din exterior, gi de a se opune Ta orice actiune exterioari care cant sa modifice accast& stare. / Masa (m): micime fc care miso inertia uaui corp Densitatea (p): mirime fizici definits prin raportul dintre masa corpului $i volumul acestuia: i. o=F [l= irea A. Probleme pentru insus cunostintetor de baza 3.1. Datorité cdirei proprietifi nu ne putem opri brusc, atunci cfind ? alergim 32, Remorcarea autoturismelor este permis numai cu o bari Metalic cu lungimea de cel mult 4m. De ce? 33. Se aranci cu aceeasi vitezii o minge de fotbal gio cérimidt. Care din ele este mai greu de prins? De ce? 34, De ce mercurul din capilarul unui termometru medical revine ‘in capilar atunci cfind il scuturdm?20 Capitola! MECANICA ENUNTI, 3.8. Care este rolul airbag-urilor cu care suntechipate automobily moderne? 3.6. Rimane in echiibra o balam, cu bratele Boule, pe ale cin Dlatane se pun doud pahare identice, unul plin ou api, iar celal cu alcool! sanitar? 3.7. Ce volume minime trebuie s& aibi dou vase in CATE $e pup mase egale m= 0,158 kg de glicerina (Pi = 1,26 g/cm’) gi Tespecti, alcool (p2 = 0,79g/em3)? ‘38. Cltcéntites un cub din stick (p =2,5 plan?) cultura €=40 mm 3.9. Care este materialul din care este ‘confectionat un paralelipiped cudimensiunile L= 10cm, f=4em, = 2.5 cm daciiel efintireste = 0,875 kg? 3.10. Care este latura unui cub din lemn de nue (p= 660 kg/m} Clirui masé este m= 82,5 g? 3.11. Un pahar din sticla (D1 = 2,5 gfe?) contine un volum Ya = 200 cmn® de api (p2 = 1000 kg/m’), Determinsti votumu! Peretilor pabarului dac8 masa lui total exte m = 0.35 ke. 3.12, Pe platanele unei balante cu bratele egale se afl doud vase identice care contin volume egale V= 150 cm de lichide diferite Primal contine api (p; = 1 g/cm), iar al doilea ulei (P2= 800 kg/m’). Determinafi pe care platan trebuie pus un corp gi ce masa trebuie Sd aibii el pentru a echilibra balanta? 3.13. Un vas este plin cu alcool sanitar (p; = 800 kg/m). Ce masi de alcool se revars8, dacd in vas se introduce un corp confectionat din fier (py =7,8 g/cm’) avand masa m = 0,39 kg? ,DENSTTATE, at re porcan din sticlé (p1 =2,5 g/em?), al cftrai volum interior ae eo nines gol m; = 425 g, iar plin cu miere te V= a wre 1643 g, Calculagi: sae 3 volun! V; al materialului (sticlei); 4) ae i vo vata kg/m) este ¢=5 em. i cub din lem de fag (p; = 750 kg/m) este (= 5 cm. ioe seca ob dack a er are 0 cavitate vidatt de ® . volum Vo= 25 cm?? ; poe mat de at (p2= 19.3 glen) este necesar pentru aacupert cubut cu un strat de aur cu grosimea h = 0,01 mm? 3.16, Se amestecd cinci parti de api (p, = 1 g/cm?) cu wei parti alcool etilic (pz = 790 kg/m”). sh Calculati densi stecului. Dene este muse unl yolum V=1,5 Ldin amestecul obfinut? 3.17, Un amestec este obfinut din combinarea a doug pi stool ciilic (p: = 790 kg/m) cu 0 parte glicerind (pa = 26 wlem) Conoscind masa glicerinei mz = 1,89 kg, determina alcoolului etilic din amestec si densitatea amestecului. ili 4 un volum V; = 200 mL de apa fotr-un cilindru se amestec’ un volum ¥ ” 2 elo 120 ge alooosanitar (p= 800 kg" Dinamestecul obfinut se cfintiireste o masa m= 150 g. Determinati: densitatea amestecului; es 3 volumul de amestec care este luat din cilindru, i dimensiuni L=8cm, .19. Dous prise paralelipipede cu aceleasi dimensiuni L = 8. vans forménd uo cub, Prima prismi are masa m; = 691.2 g, iar « dows ure densitatea p; = 8,9 gfem?. Determinagi: #) volumul cubului; b) masa cubului.B. Teste Testul 1 1. Stabileste care dintre afirmatiile umrmatoare sunt adevarate (4 ¥i care sunt false (F), Refomulcazi afirmatile false pentry a dever adevirate. Inertia este o proprietate fizica miisurabil tndrimea fizici numité mass, b) Dac dous Jor sunt egale, ©) Densitatea unei Substante este definits 4) Unitatea de andsura in 4 clireia i se usocig ? diferite au masele gale atunci si volumek prin relatia p =m V, S.1. pentru densitate este kg/m? ©) futr-o sticti de un Jit se poate pune 1 kg de alcool etilic. 8 Volume diferite din substante Giferite pot avea muse egal deoarece cle pot avea densitit egale. 8) Dintre dowd compuri de mase egale si volume diferite, cel ew Yolumul mai mare are deusitatea mai mica, 2) Masami corppoat fst numa obaan 2 Care este masa dimensiunile 1 = 2 cubraje egale. unui corp din aluminiu (© = 27 gtemy on Ocm, @= 12m, h=5 om? 3. Care este materialul din care este confectic jonat un corp de voluma ¥= 3200 cm? 4 carui masa este m= 25,6 kg? 4. Un alia dinofe si argin are densiutea > elem? 5 volumal V= 700 cm? 7 Caleulewzi care au fost masele celor dowd metalic |. DENSTTATE. ii aliajului. Densitatea ofclului este p, =7,8 gem, ntalui, p2 = 10 500 kp/m’. = 0,9 feu?) de nasi m= 18 kg se sparge 5. Unhioe B ne yan a volumul ¥; = 6000 em?, iar a Fern = 3,6 kg. Determini: ae bn prin topirea primed buctti de gheata. ») volume Yestul 2 . ile urmitoare sunt adevdrate (A) dintre afirrnatiil 1. Stabilegte care sunt false (F), Reformuleaza afirmotile false pentru deveni sicar: . * ‘incr{ia a doud corpuri se manifestii diferit spunem ci cele i a Goat exper su nase ee : 2) Densitatea une substane este dint prin relatia: p =~ :) Pentru a masura masa unui corp este necesar si suficient si dispui © bali a = Dedman i corpuri sunt egale, atunci intre densititile Dacii mascle a dou’ corp . : v. vs : a ¢) Volume egule din substante diferite vor avea mase diferite deoarece iat it diferite. 