Biochimie Teste 2012

Release by MedTorrents.
com
Teste la Biochimie
b) [ ] este anomer beta
c) [ ] este anomer alfa
d) [ ] este levogiră
e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai
2012 depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a

carbonului asimetric din D-gliceraldehidă
7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

GLUCIDE
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie
1. Funcţiile glucidelor:
intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o
grupare alcool
a) [x] energetică
b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt
b) [ ] menţin presiunea oncotică
ireversibile
c) [ ] sunt emulgatori
c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor
cicluri piranozice
nucleici
d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează
e) [ ] de transport
cicluri piranozice
e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:
stereoizomeri supranumerari – anomerii alfa şi beta
a) [ ] amiloza
8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:
b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul
a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-
d) [x] riboza, dezoxiriboza glucozei
e) [ ] amilopectina b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere
c) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-
3. Monozaharidele sunt: manitol
d) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici NADH şi NADPH dependente
b) [ ] polialcooli
e) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea
c) [ ] esteri simpli
sorbitolului în retină
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide 9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:
4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil
se obţin acizi uronici
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil
funcţie de numărul atomilor de carbon se obţin acizi aldonici
b) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la
atomi de carbon chirali formarea acizilor aldarici
c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea
d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici hipocalcemiilor şi a tetaniei
se împart în seriile L şi D e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire,
iar cele ale seriei L – levogire 10. Maltoza:
5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt: a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
a) [ ] se supun hidrolizei c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice
b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali
e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze 11. Lactoza:
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-
6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte galactoză
următoarele condiţii: b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
a) [ ] este dextrogiră
Release by MedTorrents.com
d) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
e) [x] poate fi sintetizată în celulele umane d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-
12. Zaharoza: glicozidice
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză 19. Selectaţi homoglicanii:

b) [ ] posedă proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului a) [ ] heparina
d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă b) [x] amidonul
furanozică c) [ ] manoza
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa- d) [x] celuloza
glucopiranoză şi beta-fructofuranoză e) [x] glicogenul
13. Glucoza: 20. Selectaţi heteroglicanii:
a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta a) [ ] amilopectina

b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă b) [x] acidul hialuronic
c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul c) [ ] maltoza
glucuronic d) [x] keratan sulfaţii
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon e) [x] heparina
e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali
21. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
14. Galactoza:
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
a) [ ] este principalul glucid din sânge b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-
b) [ ] este o cetopiranoză galactoză
c) [x] este un epimer al glucozei c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică
d) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomer d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-
glucoză
15. Fructoza:
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitol
b) [ ] este o cetopiranoză a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozide
c) [x] este componentă a zaharozei b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge c) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectinei
e) [ ] este principala componentă a lactozei d) [ ] fructoza este componentă a lactozei
e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de
16. Dezoxiriboza: beta-furanoză
a) [x] este componentă a unor nucleozide 23. Digestia glucidelor:

b) [ ] este componentă a RNA
c) [x] există în formă furanozică a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează
d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
e) [ ] este un izomer al ribozei b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine
maltoză, maltotrioză, α-dextrine
17. Riboza: c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
a) [ ] este o cetoză e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
b) [ ] conţine 5 atomi chirali
c) [ ] este componentă a DNA 24. Intoleranţa la lactoză:
d) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-lui
e) [x] poate fi fosforilată a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
18. Homoglicanii: c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la
lactoză poate fi moştenită şi dobândită
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă,
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul diaree cronică
vegetal e) [ ] se manifestă prin cataractă
fosfat:
25. Absorbţia glucozei:
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
a) [x] necesită Na+ b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza
b) [ ] necesită Ca2+ c) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în
26. Glicogenul: muşchii scheletici:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos pentru energie
c) [x] se depozitează în ficat b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru glucozo-6-fosfatazei
menţinerea glicemiei c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie
energie timp de 15-20 zile d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru
27. Glicogenoliza: muşchi
a) [x] este scindarea glicogenului 33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în
b) [ ] este scindarea glucozei ficat:
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen glucozo-6-fosfatazei
fosforilaza): c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată
în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru
glucozo-1-fosfat ficat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze +
glucozo-6-fosfat 34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4- (glicogenoliza):
glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6- a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
glicozidice b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
29. Glicogen fosforilaza: d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-
1,6-1,4-glican transferazică
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare glicozidazică
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi 35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei: c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
a) [ ] insulina activează glicogenoliza e) [x] enzima de deramificare
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza 36. Glicogenogeneza:
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea a) [ ] este sinteza glucozei
adrenalinei, glucagonului b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6- d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
glicozidazică
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
43. Glicogenina:
a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza a) [ ] este un fragment de glicogen
c) [x] fosfoglucomutaza b) [x] este o proteină
d) [x] glucokinaza c) [x] posedă activitate glucozil transferazică
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza d) [ ] participă la scindarea glicogenului
e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului
38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP a) [x] sinteza glicogenului
c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat b) [x] calea pentozo-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 c) [x] glicoliza
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 d) [ ] G-6-P este secretat în sânge
e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază,
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen iar glucoza obţinută este secretată în sânge
sintaza):
45. Glicogenozele:
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1
glucoze + H3PO4 a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
glucoze + H3PO4 b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze în diferite ţesuturi
+ UDP c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se
d) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4- depozitează doar în ficat
glicozidice d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului
e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6- este normală
glicozidice e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din
alimentaţie
40. Glicogen sintaza:
46. Boala von Gierke:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă
c) [ ] forma activă este cea fosforilată a glucozo-6-fosfatazei din ficat, rinichi, intestin
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen fosfatazei din muşchi
e) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de c) [x] este prezentă hepatomegalia
iniţiere a sintezei glicogenului d) [x] se manifestă prin hipoglicemii
e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
47. Glucokinaza:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza a) [x] este prezentă doar în ficat
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor
d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei hexoze
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea c) [x] posedă KM mare pentru glucoză
adrenalinei, glucagonului d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
(glicogenogeneza): 48. Hexokinaza:
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza a) [ ] este prezentă doar în ficat

b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare hexoze
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo- c) [x] posedă KM mică pentru glucoză
1,4-1,6-transglicozidazică d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
49. Glicoliza: e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt
activatori ai enzimei
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile 55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
c) [x] reprezintă scindarea glucozei + dihidroxiacetonfosfat:
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali a) [x] este o reacţie a glicolizei
ai glicolizei sunt CO2 şi H2O b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
50. Glicoliza: d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-
difosfataldolaza
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este
lactatul 56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al dihidroxiacetonfosfat:
glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt a) [x] este o reacţie a glicolizei
CO2 şi H2O b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
este 12 ATP d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP: transferază
a) [x] este prima reacţie din glicoliză 57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔
b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima
hexokinaza a) [x] este o reacţie a glicolizei
d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6- c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat
fosfat dehidrataza
d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat
52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat: dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei 58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza ATP
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă a) [x] este o reacţie a glicolizei
alosterică b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6- d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
difosfat + ADP: e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
a) [x] este o reacţie a glicolizei 59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +

b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei ATP
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
reglatoare c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus
supermacroergic
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei: d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a
glucozei
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6- e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă
difosfatul reglatoare
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea
enzimei 60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai
a) [x] este o reacţie a glicolizei d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP +
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei 2H2O
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP +
d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza 4H2O
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
transferazelor 67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:
61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O a) [ ] 2 molecule de piruvat

b) [ ] glucoza
a) [x] este o reacţie a glicolizei c) [x] 2 ATP
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei d) [x] 2 H2O
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat e) [x] 2 molecule de lactat
carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima enolaza 68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
a) [ ] piruvatcarboxilaza
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă d) [x] fosfofructokinaza
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat e) [x] piruvatkinaza
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză 69. Glicoliza este activată de:
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă
reglatoare a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
a) [x] este o reacţie a glicolizei e) [x] AMP, ADP
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat 70. Glicoliza este inhibată de:
carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza a) [ ] NAD+
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă b) [x] citrat
reglatoare c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+ e) [ ] AMP
a) [ ] are loc în condiţii aerobe 71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai
b) [x] are loc în condiţii anaerobe fosfofructokinazei:
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
d) [x] LDH este oxido-reductază a) [ ] citrat AMP
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat
c) [ ] ATP ADP
65. Căile de utilizare a piruvatului: d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP
e) [x] AMP fosfoenolpiruvat
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat 72. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat de enzimele:
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe: c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + e) [x] piruvatkinaza
2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:
2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
2H2O b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat e) [ ] 6
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat 80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a
unei molecule de lactat:
74. Reglarea glicolizei:
a) [ ] 6
a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice b) [x] 18
b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale c) [ ] 15
glicolizei sunt reglatoare d) [ ] 36
c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele e) [ ] 3
reglatoare ale glicolizei
d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul 81. Fermentaţia alcoolică:
sunt inhibitori ai fosfofructokinazei
e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei a) [x] este transformarea glucozei în etanol
b) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de
75. Reglarea hormonală a glicolizei: reacţiile glicolizei
c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea alcool dehidrogenazei
concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat d) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei piruvat decarboxilazei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool
glicolizei dehidrogenazei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică 82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia a) [ ] hexokinaza

alcoolică: b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
a) [x] piruvat kinaza d) [x] fosfoglicerat mutaza
b) [ ] alcool dehidrogenaza e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] lactat dehidrogenaza
d) [x] fosfoglicerat kinaza 83. Gluconeogeneza:
e) [ ] piruvat decarboxilaza
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
77. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
glucozei? c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
a) [ ] piruvat kinaza e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza reacţiilor glicolizei
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza 84. Gluconeogeneza:
e) [ ] piruvat dehidrogenaza
a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule reacţii ireversibile din glicoliză
de glucoză: b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
a) [x] 38 ATP d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
b) [x] 44 H2O e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente
c) [x] 6 CO2 (creierul, eritrocitele)
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP 85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru
gluconeogeneză:
79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a
unei molecule de piruvat: a) [x ] glicerolul
b) [ ] acizii graşi
a) [ ] 3 c) [ ] acetoacetatul
b) [ ] 2 d) [x] lactatul
c) [x] 15 e) [x] oxaloacetatul
d) [ ] 30
86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
gluconeogeneză: d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-
a) [ ] beta-hidroxibutiratul difosfataza
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori 93. Fructozo-1,6-difosfataza:
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice a) [ ] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat
ADP + H3PO4: d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză 94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în citozol a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o b) [ ] este o reacţie din glicoliză
transferază c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
88. Piruvat carboxilaza: e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-
fosfataza
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei 95. Glucozo-6-fosfataza:
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul a) [x] este enzimă a glicogenolizei
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o hidrolază
89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
+ GDP: e) [ ] este activată de insulină
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză 96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză a) [x] 2 molecule de piruvat
d) [x] are loc în citozol b) [x] 4 ATP
e) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea c) [x] 2 GTP
fosfoenolpiruvatului d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP
90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:
97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei a) [ ] glucoza
c) [x] este o enzimă reglatoare b) [ ] AMP
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei c) [x] ATP
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima d) [x] acetil-CoA
e) [ ] NAD+
91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa
următoarelor enzime: 98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:
a) [x] piruvat carboxilaza a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale

b) [x] fructozo-1,6-difosfataza gluconeogenezei prin fosforilarea lor
c) [ ] piruvat kinaza b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
d) [x] lactat dehidrogenaza gluconeogenezei
e) [ ] fosfofructokinaza c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport
92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6- crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul
fosfat + H3PO4: adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză 99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea
glicerolului în gluconeogeneză: c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat
dehidrogenaza
a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de
c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADPH
NADH+H+
d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat + 106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-
NADH+H+ fosfat:
e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă
100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele: + NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-
a) [x] glicerol kinaza fosfogluconolactonă + NADPH+H+
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
c) [ ] piruvat carboxilaza d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat +
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza NADH+H+ + CO2
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat +
NADPH+H+ + CO2
101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:
107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
a) [x] alaninaminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza a) [ ] FADH2
c) [ ] piruvat kinaza b) [x] glucozo-6-fosfat
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza c) [x] 2 NADP+
e) [ ] fosfofructokinaza d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat
102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele:
108. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului
a) [x] aspartataminotransferaza pentozo-fosfat:
b) [ ] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza a) [ ] ribulozo-5-fosfat
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza b) [ ] glucozo-6-fosfat
e) [ ] fosfofructokinaza c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: e) [x] 2 NADPH
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite 109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, DH):
glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de
pentoze generare a NADPH-lui
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia
hexoze catalizată de enzima malică
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin
hemoliză
104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este
cauzată de acumularea H2O2
a) [x] sinteza pentozelor e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la
b) [ ] generarea de NADH persoanele din regiunile infectate de malarie
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2 110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:
e) [ ] formarea pirofosfatului
a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6- b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi
fosfogluconolactonă + NADPH+H+: transaldolaze
c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când
a) [ ] este o reacţie din glicoliză necesitatea de NADPH este mai înaltă decât necesitatea de
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare pentoze
a glucozei d) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când
necesitatea de pentoze este mai înaltă decât necesitatea de c) [x] are loc acumulare de fructoză
NADPH d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
111. NADPH: 117. Intoleranţa la fructoză:
a) [ ] generează ATP în lanţul respirator a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-
b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare fosfataldolazei
a Fe2+ în hemoglobină b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-
c) [ ] participă la oxidarea acizilor graşi difosfataldolazei
d) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabili c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-
e) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O2 în fosfataza
granulocite d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
ADP c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + galactoza + glucozo-1-fosfat
dihidroxiacetonfosfat d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza +
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + H4P2O7
dihidroxiacetonfosfat e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în 119. UDP-glucoza poate fi utilizată:
ficat:
a) [x] în glicogenogeneză
a) [ ] hexokinaza b) [x] pentru sinteza glicolipidelor
b) [x] fructokinaza c) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelor
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza d) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatului
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza e) [x] la sinteza glicoproteinelor
e) [x] triozokinaza
120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi
reacţiile): a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + 121. Galactozemia:
dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
dihidroxiacetonfosfat b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de
muşchii scheletici: acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
a) [x] hexokinaza
b) [ ] fructokinaza 122. Intoleranţa la galactoză:
c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
e) [ ] triozokinaza b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-
hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
116. Fructozuria esenţială: c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
123. UDP-glucuronatul: b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
a) [x] este donator de glucuronil la sinteza d) [x] hiperinsulinism
glicozaminoglicanilor e) [ ] activarea gluconeogenezei
b) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi
exogene 130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:
c) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelor
d) [ ] participă la sinteza lactozei a) [x] diabetul zaharat
e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor b) [x] tumorile cortexului suprarenal
conduc la perturbarea proceselor de dezintoxicare c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile): e) [ ] diabetul insipid
a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 131. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în
b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 ficat:
c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4
d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat a) [x] activarea glucokinazei
+ 2NADH + 3H+ b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD+ + O2 ↔ UDP-glucuronat + c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
2NADH + 3H+ d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
125. Sinteza lactozei:
132. Insulina stimulează:
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP
b) [x] reacţia este catalizată de lactozosintaza a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
c) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea c) [ ] glicogenoliza
catalitică (galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare d) [x] sinteza lipidelor în ficat
(lactalbumină) e) [ ] gluconeogeneza
e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei
133. Insulina provoacă:
126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută
prin: a) [ ] diminuarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
a) [x] glicogenoliza hepatică c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
b) [ ] glicogenoliza musculară d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
d) [x] gluconeogeneza din acid lactic
e) [x] creşterea raportului glucagon/insulină 134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de: a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei
a) [x] stres c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
b) [x] activarea glicogenolizei d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
c) [ ] activarea glicolizei e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism 135. Efectele insulinei:
128. Hiperglicemia poate fi condiţionată de: a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-
fosfat
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei c) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
d) [ ] maladia Addison e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
e) [x] hipercorticism
136. Reglarea hormonală a glicemiei:
129. Hipoglicemia poate fi cauzată de:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare
137. Reglarea secreţiei de insulină:
2. Activitate biologică posedă:
a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină a) [x] hormonul liber
b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină b) [ ] prohormonul
c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină c) [ ] preprohormonul
d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină e) ) [ ] nivelul total al hormonului
138. Sinteza insulinei: 3. Proprietăţile generale ale hormonilor:

a) [x] activitate biologică înaltă
a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină b) [ ] universală
inactivă c) [x] acţiune la distanţă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin d) [] catalitică
fosforilare e) [x ] specificitate înaltă
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
proteoliza limitată 4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+- a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)
dependentă b) [x] dezvoltării sexuale
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi c) [x] funcţiei reproductive
echimolare d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului:
5. Clasificarea hormonilor:
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat a) [x] proteinopeptide
b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [ ] provoacă hiperglicemie c) [x] steroizi
d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
infiltraţia grasă a ficatului e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
e) [ ] micşorează cantitatea de NADH
6. Este corectă afirmaţia:
140. 2,3-difosfogliceratul: a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3- c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
difosfogliceratului d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3- e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
fosfogliceratului
c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de 7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:
fosfoglicerat kinaza a) [x] retroinhibiţie negativă
d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
difosfoglicerat mutaza c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă
141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat a) [x] receptorilor specifici
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
H3PO4 d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP e) [] colesterolului sanguin
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4
HORMONI 9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin

a) [x] proteoliză limitată
1. Hormonii sunt: b) [ ] fosforilare-defosforilare
a) [x] substanţe biologice active c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [ ] efecte alosterice
e) [x] modificări conformaţionale
17. Proteinele "Gq":
10. Receptorii hormonali sunt: a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
a) [] cromoproteine b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
b) [x] proteine multidomeniale c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
c) [x ] glicoproteine d) [ ] generează GMPc
d) [ ] metaloproteine e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
e) [ ] lipoproteine
18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:
11. Proprietăţile receptorilor hormonali: a) [x ] AMP-ciclic
a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon b) [] GTP
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legăturic) [ x] Ca2+
covalente d) [ ] CMPc
c) [x] denotă efectul de saturaţie e) [x ] inozitoltrifosfatul
d) [ ] sunt localizati numai în membrană
e) [ ] sunt localizati numai în nucleu 19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor
mediat de AMPc:
12. Mecanismul de acţiune al hormonilor: a) [ ] este specific numai insulinei
a) [x] poate fi membrano -intracelular b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund
b) [x] poate fi citozolic-nuclear AMPc
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilorc) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin
hidrofili intermediul proteinei Gi
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
hormonii peptidici e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic
catecolaminelor 20. Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
13. Mecanismul membrano-intracelular: b) [x] se referă la liaze
a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii e) [ ] se referă la ligaze
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi 21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
14. Mecanismul membrano-intracelular: c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozo
b) [] hormonii pătrund în celulă e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt 22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
derivaţi ai aminoacizilor a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii hormonal
secunzi b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor
corespunzătoare
15. Proteinele "G": c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesteraze
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gamad)(αβγ)
[x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzăt
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C
citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul 23. secund
AMPc este:
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ) a) [ ] mediator primar
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
16. Proteinele Gs şi Gi: d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la oe) [] nucleozid.
proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza 24. Fosfodiesteraza:
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza a)[x ] este enzima care scindează AMPc
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei a) [] reglează concentraţia de ADP
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţiab) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
mesagerului secund
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră d) [ ] nu activează pompa de calciu
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
25. AMPc şi proteinkinazele: 32. Referitor la calmodulină (CM):

a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
hormonale b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoaci
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
2subunităţi catalitice şi 2reglatorii) e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi fosfodiesterazei
catalitice şi reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor
26. Proteinkinaza: mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) :
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cupla
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active proteina Gq
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din
d) [ ] se află în nucleul celulei fosfatidilinozitol
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din
fosfatidilinozitol 4,5difosfat
27. NO-reglator metabolic: d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori 34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza mediat de
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
diferite nivele a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară
Ca++
28. După realizarea efectului hormonal are loc: b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
b) [x] formarea de AMPc încetează; d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
(PK) se eliberează şi este degradat
35. Fosfolipaza „C" :
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte
celula a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare generează mesageri secundari
inactivă b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd
diacilglicerol şi cholină
29. Fosfodiesteraza: c) [x] este activată de proteina Gq
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP d) [ ] este activată de proteina Gi
b) [ ] este o liază e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+ 36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
2+ 2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca , Mg a) , K+[]
, este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai
+
Na ) aminoacizilor
b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului: c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa exte
a) [x] este dependent de calmodulină (CM) a membranei celulare
b) [x] legînd Ca , calmodulina trece în stare activă
2+
d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrieri
c) [ ] legînd Ca , calmodulina trece în stare inactivă
2+ genelor şi biosinteza proteinelor secundar
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+ e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii traversează membranele biologice
31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează: 37. Hormonii hipotalamusului:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din a) [ ] sunt de natură steroidă
celulelele nemusculare b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
b) [x] activarea unor proteinkinaze c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine
inozitoltrifosfat şi statine
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
mineralocorticosteroizilor
38. Hormonii hipotalamusului: b) [] reglează sinteza adrenalinei
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă
tireostatina, corticostatina şi gonadostatina d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini:
catecolaminele, acetilcholina, acidul gama 46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
aminobutiric, histamina, indolaminele a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor,
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi steroizilor androgeni
prolactoliberina b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina. d) [x] activează transformarea colesterolului în
pregnenolonă
39. Liberinele sunt: e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia
a) [x] tireoliberina ACTH-ului.
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina 47. Hormonii somatomamotropi sunt:
d) [x] gonadoliberinele a) [x] somatotropina
e) [ ] tireotropina. b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina
40. Statinele sunt: d) [x] prolactina
a) [x] somatostatina e) [x] lactogenul placentar.
b) [x] melanostatina
c) [x] prolactostatina 48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:
d) [ ] corticostatină a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
e) [ ] tireostatină b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
41. Hormonii adenohipofizari: d) [] un derivat al aminoacizilor
a) [x] sunt proteino-peptidici e) [] un hormon steroid.
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi 49.Somatotropina, efectele:
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase a) [x] sunt mediate de somatomedine
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine. b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
42. Hormonii adenohipofizari sunt: d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea
a) [ ] corticoliberina scheletului şi a ţesuturilor moi
b) [x] somatotropina e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.
50.Somatotropina:
43. Hormonii adenohipofizari: a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
b) [x] toţi sunt hormoni tropi c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
c) [ ] se împart în 2 grupe d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină glicoliza
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) b) [ ] inhibă lipoliza
sunt: c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
a) [x] corticotropina d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
b) [ ] prolactina e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile
c) [] somatotropina periferice.
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH. 52. Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina): b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de
conduce la dezvoltarea acromegaliei către celulele interstiţiale
e) [ x] este hormon diabetogen 
-lipotropina:
53. Prolactina: a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu
a) [] este o glicoproteină ACTH
b) [ ] este un polipeptid b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi
c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare c) [ x] din ea se formează β-endorfinele
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile,
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei influienţează memoria
e) [ ] este sursă de encefaline
54.Prolactina:
a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice 61. Hormonii neurohipofizari:
b) [ ] este o proteină conjugată a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia b. [] sunt reprezentaţi de malanotropină
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi c. [x] prezintă nonapeptide
eliberarea prolactinei d. [] se produc în lobul posterior al hipofizei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina 62. Vasopresina şi oxitocina:
c) [x] hormonul luteinizant a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular
d) [x] hormonul foliculostimulant b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic
e) [ ] prolactina c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi
aminoacidice
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
56. Tireotropina (TSH) este:
a) [ ] un dizaharid 63. Vasopresina:
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
c) [ ] o lipoproteină b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului
d) [] un derivat al aminoacizilor extracelular
e) [] un steroid. c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi
57. Tireotropina (TSH): distali şi colectori
a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi
tetraiodtironinei 64. Vasopresina:
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
feedback pozitiv b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru
d) [ ] inhibă lipoliza reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectori
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH. c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
58. Gonadotropinele: e. [x] exercită acţiune vasopresoare
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul 65. Oxitocina:
foliculostimulant (FSH) şi prolactina a. [ ] este un octapeptid
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în
pregătirea lor pentru ovulaţie travaliu
d) [] FSH inhibă spermatogeneza c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de glanda mamară şi la ejecţia laptelui
testosteron. d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare
59.Hormonul luteinizant (LH): mamare
a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni 66. Hormonii tiroidieni:
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
către celulele interstiţiale b. [] sursa de sinteză este triptofanul
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei H2O 2
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
e. [ ] sunt proteinopeptide d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozin
67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T74.4 )Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 di
liberi tireoglobulină:
b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi
de proteine a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloi
c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate prin endocitoză picăturile sunt internalizate
d. [ ] mai activ este T4 b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidr
e. [x] mai activ este T3 tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi
68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape: diiodtirozina ( DIT)
a. [x] biosinteza tireoglobulinei d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
b. [x] captarea iodului e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
c. [x] organificarea iodului
d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide 75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:
e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
69. Tireoglobulina prezintă: c. [x] albumine
a. [x] o proteină glicozilată d. [ ] fibrinogen
b. [ ] o proteină simplă e. [ ] hemoglobină
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină 76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
e. [ ] o cromoproteină
1. [ ] primar- se supun transaminării
70. Tireoglobulina: 2. b) [x] primar - se supun deioduгării
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
100 resturi tirozil 4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene 5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de T3
pentru
treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare 77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă
71. Asigurarea cu iod: tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulante
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un corticotropină
proces şi somatostatină
activ dependent de ATP (pompa de iod) d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţi
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia tireotropină şi tireoliberină
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu e. Na[x+ ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente d
tireotropină
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:
a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene 78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei a) [x] traversează liber membrana celulară
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
NADPH -dependente c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină
joasădineste fixat pe receptorul nuclear
tireoglobulină e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice
73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor79.de Efectele metabolice ale T3 şi T4:
tirozină : a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
ajutorul enzimelor peroxidazice d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină îne)lipsa
[x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
proteoglicanilor
80. Efectele metabolice ale T3 şi T4: d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sî
a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra
fosfataza alcalină
sistemului nervos şi scheletic e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de
Na+/K+-ATP-ază 88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea
a) de [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor
O2 fosfat
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternicb) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor fosfaţilor
respectiv c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin: e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3
a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
b)[x] intensificarea metabolismului bazal 89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:
c)[x ] creşterea temperaturii corpului a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un meca
d)[x] bilanţ azotat negativ indirect
e)[ ] mărirea nivelului de TSH b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecani
direct
82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin: c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
a)[x] cretinism d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului fosfaţilor.
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH 90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin: b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celul
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional musculare şi nervoase
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului dee) TSH [ ] osteoporoză.
j) [] tahicardie, exoftalm
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de: a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul) b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
b) [x] calcitonină c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
c) [ ] vitaminele K şi E d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3) e) [ x] osteoporoză.
e) [] tireotropină
92. Calcitonina este:
85. Parathormonul: a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale

a) [ ] este produs de tiroidă tiroidei
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi) b) [ ] produsă de paratiroide
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] se sintetizează în formă activă d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea e) [x] este un polipeptid
parathormonului
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
86. Parathormonul: a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat calciului ionizat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoni
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc este constantă
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calc
e) [x]se activează prin proteoliză parţială gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos: e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor veghe-somn
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului
94. şiEfectele
a metabolice ale calcitoninei:
a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul
periostal şi în celulele osoase a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei
b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol) 100. Insulina - metabolism:

b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea
a) de[] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute
25-hidroxi-D3 b) [x] în principal este inactivată în ficat
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazeic) se [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute
mai supune unei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D d)3 [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas.
e) [ ] este un hormon hidrosolubil
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea

101. Insulina - mecanismul de acţiune:
fiziologică: a) [] este citozolic nuclear
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback
intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetram
b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazeiα2β2
şi sinteza calcitriolului d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca şi fosfat întirozinkinazică
2+
oase
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde102. Insulina:

promovează absorbţia calciului şi a fosfatului. a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de
lipide, glicogen, proteine
96. Hormonii pancreatici: b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală,
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina diferenţierea celulară, procesele de regenerare
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos,
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina muscular şi hepatic
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.
homeostaziei glicemice
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi 103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):
reglează diverse funcţii ale tractului digestiv . a) [] activarea glicogenfosforilazei
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
97. Insulina: c) [] activarea gluconeogenezei
d) [ ] activarea glicogenolizei
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
b) [] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă 104. Insulina amplifică:
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
şi B - 30 resturi de aminoacizi b) [] conversia glicerolului la glucoză
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.
c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
98. Insulina: d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
a) [] se sintetizează direct în stare activă e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)
b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv 105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:
preproinsulină a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi,
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C ficat, ţesut adipos
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate. b) [x] suprimă gluconeogeneza
c) [ ] favorizează glicogenoliza
99. Insulina -reglarea secreţiei: d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinki
A
106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: b) [x] activează lipoliza
a) [ ] accelerează lipoliza c) [x] activează gluconeogeneza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
c) [x] activează lipoproteinlipaza e) [ ] activează enzimele glicolizei.
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici 114. Hormonii gastrointestinali:
107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic: a) [x] toţi sunt polipeptide
a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor c) [ ] sunt de natură steroidă
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la niveluld) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza)
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină
d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor. 115. Hormonii gastrointestinali:
108. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie mucoasa gastrică
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] hipoglicemie, uremie c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie pancreatice
e) [ ] oligurie. d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia
vezicii biliare
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contr
109. Glucagonul: vezicii biliare.
a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa 116. Somatostatina:
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi) a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), trac
d) [ ] este un derivat al triptofanului gastrointestinal, creier
e) [ ] este un compus de natură steroidă. b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
110. Glucagonul: e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro- secretina, colecistokinina.
glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă 117. Catecolaminele sunt:
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul
b) [x] derivaţi ai tirozinei
ficatului c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
111. Glucagonul – reglarea secreţiei: e) [] hormoni proteinopeptidici
a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui 118. Catecolaminele- biosinteză:

b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui k) [x] se sintetizează din tirozină
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat
e) [ ] insulina activează secreţia lui. c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
112. Glucagonul - acţiuni: e)[] la sinteză nu participă vitamina C
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc 119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromogranină
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+. b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ion
de Ca2+
113. Glucagonul – acţiuni: c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 mi
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei
a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
şi monoamin oxidazei b) [ ] 20 aminoacizi
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care estec) [x] legătură dublă între C4 şi C5
secretat cu urina d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
127. Corticosteroizii - biosinteză:
a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α,a)β cu [x] precursorul general este colesterolul
subclasele lor b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasme
b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale
sintetizat de novo
secunde c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prind) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în
intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine citocromul P450
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determinăe) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.
scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.
128. Corticosteroizii - transport:
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de
c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor
serumalbumină (15%)
netezi din vase d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de
striaţi serumalbumină.
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi
forţei de contracţie a miocardului. 129. Metabolizarea corticoizilor:
a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore
122. Catecolaminele - efecte : c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenare
dublei legături de la C4 şi a grupării cetonice de la C3
a) [x] constricţia vaselor periferice d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidu
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria cetosteroizi)
d) [x] excitarea sistemului nervos central e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
130. 17-cetosteroizi:
123. Catecolaminele realizează: a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi
androgenilor eliminaţi cu urina
a) [ ] constricţia vaselor coronariene b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
b) [x] dilatarea vaselor coronariene produsele catabolismului androgenilor
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos produsele catabolismului glucocorticoizilor
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei. d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tum
ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 or
124. Feocromocitomul: e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor adenohipofizei, boala Addison.
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi
noradrenalinei 131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:
c) [x] apare hiperglicemie a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţi
d) [] apare hipoglicemie corticoliberinei şi ACTH-ului
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială. b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
125. Cortexul suprarenalelor: d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadia
a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi 132. Glucocorticoizii – acţiuni:
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de
diacilgliceroli
126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură): c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AM
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.
genomului uman
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul
genomului uman . "renină-angiotensină":
a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:hepatocite
a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat b) şi [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa
rinichi diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală,
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)
muscular şi limfoid c) [x] renina scindează un decapeptid din
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.
angiotensină II (octapeptid)
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat 141. Angiotensina II:
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şia) [x] măreşte presiunea sângelui
rinichi b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adiposc)şi [ ] inhibă secreţia de aldosteron
limfoid d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci. angiotensinasei.
135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea
a) [x] organul ţintă este rinichiul
de lipide b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet d) [ ] reglează sinteza parathormonului
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge e) [ ] reglează glicemia.
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului 143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
osos: a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
a) [] stimulează biosinteza ARNm b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sîngee) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ
e) [x] produc osteoporoză Na /K+-ATP-aza.
+
137. Glucocorticoizii - efecte: 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [x antiinflamator a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi concentraţia de Na+, Cl-
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii
permisiv) distali renali
d) [ ] hipoglicemiant c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor. potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
138. Hormonii mineralocorticoizi: e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
a) [x] sunt C21 steroizi
b) 145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:
[ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ
ca aldosteronul a) [ ] sindromul Conn
c) [x] se sintetizează din colesterol b) [x] sindromul Cushing
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină c) [] boala Addison
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular. d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:
a) [x]sistemul renină-angiotensină 146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
c) [x] ACTH b) [ x] obezitate centripetă
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, e) [x ] progesterona
amenoree
e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie. 154. Sinteza hormonilor sexuali:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
147. Deficitul de corticosteroizi provoacă: b) [x] se sintetizează din colesterolul
a) [ ] sindromul Conn c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în
b) [] sindromul Cushing special progesterona
c) [x] boala Addison d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în
d) [] sindromul Turner special estrogenii
e) [ ] sindromul Marfan. e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează
în special estrogenii.
148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
a) [x ] sindromul Conn 155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:
b) [x] sindromul Cushing a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza
c) [] boala Addison glucocorticoizilor
d) [] sindromul Turner b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
e) [ ] sindromul Marfan. c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii
149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin: scheletului
a) [] obezitate e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi
b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei
+
K în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ 156. Androgenii:
în sânge a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
d) [] hiperglicemie, glucozurie b) [ ] principalul androgen este androsteronul
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor c) [ ] se depozitează în celule după sinteză
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină
caracterizează prin: specifică
a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge 157. Androgenii:
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei a) [x] sunt C19 steroizi
d) [ ] edeme şi hipotensiune b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului. testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia
testosteronului
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor: d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, 158. Catabolismul androgenilor:
bolile alergice) a) [x] are loc primordial în ficat
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi b) [ ] are loc numai în rinichi
ţesururilor c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
cortexului suprarenalelor d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia testiculară
cortexului suprarenalelor e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
testiculară
152. Hormonii sexuali :
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale 159. Androgenii – efecte metabolice:
b) [x] sunt de natură steroidă a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi
e) [ ] utilizează receptorii membranari induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
153. Hormonii sexuali sunt : d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
a) [ ] folitropina e) [] provoacă hiperglicemie
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant 160. Androgenii – efecte fiziologice:
d) [x] estradiolul a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare e) [x] substanţe organice insolubile în apă
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare şi a comportamentului la bărbaţi 2. Funcţiile lipidelor:
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a a) [ x] energetică
muşchilor b) [ x] izolatoare
e) [] inhibă spermatogeneza c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona): e) [ ] contractilă
a) [ ] se produc numai în ovare 3. Clasificarea structurală a lipidelor:

b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, a) [] protoplasmatice
adrenale, ficat, piele b) [] de rezervă
c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto- c) [x] saponifiabile
placentară d) [] neutre
d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine e) [ x] nesaponifiabile
transportatoare specifice
e) [x] progesterona este intermediarul comun în 4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
biosinteza hormonilor steroizi a) [x] structurale
b) [x] de rezervă
162. Hormonii estrogeni - catabolism: c) [] saponifiabile
d) [] neutre
a) [x] se petrece în ficat e) [ ] nesaponifiabile
b) [] se petrece doar în rinichi
c) [] se petrece în intestin 5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se
d) [ x] principalul catabolit este estriolul clasifică în:
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului a) [x] amfifile
glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină b) [] esenţiale
c) [] saponifiabile
163. Efectele metabolice ale estrogenilor: d) [x] neutre
a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor e) [ ] nesaponifiabile
specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, 6. În celulele şi ţesuturile omului predomină
cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.) următorii acizi graşi:
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei a) [ ] caprinic
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul b) [ ] caproic
adipos c) [x ] oleic
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului d) [x] palmitic
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea e) [x] stearic
calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor
7. Pentru organismul uman sunt esenţiali
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor: următorii acizi graşi:
a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine a) [ ] lignoсeric
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare b) [ ] oleic
feminine c) [ ] palmitoleic
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale d) [x] linolenic
endometriului e) [x] linoleic
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a
ciclului ovarian 8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de mai mică temperatură de topire?
naştere şi lactaţia a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1)
LIPIDE d) [ ] palmitic (С16)
e) [] oleic (С18:1)
1. Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă 9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă mai mică temperatură de topire?
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi a) [ ] lignoceric(C24)
organici b) [ ] miristic (C14)
d) [] omogene după structură c) [x] butiric (C4)
d) [] caprilic (C8) până la acid fosfatidic şi acid gras
e) [ ] lauric (C12) b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu
generarea lizolecitinelor
10. Acilglicerolii: c) [x] fosfolipazele D şi C scindează
a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi
b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi etanolamină
c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele
d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea cu generarea de lizofosfatidă şi acid gras
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2
resturi de acizi graşi
11. Glicerofosfolipidele:
a) [] sunt insolubile în solvenţi organici 18. Cardiolipina:
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot
c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei glicerol
e) [x] sunt componentele membranelor biologice c) [x] este componentă a membranei interne
mitocondriale
12. Lecitinele şi cefalinele: d) [] conţine colină
a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic e) [ ] este un lipid de rezervă
b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei 19. Sfingomielinele conţin:
d) [] sunt grasimi neutre a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid
generarea acidului fosfatidic fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
13. Fosfatidilcholina: d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol
decarboxilare
b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă 20. Sfingozina:
c) [ ] se mai numesc şi cefaline a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat
d) [ x] sunt componente principale ale b) [x ] e component al sfingomielinei
surfactantului pulmonar c) [ x] este constituent al glicolipidelor
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
e) [ ] nu intră în structura ceramidei
14. Fosfatidiletanolamina:
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei 21. Cerebrozidele:
b) [ ] conţine sfingozina a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a
c) [ ] conţine ceramida creierului
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină b) [] nu conţine sfingozină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-
decarboxilare galactoza sau beta-glucoza
d) [] conţin oligozaharide
15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina: e) [ x] din ele se formează sulfatidele
a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor
b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor 22. Gangliozidele:
celulare a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
c) [ ] prezintă o rezervă de energie b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică glucoza
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
16. Care din compuşii de mai jos au caracter e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a
acid? membranelor
a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele 23. Gangliozidul conţine in structura sa:
c) [x] fosfatidilserina a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze,
d) [ ] trigliceridele acid fosforic, ceramidă
e) [ ] cerebrozidele b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras
c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA
17. Fosfolipazele: d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras
a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze
fosfolipide
24. Glicolipidele: b) [x] metabolică de
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau proteine
oligozaharide c) [] permeabilitatea de
b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe triacilgliceroli
resturi de acid sialic d) [x] compartimentalizarea de lipidele
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide protoplasmatice
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de
e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N- gangliozide
acetilneuraminic
31. Caracteristicile principale ale membranei:
25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor: a) [] simetria
a) [x] cardiolipina b) [x ] fluiditatea
b) [ ] sulfatidele c) [x ] asimetria
c) [ ] gangliozidele d) [ ] imobilitatea componentelor
d) [ ] cerebrozidele e) [ ] monostratul lipidic
e) [ ] ceramida
32. Membranele biologice sunt stabilizate de:
26. Colesterolul: a) [x] interacţiuni hidrofobe
a) [x] este derivat al b) [x] forţele Van-der-Waals
ciclopentanperhidrofenantrenului c) [x] legături de hidrogen
b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3 d) [ ] legături peptidice
c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5 e) [ ] legături disulfidice
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea 33. Proteinele membranelor biologice:
carboxil a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau
integrale
27. Acizii biliari: b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu
a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului glucidele membranare
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon c) [] posedă numai capacitate de mişcare
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina laterală
d) [x] sunt compuşi polari d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,
antigenică
28. Metabolismul acizilor biliari: e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi
a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul
sulfat în formele lor active 34. Glucidele membranelor biologice sunt:
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu
bogată în proteine contactează cu citoplasma
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine
bogată în glucide c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo-
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în sau polizaharidice
formă liberă d) [ ] responsabile de permeabilitatea
membranei
29. Componentele lipidice ale membranelor e) [x] responsabile de identificarea intercelulară
celulare sunt:
a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii 35. Lipidele sunt componente indispensabile ale
colesterolului raţiei alimentare, deoarece:
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, nesaturaţi esenţiali
gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
colesterolului d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza
bilirubinei
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi
componenta structurală, responsabilă de această 36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
funcţie (2): a) [] are loc în stomac
a) [] receptoare de b) [ x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce enterocitelor
neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate 43. Formele în care se absorb produsele digestiei
lipidelor:
37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în a) [ ] glicerolul - fosforilat
tractul gastro-intestinal necesită: b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă
a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie
b) [ ] lipoproteinlipaza micelară
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+
d) [ ] lipaza gastrică sau K+
e) [ ] colesterolesteraza e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară
38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro- 44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite
intestinal: în intestin:
a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei
fosfogliceridele porta
b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor
liber hemoroidale
c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi enterocite
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în
poziţia beta a trigliceridelor . intestinul gros
39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro- e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu
intestinal are loc prin: apoproteinele şi formează chilomicronii
a) [ ] fosforilare
b) [ ] defosforilare 45. Chilomicronii:
c) [ ] conjugarea cu activatorul a) [] se sintetizează în ficat
d) [ ] interactiunea cu coenzima b) [] se secretă din intestin direct în sînge
e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei c) [ ] apoproteina de bază este apoB100
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la e) [x ] trasportă trigliceridele exogene
formarea:
a) [x] monogliceridelor 46. Catabolismul chilomicronilor:
b) [x] acidului fosforic a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei
c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică in hepatocite
d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
e) [ ] bazelor azotate c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon
în tractul gastro-intestinal: sensibilă
a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin
difuzie simulă 47. Hiperchilomicronemia primară
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele (hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin:
– prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL)
lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie b) [x] cantităţi mari şi persistente de
micelară triacilgliceroli
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2- c) [ ] ateroscleroză pronunţată
monogliceride, colesterolul – prin difuzie facilitată d) [x] risc înalt pentru pancreatite
e) [ ] acidul fosfatidic – prin e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi
transport pasiv
48. VLDL:
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară a) [ ] apoproteina principală este apoB48
sunt corecte afirmatiile: b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza
a) [ ] se absorb numai în duoden hormon-sensibilă
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, c) [x] sunt sintetizate în ficat
monogliceride şi colesterol d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la din excesul de glucide
nivelul jejunului e) [ ] au rol antiaterogen
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică
49. Catabolismul VLDL: d) [x] favorizează formarea HDL
a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă esterilor de colesterol în HDL
în LDL
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL 56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acizilor graşi):
acumulare de colesterol a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
transferază c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP +
PP
50. LDL : d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP +
a) [x ] contin apoB100 HSCoA + AMP +2P
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP +
45% 2P
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [] se sintetizează în ficat 57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi acizilor graşi):
a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
51. Catabolismul LDL : b) [ ] se petrece în mitocondrii
a) [] se catabolizează numai în enterocite c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA
b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E carboxilază
c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA
inhibă sinteza endogenă de colesterol sintetaza
d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL e) [] activarea este o reacţie reversibila
activează sinteza receptorilor B,E
e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta- 58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă
metilglutaril-CoA reductaza în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesită energie
52. Hipercolesterolemia primară b) [x] în proces participă carnitin-acil-
(hiperlipoproteidemia tipul II) se caracterizează prin: transferazele I şi II
a) [ ] niveluri majore de HDL circulant c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG
b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic activaţi
c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril- d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
CoA reductazei e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-
d) [ ] risc înalt pentru pancreatite carnitină
e) [x] ateroscleroză pronunţată.
59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO-
53. HDL: corespunde:
a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite a) [ ] ornitinei
şi enterocite b) [ ] putrescinei
b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă c) [ ] sfingozinei
HDL discoidale in mature d) [] colinei
c) [] transportă colesterolul spre tesuturile e) [x] carnitinei
extrahepatice
d) [] sunt lipoproteine proaterogene 60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor
aterogen înalt b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfasoară in citozol
54. Lipoproteinlipaza: d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA
a) [ ] este o enzimă intracelulară până la acetil-CoA
b) [ ] este activată de apoproteina B100 e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a
c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat acizilor graşi
d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos 61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică
desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza): corectă este:
a) [] scindează trigliceridele a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [x] este asociată cu HDL b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
lizolecitină şi colesterol liber d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare,
clivare hidrataza
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil
dehidrataza
62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
beta-oxidarii acizilor graşi): e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza
a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului 69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii
c) [] este catalizată de enzima acil-CoA graşi suferă urmatoarele modificări:
dehidrogenaza NAD+-dependentă a) [ x] se oxidează
d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA b) [] se reduc
dehidrogenaza FAD-dependentă c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
e) [ ] are loc dehidratarea substratului d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei
reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt: 70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+ acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se
b) [x] enoil-CoA + FADH2 formează la oxidarea completă a acidului palmitic
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2 (C16):
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+ a) [ ] 6 8 131
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+ b) [] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi: d) [ ] 5 6 121
a) [ ] este o dehidratare e) [ ] 8 9 143
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza 71. Utilizarea acetil-CoA:
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării d) [ ] se include in gluconeogeneză
acizilor graşi: e) [x] se utilezează in cetogeneză
a)[ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ 72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA a) [ ] generează mai multe molecule de ATP
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+ b) [x] este amplificată in diabet
e) [ ] cetoacil-CoA c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu
catenă lungă
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este
este: oxidaza
a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA 73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA izomerazei
b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara
67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-
enzima ce catalizează această reacţie: reductazei
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH
betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil- oxidarea acizilor graşi saturaţi
CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil- 74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de
CoA dehidrogenaza atomi de carbon:
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o
molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA
enzima ce catalizează această reacţie: necesită vitaminele H şi B12
a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul
hidrolaza Krebs
b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA
necesită CO2, ATP, Mg2+ e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută
e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în în boala Hartnup
formă de succinil-CoA
81. Cetonemia:
75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi: a) [x] poate apărea în inaniţie
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta- b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
hidroxibutiric c) [ ] este determinată de o raţie bogată în
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul glucide
lactic d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, cetonici în ficat
acidul malic e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta- corpilor cetonici în ţesuturi
hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, 82. Referitor la acetoacetat sunt corecte
acidul acetic afirmaţiile:
a) [x] spontan prin decarboxilare generează
76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH acetona
sunt corecte afirmaţiile: b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
a) [x ] este un corp cetonic c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
c) [ ] se utilizează in ficat e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este 83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza
micşorată în diabetul zaharat acizilor graşi:
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii,
77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi iar oxidarea – în citozol
utilizat pentru: b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt
a) [x] sinteza corpilor cetonici legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
b) [ ] sinteza aminoacizilor c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la
c) [ ] beta-oxidare sinteză – NADPH
d) [x] sinteza colesterolului d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în
e) [ ] sinteza glucozei complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la
78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi beta-oxidare – nu
a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii 84. Biosinteza acizilor graşi:
scheletici ca sursă de energie a) [ ] are loc in mitocondrii
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în
d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza complexe polienzimatice
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA: NADPH
a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil- e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
CoA
b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se 85. Biosinteza acizilor graşi:
obţine acetoacetatul a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la
c) [ ] se sintetizează din acetoacetat gruparea SH a ACP
d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce b) [x] enzimele formează complexul acid gras-
la formarea lui sintaza
e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului c) [x] donator activ de unităţi carbonice este
restul malonil
80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici: d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează acetil-CoA
corpi cetonici e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în
fenilcetonurie 86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
în diabetul zaharat insulino-dependent citozol (2):
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil a) [ ] butiril-CoA citrat
excelent pentru miocard b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat e) [x] nici unul dintre atomii de carbon
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat 93. Care dintre atomii de carbon ai acidului
palmitic ar fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat
87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în acetil-CoA marcat cu C14 la gruparea metil:
citozol (biosinteza acizilor graşi): a) [ ] numai carbonul carboxilic
a) [ ] transportul este activ b) [ ] numai carbonul metilic terminal
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului c) [ ] toti atomii de carbon impari
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP d) [x] toti atomii de carbon pari
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
pentru biosinteza acizilor graşi
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA 94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza
carboxilaza acizilor graşi serveste NADPH generat în:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA b) [ ] glicoliză
din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi): c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
a) [ ] piruvat dehidrogenaza d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
b) [x] citratliaza e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
c) [x] enzima malica
d) [ ] succinat dehidrogenaza 95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:
e) [ ] fumaraza a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului
la ACP
89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a
graşi): cisteinei
a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO- c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi
SCoA malonil se utilizează ATP
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza
utilizează vitamina B6 şi maloniltransacilaza
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de sintază
gruparea NH2 a lizinei
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP 96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
90. Sintaza acizilor graşi: a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu
a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare malonilul
funcţională b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei
b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, acizilor graşi
cu excepţia formării malonil-CoA c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP) CO2
d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă ACP sintaza
intermediarii biosintezei e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA 97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP
carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
graşi): a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
a) [ ] ATP ADP b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
b) [ ] AMP ATP c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-
c) [ ] malonat AMP hidroxiacil-ACP
d) [ ] acetoacetat citrat d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [x] citrat palmitoil-CoA e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de
marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza
acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului propriu-zisă a acizilor graşi):
palmitic vor fi marcaţi? a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-
a) [ ] toţi atomii impari ACP
b) [ ] numai carbonul carboxilic b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-
c) [ ] toţi atomii pari ACP
d) [ ] numai carbonul metilic terminal c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza
hidroxibutiril-ACP a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans- organismul uman prin desaturarea acidului oleic
enoil-ACP b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis- şi capătul metilic terminal
enoil-ACP c) [x] acidul arahidonic se obţine prin
desaturarea, elongarea şi desaturarea succesivă a
99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil- acidului linoleic
ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + organismul uman
FAD e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil- vegetale
ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril- 105. Biosinteza triacilglicerolilor:
ACP + NADP+ a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + b) [ ] se intensifică în inaniţie
NADPH c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + d) [x] este activată de insulină
NADP+ e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos
este nelimitată
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi
cu număr par de atomi de carbon: 106. Biosinteza triacilglicerolilor:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH b) [x] substraturile necesită să fie activate la
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi
alcătuit din 5 atomi de carbon glicerol-3-fosfat
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a
CO2 resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza
101. Sinteza unei molecule de acid palmitic trigliceridelor
necesită:
a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA 107. Glicerol-3-fosfatul se formează:
b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+ a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2 enzimei glicerol fosforilaza
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+ b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + enzimei glicerol kinaza
7malonil-ACP c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin
cu catenă mai mare de C16): fosforilarea glicerolului
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de
origine alimentară 108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor
b) [ ] nu este posibilă în organismul uman acidul fosfatidic:
c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se
d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil- transformă în triglicerid
CoA b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se
e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul transformă în lecitină
carboxilic al acidului gras c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se
transformă în diglicerid
103. Sinteza acizilor graşi monoenici: d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se
a) [ ] nu este posibilă în organismul uman transformă in diacilglicerol
b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă
c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor în lizolecitina
graşi saturaţi
d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi 109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor
necesită NADH şi a fosfatidelor:
e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza a) [ ] monoglicerid
microzomală şi necesită NADPH şi O2 b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
104. Acizii graşi polienici: d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin
110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza transmetilarea fosfatidilserinei
trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de: b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin
a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi carboxilarea fosfatidilserinei
fosfolipide c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin
b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope decarboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] starea funcţională a ficatului d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
d) [ ] prezenţa acidului fosforic e) [ ]ca cofactor serveşte biotina
e) [ ] prezenţa glicerolului
117. Sinteza fosfatidilcolinei din
111. Substanţele lipotrope: fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a
a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi fosfogliceridelor):
b) [x ] colina, metionina, inozitolul a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic fosfatidiletanolaminei
d) [ ] vitaminele liposolubile b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul fosfatidiletanolaminei
adipos şi în ficat c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea
fosfatidiletanolaminei
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6
sunt: e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
a) [ ] adenilice
b) [ ] timidilice 118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata
c) [x] citidilice (calea de rezervă):
d) [ ] guanidilice a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul
e) [x] uridilice fosfatidic, formând fosfatidilcolina
b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-
113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de colină
novo a fosfatidilcolinei: c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu
a) [ ] serina acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolină
b) [ ] cisteina d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu
c) [x] S-adenozilmetionina digliceridul, formând fosfatidilcolină
d) [ ] S-adenozilhomocisteina e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu
e) [ ] tetrahidrofolatul trigliceridul, formând fosfatidilcolină
114. 567) Sinteza fosfogliceridelor: 119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic gata (calea de rezervă):
şi serină a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină
rezervă) b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de CDP-etanolamină
novo serveşte ATP-ul c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină
rezervă serveşte GTP-ul d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi cu trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină
serveşte CTP-ul e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează
cu digliceridul, formând fosfatidiletanolamină
115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, 120. Fosfatidilinozitolii:
formând fosfatidilserină a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP- b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi:
serină inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi:
acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi
formând CDP-diglicerid fosforilat
e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi
serina, formând fosfatidilserină fosforilat
116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din 121. Precursorii sfingozinei sunt:

a) [ ] fosforilcholina d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;
b) [ ] asparagina e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie
c) [x] serina
d) [ ] stearoil-CoA 129. În sinteza gangliozidelor participă:
e) [x] palmitoil-CoA a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida
122. Sfingozina: c) [x] CMP-NANA
a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor d) [ ] CDP-glucoza
b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor e) [ ] acidul fosfatidic
c) [x] este componentă a glicolipidelor
d) [x] este componentă a sfingomielinelor 130. Biosinteza colesterolului:
e) [x] induce apoptoza a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
123. La sinteza sfingomielinei participa: c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
a) [x] ceramida d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
b) [ ] enzima ceramidaza e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul
c) [ ] UTP-colina alimentar de colesterol
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [x] CDP-cholina 131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
124. La sinteza cerebrozidlor participă: b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-
a) [ ] acidul fosfatidic CoA (HMG-CoA)
b) [x] ceramida c) [ ] ciclizarea scualenului
c) [ ] acizii sialici d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
d) [ ] CDP-glucoza e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
e) [x] UDP-galactoza
132. Reglarea biosintezei colesterolului:
125. Sulfatidele: a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
a) [ ] se referă la sfingomieline metilglutaril-CoA-sintaza
b) [ ] se referă la gangliozide b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
c) [x] se referă la cerebrozide metilglutaril-CoA-reductaza
d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS c) [ ] enzima reglatoare este activată de
(fosfoadenozilfosfosulfatul) colesterol şi de acidul mevalonic
e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin
defosforilarea ei
126. Catabolismul gangliozidelor: e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin
a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime fosforilarea ei
lizosomale hidrolitice
b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid 133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate
fosfatidic joasă):
c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde
fosfolipazele A2 şi C interacţionează cu LDL-receptorii citozolici
d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin b) [x] LDL interacţionează cu receptorii
acizi sialici membranari
e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în
celule prin endocitoză
127. Afecţiunea TAY SACHS: d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu
a) [ ] este o glicogenoză influenţează sinteza endogenă de colesterol
b) [x] este gangliozidoza GM2 e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori
c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei cauzează hipercolesterolemia familială
lizozomale hexozaminidaza
d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier 134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului
e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi în sânge:
a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil
128. Maladia NIEMANN-PICK: transferazei
a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială
sfingomielinaza c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei
b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei d) [x] valori scăzute de HDL
glicogen fosforilaza e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari
c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi
135. Ateroscleroza: c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
HDL-colesterolului e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
b) [x] are loc acumulare de colesterol în
macrofage 142. Lipogeneza este stimulată de:
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene b) [ ] nivel crescut de catecolamine
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
d) [x] permeabilitate crescută a membranelor
136. Obezitatea: pentru glucoză
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
de fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism 143. Precursorul eicosanoizilor:
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este a) [ ] acidul arahic
scăzută b) [x] acidul arahidonic
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet c) [ ] acidul linolenic
zaharat tipul II d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie e) [ ] acidul behenic
137. Hiperlipidemia alcoolică: 144. Eicosanoizii:

a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi
b) [x] are loc acumulare de NADH paracrină
c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi b) [ ] sunt substante de natura proteica
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
ficat d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine
e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii
acizilor biliari
145. La eicosanoizi se referă:
138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei a) [x] tromboxanii
diabetice: b) [ ] endotelinele
a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei c) [ ] endorfinele
b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei d) [x] prostaciclinele
c) [x] amplificarea sintezei VLDL e) [x] leucotrienele
d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
e) [x] glicozilarea lipoproteinelor 146. Biosinteza eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea
139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are fosfolipazei C din trigliceridele membranare
loc: b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea
a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos
c) [ ] activarea lipolizei d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite
d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide tipuri de prostaglandine
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi e) [ ] după sinteză prostaglandinele se
VLDL în ficat depozitează în celule
140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul 147. Ciclooxigenaza:

gras"): a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi
a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în peroxidazică
hepatocite b) [ ] are activitate hidrolazică
b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor
c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a
alimentară tromboxanilor
d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, e) [x] este o hemoproteină
vitaminelor B12, B6
e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei 148. Biosinteza eicosanoizilor:
apolipoproteinelor a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin
leucotrienele
141. În inaniţie are loc: b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în
a) [ ] accelerarea lipogenezei endoteliul vascular, inimă
b) [x] cetogeneză intensă c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza
d) [x] aspirina diminuează sinteza e) [x] functionează în ansamblu cu glutation
prostaglandinelor reductaza
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul
prostaglandinei sintetizate 155. Vitaminele liposolubile:
a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic,
149. Lipoxigenaza: acidul pantotenic
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
ţesutul adipos d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor e) [x] sunt derivaţi izoprenici
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor
clasice, prostaciclinelor şi a tromboxanilor 156. Vitamina A:
e) [ ] este o hidrolază a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
a) [ ] corticosteroizii activează sinteza d) [x] are acţiune antioxidantă
prostaglandinelor e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2,
diminuând biosinteza prostaglandinelor 157. Vitamina E:
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune): natural
a) [ ] acţionează extracelular e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice osos
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+ 158. Vitamina K:
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
proteinelor b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă
hipovitaminoza K
152. Eicisanoizii (efectele biologice): c) [x] posedă acţiune antihemoragică
a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
inflamatoare şi alergice e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII,
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul IX şi X
leucotriene/tromboxani
d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi 159. Vitamina D:
antiulcerogeni a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
e) [x] participă la reglarea funcţiei de b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de
reproducere origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
153. Anionul superoxid: d) [x] se poate depozita în organismul omului
a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a (ficat)
oxigenului e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului
c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici 160. Metabolismul vitaminei D:
de oxidare a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea
d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea razelor ultraviolete
superoxid dismutazei b) [ ] forma activă a vitaminei D este
e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea colecalciferolul
superoxid dismutazei din anionul superoxid c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin
154. Glutation peroxidaza: hidroxilarea colesterolului
a) [ ] participă la formarea H2O2 e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de
b) [x] participă la scindarea H2O2 hormonii tiroidieni
c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a
glutationului 161. Calcitriolul:
d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
2H2O + G-S-S-G b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări
consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol b) [x] este aminoacid heterociclic
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a c) [ ] este aminoacid dispensabil
fosfatemiei d) [ ] conţine ciclul imidazol
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă
absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc 7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
Metabolismul proteinelor NH2
1. Funcţiile biologice ale proteinelor: a) [ ] este asparagina

b) [ ] este glutamina
a) [ ] coenzimatică c) [ ] este aminoacid esential
b) [x] catalitică d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă
c) [x] plastică e) [ ] este aminoacid bazic
d) [x] de transport
e) [x] imunologică 8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
2. Funcţiile biologice ale proteinelor: |
NH2
a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică a) [ ] este încărcat pozitiv
c) [x] contractilă b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă
d) [x] energetică c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă
e) [x] reglatoare d) [x] posedă proprietăţi acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
aminoacizii esenţiali: 9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] alanină a) [ ] activează tripsinogenul

b) [x] triptofan b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [ ] acid glutamic c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [x] fenilalanină d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea
e) [ ] serină carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
aminoacizii esenţiali: 10. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] asparagină a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] cisteină b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] metionină c) [x] accelerează absorbţia fierului
d) [x] treonină d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] prolină e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:
a) [ ] asparagina a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac

b) [x ] histidina în bicarbonaţi
c) [ ] glicina b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac
d) [x] arginina în enzime
e) [ ] fenilalanina c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului
d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric
6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului
pancreatic bogat în enzime
CH2 - CH - COOH
12. Proprietăţile pepsinei:
NH2
NH
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de
celulele principale ale mucoasei stomacale
a) [ ] este histidina b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale
mucoasei stomacului tripsinogenului o hexapeptidă acidă
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de
d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la kinazogen inactiv
capătul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi) d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea
e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei bicarbonaţilor
stomacale e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
13. Proprietăţile pepsinei:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea chimotripsinogen inactiv
bicarbonaţilor b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza c) [x] este o endopeptidază
limitată d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
c) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0 e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea
d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5 tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
e) [ ] este o enzimă lipolitică
20. Chimotripsina:
14. Pepsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2
participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice în formă activă
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, c) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
protamine şi mucopolizaharide d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi inelul imidazolic al His
e) [x] este o endopeptidază e) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
15. Tripsina: 21. Carboxipeptidazele:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul
b) [ ] este o aminopeptidază exocrin
c) [ ] este o carboxipeptidază b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la
enterokinazei şi a tripsinei capătul C-terminal aminoaczii aromatici
e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce
se amplifică la substituirea Zn++ cu Ca++
16. Tripsina: e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la
capătul C-terminal
a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei
b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei 22. Aminopeptidazele:
stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale a) [ ] sunt endopeptidaze
d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
proteoliza limitată c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
e) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++
17. Tripsina:
23. Funcţiile proteazelor:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
participă Lys şi Arg prin gruparea -NH2 a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)
b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor,
participă Lys si Arg prin gruparea -COOH agenţilor vasoactivi)
c) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8 c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5 d) [ ] sinteza zimogenilor
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi e) [ ] sinteza aminelor biogene
18. Enterokinaza: 24. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x ] scindează de la capătul N-terminal al b) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATP a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
25. Absorbţia aminoacizilor (AA): e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din
serină
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+ 31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+ aminoacizilor:
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi
prin endocitoză a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul
e) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi sulfuric şi acidul glucuronic
scindate de proteazele lizozomale b) [x] forma activă a acidului sulfuric este
fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
26. Absorbţia aminoacizilor (AA): c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-
glucuronatul
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-
b) [x] are loc in intestinul subţire glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+ e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ + toxice
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA
înrudiţi structural 32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
27. Ciclul gama-glutamilic: a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a

tirozinei
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanului
membranele celulare c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
b) [ ] decurge fără utilizare de energie d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama- funcţională a ficatului
glutamiltransferaza e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic putrefacţie in intestin
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
33. Compusul chimic:
28. Ciclul gama-glutamilic:
C - NH - CH2 - COOH
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor
prin membranele celulare O
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul
aminoacizilor a) [ ] reprezintă acidul benzoic
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată b) [x] reprezintă acidul hipuric
energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule CoA cu glicina
de ATP e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare
a ficatului
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor
microflorei intestinale a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi secreţia de pepsinogen
pancreatice b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi puţin secreţia de HCl
a celor netoxice c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen
produse toxice e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse
netoxice 35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin: a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză c) [ ] este un proces ireversibil
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea a) [x] este un proces reversibil
b) [ ] transsulfurarea b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare –
c) [x] transaminarea NADPH
d) [x] decarboxilarea c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare
e) [ ] transamidinarea – NADH
d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor: aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza
a) [x] reductivă aminoacizilor dispensabili
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică 43. Glutamat dehidrogenaza:
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este enzimă alosterică
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor: c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor 44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa- aminoacid la un alfa-cetoacid
cetoacizi şi amoniac b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a c) [ ] este un proces ireversibil
aminoacizilor dispensabili d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D
aminoacizilor a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+ c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul pentru substrat
fiziologic d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de coenzimă
dezaminare a tuturor L-AA e) [x] partea prostetică a transaminazelor este
piridoxalfosfatul
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizilor:
aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari
serindehidrataza) (baze Schiff)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
treonindehidrataza) piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
amonioliaza) piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice
dehidrogenaza b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge
c) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea 53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile
serică a aspartataminotransferazei (AST) procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO- alanindehidrataza
COOH ↔ b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2- alaninaminotransferaza
COOH c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
glutaminaza
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST) NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH
↔ a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu
formarea glutamatului
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) glutamatdehidrogenaza
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST) e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi utilizează NAD+
glutamat
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste
(transdezaminarea): reacţii:
a) [ ] este un proces ireversibil a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor glutaminsintetaza
dispensabili b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu +
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
cu alfa-cetoglutaratul c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu +
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
acidului glutamic d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează alaninhidrataza
NADPH+H+ e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat
alaninaminotransferaza
51. Transreaminarea aminoacizilor:
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa- b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din
cetoglutaratului oxaloacetat şi NH3
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului c) [ ] include dezaminarea asparaginei
cu un alfa-cetoacid d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+ şi glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi
NH3 a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic aspartatdehidrataza
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
glutamatdehidrogenaza aspartataminotransferaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3
asparaginaza c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + decarboxilare
NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + decarboxilare
NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele
biogene
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate
formarea glutamatului absolută de substrat
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) coenzimă
şi glutamatdehidrogenaza c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+ (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B1)
reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin
reacţii: natura coenzimei
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 64. Reacţia chimică:

glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + HC C CH2 CH COOH HC C C
NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza N NH N NH
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NH2
NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
a) [x] e alfa-decarboxilare
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O
b) [ ] e omega-decarboxilare
aspartatsintaza
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
65. Reacţia chimică:
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină HC C CH2 CH COOH HC C C
şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi N NH N NH
NH2
alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi
cronice, hepatopatiile toxice a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
61. Aspartataminotransferaza (AST): e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi
inflamatorii
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină
şi oxaloacetat 66. Reacţia chimică:
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi
alfa-cetoglutarat HO C CH2 CH COOH HO
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în
formele grave ale afecţiunilor hepatice
NH NH2
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge
valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
activitatea serică a AST scade b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
62. Decarboxilarea aminoacizilor: d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din
aminoacizi în formă de CO2 67. Reacţia chimică:
b) [ ] este un proces reversibil
C CH2 CH COOH HO NH2C CH CH + CO NH2

HO 2 2 2
| |
NH2 HOOC - CH- (CH2)2 - COOH
NH2 → CH2 - (CH2)2 - COOH
NH NH
+ CO2
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
stomac c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, (GABA)
tensiunii arteriale, respiraţiei d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul
epilepsiei
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi
diaminoxidazelor:
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
HO HO a) [ ] tiamina
NH2 NH2
b) [ ] niacina
c) [x] riboflavina
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei d) [ ] acidul ascorbic
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului e) [x] vitamina B6
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei 73. Precursorul catecolaminelor:
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al
adrenalinei a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
69. Reacţia chimică: c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
HO HO 74. Precursorul histaminei:
NH2 NH2
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei
c) [ ] tirozina
(DOPA)
d) [ ] fenilalanina
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
e) [ ] aspartatul
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor
aromatici
75. Serotonina se sintetizează din:
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici
(alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale
a) [ ] histidină
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2
76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene
b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene a) [x] CO2
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO) b) [x] NH3
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul c) [ ] CO
e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
77. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
71. Reacţia chimică: b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză 84. Enzimele ciclului ureogenetic:
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
a) [ ] glutaminaza
78. Amoniacul se obţine în următoarele procese: b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
a) [ ] transaminarea aminoacizilor d) [ ] glutaminsintetaza
b) [x] neutralizarea aminelor biogene e) [ ] glutamatdehidrogenaza
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză 85. Enzimele ciclului ureogenetic:
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
a) [ ] asparaginaza
79. Reacţia chimică: b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a
amoniacului 86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:
b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza a) [x] arginina
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la b) [ ] alanina
ţesuturi spre ficat şi rinichi c) [x] ornitina
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului d) [x] citrulina
e) [ ] lizina
80. Ciclul glucoză-alanină:
87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza
a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi unei molecule de uree?
spre ficat
b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din a) [ ] 1
muşchi spre ficat b) [ ] 2
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + c) [x] 3
H2O d) [ ] 4
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3 e) [ ] 5
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei
88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200
81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină: molecule de uree?
a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) a) [ ] 200

b) [x] glutamatdehidrogenaza b) [ ] 400
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT) c) [ ] 600
d) [ ] tiaminpirofosfat d) [x] 800
e) [ ] FAD e) [ ] 1000
82. Ureogeneza: 89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a
100 molecule de uree?
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi a) [x] 100
c) [ ] este sinteza acidului uric b) [ ] 200
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în c) [ ] 300
mitocondrii d) [ ] 400
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3 e) [ ] 500
83. Ureogeneza: 90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3 a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [x] necesită consum de energie b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este
c) [ ] are loc în toate ţesuturile glutamatul
d) [ ] ureea este compus toxic c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o
legătură macroergică 96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic amoniac:
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza a) [ ] alfa-cetoglutaratul

ureei): b) [x] guanina, adenina
c) [x] glutamina
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + d) [ ] piruvatul
ADP + H3PO4 e) [ ] oxaloacetatul
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat +
2ADP + H3PO4 97. NH3 este utilizat:
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I
(mitocondrială) a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
(citoplasmatică) c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N- d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
acetilglutamat e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: 98. NH3 este utilizat la sinteza:
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + a) [x] ureei

