„CONTRACTUL DE ARENDARE”

Contractul de arendare constituie o varietate a contractului de locatiune din dreptul

comun, prin care o parte, numita arendator, se obliga sa transmita celeilalte parti, numita
arendas, folosinta unor bunuri agricole pe o durata determinata, in schimbul unui pret numit
arenda.

Acest contract fiind reglementat prin Legea arendarii nr.16/1994 (modificata prin
Legea.nr.58/1995 si Legea.nr.65/1998 pentru modificarea si completarea Legii.nr. 16/1994).
Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile, in masura in care acestea nu
sunt contrare Legii nr. 16/1994 insemnand ca in completarea celor doua acte normative se
aplica, in conditiile aratate, „regulile particulare la arendare” prevazute in Codul Civil
(art.1454_ Dacă, prin contractul de arendare, se arată o întindere mai mică sau mai mare decît
are fondul în realitate, arenda nu se va scădea şi nu se va spori decît în cazurile şi după
regulile cuprinse la titlul vinderii, articolul 1327_ si urm., care n-au fost abrogate expres de
lege), iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun, arendarea fiind o
varietate a acesteia. in completarea acestor norme, se aplica regulile din partea generala a
dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). Precizam ca legile
comerciale nu sunt incidente in materie, intrucat contractul de arendare are natura pur civila.

Ca si locatiunea, arendarea este un contract sinalagmatic, cu executare succesiva si

netranslativ de proprietate. Tot astfel, este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu
oneros. Daca un bun agricol se transmite, in vederea folosintei sau exploatarii temporare, cu
titlu gratuit, contractul este nul ca arendare, dar poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de
comodat, daca lucrul s-a predat, acest comodat fiind un contract real si daca sunt indeplinite si
celelalte conditii de validitate prevazute de lege, la care se adauga insa si interdictiile
prevazute de lege in materie de arendare, deoarece persoanele care nu pot contracta o
arendare, nu o pot face nici cu titlu gratuit . Spre deosebire de locatiune, care este un contract
consensual, cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem, arendarea este un
contract solemn . Potrivit art.6 din Legea nr. 16/1994, „sunt valabile si opozabile” numai
contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub
semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria in a carei
raza teritoriala se afla bunurile arendate. Rezulta ca, prin derogare de la principiul
consensualismului, consacrat de Codul civil, legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad
validitatem, deci sub sanctiiunea nulitatii absolute. In cazul nerespectarii formei scrise sau in
cazul neinregistrarii daca contractul nu a fost pus in executare, nu se pun probleme; nici una
dintre parti nu poate emite pretentii fata de cealalta parte. Insa, daca contractul incheiat verbal
sau neinregistrat a fost pus in executare intrucat contractul este nul si nulitatea este imputabila
ambelor parti, raporturile dintre ele nu pot fi solutionate in conformitate cu dispozitiile care
guverneaza arendarea, ci in lumina regulilor si principiilor aplicabile raporturilor
extracontractuale ca de exemplu: imbogatire fara justa cauza, revendicare etc.).
 In calitate de arendator contractul poate fi incheiat de catre proprietar, uzufructuar sau
alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului si care are dreptul la
exploatarea agricola a bunurilor respective si are capacitatea, respectiv indeplineste conditiile
necesare pentru incheierea contractului de locatiune. Partile contractante pot fi persoane fizice
sau juridice. Potrivit legii, sub sanctiunea nulitatii absolute, arendasul nu poate subarenda,
total sau partial, bunurile agricole arendate, chiar daca arendatorul ar fi de acord, fiind
interzise si oficiile de arendasi. Desi legea nu prevede expres, interdictia de a subarenda
atrage dupa sine si interdictia de a ceda contractul de arendare, caci cesiunea dreptului de
exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decat subarendarea.. Astfel fiind,
nu se poate admite nici schimbul intre doi arendasi, schimbul reprezentand in materie de
locatiune o dubla cesiune. Din interzicerea subarendarii mai rezulta ca folosinta bunurilor
arendate nu poate fi adusa ca aport social intr-o societate agricola sau asociere simpla in
agricultura, deoarece aducerea ca aport a folosintei unui bun echivaleaza cu o sublocatiune.
Din aceasta cauza, nici locatarul nu poate aduce ca aport social folosinta bunului inchiriat,
daca sublocatiunea a fost interzisa prin contractul de locatiune sau conditionata de acordul
locatorului .De aici ne dam seama ca arendasul, nu poate incheia un contract de arendare in
calitate de arendator, acesta fiind considerat incheiat intuitu personae. Interzicand expres
subarendarea si implicit cesiunea contractului de catre arendas, in mod exceptional, Legea nr.
16/1994_astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr.65/1998_permite cesiuea
contractului de catre arendas;in calilate de cedent, daca sunt indeplinite cele doua conditi:
existenta acordului scris al arendatorului si cesiunea sa se faca sotului arendasului sau
descendentilor acestuia care au peste 18 ani. Contractul poate fi incheiat numai de catre
persoane fizice care sunt cetateni romani.