8) Men maxim ere se poate mire cu sta dese eo cutic este de 251 g. ; secsul DDonee nei substanfe este o miirime fizicl numeric eg im? din substanta respectiva, a ve Peat suns 0 masi m= ! kg de ulei comestibil avem nevoi de un vas cu volumul mai mic de um titty si volumele lor exist relatia:34 Cine LMPCANICA-L ENU ngepmn mash DEsITATE __a8 2. Stabiliti care este volomul unui Corp compact din stig (p=25 g/cm?) ce cantireste m= LS kg. 3. O piesé din plumb (p Cdatiteste m= 28,35 ky. este volumul acestora, = 11,34 g/em?) de yolum V = 2,8 dn Determing daca piesa are goluri s ce 4. Ce mase de cupra (p; = 8.9 pier?) si zine (py = Sunt necesare pentru a obti eo masi m= 5 ky densitatea p = 8400 ‘gt? ? 7100 kgf: de alami 5. Un cub din diamant (p; = 3500 kg/m’) cu tatura ¢ = 29 mn Dente ose din plating (p= 21.45 gfe’ de mace, 107.25 mg Determini: a) volunul sferei din plating; b) volumul diamantuiui; ©) masa totalii a cubului, C. Probleme Pentru concursuri ‘i olimpiade 3.1. Un corp confectionat dint-un aliaj de zine (p,= Cuptu (p2 = 8,9 gem3) cdntareste m : ) densitatca aliajutui, dac masa de Cupra din aliaj este my >) cu cat s-ar 3.2. Un pahar plin cu slicering (p; = 1,26 e/em") cantaregie m= 25 g, iar plin cu alcool (2=0,8 gem’) CAintdreste my = 260. iB. @) masa puharului gol; §) volumul aicoolului din pahar: °) masa paharolui plin cu un amestee format din mase egale din cele doua lichide, Jate-un depo i i numar de piese il jazi ce contin acelasi numer ae Minus cele ace lazi Piesele cantiresc ou 50 8 i in i tee celelalte. Avand la dispozitie 0 balant in se suai PO dentifieR printrun numar minim de cdntiitt i ui mica. jesele cu masa putin mai confine pit ‘volun in cuapi (pa= I giem) interior V=200 mL, plin cu apa (p. em 350g Invesse seufunds complet un corp camasa eg dupd care se cintireste vasul, masa Tui doven =16 g dupi care se m=386 8 Determinati: ‘masa pabarului gol; > deasiaica corpului scufundat. Doud, = 2,256 si volumul compari an mnasele x raportl mma = 2.256 si tnportl a Masa Primului corp este m: = = ad Ke Canvseind ci intre densititile substanfelor din cate son coufioate corpurile exist relatia p,— pa = 1 g/cm’, a) densitiqile substantelor; i ine dit uri. dents aliajului ce se poate obtine din cele dou corp! °)36. WL MECANICA 1 Ey 4. FORTA. TIPURI DE FORTE BREVIAR Interactiunea: aeyiunea reciprocd a douk corpuri Mérims - marin: amt Sealare: mirimile fizice complet « val di a si ee ; loarea lor mniisurata ‘$i unitatea de misurd. seteizae py 2 laturi fortele ce se compun i 5 #;, iar rezwltanta lor Feste dis gona Paralelogramuli ce pleuci Regula triunghiului: se reprez veatona he int& in extremitatea fortei F (sau 45 ).0 ford paralela si egala cu ces de-adova, A (sau Ai). Rezultanta ‘lor dou fore Fei F este tone neste originea primei forte c1 Varful celei de-adoua, > Modutul vectorului sued , =F +8, se caleuleaza din relatia: POsF + FE +R RK cose Descompunerea unei forte du ” ipa dowd directii date: Dex rea fi date: prin ‘Mitatea forjei fF Se duc paralele lacele doud directii 4, 54 Ap. ee 5 a1 Componentele vor fi fortele F; si F, determinate pe cele dous di- rectii, egale in modul cu laturile paralelogramulni a clrui diago- naliieste /. Greutatea (G ): forta de atractie gravitational exercitats de PémAnt asupra oricdirvi corp aflat in vecinitatea suprafefei sale. Gamg, 2=9,81 ae} unde g este variabili in functie de slg Jatitudine gi altitudine. Forfa elasticd (F,) : forta care apare in corpurile deformate elastic ‘Sicare tinde sf aduci corpurile in starea nedeformati. E.=-4-Aé — fora elastici este direct proportionald cu mérimea deformérii yi este orientata spre pozitia in care corpul este nedeformat. k— constanta elastic, [k]s 3, = N/m. Fora de frecare (F, ): forta care apare la suprafata de contact dintre dou corpuri si se opune migcirii unui corp fatd de celdtalt. F, =, 41 — coeficient de frecare Forjade frecare la alunecare, /, , este direct proportionaliicu forta de apiisare normal exercitati pe suprafata de contact de unul dintre ‘Corpuri asupra celuilalt gi depinde de natura suprafetelor corpurilor Care vin in contact.= Lapitolul L MECANICA «4 A. Probleme pen| alori ru insusirea xru forte concurente de vi . =20N si cunostintelor de baza 13 Pe Py = 30 N, Fr = 20 vtinte F,22N Fe cain figura 4.9. 4.1. Este posibil ca rezultanta a dou forte concurente si fieg, Faz 10 sezlanta cel pat ‘mic& decét valourea oricdreia dintre ele? orientarea aces 4.2. Care sunt valorile Ji Pe Oren Poate lua ezuttant fry, Concuremte = 15 N si F, =10N? 4.3. Valorile maxima Si minima ale rezultante’ a ous for, rcumente F si Fsunt31N si5.N. Ce valoare are tezultzy Jor, céind unghiui format ck le directite lor este a = 129% 4.4, Unghiul format de ditectiite a doug forte concurente es = 90°, Cunoscand valorile Tezultantei F = 30N si auneia ints forte Fy = 24 N, determing, valoarea celeilalte forte F, are veut 8 ane concent devi eae = are valoatea F = 12 N. Precizeans formate de directiite fortetor, F=Fs=6) care sunt valorile unghiurilr 4.6, Calculeazs Tezultanta forfelor. concurente F} #3=6N pent urmatoarele sitmagi wf Fy A SON, Pye 146, oO Fig. 46 Pe dou ditecti perpendiculare