2ADP + 2H3PO4 b) [ ] acidului uric
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4 c) [ ] acetonei
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP d) [ ] beta-hidroxibutiratului
+ H3PO4 e) [ ] acetoacetatului
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP +
H3PO4 99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + spre ficat şi rinichi:
H4P2O7
a) [x] glutamina
93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: b) [ ] glicina
c) [x] alanina
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat d) [ ] arginina
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat e) [x] asparagina
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat +
AMP + H4P2O7 100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină a) [ ] glutamatul
b) [x] aspartatul
94. Eliminarea renală a amoniacului: c) [ ] glutamina
d) [ ] alanina
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic e) [x] NH4+
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-
coagulant 101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O
→Glu + NH3 a) [ ] hidrolaze
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi b) [ ] ligaze
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a c) [x] oxidoreductaze
sărurilor de amoniu în rinichi d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din
intermediarii ciclului Krebs cu participarea 102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
transaminazelor?
a) [ ] glutamina
a) [ ] serina b) [ ] asparagina
b) [x] acidul aspartic c) [x] ureea
c) [ ] tirozina d) [x] sărurile de amoniu
d) [x] acidul glutamic e) [ ] acidul uric
e) [ ] glicina
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs: d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru tetrahidrofolat (THF)
pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP 110. Glutationul:
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza a) [x] este o tripeptidă
ureei b) [ ] este o enzimă conjugată
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
104. Azotul neproteic sangvin include: e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
a) [ ] proteidele 111. Glutationul:

b) [x] ureea
c) [ ] hemoglobina a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
d) [x] aminoacizii b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
e) [x] peptidele c) [ ] e coenzima catalazei
d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
105. Azotul neproteic sangvin include: e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)
a) [ ] glucoza 112. Serina (Ser):

b) [x] creatina, creatinina
c) [x] acidul uric a) [ ] este aminoacid indispensabil
d) [x] indicanul b) [ ] este aminoacid cetoformator
e) [ ] corpii cetonici c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea e) [ ] participă la sinteza metioninei
aerobă a unei molecule de alanină până la CO2, H2O şi
NH3? 113. Serina (Ser):
a) [ ] 6 a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor

b) [ ] 15 b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon
c) [x] 18 pentru tetrahidrofolat (THF)
d) [ ] 38 c) [ ] participă la sinteza hemului
e) [ ] 36 d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi
pirimidinice
107. Glicina: e) [x] întră în componenţa centrelor active ale
serinproteinazelor
a) [ ] este aminoacid esenţial
b) [x] se transformă în serină 114. Cisteina (Cys):
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie a) [ ] e un aminoacid esenţial
ireversibilă b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10- disulfidică formează cistina
СН2-THF (tetrahidrofolat) c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei
d) [ ] Cys participă la sinteza serinei
108. Glicina participă la sinteza: e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină
a) [x] nucleotidelor purinice 115. Cisteina (Cys):

b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale
d) [x] hemului unor enzime
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru
109. Glicina participă la: conjugarea acizilor biliari
d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3
a) [x] sinteza serinei e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO32-, SCN-, NH3,
b) [ ] sinteza indicanului piruvat
c) [ ] sinteza metioninei
116. Metionina: d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
e) [x] melaninei
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cisteină şi treonină 123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
c) [x] este aminoacid indispensabil
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
e) [ ] este aminoacid cetoformator b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
117. Metionina (Met): d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează
tetrahidrobiopterina
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
reacţii de transmetilare cauzează alcaptonuria
b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie 124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
transmetilare
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S- a) [x] alcaptonuria
adenozilhomocisteină (SAHC) b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
118. S-adenozilmetionina (SAM): d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei 125. Fenilcetonuria:
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a
e) [ ] serveşte ca donator de metionină fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de concentraţiei de tirozină
grupare metil la sinteza: c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea
concentraţiei de fenilalanină
a) [ ] noradrenalinei d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea
b) [x] adrenalinei concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
c) [x] creatinei fenilacetatului
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
126. Alcaptonuria:
120. Homocisteina:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei fenilalaninhidroxilazei
b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
(SAHC) c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei homogentizatdioxigenazei
d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită
e) [ ] este aminoacid proteinogen prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
127. Albinismul:
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare fenilalaninhidroxilazei
d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru
cetoformator cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele
122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii: ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
a) [x] catecolaminelor
b) [ ] serotoninei 128. Triptofanul (Trp):
c) [ ] histaminei
a) [ ] este aminoacid dispensabil b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
b) [x] este precursorul serotoninei c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
c) [ ] este precursorul dopaminei d) [ ] reacţia nu necesită energie
d) [x] din Trp se sintetizează nicotinamida e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
e) [ ] este aminoacid strict glucoformator
136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:
129. Histidina (His):
a) [ ] carbamoilfosfatului
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil b) [x] nucleotidelor pirimidinice
b) [ ] este aminoacid cetoformator c) [ ] glutationului
c) [ ] se supune dezaminării oxidative d) [x] ureei
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare e) [ ] corpilor cetonici
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
137. Acidul aspartic (Asp) participă la:
130. Acidul glutamic (Glu):
a) [x] sistema-navetă malat-aspartat
a) [ ] este aminoacid indispensabil b) [ ] ciclul glucoză-alanină
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul c) [x] sinteza nucleotidelor purinice
gama-aminobutiric (GABA) d) [ ] sinteza hemului
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama- e) [x] sinteza glucozei
carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina 138. Catabolismul aminoacizilor:
e) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
131. Acidul glutamic (Glu): b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv
cetoformatori
a) [ ] este aminoacid cetoformator c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi
b) [x] se supune dezaminării oxidative directe glucoformatori
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
139. Catabolismul aminoacizilor:
132. Acidul glutamic:
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-
a) [x] este parte componentă a glutationului cetoglutarat
b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
c) [x] este parte componentă a acidului folic c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat succinil-CoA
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
133. Biosinteza glutaminei (Gln):
140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic a) [ ] topoizomerazele
c) [ ] este catalizată de glutaminaza b) [ ] acil-CoA-sintetaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza c) [x] transaminazele
e) [ ] reacţia nu necesită energie d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
134. Acidul aspartic (Asp):
141. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator a) [x] mutazele, carboxilazele
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe b) [ ] hexokinazele
d) [x] se supune transdezaminării c) [x] metiltransferazele
e) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat d) [x] decarboxilazele
e) [ ] helicazele
135. Biosinteza asparaginei (Asn):
142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele:
a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
a) [x] B1, B2, B6
b) [x] acidul nicotinic a) [ ] acil
c) [x] H b) [x] metil
d) [ ] A, E c) [ ] amino
e) [ ] D d) [x ] metilen
e) [ ] carboxil
143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3)
catalizată de acest cofactor: 149. Biotina participă la:
a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa- a) [ ] carboxilarea glutamatului

decarboxilarea aminoacizilor b) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoA
b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa- c) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilor
decarboxilarea aminoacizilor d) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea e) [ ] decarboxilarea glutamatului
aminoacizilor
d) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei 150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
din serină
e) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
din serină b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai
cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
144. Acidul folic: c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera
glucoză
a) [ ] este aminoacid d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza
b) [x] este vitamină aminoacizilor
c) [ ] este coenzimă e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid
glutamic 151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi
glicină a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
145. Acidul tetrahidrofolic (THF): c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi
graşi
a) [ ] este vitamină d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul
b) [x] este cofactor glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor NADPH pentru sinteza acizilor graşi
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de
carbon 152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
146. Acidul tetrahidrofolic (THF): a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi
graşi
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi
(Gly) c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru
b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O sinteza glicerol-3-fosfatului
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai
ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor
147. Acidul tetrahidrofolic (THF): 153. Carenţa proteică:
a) [x ] participă la metabolismul metioninei a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale
c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF (proteine de origine vegetală)
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6 d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor
de grupări: 154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
c) [x] edeme b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
d) [x] atrofie musculară c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
155. Digestia nucleoproteinelor:
161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac a) [x] are loc prin două reacţii succesive
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul
hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor aspartic
pancreatice d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent e) [x] procesul este activat de GTP
fosforilitic
162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice: a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
a) [x] ribozo-5-fosfat c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul
b) [x] glutamina aspartic
c) [ ] acidul glutamic d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
d) [ ] asparagina e) [x] procesul este activat de ATP
e) [x] acidul aspartic
163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice: a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza)
este enzimă alosterică
a) [x] glicina b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
b) [ ] alanina c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF) d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
d) [x] CO2 e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele
e) [ ] serina reglatoare
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima 164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sinteza proprie
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP b) [ ] AMP activează sinteza proprie
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP c) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7 inozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este
inhibată de ATP şi GTP utilizat la sinteza AMP-lui
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat 165. Reutilizarea bazelor purinice:

(PRPP) – a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
+ H4P2O7 b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + fosforibozil-transferaza (APRT)
H4P2O7 c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7 hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [x] reacţia este catalizată de enzima d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
amidofosforiboziltransferaza e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
e) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
şi este inhibată de AMP şi GMP 166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
b) [x] acidul aspartic e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF) ADP şi H3PO4
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina 172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea
carbamoilfosfatului): ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare
moleculă de ATP c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este tioredoxină
amoniacul d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o 173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-
carbamoilfosfatului): adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-
a) [x ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + CH2-THF (tetrahidrofolat)
Glu + 2ADP + H3PO4 e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat +
2ADP + H3PO4 174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + trifosfaţilor (NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP):
ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II a) [x] NMP + ATP → NDP + ADP
(citoplasmatică) b) [ ] NMP + ATP → NTP + AMP
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I c) [x] NDP + ATP → NTP + ADP
(mitocondrială) d) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2O
e) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O
169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N- purinice:
carbamoilaspartat + ADP + H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + a) [ ] inozina
H3PO4 b) [ ] hipoxantina
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic c) [ ] xantina
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O d) [x] acidul uric
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + e) [ ] ureea
NADH+H+
176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [x] СО2
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat b) [x] NH3
(OMP) c) [ ] alfa-alanina
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7 e) [x] beta-alanina
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2 177. Produşii catabolismului timinei:
e) [ ] OMP → CMP + CO2
a) [x] СО2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice: b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
a) [x] CTP se sintetizează din UTP d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP e) [ ] beta-alanina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este
amoniacul liber 178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosinteza
acidului uric): c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi
mioglobina
a) [x] hipoxantina se formează din adenină d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii,
b) [ ] hipoxantina se formează din guanină peroxidazele
c) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub
acţiunea xantinoxidazei 185. Hemoglobina (Hb):
e) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
179. Guta: b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
b) [x] principala modificare biochimică în gută este d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb,
hiperuricemia îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de
implicate în sinteza ureei histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în sinteza nucleotidelor purinice 186. Hemoglobina (Hb) participă la:
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în catabolismul nucleotidelor purinice a) [ x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta: c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin- e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
fosforiboziltransferazei (HGPRT)
b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazei 187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):
c) [ ] activitate înaltă a arginazei
d) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)- a) [ ] glutamina
sintetazei b) [x] glicina
e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
181. Manifestările clinice ale gutei: e) [ ] acidul aspartic
a) [x ] artrită gutoasă 188. Biosinteza hemului (prima reacţie):

b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic +
d) [x] nefrolitiază HS-CoA + CO2
e) [ ] litiază biliară b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-
aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
182. Alopurinolul: c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
a) [ ] este analog structural al acidului uric decarboxilaza
b) [x] este analog structural al hipoxantinei e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
c) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazei
d) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazei 189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
e) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina
sunt excretate drept produşi finali ai purinelor a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →
porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
183. La cromoproteine se referă: b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic →
porfobilinogen + 2 H2O
a) [ ] nucleoproteinele c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
b) [ ] metaloproteinele d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
c) [x] flavoproteinele dehidrataza
d) [x] hemoproteinele e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
e) [ ] fosfoproteinele
190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX
184. Hemoproteinele: în hem):
a) [ ] sunt proteine simple a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+ b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza c) [x] este transportată de albumine
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară liberă
d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină
191. Porfiriile: conjugată
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele 197. Bilirubina indirectă:

enzimelor implicate în catabolismul hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor
enzimelor implicate în biosinteza hemului specifici ai hepatocitelor
c) [ ] se mai numesc ictere b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni
eritropoietice reîntoarcerea în sânge
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul
glucuronic
192. Catabolismul hemoglobinei (Hb): d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
a) [ ] începe în eritrocitele intacte 198. Conjugarea bilirubinei:

b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin
193. Catabolismul hemoglobinei (Hb): solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → bilirubină liberă (indirectă)
verdoglobină → biliverdină → bilirubină d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → bilirubină conjugată (directă)
biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo- 199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub
e) [ ] reacţiile au loc în sânge acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb acid glucuronic de la bilirubină
în biliverdină): c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este:
bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este:
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →
porfinic cu obţinerea biliverdinei stercobilinogen
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
porfinic cu obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi 200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi
biliari
195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena
biliverdinei în bilirubină): porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin
a) [ ] are loc în hepatocite venele hemoroidale
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+ sânge trece în urină
e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+ d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
201. Bilirubina serică:
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L
a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă
prin ictere c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina intensă
conjugată d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv ameliorează metabolizarea bilirubinei
bilirubina liberă e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite bilirubinei de către ficat
diagnosticul diferenţial al icterelor
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările
202. Cauzele icterelor: pigmenţilor biliari):
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
ficat d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:
203. Cauzele icterelor:
a) [ ] hemolize masive
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în b) [x] hepatite virale
bilă c) [x] ciroze hepatice
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către d) [ ] afecţiuni biliare
ficat e) [x] hepatopatii alcoolice
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar 209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului biliari):
reticulo-endotelial
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
204. Icterul neonatal: b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei 210. Icterul hepatic postmicrozomial:
conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato- a) [ ] este determinat de hemoliză
encefalică şi provoacă encefalopatie toxică b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează microzomi
metabolizarea bilirubinei c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi
205. Icterul prehepatic: sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele
bilirubinei de către ficat biliare
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza
cronică 211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia pigmenţilor biliari):
bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
libere c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
206. Icterul hepatic premicrozomial: e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului 212. Icterul posthepatic este cauzat de:
Crigler-Najjar I şi II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa a) [ ] hemoliză
UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
bilirubinei c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de a) [ ] este hemoglobina legată cu CO
către ficat b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
213. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari): d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută 220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută a) [ ] oxihemoglobina
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa b) [ ] carbhemoglobina
urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
214. Transportul sangvin al oxigenului (O2): e) [ ] deoxihemoglobina
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată 221. Formele patologice ale hemoglobinei:

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de
oxihemoglobină a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al (CO)
O2 b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului hemoglobină, comparativ cu oxigenul
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de
de oxigen (O2) : oxigen
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2) 222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc
b) [x] mărirea pH-ului la nivelul plămânilor):
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului a) [x] HHb + O2 → HHbO2
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
oxigen (O2) : e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2) 223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc
b) [x] micşorarea pH-ului la nivelul ţesuturilor):
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
217. Oxihemoglobina: d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului 224. Hipoxiile:
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a
(CO2): oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
a) [x] dizolvat în plasmă e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina 225. Anemia falciformă (HbS):
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3 a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a
lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
219. Carbhemoglobina: b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu
HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre 6. Anabolismul:
rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din
sintezei Hb cele simple
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie b) [x] necesită energie
c) [x] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
METABOLISM d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
1. Metabolismul:
7. Căile catabolice şi anabolice:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale
substanţelor şi energiei a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] este un sistem coordonat de transformări b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
enzimatice ale substanţelor şi energiei c) [ ] sunt identice
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite
d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolism compartimente celulare
e) [ ] nu necesită energie e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a
metabolismului
2. Funcţiile metabolismului constau în:
8. Reglarea metabolismului:
a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici) b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in enzimele ce catalizează reacţii comune ale
precursori ai macromoleculelor celulare anabolismului şi catabolismului
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul
(hormoni, amine biogene etc.) reacţiilor reversibile
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt
activatori ai proceselor anabolice
3. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile: e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor
metabolice
a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor
compuse din cele simple 9. Bioenergetica:
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în a) [x] organismele vii sunt sisteme termodinamice
catabolism deschise
d) [ ] catabolismul necesită energie b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi
e) [x ] catabolismul constituie faza degradării utilizată pentru efectuarea lucrului
substanţelor compuse în simple c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui
sistem termodinamic
4. Căile metabolice: d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi
utilizată pentru efectuarea lucrului
a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate e) [x] ∆E = ∆G + T∆S
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii 10. Energia liberă (∆G):
ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru
de o singură enzimă efectuarea lucrului la temperatură şi presiune
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este constantă
catalizată de o enzimă distinctă b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia
substraturilor – 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori
5. Catabolismul: c) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie
substanţe simple liberă mai mare decât substanţele iniţiale
b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular 11. ATP-ul:
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării a) [ ] este unica nucleotidă macroergică
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică
c) [ ] este sursă de energie a) [x] 1,3-difosfoglicerat
d) [x] are două legături macroergice b) [ ] acetil-CoA
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia c) [ ] glucozo-6-fosfat
de la procesele exergonice la cele endergonice) d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat
12. Variantele de hidroliză a ATP-lui:
18. Viteza proceselor metabolice:
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol a) [ ] nu este dependentă de raportul
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol NADPH/NADP+
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţată de hormoni
13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este e) [x] depinde de conţinutul de ATP
determinată de:
19. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:
a) [x] repulsia electrostatică
b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui a) [x] glicerol-3-fosfat
c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+ b) [ ] ATP
d) [ ] prezenţa apei c) [ ] creatinfosfat
e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP
14. ATP-ul:
20. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:
a) [ ] conţine trei legături macroergice
b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat a) [ ] glucozo-1-fosfat
c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat b) [x] pirofosfat
d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este c) [x] fosfoenolpiruvat
utilizată pentru sinteza ATP-lui d) [x] acetil-CoA
e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este e) [ ] UDP-galactoza
utilizată în reacţiile endergonice
21. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza
15. Starea energetică a celulei: (PDH):
a) [x] se caracterizează prin sarcina a) [ ] este localizat în citozol