Datorita faptului ca arendarea este un contract sinalagmatic are un dublu obiect si

anume: bunurile arendate si arenda. Prin bunuri agricole arendabile se inteleg terenuri cu
destinatie agricola, amenajari piscicole, etc. Aceste bunuri care formeaza obiectul contractului
trebuie sa fie precis si complet determinate. In ceea ce priveste arenda, aceasta se stabileste de
bun acord a ambelor parti, sub forma de bani sau sub forma unor produse agricole; sau
ambele, arenda mixta. Durata arendarii, care va fi stipulata in contract, este determinata
deasemenea de cele doua parti.

Potrivit art.9 din Legea. nr. 16/1994 si art.5 din Legea. nr.54/1998, arendasul, persoana
fizica, are drept de preemptiune, in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole din
extravilan, arendate. Arendasul avand acest drept de preemptiune numai in conditiile in care
este o persoana fizica, arendarea are ca obiect terenuri agricole situate in extravilan,
instrainarea terenului agricol se face prin vanzare. Legii nr.54/1998 art.5-11 si art.14, ca drept
comun in materia dreptului de preemptiune exercitat cu ocazia vanzarii de terenuri agricole
situate in extravilan.

Potrivit art.8 alin.1 „arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul
si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute
toate celelalte obligatii asumate prin contract”. Daca la predare se constata ca imobilul
(terenul) arendat are o intindere mai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract, se va
putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de
Codul civil la materia vanzarii (art.1454 C.civ.). Bunurile arendate trebuie sa fie predate in
stare corespunzatoare folosintei, exploatarii agricole, iar dupa predare arendatorul este obligat
sa efectueze acele reparatii care nu sunt in sarcina arendasului, fiind aplicabile dispozitiile
art.1425 C.civ. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile
agricole arendate sunt in sarcina arendatorului. Potrivit art.8 alin.2, „arendasul are obligatia
de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in conditiile stabilite, de a mentine
potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a
plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a executa toate obligatii
contractuale”. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza
dupa tipul abstract al omului prudent si diligent, tinand seama si de faptul ca arendasul este un
profesionist. El trebuie sa foloseasca bunurile arendate la destinatia determinata in contract
sau prezumata dupa circumstante, in astfel de conditii incat sa mentina potentialul lor
productiv. Potrivit art.8 alin.3 „arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care
arendasul administreaza bunurile arendate”. Arendasul trebuie sa plateasca arenda, in natura,
bani sau ambele la termenele si la locul de plata prevazute in contract.La incetarea
contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit
conform procesului verbal facut la predare, iar in lipsa se prezuma ca le-a primit in buna stare
(art. 1431-1432 comb. cu art.1421 alin.l C.civ.). Riscul pieirii fortuite, dupa cum am vazut, se
suporta de arendator. In caz de incendiu, arendasul raspunde de pagubele cauzate cladirilor
arendate, daca nu dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere potrivit regulilor aplicabile
locatiunii. Daca arendasul a facut cheltuieli cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea
bunurilor arendate - care, potrivit raporturilor contractuale dintre parti, sunt in sarcina
arendatorului - instanta poate recunoaste arendasului un drept de retentie (art.8 alin.4), adica
dreptul de a refuza restituirea bunurilor arendate la incetarea contractului, cat timp arendatorul
nu va plati sumele datorate. Taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt
in sarcina arendasului. Iar pe plan financiar, fiind considerat agricultor, el este obligat sa
plateasca impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole
arendate, beneficiind de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege.

