POVESTIREA – FÂNTÂNA DINTRE PLOPI – MIHAIL SADOVEANU

1. DATE DESPRE AUTOR ŞI OPERA SA

a. Informaţii generale despre Mihail Sadoveanu şi despre opera sa
b. Informaţii despre locul culegerii de povestiri Hanu Ancuţei în opera sa – anul şi
locul apariţiei
c. Caracteristicile povestirii: naraţiune puternic subiectivizată, u un singur fir
narativ, în care accentul cade pe întâmplările povestite, pe arta naraţiunii
2. CAREACTERISTICI GENERALE ALE CICLULUI
a. Semnificaţia titlului: reper spaţial cu caracter fabulos, fictiv – spaţiu virtual al
povestirii în orice timp
b. Structura ciclului: (9 povestiri), pe tiparul povestirii în ramă, evidenţierea mai
multor planuri temporale: timpul evocării „toamnă aurie”, timpul povestirii (în
care se plasează cei ce povestesc) şi timpul povestit (al întâmplărilor povestite)
c. Varietatea tematică a povestirilor, tipuri diferite de naratori, strategie narativă
specifică
3. TITLUL
a. Element paratextual – orizontul de aşteptare al cititorului
b. Spaţiul întâlnirii îndrăgostiţilor
c. Simbolic – loc sacru al regăsirii sinelui
4. TEMA
a. Iubirea împărtăşită, curmată tragic
b. Diferenţele etnice şi sociale între personaje
c. Destinul
5. CONFLICTE
a. EXTERIOR între boier şi grupul marginalizat
b. INTERIOR incertitudinea Margăi că poate fi iubită
6. NARATOR
a. Naraţiune la pers I – subiectivizată
b. Narator de tip actorial, personaj
c. Perspectiva narativă „împreună cu”
d. Focalizare internă
e. Naraţiune, dialog
7. SUBIECTUL
a. Acţiune lineară, cronologică, pe momentele subiectului
b. Expoziţiunea: plasează acţiunea în timpul tinereţii lui Isac
c. Intriga: întâlnirea cu şatra de ţigani
d. Desfăşurarea acţiunii: ţiganii hotărăsc să-l jefuiască folosind-o ca momeală pe
Marga, dar între cei doi se înfiripă dragostea
8. INCIPITUL
a. Fixează cadrul acţiunii
 b. Cuprinde ritualul introducerii noului povestiror
c. Distincţia timpul povestirii – povestit
9. FINALUL
a. Tragic
b. Experienţă esenţială pentru narator
c. Readuce în planul secvenţei ramă
10. VIZIUNEA AUTORULUI ASPREA LUMII
a. Autorul pune în relaţie două lumi, plasate în antiteză: lumea fabuloasă a
poveştilor şi cea a dramelor umane