sunt TON. Calculativaloarea fortei, 4.7. Componentele unei forte Fro ON SiR, = ia dintre componente valoarea celcitalte componente, eS foe nul axelor xOy. .10, Un biciclist se deplascazd spre a ox viteza constants fats de sol a dit fiteza a Dunes direte simte el vantut care sufla dinspre est cu vit 2) Ditice " heures valoarea vitezei cu care sirnte el vantul? ) Care este valoarea. i fia de: : peser merfine area sa prpenisuarpe rca ue 4d. Un psc Gdirectia vitezei) un timp 1= 5 min. Vez il team se consider constant pe prune ea lise tricia viteza barcii fatA de apa cste v = kin/h, A 2) ena iif de mal a Frowtnt dep deplaseari barca. i mii de rau pe care se ©) Hirgimea portiumii de Fig 49 Consideriim i ytului unui deri litime ¢ = 150m viteza curent ui mone o menting dicular pe maluri vaslind aul de ape . vies 2 mis Corental faului deplaseaza barca i? i = 75 m, Care este viteza raul distant d = 75 m. i ini = 2700 kg/m) i ii unui cub din aluminiu (p- cu, = " 5 5 t. exist goluri fn cub sau daci este compactBal Copal). MECANICA 1 Eun a EA d) Calculeaza Sreutatea cubului ©) Presupundnd cubul compact Tesortului elastic? b) Cucatse alun Iweste re cand se umple cu aps a Pattea superioard, oo q 0 rel cand cutia este goali si cu eat tune) ~ lL efem?), printr-un mic otifj iciu facut iv, sau cobvari ? S18. Coefcientl de frecare dintre un corp si i Per etal pcre cea putes ‘Sind ci forta ce actioneazi perpendi Fig. 4.19 OmPset Ce ar trebui si fe uiungin, oO rong, DPURIDEFORTE 4 ‘agopra corpulsi are valoarea F = 24 N (figura 4.19), valoarea fortei de frecare si masa maxima a corpului pestra care acesta mai este incl In repaus, 7 420. Corpul de mas4 m = 2 kg din figura 4.20 oy ‘unecd cu frecare sub actiunea fortei F’ce face ul a= 30° cu planul orizontal. Daciiforta < de frecare la alunecare are valoarea F;=15N si coeficientul de frecare la alunecare, dintre corp si sugrafafa orizontali este w=0,25, care este "Fig. 4.20 valoarea forjei F ? “ B. Teste Testul 1 1, Stubileste care dintre afirmaliile urmitoare sunt adevitrate (A) sicage sunt fatse (F). Reformuleaza afirmatiile false pentru a deveni adevirate. 2) Interactiunea este o proprietate fizicd general a corpurilor, misnratii de o marime fizicd numiti forts. b) Valoarea rezultantei a douii forte concurente date depinde numai de marimea unghiului format de directiile fortelor. ©) Rezultanta a trei forte concurente nu poate fi aflati folosind Tegula paralelogramului. 4) Porta elasticii este 0 fortd de reactiune al crei modul este variabil. ©) Prin tiiierea in doud jumét3ti a unui resort elastic constanta elastic a fieciiri jumitifi este egald cu jumitate din constanta ‘Westuia. 6) Forfa de frecare ta start este mai mare decat atunci cénd corpul se migca, &) Greutatea unui corp este constanti indiferent de locul in care ‘Be afl acesta, ) Unitatea de masura pentru furté este N; IN=1 kg: "2 qCapitohat 1. MECANI Sy, ci TURD FORTE 43 2. Care sunt o: & “omponentele forjei F. modu f 6 N pe cele gout we z te sunt fortele care au acelasi punct de aplicatie patra 712). Ce relatie exist ine Fy Bide elror direct se intersecteazs. w Componentelor forte si Ta40- tp Atupcicind unghiul format de directile a dout forte concurente loaren ci? oO ‘yaloarea rezultantei forjelor creste. Fig. TL2 ()Reraltanta mai multor forte concurente poate fi gsité numai . cu ajotoral regulli triunghiului. 4) Valorile componentelor unei fore pe dona directii date sunt ass, totdesuma mai mici decdt valoarea fortei date. ¢) Fortele de greutate a doud corpuri aflate in Jocuri diferite, pe suprafua p&méntului pot si fie perpendiculare. £) Forjaclastic’ este direct proportional cu deformarea si are sens pos forjei deformatoare 4. fn sisternal din figura T14 comput 2) Forfa de frecare are intotdeauna sens opus miscarii corpului ate masa m = 3 kg, jar f wo seat de resort asupra clruia actioneazi, are valoarea F= 10'N. a) Ce valoare are forta deformatoare b) Care este. orientarea sj valoarea fortei elastice? 2? 1) Conform principiului sctiunitor reciproce, intre actiune (F\} sireactiune (F,) se poate serie relatia: # =F. ro 2, Valoarea componente’ pe dreapta (A1) a fortei F este F, = 10/2 N, iar unghiul ficut deforta F cu dreapta (Az) este a= 45° (figu-ra 12.2). Determind valoarea fortei F gi a f Componentei acesteia pe dreapta (Az) rer dintre ele? 1) Determina care suntconstantele elastic ale elor dg 3.8) Compune fortele eoncurente de valori de valori Fi rast ate corpul cure se agati de resort eo! FA=BN cunoscand ci unghiul format de directilefortelor F, gi Testul 2 somes Freste a, = 180°, iar intre directiile Tui Fy yi Fs unghiul este ren? / ap = 90°. ; + Stabileste care dinure a ii 5) Cum trebuie orientatd 0 forti F: si care este modulul acesteia “Suni adevarate (A Pentru ca rezultanta celor patru forte si fie nula? 4. Un corp de greutate G = 30 N aflat in repaus pe o suprafatd45, 4 MOAI MECANICA 1 ENUN Ty goggayHPURIDEFORIE apie Grizontali este tras paralel cu suprafata prin intermedi unui ey 9) gropates CULT are este confectionat cubul. de constanti clasticdi & = 200 Nim. in Mmomentul in care corp; 4) degaitate mater nol ime inifiala (nedeformat) este f= 40 cm ste pus in miscate, resortul este alungit cu A? = 3 om, 2. Resoctal a clirui I eh fatre care se pune un alt cub identic. a) Care este masa corpului? se tal in dond parti egale, b) Ce valoare are fora de frecare maxima? Cateear: elastic’ a resorturilor obtinute prin sectionarea resor- 2) consti $. Capetele a doua resorturi Usoare, identice, i cu lungimea in stare nedeformatii fg = 8, cm, Se fixeazii pe orizontala. Din punctul A, ‘comua celor doud resorturi, se suspend’ an Corp de masi m = 480 g, acesta coborand pe verticald cu A = 6 cm (figura'T2.5), 8) Catculeaza alungitile resorturilor wn mngimea fiecirui resort (lensiouat). 