In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre arendator sau arendas, se aplica

dreptul comun. In acest sens, legea speciala precizeaza ca oricare dintre parti poate cere in
justitie, "in conditiile legii", rezilierea pentru neexecuare de obligatii (principale - art.1439
alin.2 C.civ.) si are la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si
intereselor contractuale in legatura cu bunurile arendate (art.24). Deoarece legea prevede
rezilierea prin justitie, se pare ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de
drept, fara interventia justitiei, nu pot produce efecte.

Ca in orice situatie si in acest caz exista anumite riscuri . Legea nr. 16/1994, art 21
spune asa: „In contractul de arendare, de comun acord, partile contractante pot stabili cazurile
si limitele suportarii daunelor produse de calamitati naturale”. De asemenea, de comun acord
pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a
unor cazuri fortuite sau de forta majora. Dupa cum se poate observa, prin cele doua dispozitii
citate legea nu a rezolvat nimic in problema suportarii riscurilor in materia contractului de
arendare, prevazand numai posibilitatea partilor de a se intelege in aceasta privinta, iar aceasta
posibilitate ar fi existat si in lipsa textului. Pentru rezolvarea problemei, trebuie sa se
precizeze (prin norme supletive) cine suporta riscurile daca contractul nu contine clauze in
aceasta privinta. In lipsa unor asemenea norme in Legea nr. 16/1994, problemele urmeaza sa
fie solutionate in lumina principiilor si reglementarilor legislatiei civile, care completeaza
dispozitiile legii speciale. In art.21 alin.1 se face referire la calamitati naturale, iar in alin.2 la
cazuri fortuite si de forta majora, ca si cum ar fi doua notiuni distincte din punct de vedere
juridic. In realitate, calamitatile naturale reprezinta si ele cazuri fortuite sau de forta majora, in
prezenta carora se pune problema suportarii riscurilor. lar aceasta problema vizeaza, in ambele
cazuri, suportarea pagubelor rezultand din pieirea totala sau partiala a unor bunuri datorata
cazului fortuit ori fortei majore. In materie de arendare, problema privind riscul contractului
se pune sub doua aspecte :
 In caz de pieire fortuita a bunurilor arendate, riscul contractului este suportat de
arendator, in calitate de debitor al imposibil de executat, care nu mai poate cere arendasului
executarea obligatiei corelative, adica plata arendei. Practic, in caz de pieire totala, contractul
se desface de drept, iar in caz de pieire partiala, arendasul poate cere, dupa imprejurari, fie o
reducere proportionala din arenda, fie rezilierea judiciara a contractului daca scopul pentru
care s-a incheiat contractul nu mai poate fi realizat (art.l423C.civ.).

Mai dificila este problema in caz de pieire fortuita, totala sau partiala - nu a bunurilor
arendate - ci a recoltei, a productiei.

Daca contractul nu contine clauze in aceasta privinta si dat fiind ca Legea nr. 16/1994
nu reglementeaza problema, ea urmeaza sa fie solutionata tot in lumina legislatiei civile care
completeaza materia, respectiv dispozitiile din Codul civil referitoare la contractul de
arendare.

- astfel, daca arenda a fost stipulata sub forma unei cote-parti din productie, din recolta
realizata, pierderea recoltei se suporta proportional de ambele parti. Deoarece arenda este
procentuala, adica in functie de recolta ce se realizeaza, orice nerealizare fortuita a recoltei se
suporta proportional de ambele parti.