energetică:([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + b) [x] include enzimele: E1 – piruvat dehidrogenaza,
[AMP]) E2 – dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare dehidrogenaza
[ATP] : ([ADP] x [P]) c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic,
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei FAD, NAD+, HS-CoA
este 500-900 d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
catabolice e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele oxaloacetatului
anabolice
22. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza
16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai (PDH):
multă energie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP: a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a
piruvatului
a) [x] creatin fosfat b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces
b) [ ] glucozo-6-fosfat reversibil
c) [ ] AMP c) [x] activează în mitocondrii
d) [ ] GMP d) [x] conţine 5 coenzime
e) [x] fosfoenolpiruvat e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu
enzimele
17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai
multă energie decât la hidroliza unei legături 23. Rolul complexului enzimatic piruvat
macroergice din ATP: dehidrogenaza:
b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH complexului PDH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea complexului PDH
CH3COCOOH d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive reglării prin sarcină energetică
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează
prin fosforilare-defosforilare
24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima
etapă): 29. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza (PDH):
a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH
b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin
piruvatului fosforilare-defosforilare
c) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea ei
(E1) c) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înalt
d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ul ATP/ADP, NADH/NAD+
e) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza
este derivatul vitaminei B1 piruvat dehidrogenazei
e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de
25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II reglare a enzimelor complexului PDH
şi III):
30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a
a) [ ] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este piruvatului:
transferat direct pe HS-CoA
b) [x] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 +
transferat pe acidul lipoic, care este grupare NADH+H+
prostetică a E2 b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +
c) [x] de pe E2 restul acetil este transferat pe HS- FADH2
CoA c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2
d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoA + NADH+H+
e) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-
lipoic este în formă oxidată) TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA +
26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele biotina-CO2
finale – IV şi V):
31. Selectaţi vitaminele – componente ale
a) [x] în etapele finale ale procesului are loc coenzimelor complexului enzimatic piruvat
reoxidarea acidului lipoic din componenţa E2 dehidrogenaza:
b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor direct de
hidrogen este NAD+ a) [x] tiamina
c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil b) [ ] biotina
dehidrogenaza) c) [x] vitamina PP
d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ul d) [ ] vitamina B6
e) [x] produsul etapelor finale este NADH e) [ ] vitamina B12
27. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat 32. Selectaţi vitaminele – componente ale
dehidrogenaza: coenzimelor complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar
alosteric a) [ ] acidul folic
b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA b) [x] acidul pantotenic
c) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADH c) [x] acidul lipoic
d) [ ] GTP este activator alosreric al E1 d) [ ] acidul ascorbic
e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1 e) [x] riboflavina
28. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat 33. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic
dehidrogenaza (PDH): piruvat dehidrogenaza:
a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH a) [ ] piridoxal fosfat

b) [x] tiamin pirofosfat d) [x] este catalizată de enzima aconitaza
c) [x] acidul lipoic e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din
d) [ ] acidul tetrahidrofolic clasa izomerazelor
e) [x] NAD+
40. Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat +
34. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic CO2 + NADH+H+
piruvat dehidrogenaza:
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
a) [ ] biotina b) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat
b) [x] HS-CoA dehidrogenaza
c) [ ] acidul ascorbic c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate
d) [ ] CoQ utiliza ca coenzimă şi NADP+
e) [x]FAD d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează
ca coenzimă doar NAD+
35. Ciclul Krebs: e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este
activată de ADP şi inhibată de NADH
a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor
organici 41. Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA →
b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru succinil-CoA + CO2 + NADH+H+
anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
molecule de CO2 b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-
d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2 c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
36. Ciclul Krebs: e) [x] succinil-CoA este un compus macroergic
a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul 42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat
respirator dehidrogenaza:
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe a) [x] este activat de Ca2+
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până b) [ ] este activat de ATP
la 2 molecule de CO2 c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii
vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
37. Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii
+ HS-CoA vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs 43. Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔
b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA succinat + GTP + HS-CoA:
din mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
hidroliză c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA
sintetaza
38. Citrat sintaza: e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din
clasa liazelor
a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs
b) [ ] este din clasa ligazelor 44. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH a) [ ] decurge în citozol
e) [x] este inhibată de acizii graşi b) [x] este catalizată de enzima succinat
dehidrogenaza
39. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat: c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă
alosterică
a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebs d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei e) [ ] enzima este inhibată de AMP
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare,
succedată de hidratare 45. Succinat dehidrogenaza:
b) [ ] biotina
a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs c) [x] vitamina PP
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă d) [ ] vitamina B6
c) [ ] este inhibată de NADH e) [ ] vitamina B12
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat 52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea
normală a enzimelor ciclului Krebs:
46. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:
a) [ ] acidul folic
a) [ ] este o reacţie de hidroliză b) [x] acidul pantotenic
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza c) [x] acidul lipoic
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul d) [ ] acidul ascorbic
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică e) [x] riboflavina
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
53. Selectaţi coenzimele necesare pentru
47. Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
NADH+H+:
a) [ ] piridoxal fosfat
a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza b) [x] tiamin pirofosfat
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat- c) [x] acidul lipoic
aspartat d) [ ] acidul tetrahidrofolic
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs e) [x] NAD+
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este
reglatoare 54. Selectaţi coenzimele necesare pentru
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
inhibată de citrat
a) [ ] biotina
48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs: b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
a) [x] citrat sintaza d) [ ] CoQ
b) [ ] aconitaza e) [x]FAD
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat 55. Reacţiile anaplerotice:
dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului
Krebs
49. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
din ciclul Krebs: c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului
Krebs
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat 56. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat +
e) [ ] fumarat → malat ADP + H3PO4:
50. Reglarea ciclului Krebs: a) [x] este o reacţie anaplerotică

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
înaltă a ATP-lui d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este liază
inhibat de succinil-CoA e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza 57. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi oxaloacetat + GTP:
complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea b) [x] este o reacţie anaplerotică
normală a enzimelor ciclului Krebs: c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza
a) [x] tiamina d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
58. Selectaţi reacţiile anaplerotice: e) [ ] succinat DH
a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + 64. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + a) [x] succinat DH
NADH+H+ + NH3 b) [ ] glutamat DH
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
glutamat d) [x] glicerol-3-fosfat DH
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + e) [ ] acil-CoA-DH
GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + 65. Lanţul respirator (LR):
H3PO4
a) [ ] este localizat în membrana externă
59. Oxidarea biologică: mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido- c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-
reducere ce decurg în organismele vii reducere
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe
bogate în energie O2
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu e) [ ] produsul final al LR este H2O2
formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD- 66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul
dependente respirator (LR):
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-
dependente a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR
transferă şi H+ şi ē
60. NAD+: b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR
transferă doar ē
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida transferă doar H+
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid) d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, transferă şi H+ şi ē, altele doar ē
altul trece în solvent e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē transferă şi H+ şi ē, altele doar H+
61. FAD: 67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului

respirator:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavina a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid) b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
altul trece în solvent d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē e) [x] un citocrom transferă doar un electron
62. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+- 68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-
dependente: redox din lanţul respirator:
a) [ ] succinat DH a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea

b) [x] glutamat DH sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
c) [x] izocitrat DH b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu
d) [x] alcool DH atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
e) [ ] acil-CoA-DH adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu
63. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+- atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
dependente: ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate
a) [x] lactat DH în ordinea descreşterii Eo
b) [x] malat-DH e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt
aranjate în ordinea creşterii Eo d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-
redox din lanţul respirator: 74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-
citocrom c reductaza):
a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează
electroni a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-
b) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează CoQ reductaza)
electroni b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II
c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este (succinat-CoQ reductaza)
însoţit de eliberare de energie liberă (∆G) c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta d) [ ] conţine citocromii a şi a3
Faraday e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F –
constanta Faraday 75. Complexul IV al lanţului respirator
(citocromoxidaza):
70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui molecular cu formarea a 2O2-
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
sinteza ATP-lui c) [ ] conţine citocromii b şi c1
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru d) [x] conţine citocromii a şi a3
termogeneză e) [x] conţine ioni de cupru
d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc
termogeneza 76. Citocromii:
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc
termogeneza a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
71. Fosforilarea oxidativă: c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea:
Fe2+ ↔ Fe3+
a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
cuplată la lanţul respirator (LR) e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7
cuplată la LR 77. Mecanismul fosforilării oxidative:
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator
de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V (LR) se formează un compus intermediar macroergic
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru
în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de
72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ protoni între suprafeţele membranei interne
reductaza): mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa
la dehidrogenazele NAD+-dependente externă - pozitiv
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de e) [ ] membrana internă mitocondrială este
la dehidrogenazele FAD-dependente permeabilă pentru protoni
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS) 78. Mecanismul fosforilării oxidative:
e) [ ] conţine FAD
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de
73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ ē din matricea mitocondrială în spaţiul
reductaza): intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe al ATP-sintazei
succinat c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru mitocondrială
introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat) sinteza ATP-lui
c) [ ] conţine NAD+ e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de
protoni d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi
79. ATP-sintaza:
85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [x] este localizată în membrana internă
mitocondrială a) [x] rotenona
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1 b) [ ] oligomicina
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea c) [ ] 2,4-dinitrofenolul
mitocondrială d) [x] monooxidul de carbon
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul e) [ ] acizii graşi
intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a 86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
enzimei
a) [ ] dioxidul de carbon
80. ATP-sintaza: b) [x] antimicina A
c) [ ] tiroxina
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel d) [x] cianurile
de substrat e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea
oxidativă 87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza a) [ ] monooxidul de carbon
ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul b) [x] oligomicina
respirator c) [ ] tiroxina
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează d) [ ] cianurile
transferul de electroni prin lanţul respirator e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
81. Inhibiţia lanţului respirator (LR): 88. Câtul de fosforilare (P/O):
a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A de ATP formate şi numărul de atomi de oxigen
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO utilizaţi în lanţul respirator
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1
acizii graşi d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.
82. Agenţii decuplanţi:
89. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator a) [ ] H2O2
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul b) [x] H2O
intermembranar şi matricea mitocondrială c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+
d) [x] sunt substanţe liposolubile prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+
mitocondriale pentru ē prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+
83. Agenţii decuplanţi: prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza 90. Decuplarea fosforilării oxidative:
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui a) [x] este un proces adaptiv la frig
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la
spaţiul intermembranar animalele în hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
84. Selectaţi agenţii decuplanţi: d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina 91. Ţesutul adipos brun:
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui membrana internă mitocondrială:
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou- a) [ ] membrana internă mitocondrială este
născuţi permeabilă pentru NAD+ şi NADH
d) [ ] conţine puţine mitocondrii b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă
termogenina (proteine decuplante) glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana membrana internă mitocondrială de sistema-navetă
internă mitocondrială: malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului membrana internă mitocondrială de către citrat
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
c) [x] lanţul respirator membrana internă mitocondrială de către carnitină
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial 98. Oxidarea microzomială:
93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea a) [ ] are loc în mitocondrie

mitocondrială: b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului d) [x] este catalizată de monooxigenaze
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial 99. Oxidarea microzomială:
94. Sistema-navetă glicerol-fosfat: a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 +