43, Uincap cu masa m= 5 kg este as cu frecare pe 0 suprafata orizontal: » Bin intermediul unui resort de constan clastic k= 200 N/m, paralel cu suprafata, i ic de timp : Deformarea resortului in functie 1) Ge voce are constanta elastic a uni Fig. 125 thin praficul din figura 4.3. a) fora de frecare Ia alunecare; ©. Probleme pentru concursuri gi Olimpiade _ b)cocficientul de frecare la alunecare; £2 Reese Barearok ce corp te mpul ool 10. constanti si 5, ¢ de resort es! 4.1. Un corp omogen de masa m = 150g, cuplat cu un resott elastic ‘Se comsidera cd viteza cu care se trag de capatul liber al resortului cu viteza constant = 2emys, i i Jungimi initiale de diametre gi lung a) Cat este constanta elastici, daci desprinderea corpului de 44, Dou resorturi foane roars capetele lor sunt legate cn Suprafayd are loc dupii 1, = 5 5? ge unt fixate cain figura 4. ee too~ fo; = 2.0m. Masa b) Cuce forta apasi corpul pe suprafata de sprigin dup o perioudé un fir flexibil inextensibil fungi ‘coboari (punctal 38? conpurilor agitate in punctul A si distana pe care ©) Se trage pe orizontali de capatul tier al resortului cu aceeasi A) sunt trecute jn tabelul urmator: wite7i. Care estre vatoarea maxima a fortei de frecare daca dup: 35 | 40] 45 | 50 | 55 cK ia sta 10 | 15 | 20 | 25] 30 * compat ia startul? comjo < 20 | 30 [40 | 50] 60] 70 | 80] 110 | 140 [170 jate 4.2. Un cub omogen de volum V = 1,25 din} este suspendat de va sxs0r1 usor de constant elasticl k = 1000 Nim, im punctul Ain 1. Daca resortul se alungeste cu AF = 10cm, affati 8) Reprezintk grafic dependenta masel agat fie de distanta d pe care coboara acesta.4? 46 Copii 1 MECANICK -LENUNy, .poaiph PURI DEPORTE. b) Determing constantele elastice ky si ky ale celor dou’ resoraun, ©) Care sunt deformiile resortutilor, daca in punceal 8 se agata un corp cu masa m = 180g ? streapté formeaz un unghi de 45° cu ceaa dupi o direetie ce un unghi de 45° cucea motive! i viteza vantului si precizeazi direc = Determini vit jooumotivel. sta. | siume oa one micurente Fy = 14,14 N si Fa = 10.N, formeaza aah de 13: Dein nea ees concu- a uultanta nuk’. rentica primele don’, care conduce la o rez our a0 4.5. Un barcagiu vrea si raverseze un ran avind timea £40 m $i viteza de eurgere a apei u = 1,5 m/s, Daca a tei directii paralele, distantele ‘letecmin& timpul in care barca traverses ul nor: SO Tata cae Spee balck: distantele 2) deplasarca biscii se fuce pe o dizectie Perpendiculard pe malw, dintte directii fiind a = bat sive= 16 kmh, calculeard viteza i a ‘inca toate trei sf se giseascd fh permanent cana opus, bercagiu! vasleste paralel cu malurile, mae op: celdide-al treilea, sf] intone te sn sone invers viteeel ns Curentulué pind ajunge in puactul opus celui de plecare, in Hote dreaptil. Vitezele v2 si vs i nedicn fice de masii m = 150 x 46, Andca si Andrei se deplaseazd unul Ste celdlalt pe acecay 49:Cinei compart pavaltipipedice identice d le cu fire elastice am clini. Andta se deplaseazé cu hicilela ea vee fiecae Fi lungime ¢ = 10 con sun 10 em {in stare nedeformats) Stanti vi = 18 km/h, iar Andrei pe jos, cu viteca Constantive. Lis ideatie, de acceasi lungime oe 24.9). De primul corp se trage intAlnesc in localitatea A, dupa care isi continua drumut in acelesy conistanti elastics k= 50 Ni Forte ‘de frecarc lu alunecare dintre ponditti. Dupa 10 min de ta imatnixes cu Andre, Andra siunge’ oavitera constant v = pe inti f= 20% din greutatwa fiecdirui localitatea B, unde rimane 20 de winute, dup& care se intoarce cu caxpet si plana orizontal repres : aceeusi vitezd yi ajunge pe Andrei, care a mers tot timpul cu Cogp, Determniz wl corp in momentul in | Beweasi vitezil v2 ca prima datd, dupa 30 minute dela plecaten die) valoarea fortei cu care se trage de primul corp j localitatea B. iniot acest timp, vantul bate perpendicular pe direvtis careuultimul corp s-2 Pasin cand sistemul se mised uniform: ; Ce deplasare a celor doi copicuvitezavy==S ia dn stingaliAndri Dakungirea fiecdrui fir e ne in ruiseave Tleceve corp: |) Determina viteza tui Andrei si din ce ditectie simte el yantui ©) impul dup care se Pune in corp pana cand ultimul corp este ; b) Reprezinti grafic distanta dintre ei doi copiiin functie de timp! 4) distanta parcursi de fiecare corp istemului in acest moment. Scurs dé la prima intalnite pind ia a dows Pus in migcare si lumgimea sistemului in aces ©) Din ce directic simte Andra vantul, cand merge in acelasi sers , eu Andrei ? Dar dact si-ar dubla vitese ? be fs je ombplo a vob 7 "47.A.Ctncto locorntiv ite48 Capitol 1 MECANICA 1. Ex, ey 5. ECHILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR BREVIAR Momentul unei forte 1 fond de un punet (M.,}: 0 mame fi Vectoriald af cirei modul este egal “rei modul este egal cu produsul dite valoarea fortei (F) si lungimea bratului sau ) Conditié de echitib mngen ete in echilibru de tanslatie (se aflé in Tepaus: niu uniform) atunci orem ‘ones supe este er, Siem Rog tO modi pel Motentelor fortelor care rotesc coxpul in sens tnclinat: uo plan care formeazis un = eh ascutit cn plant! orizontat B corp de preutate Geste in echili Corp hilibru (s, nrc uniter) peun plan fnclinat de lunge Stinaltime h, neglifénd frectrile atunci cand: rect € ¢ planul faclinat atunci cind: F=G A +P, ¢ ‘unui corp aflat pe un plan inclisat si componentele [de-a lungul planului si perpendicular pe el exist relatia: =G?