Daca recolta a fost culeasa si deci pieirea vizeaza nu recolta, ci produsele agricole
culese, riscul va fi suportat de proprietarul produselor, respectiv de catre ambele parti,
proportional, daca arenda reprezinta o parte din productie, in natura, deoarece si arendatorul
este coproprietarul produselor, atat inainte, cat si dupa culegerea lor. Daca arenda se plateste
nu in natura, ci in bani, arendatorul nu suporta riscul pieirii produselor dupa recoltare, pentru
ca nu are calitatea de proprietar al produselor culese, fiind creditorul unei creante banesti.

Prin derogare de la regula, daca contractul s-a incheiat pe un an si inainte de a fi fost

culeasa, a pierit cel putin jumatate din recolta arendasul are dreptul sa ceara o reducere
proportionala din arenda.

Iar daca contractul a fost incheiat pe mai multi ani si a pierit, inainte de a fi fost
culeasa, cel putin jumatate din recolta unui an, Codul civil a adoptat sistemul compensatiei
intre anii buni si cei rai; arendasul nu poate cere o scadere din arenda daca pierderea s-a
compensat prin precedentele recolte. lar daca anii precedenti n-au produs excedente suficiente
si contractul ramane in vigoare pentru viitor, instanta poate acorda numai un scazamant
provizoriu, compensatia urmand a se face la finele contractului.

Privind suportarea riscurilor. Dupa cum am vazut, partile sunt libere sa stabileasca in
contract clauze referitoare la suportarea riscurilor (art.21 din Legea nr. 16/1994), Asemenea
clauze trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate, fiind de stricta interpretare. De
exemplu, daca una dintre parti si-a asumat riscul cazurilor fortuite, clauza urmeaza sa fie
interpretata in favoarea ei (art.983 C.civ.), ca referindu-se la cazuri fortuite ordinare nu si la
cele extraordinare (art.1461 C.civ.).

Asa cum am vazut, in cazul neexecutarii obligatiilor se poate cere prin justitie
rezilierea contractului, potrivit dreptului comun. In caz de pieire - totala sau partiala - a
bunurilor arendate, precum si in cazul desfiintarii titlului arendatorului, sunt aplicabile, de
asemenea, regulile dreptului comun.
 In schimb, denuntarea unilaterala nu este aplicabila arendarii, deoarece ea se incheie
pe o durata determinata. Legea prevede insa ca „prin acordul partilor, contractul de arendare
poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen”. Este avuta in vedere o intelegere realizata
pe parcursul executarii contractului, iar nu posibilitatea denuntarii unilaterale. In urma
modificarii si completarii Legii arendarii prin Legea nr. 65/1998, s-a adoptat o alta
reglementare. Astfel, potrivit art.211 alin.1,”contractul de arendare poate continua in cazul
decesului arendatorului sau al arendasului. Pentru aceasta, mostenitorii majori trebuie sa
comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti, in termen de 30 de
zile de la data decesului”.

Din acest text pare a rezulta regula incetarii arendei prin moartea oricareia dintre parti,
afara numai daca mostenitorii solicita in scris si obtin acordul scris al celeilalte parti (in
termen de 30 de zile) in sensul continuarii raporturilor de arendare. In plus, mostenitorii
arendasului decedat - pentru a putea continua raporturile de arendare - trebuie sa fie persoane
majore; daca mostenitorii sunt minori, contractul inceteaza prin deces. Aceasta din urma
conditie trebuia sa fie prevazuta prin raportare nu la varsta majoratului, ci la capacitatea de
munca si cunostintele agricole ale mostenitorului. In cazul decesului arendatorului,
consideram ca varsta mostenitorilor este indiferenta; daca sunt minori sau persoane puse sub
interdictie vor consimti la continuarea raporturilor de arendare cu abilitarile prevazute de lege
Pentru cazul decesului arendasului, legea mai prevede ca, daca sunt mai multi mostenitori, ei
pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze
pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. Daca mostenitorii nu se inteleg, la
cererea oricaruia dintre ei, judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate
desemna, prin ordonanta presedintiala, pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de
arendare.Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului, respectiv arendasului
decedat, de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire
la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate.

