STRATEGIA

DE
DEZVOLTARE
A
COMUNEI NADRAG
1. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare economico-sociala a comunei Nadrag îsi

propune sa valorifice potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati
pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si
competitiv, menit a atrage investitii private importante din tara si
strainatate.

Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care

comunitatile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile
si programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si
necesitatilor de dezvoltare durabila.

Printre obiectivele pe care mi le-am propus, atunci cînd am initiat

acest proiect, as mentiona importanta formarii unei deprinderi a
participarii publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la
cultura schimbarii, transformarea comunei Nadrag într-un punct de
referinta pentru alte comune, si nu în ultimul rînd, utilizarea eficienta si
concentrata a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si
utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private, interne si
internationale.

Doresc sa multumesc consilierilor locali, profesorilor, medicilor si

tuturor cetatenilor care, prin participarea lor, au facut posibila
realizarea acestui proiect si îmi exprim încrederea ca ideile cuprinse în
Conceptul de Dezvoltare Strategica vor contribui la dezvoltarea
comunei noastre într-un cadru democrat, cu valente europene, care va
asigura cresterea calitatii vietii si prosperitatea cetatenilor sai.
2. PREZENTARE GENERALA

Nadrag (germana Nadrag, Steinacker, maghiara Nadrág) este o localitate în

judetul Timis, Banat, Romania, în partea de nord – est a judetului Timis, la
poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai (vîrful Pades 1380 m ).
2.1 Asezare

Localitatea Nadrag se situeaza în sud – vestul Romaniei, în partea de nord –

est a judetului Timis, la poalele varfului Pades din muntii Poiana Ruscai
(vîrful Pades 1380 m). Nadragul se afla la o distanta de circa 30 km fata de
municipiul Lugoj, 90 km de municipiul Timisoara si de asemenea, la
aproximativ 30 km de Faget.

Altitudinea în localitate este între 230 – 350 m.

În partea de rasarit, localitatea se învecineaza cu Obreja, spre vest cu satul

Drinova – comuna Bîrna, la sud – vest cu satele Tincova – Jdioara –
Criciova, la nord – vest cu satul Hauzesti – comuna Fardea, cu Gladna si
Tomesti – satul Luncani.

Asezarea e strabatuta de paraul Pades, ce primeste afluenti micile cursuri

de apa Cornet, în apropierea centrului localitatii, Izvodea, în chiar centrul
acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nadragelul, tocmai la iesirea
înspre satul apartinator Crivina. De la ultima confluenta se formeaza apa
Nadragului, asa cum este cunoscut în documente, care se varsa în raul
Timis între satele Jdioara si Criciova.

Distanta dintre localitate si varful Pades este de aproximativ 20 km, ea se

poate lesne parcurge, în buna masura pe un drum forestier pietruit,
practicabil în general pentru orice tip de autovehicul pana la locul denumit
Dambul cu Fier unde se afla amplasata cabana “Capriorul”. Din varful
Pades, la poalele caruia salasluiesc asa numitele galerii de coasta (vechile
mine), locuri de extractie, altadata a minereului de fier, se deschide o
frumoasa panorama de unde, pe timp de vara, cand cerul e senin, se poate
contempla verdele închis al înaltimilor montane coborand în trepte line spre
campie. Întinsa campie banateana se distinge limpede, marcata de
serpuirea molcoma a Timisului, în toata amploarea ei, între Caransebes –
Lugoj – Timisoara, de la înaltimea de 1380 m, unde se afla postul
trigonometric al masivului muntos.

Alte splendide amanunte de peisaj releva iubitorilor de drumetie panorama

dinspre Faget – Cosava – Deva – Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii
spre nord.
Cel mai înalt punct de pe raza localitatii este chiar varful Pades (1378 – 1380
m), iar punctul cel mai jos se gaseste în satul Crivina, situat între cotele de
168 – 170 m.

Datorita asezarii sale pe vaii închise avand punct terminus varful Pades
localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga perioada de vreme, fata de
marile asezari ale Banatului si ale tarii, iar distanta de 18 km pana la statia
din Gavojdia a facut ca localitatea sa se dezvolte oarecum lent.