+G2 ‘earcia actioneazd forta rezistent& (R) si forfa activa (F). . O bp F R « Parghie de ordinul IT Legea pargiilor Daciio parghie ideati este in echitibru, raportul fortelor este egal : £ uraportul invers al bratelor ==>". Ro by Seripetele fix: La un scripete fix ideal in echilibru. fortele Seti’ si rezistentd au modelele egaie: FR Sntimpul ridi unui corp cu up scripete fix, distanta pe are se deplaseaza punctal de apticatie al fortei active este gCapitola 2 MECANICK «1, egald cu distunta pe care se rezistente, “evleseard puncte de apicaicatfg p Scripetele mobil: . é : i La un scripete mobil forfa activa are modulul de fea, in chilly modulul forte rezistente. Orr mma mie dg mai mare i ss are d stamta Plaseuzk punctul de apticatie al fori recive * A. Probleme pentru . cunostintelor aa nergiren 5.1, Peat 2 misca uni & musca uniform un di Suprafati orizontala trebuie si sctiondnn wa = ha oR de modui F = OSN, spss ha 4) Reprezinti fortele care etic, compul i c actioneaz’ as i. ©) Determini cocficienul de frecare la ulanen seo 5.2, Cat se aluny ‘ geste un resort elastic slasticl k= 100 Nim, dacd de unl ai cub omogen de laturd ¢ = 5 cm si dens foarte usor de constanté We capete se suspenda un tate p= 11,3 g/em*? S33. Un corp de greutate G= 16N este » cir rn Intermediul a dous fire sibs sibile, de masa negiijabilf, ca tn 78533 Comoscdnd tensiunea din fuer 7. Ny ‘flat tensiunea din fal b re ° S53 5.4. Coeficientul de frecare dintre un corp de masa c care la alunecare di m= 10 ke i suprafata otizontaly Pe care el se poate migca est te i forta sub actiunea cfreia corpul se migcd uniform actioneazi: se srectic orizontall; oe ete care face unghiol . = 60° cu suprafuta orizontali. sg onep de nasi m= 800 g este suspendat de un resort elastic sub actiunea greutitii corpului cu Af; = 2 cm, 4) Ceveloarc are constanta clasticd a resortului? ')Stese alungegte resortal daca asupra corpnlui se mai actioneaz pe vertical cu 0 forti F = 4N? c) Oxvaloare are forta care actioneazii pe orizontald gi care im- prea ca greutatea corpului alungeste resortal cu Af; = 2,5 crn? 5.6, Momentul unei forte al carei brat este b = 80 cm are valoarca M= 16 Nm. Aflati modulul forfei. 5,7. Un corp este rotit in juru! unui punct de 0 fort F = 30 N. 8) Ge valoare are modulul momentului forfei daca braful acestcia este b= 20 con? b) Ca cfit trebuie s4 micsorim valoarea forfei, dacd bratul acesteia devine b' = 30 cm, pentru ca modulul momentului si rimfnd coatant? 5& Andrei si David, ale céror greutati sunt Gy = 400 N, respectiv Gz» 250 N, vor sé sc dea intr-un balansoar de lmgime L = 4 1 ‘speijinit 1a mijlocul su. 4) Dack David se ayazii la un capit, la ce distanya fat de punctul ds eptijin trebuie 4 stea Andrei pentru a cchilibra balanscarul? )) Care este forfa de reactie a punctului de sprijin, cind balansoarul Hie in pozitic orizontald? ©) Presupuniind cé punctul de sprijin se poate deplasa, iar greutatea, Sc&adurii ce constituic balansoarul este G = 100 N, unde ar trebui ‘sprijinitt aceasta, pentru ca cei doi copii si stea la capetele ‘scindurii?: MMLLMECANICA EN y 5.9. Scéndura omogend AB din fi- 4 gura5.9aredensitateap=0,6 een? fa sidimensiunile L= 41m, ¢=25 cm, A= 40 mm. La capatul A al scan. Gurii este asezat un corp de greutate Fig 59 G= 120N, a cirui lungime este a =20 cm, braful i rez loarea ) fortei rezistente. Calculeaza care este val cu ajutorul cireia parghia riméne in echilibru pe rigid’ omogen’ cu sectiunea constanti este folosit’ ne in echilibru un corp 8) Determina distanta.x la care trebuie asezat reazenn ne = sendura si fie in echilibra, SMeearezoeml Peng. oy \ ») Cu ce fort actionewa reazemul asupra scandurii ? Fipsis 5.10. O bari Af de masa m= 30 kg se poate roti in plan verti in jurul unuia dintre capete. Ce valoare minimd trehuie 88 ik, de frecare la alunecare dintre un corp de mas m= 150 g fort care poate tine bara in pozitie orizontala ? sium pin foclinat de lungime ¢= 50cm, avind intljimes h=20 em, : tg @, ‘a aluneeaze siunghiut plano’ 1 Sabileste care dinte afirmatile urmtoare sunt adevarate (A) ‘sieage sunt false (F). Reformuleazé afirmatiile faise pentru adeveni ficsi putem ridica un coma BG 2. Un corp este d - asa uni - nei fore de DSA uniform sub actiumew vibrate. oe , = 60 cad i‘ a) Dhicd un corp este in echilibru de transtatie acesta fie se roteste lirectia de miscare a) Repreziata fort © (figura 7.1. iaiocm, fienu seroteste, )Un corp se misc rectiliniu uniform daca zezultanta fortelor are actioneazi asupra lui are valoare constant diferits de zero. 3. Sub actiunea une ©)Momentul fortei este marime vectoriald si are unitatea de masurd aston on mei forte de valoare P= 50 N. Nem, in jurul unei muchii. Diree 7 un cub tinde sis @) ack momentul rezultant al fortelor ce actioneaz asupra unui ‘Corp este nul, utunci corpul respectiv se poate roti uniform si poate cubutui, ‘id aiba o migcare rectilinic. ia fortei este paraleld cu ba:exista relaia. F= 2 2. Greutatea corputui 2 din figura 12.2 este G2=300N, iar fora Ce acti i Iuiesto W = 100 N. Firele sunt inextensibile si &™ masa neglijabild, iar scripetii sunt ideali, a) ind masele corpurilor | si 3, ©) Se indict valosrea forts normale de ea line dacd se renunt la corpul 3? (Capatul firului Fig.722 Se leaga de suport.) 