Existenta contractului de arendare nu atrage indisponibilizarea bunurilor arendate.

Daca arendasul nu intelege sa exercite dreptul de preemptiune sau nu are acest drept intrucat
instrainarea nu se face prin vanzare ori nu are ca obiect terenuri agricole din extravilan,
contractul de arendare va fi opozabil dobanditorului in conditiile prevazute de lege in materia
locatiunii de imobile, cu deosebirea ca, potrivit Legii nr.16/1994, sunt opozabile numai
contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la consiliul local, indiferent de durata
arendarii.

BIBLIOGRAFIE:

L. LEFTERACHE, C.M. CRĂCIUNESCU, Legea arendării nr. 16/1994 – comentată şi

adnotată, Editura All Beck, Bucureşti, 2000;

Prof. univ. dr. FRANCISC DEAK _ „Tratat de drept civil”;

L. POP, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2001.

Un exemplu de contract :

Contract de arendare1)

Incheiat astazi ............................

la ..................................................

I. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ....................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., cu sediul social

in ..................................,(localitatea) str. ........................................ nr. ......, bloc ......,
scara ......., etaj ........., apartament ................, judetul/sectorul
......................, avand codul unic de inregistrare nr. .................................., atribut
fiscal .................................. si numar de ordine in registrul comertului ........../..../...., contul
nr. .................................. deschis la ...................., telefon .....................,
fax .................................., reprezentata prin .................................., cu functia de ........., in
calitate de arendator si
sau

1.1. ...................................................... (numele si prenumele) cu domiciliul

in ................................,(localitatea) str. ........................... nr. ......, bloc .........., scara ........,
etaj ......., apartament ........, judetul/sectorul ......................... nascut(a) la data
de ............................... in ............................. judetul/sectorul .....................,
(ziua, luna, anul) (localitatea) fiul (fiica) lui ............................... si al(a) .................................,
avand actul de identitate seria ........... numarul ......, eliberat de ..........................., la data
de ..................., codul numeric personal .................................., in calitate de arendator si

1.2. S.C. ............................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social

in ..........................,(localitatea) str. ...................... nr. ....., bloc .........., scara ...., etaj ........,
apartament ......, judetul/sectorul ...................., avand codul unic de inregistrare nr. .................,
atribut fiscal .......................... si numar de ordine in registrul
comertului ............/ ............./ ..........., contul nr. ....................... deschis la ..........................,
telefon .........................., fax ......................., reprezentata prin ..............................., cu functia
de ............................., in calitate de arendas
sau

1.2. ................................................(numele si prenumele) cu domiciliul in ..............................,

(localitatea) str. .................................., nr. ........, bloc ......, scara ........, etaj .......,
apartament ........., judetul/sectorul ........................., nascut(a) la data de ...............................,
in ...................., judetul/sectorul ...........................,
(ziua, luna, anul) (localitatea) fiul (fiica) lui ................................ si al(a) .............................,
avand actul de identitate seria ........... numarul ..............., eliberat de ............................., la data
de ...................., codul numeric personal ......, in calitate de arendas au convenit sa incheie
prezentul contract de arendare cu respectarea urmatoarelor clauze:
 fiul (fiica) lui ................................ si al(a) ............................., avand actul de identitate
seria ........... numarul ..............., eliberat de ............................., la data de ...................., codul
numeric personal ......, in calitate de arendas au convenit sa incheie prezentul contract de
arendare cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2)

2.1. Arendatarul incredinteaza arendasului urmatoarele

bunuri: ..............................................................................................................................
.................................................................................................................... .

2.2. Bunurile agricole arendate sunt cuprinse in inventarul anexa nr. ............... /sunt prezentate
in planul de situatie anexa nr. ................ .

