Finanţe publice – Teste grilă cap.

1. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

1. relaţiile financiare presupun transferul de valoare în formă bănească, ca fluxuri financiare, de la
pers. fizice şi juridice către stat;
2. statul sclavagist a folosit, ca resurse, în cea mai mare parte banii;
3. conceptele de finanţe publice şi finanţele statului sunt sinonime;
4. "statul jandarm" reprezintă un stat protector al bunurilor şi persoanelor contra agresiunii vecinilor;
5. "statului providenţă", statul bunăstării pentru toţi, intervine pentru a ajuta anumite categorii sociale;
6. finanţele publice vizează asigurarea resurselor necesare derulării afacerii cu scopul de a obţine profit şi
realizarea interesului privat.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 2 + 3; b). 1 + 4 + 5; c). 2 + 4 + 6; d). 2 + 3 + 6.
2. Accepţiunea clasică a finanţelor publice prezintă următoarele caracteristici:
a). este specifică epocii "statului jandarm";
b). şcoala clasică agreează intervenţia statului prin metode şi pârghii economice;
c). finanţele clasice apar ca finanţele statului intervenţionist;
d). specific neocapitalismului manifestat în secolul XX.
3. Finanţele publice prezintă următoarele trăsături:
1. vizează constituirea de resurse pentru susţinerea acţiunilor publice şi realizarea interesului public;
2. sunt mai cuprinzătoare decât finanţele statului;
3. sunt mai puţin cuprinzătoare decât finanţele statului;
4. au în vedere constituirea resurselor pentru realizarea interesului privat;
5. îndeplinesc funcţia de repartiţie şi control;
6. îndeplinesc funcţia de protejare a economiei naţionale şi de promovare a tranzacţiilor internaţionale.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 2 + 5; b). 1 + 4 + 5; c). 2 + 4 + 6; d). 2 + 3 + 6.
4. Conceptul de finanţe publice, în statul modern, are un pronunţat caracter:
a). juridic; b). economic; c). politic; d). toate variantele sunt corecte.
5. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cuprinde:
a). trei faze distincte; b). o singură fază; c). două faze distincte; d). nici o variantă nu este corectă.
6. Scopul finanţelor publice este:
a). asigurarea unor condiţii demne de viaţă pentru toţi cetăţenii
ţării; b). consolidarea instituţiilor ţării;
c). preluarea de la contribuabili a impozitelor şi taxelor;
d). ridicarea nivelului de informatizare.
7. Controlul financiar se efectuează: a). în faza de producţie; c). în faza de consum;
b). în faza de schimb; d). toate variantele sunt corecte.
8. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
1. dimensionarea cheltuielile publice pe destinaţii concretizează prima fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor
publice;
2. constituirea resurselor financiare publice concretizează cea de a doua fază a funcţiei de repartiţie a
finanţelor publice;
3. funcţia de repartiţie cuprinde faza de constituire şi de redistribuire a fondurilor publice;
4. funcţia de control cuprinde faza de constituire şi de redistribuire a fondurilor publice;
5. finanţele clasice apar ca finanţele statului consumator;
6. finanţele clasice reflectă doctrina liberală, bazată pe principiul: „laissez-faire, laissez-passer”.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 3 + 4; b). 2 + 4 + 5; c). 3 + 5 + 6; d). 1 + 4 + 6.
9. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:
1. conceptul clasic de finanţe publice are un caracter economic şi sociologic;
2. finanţele au avut şi continuă să aibă legătură cu banii şi cu statul;
3. primele elemente de finanţe apar sub forma dărilor, impozitelor în bani şi a plăţilor silite stabilite de stat;
4. finanţele moderne sunt specifice capitalismului liberal care s-a afirmat în sec. XVIII-XIX;
5. reprezentanţii şcolii clasice vedeau în deficitul bugetar un dublu pericol, cel al bancrutei (falimentului) şi
cel al inflaţiei;
6. şcoala clasică considera deficitul bugetar mai degrabă un impas decât un pericol.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 3 + 4; b). 2 + 4 + 5; c). 3 + 5 + 6; d). 1 + 4 + 6.
Finanţe publice – Teste grilă cap. 1

1. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

1. relaţiile financiare presupun transferul de valoare în formă bănească, ca fluxuri financiare, de la pers. fizice
şi juridice către stat;
2. statul sclavagist a folosit, ca resurse, în cea mai mare parte banii;
3. conceptele de finanţe publice şi finanţele statului sunt sinonime;
4. "statul jandarm" reprezintă un stat protector al bunurilor şi persoanelor contra agresiunii vecinilor;
5. "statului providenţă", statul bunăstării pentru toţi, intervine pentru a ajuta anumite categorii sociale;
6. finanţele publice vizează asigurarea resurselor necesare derulării afacerii cu scopul de a obţine profit şi
realizarea interesului privat.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 2 + 3; b). 1 + 4 + 5; c). 2 + 4 + 6; d). 2 + 3 + 6.
2. Accepţiunea clasică a finanţelor publice prezintă următoarele caracteristici:
a). este specifică epocii "statului jandarm";
b). şcoala clasică agreează intervenţia statului prin metode şi pârghii economice;
c). finanţele clasice apar ca finanţele statului intervenţionist;
d). specific neocapitalismului manifestat în secolul XX.
3. Finanţele publice prezintă următoarele trăsături:
1. vizează constituirea de resurse pentru susţinerea acţiunilor publice şi realizarea interesului public;
2. sunt mai cuprinzătoare decât finanţele statului;
3. sunt mai puţin cuprinzătoare decât finanţele statului;
4. au în vedere constituirea resurselor pentru realizarea interesului privat;
5. îndeplinesc funcţia de repartiţie şi control;
6. îndeplinesc funcţia de protejare a economiei naţionale şi de promovare a tranzacţiilor internaţionale.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 2 + 5; b). 1 + 4 + 5; c). 2 + 4 + 6; d). 2 + 3 + 6.
4. Conceptul de finanţe publice, în statul modern, are un pronunţat caracter:
a). juridic; b). economic; c). politic; d). toate variantele sunt corecte.
5. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cuprinde:
a). trei faze distincte; b). o singură fază; c). două faze distincte; d). nici o variantă nu este corectă.
6. Scopul finanţelor publice este:
a). asigurarea unor condiţii demne de viaţă pentru toţi cetăţenii ţării;
b). consolidarea instituţiilor ţării;
c). preluarea de la contribuabili a impozitelor şi taxelor;
d). ridicarea nivelului de informatizare.
7. Controlul financiar se efectuează: a). în faza de producţie; c). în faza de consum;
b). în faza de schimb; d). toate variantele sunt corecte.
8. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
1. dimensionarea cheltuielile publice pe destinaţii concretizează prima fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor
publice;
2. constituirea resurselor financiare publice concretizează cea de a doua fază a funcţiei de repartiţie a
finanţelor publice;
3. funcţia de repartiţie cuprinde faza de constituire şi de redistribuire a fondurilor publice;
4. funcţia de control cuprinde faza de constituire şi de redistribuire a fondurilor publice;
5. finanţele clasice apar ca finanţele statului consumator;
6. finanţele clasice reflectă doctrina liberală, bazată pe principiul: „laissez-faire, laissez-passer”.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 3 + 4; b). 2 + 4 + 5; c). 3 + 5 + 6; d). 1 + 4 + 6.
9. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:
1. conceptul clasic de finanţe publice are un caracter economic şi sociologic;
2. finanţele au avut şi continuă să aibă legătură cu banii şi cu statul;
3. primele elemente de finanţe apar sub forma dărilor, impozitelor în bani şi a plăţilor silite stabilite de stat;
4. finanţele moderne sunt specifice capitalismului liberal care s-a afirmat în sec. XVIII-XIX;
5. reprezentanţii şcolii clasice vedeau în deficitul bugetar un dublu pericol, cel al bancrutei (falimentului) şi
cel al inflaţiei;
6. şcoala clasică considera deficitul bugetar mai degrabă un impas decât un pericol.
Este valabilă combinaţia: a). 1 + 3 + 4; b). 2 + 4 + 5; c). 3 + 5 + 6; d). 1 + 4 + 6.