3. Valorile componentelor tmgentiala sinormala ale greutitii van CoP aflat pe un plan inctinat sunt Gi = & N si Gy = 6 Nia cocficientul de frecare la alunecare dintre ef si plan este p= 04 Caleuteaza: 8) grentates corpului; ») valoarea fortei ce poate ridiea cotpul Uniform pe planul inclim actionand paralel cu acesta, 4. Bara AB este Sprijinita ta distanga 4 a (93 de capitulA si are masi.m:= 16 kg nd care este alungirea resorty. & {ui de constant elastiod = 2000 Nim, z ce asigura echilibrul barei (figura T2.4), Fig. 124 72.5 existd relatia ; ‘den pg. Seripetele este ideal, pil de masi neglijabilé, : fortei de: oom cine corput 1 i planul inclinat. pentru concursuri si olimpiade Amagen unui corp de masi au eR aponeach in acelagi plana@y, trei forte de valori F212, y= Fs = 10J2N (a=45*)ca in figura 5.1, sub fiutiia'cdrora acesta se misc i, = tanta, Calculearz: , somali my tape rea la alunecare dintre corp si suprafata origi 3 poor de reactiune din partea suprafefci orion i dintre corp si suprafata. ©) ooeficientut de frecare la alunecare Fig. TRS i ri identice foarte usoare = 200 N/m sunt fixate ca in figura 5.2. Sferele dintre resorturi sunt identice gi au ficcare masa m = 200 g, iar tija AB si sfera de la capatul resortului 3 au fiecare masa m= 2m. Calculeaza: ‘)deformirile resosturilor, 'YIungimite finale ule resorturilor.2 —_______coptot onc tty 5.3, Pe doua tije rigide, aflate ln dis-™ tanta d= 20cm una de alta, pot culisa cu frecare, avand coeficientul de frecare = 0,1, doud sfere mici de mase egale m = 236 g fiecare, prinse de doug resorturiidentice de constant elastic’ k= 100 Ném, Cele dou sfere dees Sunt legate cu un fr elastic la mijlocul ciruia este prins un corps Masa m! = 154.7 g, astfel incat la echilibru unghiu) dintre cy, doui jumatiti ale firului este 2a = 120° (figura 5.3). Determniny 2) cA se alungeste ficcare jumitate a frului; b) constanta elasticd a firuluis ©) deformarea fiectirui resort. k 5.4. Pentru sistemul din figura 5.4, aflat in repaus, se cunosc: m = 3 kg (masa cor- pului 1), a= 60°, £ = 500 Nim, Corpul 2 este un cub din invar (p = 8 g/cm’) cu Tatura (= 10 cm, care are un gol de forma cubic cu latura a = 5 cm, Calculeazi: a) alungirea resortului; Fig. 54 ) forta normala de reactiune exercitati asupra cubului; ©) valoarca minimi a coeficientuluj de irecare la alunecare dint® cub si suprafats, pentru ca acesta si nu inceapa si alunece. Frecirile la scripete se neglijeu7a, iar firul este ideal. 5.5. In sisternul reprezentat in. figu. JF 145.5 scripetele este ideal, corpurile | si2au greutitile G)=4.N, respec- tiv Gz = 8 N, iar firul de care sunt legate este inextensibil si foarte usur. Coeficientul de frecare ! alunecare intre oricare doua suprafete este p= 0,25. Calcul valoarea fortei necesare, pentru a deplasa corpul 2 cu vit: constant, moe ‘Fig. $.5 cdrei modu} creste Tent ca zero. Coeficientul ig. 5.6 la alunecare dintre scindura si corpul de masi m are 2, iar cel dintre scdndurd si suprafata orizontala are 1. Constanta elasticd a resortului, initial nedeformat, . Determing: anu fortei F pentru care incepe alunecarea sc! uriis ea fortei F pentru care incepe alunecarea corpului pe resortului cAnd incepe alunecarea S7Fiiera cu masa m = 5 ky se sprijind pe dod infete nctede (11 = 0) care formeazii cu ori- mnghiurile « = 60° si respectiv B = 30° 5.8). Aflii fortele cu care sfera apasi pe Jouii suprafete. 58a mosor ‘infSsurat cu aja atarnd pe un find sustinut de capitul atei (figura 5.8) Mofcrul are masa M, razele 7 si R, iar coefi- clehital de frecare intre el si perete este p. 4) Pentru ce unghi a. minim, mosorul nu poate fieca pe perete ? . )).Gare va fi tensiunea in firut de suspensie in ‘S08 Caz 2 88.0 cub omogen este mentinut in contact cu ‘vertical cu ajutorul unui fir inextensibil ugor prins fa mijlocul unei laturi (figu- Coeficientul de frecare la alunecare dintre Fig. 592 Coptoul}. MECANICA -LENUS iy, cub si perete este y. Determiné pentru ce unghi a dintre fir i perete, cubul se va ageza, astfel iacdt fata de lang’ perete si fic, contact cu aceasta pe toaté suprafata. 5.10. Scdndura omogenis, de hingime 4 B £= 15m, cu greutatea Go = 400 N, se sprijind simetric pe dow’ suporturi Ds an aflate la distanta d= 8 m unul de altul Fig. 5.10 (figura 5.10). Un bijat cu greutatea G = 640 N pomeste din punctul A si se deplaseazi spre dreapta a) Aflati cat de departe, dincolo de punctul B, poate merge biian! fara ca scandura s& se rastoarne. ‘b) La ce distanfa faja de capatul din dreapta al scdndurii trebuie plasat suportul B, pentru ca biiatul s4 poat merge pani la capitul scfindurii, fri ca aceasta si se ristoame. 