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Partile au convenit sa incheie prezentul contract de arendare pe termen de ....................

ani3).

3.2. Predarea bunurilor va avea loc la data de ....................., data la care incepe executarea
contractului, a carui durata se incheie la data de ................... .

3.3. Prezentul contract poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea

prevederilor legii.

3.4. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostinteze in scris cealalta parte, cu cel
putin 1 an inainte de expirarea duratei contractului, despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu
reinnoi contractul de arendare.

3.5. Prin acordul partilor, contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la
termen.

IV. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR

4.1. Drepturile si obligatiile arendatorului sunt urmatoarele:

a) sa predea bunurile arendate la termenul si in conditiile prevazute in prezentul con- tract;
b) sa primeasca arenda in bani si/sau in natura, stabilita prin contract;
c) sa controleze, oricand, modul in care arendasul administreaza bunurile arendate;
d) alte drepturi si obligatii prevazute de lege si de prezentul contract.
Arendatorul garanteaza pe arendas impotriva oricarei evictiuni totale sau partiale in con-
formitatea cu prevederile legii.

4.2. Arendasul are urmatoarele drepturi si obligatii:

a) sa foloseasca bunurile arendate ca un bun proprietar, in conditiile stabilite de
prezentul contract;
b) sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate;
c) la incetarea contractului sa restituie arendatorului bunurile arendate4);
d) sa plateasca arenda in bani si/sau in natura, in modalitatile si la termenul stabilite
de prezentul contract;
e) sa nu cesioneze contractul de arendare decat in conditiile legii;
f) sa asigure bunurile agricole, in vederea recuperarii daunelor produse de calamitati naturale;
g) sa execute toate celelalte obligatii contractuale.

Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul dat, in
prealabil in scris, de arendator si cu respectarea prevederilor legii.
Arendasul nu poate, in nici un caz, sa subarendeze partial sau total bunurile care fac obiectul
prezentului contract.
Arendasul, cu acordul scris al arendatorului, poate sa cesioneze contractul de
arendare sotului/sotiei, coparticipant/coparticipanta la exploatarea bunurilor agricole
arendate sau descendentilor sai care au implinit varsta majoratului. Arendasul are drept de
preemptiune5) (exercitat in conditiile legii) inaintea statului, in cazul instrainarii prin
vanzare a terenului agricol din extravilan, arendat.

V. PRETUL CONTRACTULUI

5.1. Partile au convenit ca arendasul sa plateasca o arenda6), dupa cum urmeaza:

........................................................................................................................ .

5.2. In cazul in care, inainte de a fi culeasa, recolta a pierit integral sau cel putin o jumatate
din ea, ca urmare a unui caz fortuit7) sau de forta majora, arendasul poate obtine o reducere de
pret, daca va face dovada indeplinirii urmatoarelor conditii:
a) cauza pieirii totale sau partiale a recoltei sa se datoreze cazului fortuit sau de forta
majora;
b) pieirea recoltei sa fie anterioara culegerii ei;
c) cel putin o jumatate din recolta sa fi pierit in mod fortuit8) sau din forta majora;
d) pieirea suferita de arendas sa nu fi fost compensata din anii precedenti sau din anii
urmatori.

5.3. Impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in
sarcina arendatorului.

5.4. Impozitele datorate de arendas pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor

agricole arendate se platesc conform dispozitiilor legale.

5.5 Taxele de redactare si inregistrare a contractului de arenda sunt in sarcina arendasului.

VI. FORTA MAJORA

6.1. Nici una din partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de
executarea in mod necorespunzator total sau partial a oricarei obligatii care ii revine in baza
prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea necorespunzatoare a obligatiei
respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.

6.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen
de ......................., producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vedere a
limitarii (zile, ore) lui.

6.3. Daca in termen de ..............., de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile

au (zile, ore) dreptul sa notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna
dintre ele sa pretinda daune-interese.
6.4. Partile au convenit ca daunele produse de calamitati naturale, precum si pierderile totale
sau
partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite8) sau de forta majora sa fie
suportate astfel:
......................................................................................................................
..................................................................................................................... .