Sat apartinator : Crivina

2.2. Relief

Situata în zona montana a judetului Timis, la poalele varfului Pades,

localitatea Nadrag poseda un relief în general deluros, cu pante mai mult
abrupte si doar pe alocuri line. Solul e deteriorat si de faptul ca întregul
masiv Poiana Ruscai este construit din sisturi cristaline, în care de multe ori
se întalnesc infuzii granitice, grenodioritice si pe alocuri calcaroase, ce
prezinta atractii deosebite.
Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se
înalta varful Pades. Acesta a constituit în vremuri de restriste loc de refugiu
al locuitorilor din împrejurimi din fata navalitorilor straini.

Masivul muntos, în întregul sau cat si în împrejurimile immediate a localitatii,

ascunde în subsol numeroase bogatii: fier mangan, aur, plumb, zinc,
marmura, calcar, dolomite, etc.

În aceasta zona Nadrag – Obreja – Crivina –Tincova – Fardea, cercetarile

geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 – 1980 au pus în
evidenta însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom,
uraniu, pe langa cele de fier, plumb si zinc exploatate mai de mult.
Cercetarile miniere au dovedit ca pe valea Nadragului si Cornetului s-au
depus în permanenta sedimente, în mod deosebit în zona de confluenta a
paraurilor Pades si Cornet, fapt ce a facut ca în locul mlastinilor existente în
aceste vai sa se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte si de alta a
cursurilor de apa fiind dispuse asezarile omenesti.

Suprafata comunei este de 13.250 ha. Din care 623 ha reprezinta teren
agricol (arabil 247 ha).

Exista în comuna doua tipuri de sol :

• sol montan podzolic, superficial format din roci cristaline si calcaroase,

circa 140 de ha, erodat, acoperit de pajisti;
• sol aluvionar, format din materiale aluvionare laterogene transportate
în urma eroziunii la baza pantelor unde a fost depus în apa freatica,
 1.5 – 2 m adancime. El detine cantitati mici de humus, în strat de circa
35 cm pe o suprafata de aproximativ 72 ha, ocupata de fînete.

Resursele naturale

Resurse naturale

Bogatiile solului si subsolului, ca si asezarea geografica la confluenta dintre

civilizatiile occidentala si cea rasariteana, au avut un rol important în
dezvoltarea economica, cu toate consecintele sale pe plan social si spiritual.
Cele mai importante resurse de substante minerale utile se gasesc în
nucleul cristalin al Muntilor Poiana Rusca. Atât în partea nordica, cât si în
partea sudica a acestui masiv, se gasesc oxizi de fier de origine
metamorfica, resurse prospectate în zona localitatilor Nadrag, Poieni,
Tomesti si Luncanii de Jos.

2.3. Hidrografie

Localitatea Nadrag, se afla situata în cea mai mare masura pe terenul celor
doua paraie mai mari Pades – Cornet, ce izvorasc din masivul muntos
Poiana Ruscai. Padesul izvoraste chiar din apropierea varfului (1378 m), în
locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotita de la izvoare, este de circa 34
km, incluzand si partea de la confluenta cu Cornetul pana la Jdioara,
Criciova, unde se varsa în Timis sub denumirea de paraul, sau apa
Nadragului .

Colectand si ceilalti afluenti mai mici - Izvodea, Haiduca, Nadragel si la

iesirea din Crivina, paraul Slatina, apa Nadragului nu seaca niciodata, desi
în verile secetoase debitul sau scade foarte mult.

Întregul bazin de receptie a paraului Nadrag cu afluentii sai ocupa 164 kmp,
ceea ce reprezinta o densitate a retelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km
cursul principal avand, asa cum am aratat, lungimea de 34 km.