5.11. Bara omogend 04 = L.cu masa M este articulata in O si rezematit in A pe un perete vertical (figura 5.11). in punctul D (OD =3L/4) este fixat un corp cumasa m. a) Afld expresia valorii forfei orizontale aplicaté in punctul B (OB = L/4) astfel 7 ‘incat apdsarea in punctul A si fie nul’ (a= 45°), ) In cazul punctului a) determind reactiunea din O. Fig. 51 5.12, O grindi AB neomogend de Iungime £=3 msi masi M = 200 kg este mentinuta in echilibru in pozitie orizontala cu ajutorul unor scripeti ideali, ca in figura 5.12. Inue 4 B masele corpurilor 1 si 2 care echilibreazi 2 grinda exist relatia ma — 2m) = 100 kg, iar Fig. 5.12 firele folosite suat inextensibile si an masa neglijabild. Calculews! yyisnecte corpurilor 1si2; orate se afl centrul de greutate al grinzii (fat de capatul A). $844 sor foarte uso de lnngime L= 30 cm gi constanti elasticd 8900 Nim este fixat in plan vertical Ia ambele capete, fara a fi . La mijlocul resortului se fixeaz4 un corp de mici Gnxgesiuni cu masa m: 800 g. Calculeaz care sunt lungimile celor dowk jamiitigi ale resortului (care rimfne vertical) la echilibru. 8.4 Un teu format din dowd bare omoge- pede fungimi L)= 50 cm i Lz = 150 cm, cu imasele m= 2 kg, respectiv m2 =4 kg 4 . iin plan vertical asa cum se Lb arin figura 5.14. In punctul A este 0 artigulatie fird frecari, sisterul de scripeti eat ideal, iar firele sunt inextensibile de mga aeglijabili. a)Mfro este masa corpului care asigura echilibrel teului, ca in pte 5.14? A unghiul format de bara de jungime L, cu verticala, #adilirea echilibrului (oscilatiile s-au amortizat) dup ce s-a ‘indepitat sistemul de scripeti. 5.5. Un corp paralelipipedic omogen cu dimen- Siunile 4 x 4 x 10 cm si densitatea p =0,75 gfem? te tras cu vitezd constantd in lungul unei uprafefe, cu ajutoral unei forte orizontale F, cata figura 5.15. a) ‘La limita risturndrii, punctul de aplicatie al fortei se afld la a k= 8 cm. Calculeaza valoarea cueficientului de frecare lastunecare si valoarea fortei F. ®$Daca punctul de aplicatie al fortei este la inaltimea A’ = 6 cm, Cate este pozitia suportului fortei de reuctiune normal N,exer- asupra corpului de suprafa{a orizontald ? Fig. 5.14 Dc ceealetze Fig. 5154 —_________cisiot search 1 smut 5.16, Un comp de masi Mf = 100 kg este axezat pe o supr crizontala, ca in figura 5.16. Firul care leaga corpul de so este inextensibil, iar scripetcle este ideal. ScAndura are Thay, negifjabili, ungime L = 5 m gi se poate roti in jurul articulate» de la celatalt capat. Din punctul O pleacd un om de mastim = 50y cu viteza v= 0,5 m/s. Fig. 5.16 ‘Stim ci pentru a face corpul M s& aluncce este nevoie deo Forti orizontala minima 7, egaldiin modul cu 20% din greutatea corpule M. Calculati ce interval de timp a trecut de la pornirea omuli pana cand corpul M facepe s& alunece. (pref. Lucian Oprea, Colegiul National ,.Mircea cel Batra Constanta; prof. Vasile Pop, Colegiul ,,Gh. Sincai", Baia Mav ONE. 1999, Breas) 5.17. O scéndurd dreptunghiulard omogend cu greutatea G § laturile a si b (a > b) este suspendati ca in figura 5.17.0. astfel incét AO/OB = a/b. tunei forfe verticale Fe, care actionfind in punctul C, scindura in echilibru in pozitie orizontald (figura 5.17.a). ‘ forte orizontale Fp, care actionfnd in punctul D, scfindura in echilibru in pozitie orizontali (figura 5.17,b). gul a. corespunzitor pozitiei de echilibru a scndurii cind spenduté liber de fir, in functie de laturile « si b (figu- ic). Ce valoare ate acest unghi in cazul in care 6 = a( V3 -1}? (prof. univ, dr. Florea Uliu, Universitatea Crait ONE 2008, Sibiu) ‘Pentru sistemnul din figura 5.18 ve cunosc m= 1 kg, 0 =30°, 150 Nim, ky = 100 Nén, a= 20 cm, b= 50cm. termina alungirile A(; si AC: ale cclor doud resorturi, daci frecarilor si masele parghiei, resorturilor si a scripetilor jabile. eed pe planul inclinat existi frecare, sistemul rimiine in pentru orice pozitie a extremitifii $ a celui de-al doilea ‘cuprins’ in intervalul AB = d = 3 cm. Determind forta de maximé (corespunzitoare situatiei cnd corpul tinde s4 sc inte corpul cu masa m si planul inclinat, g) < b Fig S18 ©) Se consideri cé planul inclinat este agezat pe un cantar. De- #mink cu ct se schimbé indicatia cfintarului in timpul deplasi ! i Sin conditiile punctului b). (prof. Bogdan Karoly, Oradea; 0.N.F. 2000, Sibiu)66, Capitolul 1. MECANICA - 1 ENUN} 5.19. Ocutie de forma cubicd, avand latura a= 120 cm si masay este agezatl pe o suprafatd orizontald (figura 5.19). Coeficienny de frecare Ja alunecare dintre cutie si suprafagl este j= 0,25, Ssedndurd rigid AC cu Iungimea L = 2,2 m si masa m= ig articulatd la capitul A, se sprijind fir frecare pe cutia cubici, punctul B (AB =f =2m). FR. 519 a) Determinayi forta cu care scandura actioneara asupra cutiei. 'b) Cu cat se modified forta de apisare asupra cutiei (care réemine ime bild) in timp ce un cdrucior, cu masa m:= 40 kg, este ridicat unifom. e scandurd (din A in 8) cu ajutorul unui cablu paralel cu aceasta? c) Care trebuie si fie greutatea minima Gyjp a cutie’ pentru care cdruciorul poate ajunge in punctul 8 al seandurii ? Considerzti g= 10 Neg. (prof. Florin Miceganu, Alexandria; prof. Andrej Petrescu, Bucuresti; prof. Levente ‘Vadasz, Bucuresti; ONE 2001, Slatin) 5.20. O scindura omogend si uniforma de masii m= 1 kg silungine L=1 meste asezatd pe 0 mast orizontald cu coeficientul de frecare Ja alunecare y= 0,20, La un capat al scndurii se aplicd o forti orizontald F perpendicular pe scdndur’. Care este valoarea minim! a forfei F necesard pentru ca sc&nduru sd se roteascd si in jurul cArui_ punct se va roti atunci scandura? 