Formarea competenţelor cheie prin intermediul compunerilor
Prof.înv.primar: Roşca Delia-Elena
Competenţele cheie reprezintă repere de adecvare a sistemelor de educaţie şi formare
europene la societatea cunoaşterii. Sistemul de învăţământ românesc, începând cu ciclul primar, este fundamentat pe formarea acestor competenţe, ca seturi de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care să îi permită elevului să devină parte funcţională şi integrată a societăţii. Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a este centrat pe cele opt competenţe cheie: 1.Comunicare în limba maternă 2.Comunicare în limbi străine 3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. Competenţă digitală 5. A învăţa să înveţi 6. Competenţe sociale şi civice 7. Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat 8. Sensibilizare şi exprimare culturală Prin intermediul tuturor disciplinelor din planul-cadru, pe parcursul primilor cinci ani de şcoală, se pun bazele acestora, formându-se nivelul elementar al fiecărei competenţe în parte. Compunerile pe care elevii le realizează la orele de limba şi literatura română dezvoltă, la rândul lor, fiecare competenţă în parte. Cu preponderenţă se înregistrează un progres în ceea ce priveşte comunicarea în limba maternă. Elevii îşi exprimă gânduri, păreri, emoţii prin mesaje simple sau complexe, pe anumite teme. Rolul cadrului didactic este acela de a îi provoca să folosească expresii deosebite, aceasta presupunând integrarea cunoştinţelor acumulate anterior. O altă provocare, pentru exersarea comunicării în limbi străine, o poate reprezenta, denumirea în acea limbă a unor noţiuni ce se regăsesc în compunere (exemplu: toamnă-autumn, copac-tree ş.a.). Competenţele matematice sunt relevate prin structura compunerii, a respectării celor trei părţi: introducere, cuprins, încheiere, prin identificarea numărului de alineate care corespund fiecăreia sau prin respectarea anumitor cerinţe de încadrare într-un anumit număr de cuvinte sau de rânduri. De asemenea, competenţele de bază în ştiinţe şi tehnologii pot fi regăsite în conţinutul unei compuneri prin intermediul căreia elevul descrie un anotimp, caracteristicile acestuia, fenomene specifice lui, acţiuni specifice ale oamenilor, manifestarea unor comportamente responsabile în raport cu mediul înconjurător. Copiii învaţă să înveţe atunci când îşi clarifică iniţial ceea ce presupune realizarea unei compuneri, ei sintetizându-şi informaţiile pe care deja le au, cunoştinţele din varii domenii care le vor facilita îndeplinirea acestei sarcini de lucru, prin concentrare şi perseverenţă. Manifestarea curiozităţii faţă de tema propusă, încercările de a schiţa compunerea, hotărârea de a o duce la bun sfârşit, fără teama de a greşi, identificarea unor aspecte pozitive, utile, toate acestea sunt manifestări ale spiritului de iniţiativă. Exprimarea bucuriei de a crea folosindu-şi toate resursele, de a explora prin intermediul imaginaţiei, folosirea diverselor forme de exprimare, integrarea unor aspecte ale contextului cultural cunoscut, denotă sensibilizarea şi exprimarea culturală elementară a elevului. Bibliografie: Crișan, A. et al. (1998) Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă. CNC-MEN, Bucureşti: Editura Corint ***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, L 394/10, 2006, pp. 10-18. Disponibil la adresa: http://eur- lex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006H0962&from=EN