O2 → AOH + B + H2O
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 →
NADH din mitocondrie în citozol A + H2O2
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH,
+ NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+ citocromul P450 ,flavoproteine
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
mitocondrială e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: steroidici
glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+ 100. Citocromul P450:
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia:
glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
FADH2 b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor
substraturi
95. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători
ce are loc în citozol): NADH sau NADPH
d) [ ] este component al lanţului respirator
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+ e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2 101. Selectaţi reacţia catalizată de catalază:
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+ a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R
b) [x] 2H2O2 → 2H2O + O2
96. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia c) [ ] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2
ce are loc în matricea mitocondrială): d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2 102. Selectaţi reacţia catalizată de superoxid
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+ dismutaza:
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+ a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R
b) [ ] 2H2O2 → 2H2O + O2
97. Transportul echivalenţilor reducători prin c) [x] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O c) [ ] glucoza liberă;
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O d) [x] ADN-ul;
e) [x] mARN-ul.
Proteine, enzime Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
MG2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: Lisii
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: Ce grupări funcţionale se pot întîlni în proteinele
L.Lisii simple?
Care este unitatea structurală a proteinelor simple a) [ ]- CH = O;
şi prin ce legături se unesc aceste elemente b) [X]-NH2;
structurale? c) [ ] –CH=CH2;
a) [ ] mononucleotidele -beta- d) [x] –COOH;
glicozidică; e) [x] - NH - C(NH2) =NH.
b) [ ] glucoză - esterică; Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia:
c) [x] aminoacizii - peptidică; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [ ] acizii graşi - eterică ; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
e) [ ] glicerolul - disulfidică. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: Lisii
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: acide?
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: a) [ ] guanidinică;
L.Lisii b) [ ] imidazolică;
Grupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în: c) [X] carboxilică;
a) [x] proteine conjugate; d) [ ] amino;
b) [ ] triacilgliceroli; e) [ ]metilică.
c) [ ] glucoză; Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia:
d) [x] aminoacizi; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [ ] baze azotate. . proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura Lisii
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: bazice?
L.Lisii a) [ ] fosfуrica;
Grupările libere NH2 (amino) se pot întîlni în: b) [ ] carboxнlica;
a) [x] proteine simple; c) [ ] tiolică;
b) [ ]glucoză liberă; d) [ ]metilică;
c) [ ] trigliceride; e) [x] guanidinică.
d) [x] aminoacizi; Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia:
e) [ ]uracil. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia: proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea
Lisii SH?
Care compuşi conţin fosforul? a) [ x] proteine simple;
a) [ ] proteinele simple; b) [ ] triacilgliceroli;
b) [ ] grăsimile neutre; c) [] amidon;
c) [ ] glucoza liberă; d) [ x] aminoacizi ;
d) [] glicogenul; e) [ ] baze azotate.
e) [X]ADN-ul. Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia:
Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Lisii În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea
Care compuşi conţin azotul ? OH?
a) [X ] proteinele simple; a) [x ]proteine simple;
b) [ ] grăsimile neutre; b) [ ]trigliceride;
c) [] adenina; d) [] Trp;
e) [ ]Leu.
d) [ ]cisteină;
e) [ ]valina. Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia:
Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Lisii Selectaţi aminoacizii bazici:
Selectaţi polimerii biologici : a) [ ]Ala;
a) [ ] nucleozide; b) [] Ser;
b) [] aminoacizi; c) [] Tyr;
c) [ X] glicogen; d) []Gln;
d) [X ] ADN; e) [ X]Lys.
e) [X ] colagenul.
Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia: Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Lisii
Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine? Selectaţi aminoacizii acizi:
a) [ X] hidroxiaminoacizii ; a) [ ]Ala;
b) [x] aminoacizii homociclici; b) [] Asn;
c) [ ] beta-aminoacizi; c) [X] Asp;
d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici; d) []Gln;
e) [ ] seria D a aminoacizilor. e) [ ]His.
Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia: Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia:
Lisii Lisii
Unităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în Care afirmaţii sunt corecte referitor la histidină?
lanţul polipeptidic: a) [ ] este un iminoacid;
a) [ ] purina; b) [] este un tioaminoacid;
b) [ ] tiofen; c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;
c) [x] imidazol; d) [] poseda proprietati acide;
d) [ ] pirimidină; e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.
e) [ ] scatol .
Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:
Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari: a) [x] este un hidroxiaminoacid;
a) [ ] Ser; b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;
b) [x] Val; c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"
c) [x] Ile; d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";
d) [x] Trp; e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod.
e) [ ]Glu. Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Referitor la arginină- care afirmaţii sunt corecte:
Lisii a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;
Selectaţi aminoacizii hidrofili polari: b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;
a) [X ] Ser; c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;
b) [] Val; d) [ ] este un aminoacid acid;
c) [] Ile; e) [x] are în structură un rest de guanidină.
Lisii Care amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă
Referitor la triptofan, care afirmatii sunt corecte? majoră
a) [ X] este un aminoacid heterociclic; intr-o solutie cu pH=6?
b) [] este un aminoacid homocicilic; a) [ ] Glu, Asp, Ser;
c) [X ] contine heterociclul indol; b) [ ] Glu, Pro, Tyr;
d) [] contine heterociclul imidazol; c) [ ] Pro, Val, Gln;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial. d) [x] Lys, Arg, Ala;
Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia: e) [ ] Cys, Met, Tyr.
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Lisii proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
Care afirmări sunt corecte referitor la lizină? scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
a) [ ] este un aminoacid acid; Lisii
b) [ ] este aminoacid "neesential"; pH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser
c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma se afla in zona pH-lui :
hidroxilizina; a) [ ] 9,0 - 10;
d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative; b) [ ] 7 – 9,0;
e) [ ] pHi este în mediul slab acid. c) [ ] 8 - 10;
Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia: d) [x] 4,0 - 4,5;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura e) [ ] 6,0 - 7,0.
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia:
Care afirmări sunt corecte referitor la tirozină : scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
a) [ ] conţine heterociclul indolil; Lisii
b) [] este un aminoacid esenţial; Care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă
c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar; majoră într-o soluţie cu pH=8?
d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic; a) [x] Glu, Asp, Ser;
e) [ ] este un derivat al acidului butanoic. b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;
c) [ ] Pro, Val, Gly;
Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia: d) [ ] Lys, Arg, His;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura e) [ ] Cys, Met, Trp.
Care afirmaţii sunt corecte referitor la metionină : scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
a) [x] este un derivat al acidului butanoic; Lisii
b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat; pH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se
c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre afla in zona pH -lui:
catod; a) [ ] 3.6 - 4.0;
d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza b) [ ] 4.0 - 4.5;
spre anod; c) [ ] 5.0 - 7.0;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial. d) [ ] 2,0 – 3,0;
Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia: e) [x] 7.7 - 8.8.
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
Lisii mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt corecte: Lisii
a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă; Proteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26,
b) [x ] este amida acidului glutamic; Val - 13, Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic
c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod; proteina:
d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi; a) [x] migrează spre catod;
e) [ ] este un iminoacid alifatic. b) [ ] migrează spre anod;
c) [x] are sarcină netă pozitivă; polipeptidic;
d) [ ] are sarcină netă negativă; d) [] temperatura soluţiei;
e) [ ] nu posedă sarcină electrică. e) [ ] radicalii hidrofobi.
Lisii Lisii
Care tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod? Afirmaţii corecte referitor la salifiere:
a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro; a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [ ] Val - Leu - Ile - Met; b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;
c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr; c) [ ] este un proces ireversibil;
d) [ ] Phe - Cys - Arg - His; d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana
e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp. semipermiabilă,
Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia: e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei.
În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile : Lisii
a) [ ] este un aninoacid aromatic; Care afirmaţii referitor la molecula proteică
b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic; denaturată sunt corecte:
c) [x] este un aminoacid esenţial; a) [ ] se distruge structura primara,
d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O; b) [ ] creste activitatea biologica;
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod. c) [x] se distruge structura tertiara, cuaternară;
d) [] se distrug legăturile peptidice;
Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia: e) [] nu se modifică starea nativă
scăzutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
Lisii scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele Lisii
caracteristice comune: Referitor la alfa-alanină si beta-alanină sunt corecte
a) [ ] au in structură un rest guanidinic; afirmaţiile:
b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit 8; a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni;
c) [] ambii sunt aminoacizi semiesenţiali; b) [ ] sunt componentele ale coenzimei A;
d) [ ] sunt derivati ai acidului caproic; c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;
e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic. d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;
e) [ x] sunt derivaţi ai acidului propionic.
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Lisii
Referitor la aspartat, care afirmaţii sunt corecte: Pentru identificarea aminoacidului N - terminal
a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre; peptidic sunt utilizaţi:
b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva; a) [ ] hidrazina;
c) [X ] este un aminoacid neesenţial; b) [x] fluordinitrobenzenul;
d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice; c) [x] dansilclorida;
e) [ ] este un aminoacid aromatic d) [x] fenilizotiocianatul;
e) [ ] tripsina, pepsina.
Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia: Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Lisii
Sarcina netă a proteinei depinde de: Pentru identificarea aminoacidului C - terminal
a) [x] componenţa aminoacidică; peptidic sunt utilizaţi:
b) [x] PH-ul solutiei; a) [ ] ureia;
c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului b) [x] carboxipeptidazele A şi B;
c) [ ] fenilizotiocianatul; Lisii
d) [ ] dansilclorida; Referitor la structura primară a proteinelor sunt
e) [x] hidrazina. corecte afirmaţiile:
Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia: a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura legături peptidice;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [ x]este determinată genetic;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. c) [] legăturile peptidice sunt legături chimice slabe,
Lisii necovalente;
În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă: d) [] e distrusă la denaturare;
a) [ ] putere de difuzie sporită; e) [] este afectată prin salifiere.
b) [x] viscozitate mărită; Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia:
c) [x] difuzie redusă; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x ] proprietăţi optice; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ ] viscozitate redusă. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia: Afirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelor:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. numai o singură dată;
Lisii b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;
Stabilitatea proteinei în soluţie e determinată de: c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;
a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;
hidratarea grupelor funcţionale hidrofile; e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale
b) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul aminoacizilor.
mediului;
c) [ ] sarcina electrică, dependentă de radicalii Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia:
hidrofobi ai aminoacizilor; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
H2O. Lisii
Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia: Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: de hidrogen;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de
Lisii rezonanţa;
Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt: c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si
a) [x] afectarea membranei apoase (MA); hidrogen se află in poziţia trans;
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE); d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –
c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de enol;
acid; e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.
d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de
baza; Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia:
e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
Lisii a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi
Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor aminoacizi N- si C-terminali;
simple sunt: b) [ x] toţi radicalii AA sunt echivalenţi;
a) [] prezintă sursa de energie preferenţială; c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu
b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare; ambele grupe carboxil;
c) [ x] sunt biocatalizatori; d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;
d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii
sanguine; secundare.
e) [] participă la transportul O2 şi CO2.
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Structura secundară a proteinei prezintă: Lisii
a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată; Care aminoacizi destabilizează alfa-elicea:
b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice; a) [x] Prolina;
c) [x ]este alfa helixul şi beta structură; b) [x] Glicina;
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen; c) [x] Acidul glutamic;
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice. d) [x] Serina ;
Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia: e) [ ] Triptofanul.
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia:
În legătură cu structura secundară sunt corecte Lisii
afirmaţiile: Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a
a) [ ] apare graţie formării leg. ionice între lanţurile proteinelor:
polipeptidice adiacente; a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului
b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă; polipeptidic;
c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură; b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;
d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi
limitele unui singur lanţ cît şi între lanţurile adiacente; polaritatea radicalilor;
e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în
de Met. apropiere;
Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia: e) [ ] nu se distruge la denaturare;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Referitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare; Lisii
b) [x] ] posedă simetrie elicoidală; Structura terţiară a proteinelor:
c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa- a) [x] apare graţie interacţiunii. sterice a AA amplasati
elicei; liniar departe unul de altul
d) [x]legăturile de hidrogen se formează între b) [x] este stabilizată si de legături necovalente,
grupările - CO şi - NH – de pe aceeaşi catenă slabe;
polipeptidică; c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;
e) [] legăturile de hidrogen se formează între d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie
grupările - CO şi - NH – de pe catene polipeptidice beta;
diferite. e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.
Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia:
Lisii Structura terţiară a proteinelor:
Pentru structura secundară (beta-structură) este a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;
caracteristic: b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;
a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. c) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de
de hidrogen interlanţ; flexibilitate;
b) [] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. d) [x ] include atît segmente alfa, cît şi beta;
de hidrogen intralanţ;; e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp -
c) [x ] posedă formă pliată Gly.
d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia:
antiparalele; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente pot fi paralele proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
şi antiparalele. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Referitor la structura terţiară, care sunt afirmaţiile
Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia: corecte:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] la baza funcţiei stau modificările
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: conformaţionale;
b) [x] domeniile se includ in structura respectivă; covalente.
c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;
d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys- Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia:
Cys; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Ser. Lisii
Colagenul: particularităţile compoziţiei:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [ ] practic în el lipseşte alanina;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;
Lisii d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;
Structura cuaternară a proteinelor: e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.
a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă
proteică unică funcţională; Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia:
b) [x] se formează prin legături necovalente dintre SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
suprafetele de contact ale domeniior; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
d) [ ] se realizează prin legături covalente; Lisii
e) [ ] nu se distruge prin denaturare. Colagenul::
a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;
Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia: b) [] este o proteină globulară intracelulară;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: d) [ ] e solubil în apă ;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.
Lisii
Structura cuaternară a proteinelor: Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia:
a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
de formare a intermediarilor; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
radicalii AA; Lisii
c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu Structura colagenului:
deplasarea domeniior; a) []structura primară reprezintă o catenă
d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei; polipeptidică liniară;
e) []e o însuşire structurală a mioglobinei . b) [x ] structura primară reprezintă o catenă
Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia: polipeptidică frîntă, datorită conţinutului de prolină şi
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura hidroxiprolină;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. d) [ x] structura secundară este alfa spirală
Lisii colagenică;
Selectaţi oligomerii: e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre
a) [x] Hb; dreapta.
b) [ ] mioglobina;
c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza); Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia:
d) [x] imunoglobulinele; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [x] creatinkinaza. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: Colagenul. Particularităţile conformaţiei:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;
Lisii b) [x ]unitatela structurală a colagenului este
Referitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte tropocolagenul;
afirmaţiile: c) [x ] tropocolagenul este stabilizat de legăturile de
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi; hidrogen dintre grupele peptidice ale catenelor
b) [] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa;; vecine;
c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică d) [ ]tropocolagenul este format din 2 catene
"hem"; polipeptidice;
d) [] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice; e) []tropocolagenul este stabilizat de legăturile
e) [ ] protomerii constituenţi sunt fixaţi prin forţe fosfodiesterice.
a) [x] constituenţii fundamentali sunt aminoacizii;
b) [ ] sunt compusi termostabili;
Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia: c) [x] în apă formează soluţii coloidale;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura d) [ ] sunt compusi micromoleculari;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: e) [x] prezintă substanţe termolabile.
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia:
Enzimele, afirmaţii corecte: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
a) [x] sunt catalizatori biologici; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii; Lisii
d) [x] există si în formă neactivă în organism; Enzimele coniugate:
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză. a) [] posedă specificitate, determinată de cofactor;
Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia: b) [x ] posedă specificitate, determinată de
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura apoenzimă;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. d) [x ] efectul enzimatic e dependent de ambele
Lisii componente;
Proprietăţile generale comune ale enzimelor şi e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.
catalizatorilor anorganici: Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
d) [ ] activitatrea lor se reglează; Lisii
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei. Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] drept coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii
Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia: metalici;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legat de
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. apoenzimă;
Lisii d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legat in
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici enzima;
prin faptul că: e) [x] cofactorii sunt partea neproteică a enzimei.
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere

termodinamic; Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia:
b) [x] posedă specificitate; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ ] au viteza catalitică mult mai mică; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
e) [ ] majorează energia de activare a procesului Lisii
chimic. În legatură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:
a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;
Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia: b) [x ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura c) [] determină specificitatea de acţiune;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substrat si
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. enzimă;
Lisii e) [ ] cofactorii sunt componenţi ai enzimelor simple.
Natura chimică a enzimelor:
a) [ ]prezintă numai proteine simple;
b) [ ] sunt glicolipide; Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia:
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [ ] sunt numai nucleoproteide. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ ] sunt heteropolizaharide. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia: Organizarea enzimelor in celulă:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x ] sunt organizate în complexe multienzimatice;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;
Lisii d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;
Referitor la natura chimică a enzimelor: e) [] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.
Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia: b) [ ] este locul fixării substratului;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi
Lisii inhibitorii .
Centru activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
b) [ ] un plan in moleculă; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
c) [x] structură compusă unicală tridimensională; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
d) [ ] un punct din structura terţiara; Lisii
e) [ ] locul unde se fixează modulatorii. Enzimele alosterice:
Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia: a) [ ] modulatorii se leaga covalent in centrele
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura alosterice;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a enzimelor obişnuite;
Lisii c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia
Centru activ al enzimelor: moleculei enzimei;
a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu d) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrul activ al
substratul; enzimei;
b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei
amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic: enzimei.
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau
inhibitorul; Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia:
d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
structurii cuaternare; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
structurii terţiare. Lisii
Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia: Referitor la mecanismul de acţiune al enzimelor sunt
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura corecte afirmările:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;
Lisii b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat
La formarea centrului activ al enzimelor participă [ES];
grupele funcţionale: c) [] complexul ES e o structura rigidă, stabilă;
a) [ x] OH – Ser; d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;
b) [x] COOH- Glu; e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a
c) [ ] COOH - Asn; mecanismului de acţiune.
d) [ ] COOH - Gln;
e) [x] NH2 – Lys. Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia:
Lisii Mecanismul de acţiune al enzimelor, afirmaţiile
Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat (S) : corecte:
a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;
b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat; a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;
c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;
substrate; c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza
d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente; covalentă;
e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei. d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza
acido-bazică;
Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia: e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura modifică atît structura enzimei cît şi a substratului.
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Centrul alosteric: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
a) [x] este separat spaţial de centrul activ; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
Lisii Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
Mecanismele activării enzimatice sunt: a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;
b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;
a) [x] proteoliză parţială; c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;
b) [x] modificarea covalentă; d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;
c) [ ] autoasamblarea secundară; e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.
d) [ x] activarea alosterică; Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia:
e) [ ] activarea prin exces de substrat. proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura Anhidraza carbonică prezintă specificitate:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: a) [ ] relativă de substrat;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. b) [ ] relativă de grup;
Lisii c) [ ] stereochimică ;
Proprietăţile generale ale enzimelor: d) [x] absolută de substrat;
a) [ ] posedă numai specificitate strict absolută; e) [] absolută de grup.
b) [x] termolabilitatea; Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia:
c) [ ] posedă numai specificitate strict relativă; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x] posedă specificitate; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia: Care enzime posedă stereospecificitate?
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] Fumaraza;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [ ] Ureaza ;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. c) [] citratsintaza;
Lisii d) [ ] Carbanhidraza;
Specificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ): e) [] alcooldehidrogenaza.
a) [ ] e dependenta de coenzima; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
transformarea unui singur substrat; Lisii
d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu Activarea enzimelor e posibilă prin:
acelaşi tip de legatură; a) [x] mărirea concentraţiei substratului;
e) [x] poate fi stereochimică – catalizează b) [x] surplus de coenzime;
transformările unui stereoizomer al substratului. c) [ ] denaturare;
d) [x] proteoliză limitată;
Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia: e) [x] modulatori alosterici.
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
Termolabilitatea (T) enzimatică: Lisii
a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de Inhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:
modulatori; a) [ ] denaturare;
b) [ ] e dependentă de coenzimă; b) [ ] salifiere;
c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea c) [x ] exces de substrat;
enzimelor e cuprinsă între 20-400 C; d) [x] modulatori alosterici;
d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E e) [ ] fierbere.
creşte; Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia:
e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
activitatea nu se modifică. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
Lisii
Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia: Inhibitia competitivă:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;
d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a
inhibitorului; Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia:
e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: Inhibiţia alosterică:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a) [x] apare la enzimele oligomere;
Lisii b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă
Inhibiţia competitivă: conformaţia enzimei;
a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului; c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică
b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui conformaţia enzimei;
concentraţia e mai mică; d) [ ] enzimele respective preponderent au structură
c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat; terţiară;
d) [] inhibitorul este scindat fermentativ; e) [ ] stă la baza efectului substanţelor
e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in medicamentoase.
centrul alosteric. Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea
Lisii activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
Referitor la inhibitorii competitivi sunt corecte a) [ ] face parte din clasa transferazelor;
afirmaţiile: b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;
a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric; c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;
b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului
covalent ; malic;
c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD
necovalent; →Fumarat + FADH2.
d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;
e) [x ] inhibitorul creşte Km, deci scade afinitatea 99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia:
enzimei pentru substrat. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. corecte afirmaţiile:
Lisii
Inhibiţia enzimatică necompetitivă: a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic; c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E; pepsinogenului;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat; d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI; e) [x] în urma PL se formează centrul activ al
e) [ ] se formează un complex dublu: EI. enzimei.
96)Intrebarea nr.96: Intrebarea105Colectia: Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia:

scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Lisii
Inhibitia necompetitivă: Referitor la amilază şi reglarea activităţii ei sunt
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu corecte afirmaţiile:
substratul; a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat; b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura
competiţie pentru a se lega de enzimă; primară a substratului;
d) [ ]V max scade dar creşte Km; d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km; e) [x] amilaza scindează amidonul.
Intrebarea nr. 101: Intrebarea101Colectia: 105)Intrebarea nr. 105: Intrebarea121Colectia:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii Lisii
Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor: Unitatea internaţională este:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă; a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea
b) [x] majorează Km şi nu modifică V max; 1 µmol de S în 1 min la 250 C;
c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ; b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
d) [ ] modifică structura primară a enzimei; mmol de S în 1 min la 250 C ;
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane . c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia: mol de S în 1 sec la 250 C ;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: ajutorul 1 molecule de E;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S
Lisii în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
Afirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:
a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S; 106)Intrebarea nr. 106: Intrebarea122Colectia:
b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mare pentru S; mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor Lisii
necompetitiv ; Izoenzimele:
e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care a) [ ] sunt preponderent protomeri;
viteza reacţiei este jumătate din viteza maximă. b) [x] sunt,de regulă, oligomeri;
Intrebarea nr. 103: Intrebarea103Colectia: c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura d) [ ] catalizează diferite reacţii;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia:
Lisii SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Katalul prezintă: proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
µmol de S in 1 min la 250 C; Lisii
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 Viteza de reacţie este dependentă de:
mmol de S in 1 min la 250 C; a) [x] concentraţia enzimei;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 b) [ ] este independentă de concentraţia enzimei;
mol de S in 1 sec la 250 C; c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ;
ajutorul 1 mol de enzimă; d) [x] Vmax are o curba cu aspect de hiperbolă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii.
1 µkmol de S in 1 min la 250 C raportată la 1 mg 108)Intrebarea nr. 108: Intrebarea125Colectia:
proteină. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
104)Intrebarea nr. 104: Intrebarea120Colectia: proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele
Lisii LDH?
Activitatea specifică este: a) [x] sunt tetrameri de două tipuri M si H;
a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea b) [ ] sunt dimeri de două tipuri M si H;
1 µmol de S in 1 min la 250 C; c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;
b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 d) [ ] lanţurile M si H sunt sintetizate de aceleaşi gene
mmol de S in 1 min la 250 C ; ;
c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.
1 mol de S in 1sec la 250 C ;
d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu Intrebarea nr. 109: Intrebarea109Colectia:
ajutorul 1 mol de E; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
transformarea 1µmol de S în 1 min la 250 C mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
raportată la 1mg proteină. Lisii
Referitor la izoenzimele LDH:
a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în Lisii
afecţiunile hepatice; Coenzimele vitaminei B2:
c) [ ] LDH2 este produsa, preponderent, in ficat; a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea
d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după acil-CoA;
infarctul miocardic; b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;
e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5. c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai
electronii;
Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia: d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura protonii;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare.
Creatinfosfokinaza (CPK) : SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
izoenzime; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 Lisii
izoenzime; Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M afirmaţiile:
si B; a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă b) [ ] vitamina din structura lor este B6;
infarctul miocardic; c) [ ] vitamina din structura lor este B1;
d) [ ] sunt coenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă CH2-COSCoA -> R-CH-CO-CH2-COSCoA ;
infarctul miocardic;
e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: Coenzima NAD+ :
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;
Lisii b) [] legătura sa cu componenţii proteici este
Vitamina B1: covalentă;
a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul; c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă,
b) [ ] coenzima sa de bază este necovalentă;
flavinmononucleotidul; d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în
c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea anabolism;
oxidativă a alfa cetoacizilor; e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.
d) []coenzima sa participă la decarboxilarea
aminoacizilor; Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia:
e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Coenzima NADP :
Lisii a) [x] enzimele NADP dependentă participă în
Vitamina B2: reacţiile de oxidoreducere;
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2; b) [ ] contin un rest fosfat fixat la 2' OH al acidului
b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2; nicotinic;
c) [ ] FAD este dinucleozidul B2; c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;
d) [ ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa liazelor; d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;
e) [x ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa e) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic.
oxidoreductazelor.
Lisii SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Vitamina B6 si coenzimele sale: proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, Lisii
piridoxamina, piridoxalul; Acidul folic:
b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor;
c) [x ] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic
aminoacizilor; si Glu;
d) [] ca coenzime ale transaminazelor sunt b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul
piridoxamina şi piridoxalul; tetrahidrofolic (FH4);
e) [x] sunt coenzime în reacţiile de transaminare a c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse
aminoacizilor. reacţii enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
Intrebarea nr. 118: Intrebarea118Colectia: e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Acid pantotenic si coenzima A: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită Acidul ascorbic:
grupului reactiv SH; a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în
b) [x] participă la activarea acizilor graşi, hidroxiprolină;
c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a b) [ ] este precursorul CoA;
piruvatului; c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in
d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor; adrenalina;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;
piruvic acid lactic. e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în
noradrenalina.
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
Vitamina H (biotina): Lisii
a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de Care coenzime conţin sulf ?
decarboxilare; a) [ ] NAD+;
b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA- b) [x] TPP;
carboxilazei; c) [] FAD;
c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat; d) [ ] Piridoxalfosfatul;
d) [ x] participă la transformarea piruvatului în e) [x] Acidul pantotenic (CoA).
oxaloacetat;
e) [ ] participă în reacţiile de transaminare. Intrebarea nr. 123: Intrebarea123Colectia:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Care vitamine trec în coenzime prin fosforilare:
Lisii a) [x] Vitamina B1;
Vitamina B12: b) [x] Vitamina B2;
a) [x] conţine în structura sa ionul de Co; c) [ ] Acidul folic;
b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+; d) [x] Vitamina B6;
c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoA în e) [] Vitamina K.
succinil CoA;
d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în Intrebarea nr. 124: Intrebarea124Colectia:
succinat; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [ ] participă la transformarea prolinei în proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
hidroxiprolina; mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia: Microelementele ca cofactori:
a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie
chimică; Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia:
b) [x] modifică conformaţia enzimei; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [x] poate stabiliza structura enzimei; mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
e) [ ] modifică structura primară a enzimei. Lisii
Clasificarea enzimelor:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] se clasifica în şase clase;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a
Lisii substratului;
Asamblarea proteinelor: d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3
a) [ x] se mai numeşte folding; cifre;
b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine
starea nativă; a enzimei în clasa respectivă.
c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul
nativ; Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia:
d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
starea nativă; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [] se mai numeşte denaturare. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 126: Intrebarea126Colectia: Oxidoreductazele:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. funcţionale;
Lisii b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
Ciaperoninele: protonilor;
a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor; c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze;
b) [ ] favorizează transportul membranar; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a
c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea izomerilor optici;
proteinei; e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;
e) [ ] participă în coagularea sîngelui.
Lisii La oxidoreductaze se referă:
Peptidele active (endotelinele):
a) [x] endotelinele sunt factori vazoactivi efectivi; a) [] hidratazele;
b) [] se sintetizează în forme active; b) [x] hidroxilazele;
c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) sunt codificate de c) [x ] reductazele;
aceeaşi genă; d) [ ] hidrolazele;
d) [x] efectul lor e mediat de receptori specifici, G- e) [ ] kinazele.
proteine; Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia:
e) [] sunt rezultatul degradării glicogenului. SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Intrebarea nr. 128: Intrebarea128Colectia: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: Transferazele:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor
Lisii funcţionale;
Sinteza endotelinelor: b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
a) [x] se sintetizează sub formă de precursor; protonilor;
b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate; c) [ ] fumaraza se referă la transferaze;
c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a
d) [ ] se sintetizează direct în formă activă; izomerilor optici;
e) [ ] sinteza are loc în nucleu. e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Lisii
Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia: La liaze se referă:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: a) [x] hidratazele;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. b) [x] aldolazele;
Lisii c) [ ] dehidrogenazele;
La transferaze se referă: d) [ ] epimerazele;
e) [] mutazele
a) [] hidratazele; Intrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia:
b) [x] transaminazele; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ ] dehidrogenazele; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [ ] carboxilazele; mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
e) [ x] kinazele. Lisii
Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia: Izomerazele:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: funcţionale;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
Lisii protonilor;
Hidrolazele: c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze;
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a
covalente cu adiţionarea apei; izomerilor;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt
protonilor; reversibile.
c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia:
izomerilor optici; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile. proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura La izomeraze se referă:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. a) [] hidratazele;
Lisii b) [] transaminazele;
La hidrolaze se referă: c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] epimerazele;
a) [] hidratazele; e) [ x] mutazele.
b) [] hidroxilazele; Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia:
c) [ ] dehidrogenazele; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x ] esterazele; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ x] nucleazele. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia: Ligazele:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: covalente cu utilizarea ATP-ului;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor
Lisii covalente;
Liazele: c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze;
a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat
covalente cu utilizarea ATP-ului; pentru substrat;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile.
protonilor;
c) [x ] fumaraza se referă la liaze; Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia:
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
izomerilor optici; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze. mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.
Lisii
Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia: La ligaze se referă:
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: a) [] alcooldehidrogenaza;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. b) [] aldolaza;
c) [x ] piruvatcarboxilaza; c) [ ] corpi cetonici
d) [ ] epimeraza; d) [x] acid uric
e) [] glucokinaza. e) [x] amoniac
SANGE 8. Azotul rezidual include azotul din:
1. Funcţiile sângelui: a) [x] creatină

b) [ ] albumine
a) [x] de transport c) [x] creatinină
b) [x] homeostatică d) [x] aminoacizi
c) [ ] energetică e) [ ] globuline
d) [x] termoreglatoare
e) [ ] anabolica 9. Azotemia apare în:
2. Funcţiile sângelui: a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor

azotate
a) [x] protectoare b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
b) [x] reglatoare c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
c) [ ] catabolică d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
d) [ ] energetică e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
e) [x ] excretoare
10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
3. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [x] colesterolul
a) [x] glucoza b) [x] trigliceridele
b) [x] colesterolul c) [ ] ureea
c) [ ] sodiul d) [ ] bilirubina
d) [ ] potasiul e) [ ] acidul uric
e) [ ] fierul
11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
4. Principalele componente organice ale sângelui: a) [x] glucoza

b) [x] acidul lactic
a) [ ] calciul c) [ ] creatina
b) [x] proteinele d) [ ] creatinina
c) [ ] apa e) [ ] indicanul
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea 12. Componenţa electrolitică a sângelui:
5. Elementele figurate ale sângelui: a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+

b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
a) [ ] chilomicronii c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială
b) [x] leucocitele şi edeme
c) [x] eritrocitele d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea
d) [ ] micelele organismului
e) [ ] lipoproteinele e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite,
insuficienţa cardiacă
6. Elementele figurate ale sângelui:

13. Componenţa electrolitică a sângelui:
a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele a) [x] hipernatriemia este prezentă în
c) [x] bazofilele hiperaldosteronism
d) [x] limfocitele b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea
e) [ ] corpii cetonici organismului
c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea
7. Azotul rezidual include azotul din: organismului
d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
a) [x] uree e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii
b) [ ] fibrinogen tiroidieni
c) [x] participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
14. Componenţa electrolitică a sângelui: e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+ 21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:
b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-
organism 7,4)
d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
acută c) [ ] participă la fagocitoză
e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
cortexului suprarenal e) [ ] transportă oxigenul
15. Hipokaliemia: 22. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal a) [ ] sunt proteine bazice

b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie c) [ ] sunt hidrofobe
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace d) [ ] sunt liposolubile
e) [ ] conduce la osteoporoză e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al
proteinelor
16. Calciul plasmatic:
23. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite
b) [x] se conţine preponderent în plasmă a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală proteinelor
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie b) [x] sunt proteine acide
40% din cantitatea totală c) [ ] sunt proteine conjugate
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară
17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
24. Albuminele plasmatice:
a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinată de a) [x] transportă acizi graşi
hiperparatiroidism b) [ ] formează lipoproteine
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor c) [x] transportă bilirubina
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie d) [ ] transportă glucoza
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi)
18. Fierul: 25. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular

b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++ c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++ d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-
osmotice a sângelui
19. Fierul:
26. Globulinele plasmatice:
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina
b) [x] în enterocite se formează feritina a) [ ] toate sunt proteine simple
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
fierului c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1,
d) [x] transferina transportă Fe+++ alfa2, beta şi gama
e) [ ] transferina transportă Fe++ d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii
20. Proteinele plasmatice: oncotice
a) [x] menţin presiunea oncotică 27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
a) [x] antitripsina
b) [x] fetoproteina 34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează
c) [ ] haptoglobina doar în plasmă:
d) [ ] ceruloplasmina
e) [ ] transferina a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte: c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
a) [ ] antitripsina e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
b) [x] haptoglobina
c) [x] ceruloplasmina 35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează
d) [ ] transferina doar în eritrocite:
e) [x] macroglobulina
a) [ ] bicarbonat
29. Din grupa beta-globulinelor fac parte: b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
a) [ ] antitripsina d) [x] hemoglobinic
b) [ ] haptoglobina e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] transferina 36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât
e) [ ] macroglobulina în plasmă, cât şi în eritrocite:
30. Din grupa gama-globulinelor fac parte: a) [x] bicarbonat

b) [x] fosfat
a) [ ] antitripsina c) [ ] proteic
b) [ ] haptoglobina d) [ ] hemoglobinic
c) [ ] ceruloplasmina e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina 37. Capacitatea de tamponare a proteinelor
plasmatice este determinată de:
31. Hiperproteinemia: a) [x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor c) [ ] serină şi treonină
musculare d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor e) [ ] metionină şi cisteină
plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică 38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite determinată de:
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului
(combustii, diaree, vomă intensă etc.) a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
32. Hipoproteinemia: c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor e) [ ] metionină şi cisteină
plasmatice
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin 39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică ul fiziologic (7,4):
d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4
(combustii, diaree, vomă intensă etc.) b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20
participă: e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare 40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon

b) [x] sistemul respirator bicarbonat şi fosfat:
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]
e) [x] sistemul renal b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care
disociază slab care iniţiază calea intrinsecă:
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--] a) [x] factorul XII - Hageman
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
[H2O] c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
41. Acidoza metabolică este cauzată de: e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
a) [x] cetonemie 48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază

b) [ ] voma intensă calea extrinsecă:
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
42. Acidoza metabolică este prezentă în: d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid 49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă
c) [x] diabetul zaharat doar în calea intrinsecă:
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
43. Acidoza respiratorie este cauzată de: c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă 50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă
d) [ ] cetonemie doar în calea extrinsecă:
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
maladiilor gastrice a) [x] factorul VII – proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
44. Acidoza respiratorie este prezentă în: c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
a) [x] astm bronşic e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
b) [x] atelectază pulmonară
c) [ ] diabet zaharat 51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă
d) [x] emfizem pulmonar atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
e) [ ] inaniţie
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
45. Alcaloza metabolică este cauzată de: c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
a) [ ] cetonemie e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea 52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă
maladiilor gastrice atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
46. Alcaloza respiratorie este cauzată de: c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
a) [x] hiperventilaţie pulmonară e) [ ] factorul XII – Hageman
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă 53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă
d) [ ] cetonemie atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
maladiilor gastrice a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B factorilor plasmatici):
a) [ ] haptoglobinele
54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui: b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
b) [x] participă la sinteza protrombinei e) [x] fosfolipidele plachetare
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului 61. La coagularea sângelui participă (suplimentar
glutamic (Glu) factorilor plasmatici):
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu
formarea gama-carboxiglutamatului a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
55. Protrombina: c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
a) [ ] este factor anticoagulant e) [ ] lipoproteinele plasmatice
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge 62. La coagularea sângelui participă:
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3)
se activează în trombină a) [ ] factori eritrocitari
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
56. Trombina: d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină 63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină a) [ ] globulina antihemofilică A
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer b) [x] trombostenina
e) [ ] stabilizează fibrina c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
57. Fibrinogenul: e) [ ] heparina
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 64. Selectaţi substanţele anticoagulante:
2 gama)
c) [ ] se activează în ficat a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
58. Transformarea fibrinogenului în fibrină: e) [x] proteina C
a) [x] are loc în sânge 65. Selectaţi substanţele anticoagulante:

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic a) [x] derivaţii cumarinei
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
fibrinopeptide B c) [x] oxalatul
e) [ ] este un proces reversibil d) [x] citratul
e) [ ] protrombina
59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea
trombului): 66. Heparina:
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei a) [x] este glicozaminoglican

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII b) [ ] este proteină
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei c) [x] este anticoagulant direct
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K e) [ ] este factor fibrinolitic
67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar
a) [ ] heparina a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza)
b) [x] plasminogenul b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] transferina c) [ ] tripsina
d) [ ] ceruloplasmina d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] streptokinaza e) [x] LDH4, LDH5.
68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic: 75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [ ] accelerina a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [x] urokinaza c) [ ] aldolaza B
d) [ ] antiplasmina d) [x] LDH1, LDH2
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului e) [ ] LDH5, LDH4
69. Transformarea plasminogenului în plasmină are 76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
loc sub acţiunea:
a) [x] creatinfosfokinaza MB
a) [ ] trombinei b) [ ] creatinfosfokinaza MM
b) [x] urokinazei c) [ ] fosfataza alcalină
c) [x] streptokinazei d) [ ] fosfataza acidă
d) [ ] heparinei e) [ ] sorbitol dehidrogenaza
e) [ ] accelerinei
77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:
70. Fibrinolizina:
a) [x] glicinamidino transferaza
a) [ ] împiedică formarea trombilor b) [ ] creatinfosfokinaza MM
b) [x] dizolvă trombii deja formaţi c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT)
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din d) [x] glutaminaza
componenţa trombilor e) [ ] glutamat dehidrogenaza
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului 78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:
a) [x] creatinfosfokinaza BB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice: c) [ ] creatinfosfokinaza MB
d) [x] monoaminoxidaza (MAO)
a) [x] secretorii e) [ ] ornitincarbamoil transferaza
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice 79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor
d) [x] indicatorii (celulare) scheletici:
e) [ ] catabolice
a) [ ] malat dehidrogenaza
72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului: b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT) d) [ ] izocitratdehidrogenaza
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST) e) [ ] arginaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT) 80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului
e) [x] ceruloplasmina osos:
73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: a) [x] fosfataza alcalină termolabilă

b) [ ] hexokinaza
a) [ ] amilaza c) [ ] glucokinaza
b) [x] histidaza d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK) 81. Kininele sângelui:
74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine
b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului,
kinazogeni neactivi protrombinei
e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală, d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
permeabilitatea vasculară e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi
graşi în proteine
82. Kininele sângelui:
a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina

b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-
bradikinina
c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
e) [x] micşorează tensiunea arterială
83. Funcţiile ficatului sunt:
a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [x] excretoare
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport
84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în

sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în
perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele
postprandiale
85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în

lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în
glucide
c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este
înaltă
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul
glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul
gluconeogenezei
86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi

procesele care au loc în ficat):
a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)

b) [ ] formarea LDL ( -lipoproteinelor)
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:
a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

Biochimie Teste 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biochimie Teste 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release by MedTorrents.

2012 depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a

7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză 19. Selectaţi homoglicanii:

13. Glucoza: 20. Selectaţi heteroglicanii:

a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta a) [ ] amilopectina

a) [x] este componentă a unor nucleozide 23. Digestia glucidelor:

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza a) [ ] este prezentă doar în ficat

a) [x] este o reacţie a glicolizei 59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +

61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O a) [ ] 2 molecule de piruvat

76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia a) [ ] hexokinaza

a) [x] piruvat carboxilaza a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale

111. NADPH: 117. Intoleranţa la fructoză:

127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de: a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

138. Sinteza insulinei: 3. Proprietăţile generale ale hormonilor:

HORMONI 9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin

25. AMPc şi proteinkinazele: 32. Referitor la calmodulină (CM):

31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează: 37. Hormonii hipotalamusului:

85. Parathormonul: a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale

a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol) 100. Insulina - metabolism:

95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea

e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde102. Insulina:

98. Insulina: d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui 118. Catecolaminele- biosinteză:

a) [x] amplifică concentraţia de AMPc 119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

137. Glucocorticoizii - efecte: 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [ ] se produc numai în ovare 3. Clasificarea structurală a lipidelor:

114. 567) Sinteza fosfogliceridelor: 119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse

116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din 121. Precursorii sfingozinei sunt:

137. Hiperlipidemia alcoolică: 144. Eicosanoizii:

140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul 147. Ciclooxigenaza:

1. Funcţiile biologice ale proteinelor: a) [ ] este asparagina

a) [ ] alanină a) [ ] activează tripsinogenul

a) [ ] asparagină a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

a) [ ] asparagina a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac

15. Tripsina: 21. Carboxipeptidazele:

18. Enterokinaza: 24. Absorbţia aminoacizilor (AA):

27. Ciclul gama-glutamilic: a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a

a) [ ] este un proces ireversibil a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 64. Reacţia chimică:

C CH2 CH COOH HO NH2C CH CH + CO NH2

77. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) a) [ ] 200

83. Ureogeneza: 90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3 a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza a) [ ] alfa-cetoglutaratul

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + a) [x] ureei

a) [ ] proteidele 111. Glutationul:

a) [ ] glucoza 112. Serina (Ser):

a) [ ] 6 a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor

a) [x] nucleotidelor purinice 115. Cisteina (Cys):

a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa- a) [ ] carboxilarea glutamatului

147. Acidul tetrahidrofolic (THF): 153. Carenţa proteică:

159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat 165. Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x ] artrită gutoasă 188. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [ ] sunt proteine simple a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele 197. Bilirubina indirectă:

a) [ ] începe în eritrocitele intacte 198. Conjugarea bilirubinei:

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată 221. Formele patologice ale hemoglobinei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina a) [ ] este localizat în citozol

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH a) [ ] piridoxal fosfat