5.21. Corpul de mas m = 200 kg este in echilibru pe planul inclinat de unghi «= 30°, Fora de frecare la alunecure intre corp si planul MECANIC Al. CORPURILOR peste 20% din corpului, Fig. 5.21 care corpul este ete ori este mai mare forja care ridicd corpul pe vertical in saeare uniform, decdt forta necesar’ tidicarii pe planul inclinat ‘tm tnigcare uniformd, cu acest sistem de mecanisme? jie ridicatd o turbind de la o 53%. La un atelier mecanic trebui miorohidrocentrala (M = 41). pe Fig, 5.22 Cei trei mecanici pe carc-i are atelierul se gandesc lactte un sistem dé mecanisme format din sapte scripeti pentru a ridica wrbina. mecanic are masa m = 80 kg $i o forf4 muscularé maxim Fo= 1200, Analizeaz’ fiecare sistem propus de cei trei mecanici, Teprezentate in figura 5.22, si determini greutitile maxime carepotfiidicate cu acestea. Fiecare mecanic actioneazi numai asp, sistemului sin. Presupunem ci scripetii sunt ideali, bara AB ig ‘masa neglijabili, iar firele sunt inextensibile. 523. Obaiomogeni ABde mash ¢ m= 120kg, articlatd fir frecare Iau capat, este mentinultl in echi- Hibru cat ajutorul a doi seripeti coa- xia lipiti unul de altul, la care ra- Portul razelor este R/r=3, iar fre- cirile se neglijeaz4 (Figura 5.23). a) Determind masa pe care tre- buie so aibi corpul M de la ca- ig. 5.23 pétul firului trecut peste scripetele S2, pentru ca bara s& formez: ou orizontala unghiul ot = 30°. b) Ce fort de reactiune exercité urticulatia asupra barei ? ©) Ce mas’ suplimentard trebuie agitati de corpul M pentru ca ws copil cu masa m = 40 kg si poati merge pe bard din punctul A pfnk Ya capétul ei ? Bara ajunge in pozifie orizontal’. 5.24. Doui resorturi elastice, foarte ugoare, de constante elastice k; = 180 N/m, respectiy 4 = 420 Nim, an unul dintre capete fixate in acelagi punct, iar celelalte capete legate cu un fir inextensibil, de masa neglijabild, cu Jungimea ( = 2 cm (firul este fntins, fird a fi tensionat, iar resorturile nedeformate). Sc cupleazd pe rind la capiitul A al resortului mai Jung (1), apoi la capatul 8 al resortului mai soant 2), unsistern Format din sase scripeti ideali. Lacapitul firului, recut peste scripeti, se agar un corp de mas4 mp = 140 g (figura 5.24). c i CD pe care sunt montati scripetii mobili este ilk. Se considera g = 10 N/kg. eari alungirile resorturilor si distanja pe care coboari p masii my in cele doud situatii, cind sistemul este in Gp) nti grafic, pe acceagi diagrami, distanta h pe care ‘corpul in functie de masa m a acestuia (in intervalul fntre mo si 4a) pentru cele dona situatii (sistemul de fig cuplat in punctul A, apoi in punctul B). Bp amin’ masa minimé a corpului, intr-o nou aranjare a celor ripeti (renuntand Ia bara CD si folosind un alt numir de fim; satfel incit alungirea resortului 2 s4 fie Af = 5 cm. Noul isetip. de scripeti este cuplat in punctul B, Gp) (prof. Constantin Rus, Colegiu} National ,.Liviu Rebreanu”, Bistrita; prof. Florin Macesamu, Scoala cu clasele {VT Stefan cel Mare", Alexandria; O.NF 2003, Satu Mare) 5.280 scandur’d omogen’ este sprijinita ca in figura 5.25.2. Cofficientii de frecare la alunecare dintre scindura si podea, Tespectiv dintre scdndurd yi perete sunt yi = 0,25, respectiv jz = 0,2. 4Be ________captru canich 12, yry ) Reprezinti fortele care actioneazii asupra scfindurii si calc tangenta unghiului minim fafi de podea pentru care scindurs ‘im echilibru, & Se fixeaztiscindura tn aceasthporiti, si pe ewse pane un moe a in figura 5.25,b. Reprezintii fortele care actioneazii asop, mosorului gi calculea2a coeficientul minim de frecare la aluneve dintre mosor si sc&nduré pentru ca acesta s& stea in echilibru 5 R di =3. ; 3 4y (Subiect selectat gi propus de: prof. Constantin Rus, Coleg National ,.Liviu Rebreano”, Bistrija; prof. Florin Macesay, ‘Scoala cu clasele. I-VIII ,,Stefan ce] Mare”, Alexandr O.N.F, 2003, Satu Mae anic (L); ab unei forte constante F al cfrei punct de se deplaseazi rectiliniu este o mirime fizicd scalari a pare este dati de relapia: : L= —lungimea deplasirii punctului de aplicatie al forfei, ‘a. — unghiul dintre directiile forfei si deplasésii. [4], = 1 oun) particulare: ; L= F-d, L> O forta efectueazi un lucru mecanic motor. 90°, L.= 0, forta este perpendiculard pe directia migciri. 180°, L= - Fd, L <0 forta efectuearit un Tucru mecanic pal mecanic al unci fore de frecare sau al unei forte de tracfine de traiectoria parcursé de corp. Laepul mecanic al fortei de greutate (G): este independent de tralettorie si loge de migcare si este dat de relatia: % L=mgh, usde hh — diferenta de nivel dintre pozitia initial’ gi final. Laeral mecanic al fortei elastice: b, = Ee, “nde & — constanta elasticd; ‘Ae — deformarea. Pritezea mecanicd (P): dezvoltati de o fort constant, se defineste Prin rapornul dintre lucrul mecunic efectuat de aceasti forti gi ‘Intervalul de timp necesar efectuarii lui. pe£, p=Fy, vaconst. (Ph, * t