VII. NOTIFICARILE INTRE PARTI

7.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea
celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea
introductiva a prezentului contract.

7.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la
data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.

7.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare
dupa
cea in care a fost expediata,

7.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt
confirmate prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la pct. 7.1-7.3.

VIII. LITIGII

8.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau
rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila
de ele/reprezentantii lor, dupa caz.

8.2. In cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibila pe cale amiabila, partile au convenit
ca
ele sunt de competenta instantelor judecatoresti sau pot fi rezolvate prin arbitraj.

IX. REINNOIREA CONTRACTULUI

9.1. Fiecare parte contractanta este obligata sa aduca la cunostinta, in scris, celeilalte parti, cu
cel putin 1 an inainte de expirarea prezentului contract, despre intentia sa de a-l reinnoi sau de
a nu-l reinnoi.

9.2. In cazul in care partile se inteleg sa-l reinnoiasca, o pot face printr-un act
aditional sau printr-un nou contract, cu respectarea prevederilor legii.

X. CLAUZE FINALE

10.1. Contractul de arendare constituie titlu executoriu pentru plata arendei, la termenele si in
modalitatile stabilite prin prezentul contract.

10.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul
sau, reprezinta voia partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara
sau ulterioara incheierii lui.

10.3. Prezentul contract s-a incheiat in 3 (trei) exemplare, cate unul pentru fiecare parte si
unul pentru Consiliul local al ................................................... .

ARENDATOR ARENDAS

INREGISTRAT sub nr. ............................. din ........................... la Consiliul local al

................................................................. Secretar, LS ........................................

(Semnatura)

Note
1. Contractul este civil atunci cand una sau ambele parti sunt persoane fizice, ori una dintre
parti este persoana juridica iar cealalta persoana fizica si este comercial in cazul in care
ambele parti sunt persoane juridice.
2. Obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinat si sa cuprinda:
� descrierea amanuntita a tuturor bunurilor agricole arendate;
� inventarul acestora si
� planul de situatie al terenurilor.
Toate acestea vor putea constitui anexe la contractul de arendare.
3. Daca in contract nu s-a prevazut nici un termen, arenda se considera valabila pentru tot
timpul necesar, astfel incat arendasul sa poata culege fructele.
4. In situatia in care arendasul este inlocuit cu un alt arendas, vechiul arendas este obligat sa
lase noului arendas bunurile agricole si toate accesoriile lor, in cele mai bune conditii pentru
executarea contractului de arenda.
5. Numai arendasul persoana fizica si numai pentru terenurile agricole din extravilan.
6. Plata arendei se face potrivit intelegerii partilor contractante si se executa la termenele si
locul stabilite in contract. Elementele de stabilire a arendei pentru fiecare categorie de
folosinta a terenului pot fi: suprafata; potentialul de productie; structura parcelara;relieful si
gradul de accesibilitate a mecanizarii; posibilitatile de acces; distanta fata de locurile de
depozitare, industrializare sau comercializare;starea cladirilor; amenajarile de imbunatatiri
funciare; alte dotari.
In cazul terenurilor plantate cu vita-de-vie, pomi, arbusti fructiferi, hamei si duzi,
arenda se poate stabili tinandu-se seama si de tipul de plantatie, varsta, soi, starea tehnica
si biologica.
In cazul efectivelor de animale, arenda se poate stabili in functie de specie, rasa,
varsta, starea biologica, potentialul de productie si starea sanitar-veterinara a acestora.
7. Arendasul este considerat agricultor.
8. Sinonim cu forta majora in raspunderea contractuala.
9. Clauze necesare in special in cazul in care partile � persoane juridice, dar utila si in alte
cazuri.
10. In cazul in care la expirarea termenului, arendasul continua sa foloseasca bunurile
agricole, partile se vor afla in fata unei rearendari (relocatiuni).