Directia de scurgere este la început spre vest pana la confluenta Pades –

Cornet, apoi cursul se îndreapta putin spre nord – vest, iar înainte de
localitatea Crivina face o cotitura de aproape 90º, îndreptandu-se în directia
sud-vest pana la varsarea în raul Timis.
Albia raului este relativ stabila, avand pe anumite portiuni maluri abrupte mai
adanci, malul drept pe teritoriul localitatii Nadrag si chiar în aval pana în
Crivina este consolidat, datorita faptului ca pe distanta de circa 10 km
scurgerea sa este aproape paralela cu drumul judetean Lugoj – Nadrag, ce
necesita periodice lucrari de întretinere.

Latimea paraului Nadrag variaza foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, pana la

10-11 m cît este în localitate iar înaltimea sa (panta de scurgere) este de
250 m/km.

Adancimea apei în conditii normale nu depaseste 1 m, decat în anumite

locuri unde, datorita înclinatiei de scurgere s-au format cascade, iar rocile au
fost dislocate.

Debitul raului Nadrag variaza si el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare

primavara si la începutul verii, influentat atat de ploi, cat si de topirea
zapezilor din munti. În timpul verii, pana toamna tarziu debitul este mai
scazut, însa apa nu seaca complet niciodata pe întregul traseu. Alti afluenti
mai mici, îsi pierd debitul în cursul perioadelor de seceta.

Uneori cand sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si abundente, îsi
depaseste matca, provocand adevarate masacruri, mai cu seama în aval de
localitate. Aceste iesiri din matca sunt însa scurte, rar depasesc 8-10 ore.

Pentru masurarea cotelor apelor au fost înfiintate pe teritoriul localitatii doua

posturi de masurare, unul pe Cornet si unul pe Pades, care au functionat
pana în anul 1970, de cand a ramas în functionare un singur post, cel de la
confluenta Pades – Cornet în amonte de pod, înzestrat cu o masa de
control.
2.4 Clima

Situatia geografica a localitatii, determina existenta influentei climatice dupa

cum urmeaza: influenta climatului central – european, influenta climatului
montan si mediteranean, care determina în aceasta zona un climat
aproximativ mediteranean. Desi asezata între dealuri si vai în localitatea
Nadrag se simte destul de bine influenta ciclonal care vin din marea
mediterana toamna sunt calde, provocand totodata desghet timpuriu de-a
lungul vailor.

Urmarind temperatura aerului în perioada anilor 1926 – 1927 si în perioada

anilor 1966 – 1970 de exemplu se constata existenta unei temperaturi medii
anuale de + 9,8 ºC deci aproape de temperatura medie anuala a tarii.

Cea mai friguroasa luna a anului este luna ianuarie cand se înregistreaza
valori medii de –2.8 ºC, iar cea mai calduroasa este luna iulie cand
temperatura medie ajunge în jur de +21 ºC.

Desi aici o influenta deosebita are masivul muntos, localitatea fiind asezata
de-a lungul vailor înguste si adanci, vantul predominant în decursul întregului
an este cel din directia sud – est (frecventa sa este de 3,1…) desi în timpul
verii predominant este vantul din nord – vest .

Frecventa maxima a vantului din directia sud – est este în luna noiembrie iar
în luna iulie este minima. În iulie frecventa mai mare o are vantul din directia
nord-vest .

Viteza medie a vantului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni

fiind cuprinsa între 1,8-2,7 m/sec.

Din datele existente în arhivele primariei comunei Nadrag reies urmatoarele:

cantitatea medie anuala pe perioada 1896-1915 si 1921-1955 este de circa
924 l/mp. Fiind mai mica cu circa 22 mm decat cea înregistrata la statia
meteo Rusca Montana si cu 187 mm mai mare decat cea înregistrata la
Statiunea Meteo Caransebes în aceasta perioada.

Cele mai mici cantitati de precipitatii lunare cad în luniile februarie, martie,
august, septembrie si octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie si iulie.

Asa cum se cunoaste în anul 1970 în întreaga tara cantitatiile mari de

precipitatii au provocat inundatii catastrofale.
Studiul documentelor de arhiva ale primariei au aratat ca, în localitate, cele
mai mari precipitatii care au provocat inundatii catastrofale, au fost în anii
1912, în anii 1965 si 1966, în anul 1970 si în anul 1978, cand au fost
inundate puternic uzina, calea ferata Nadrag-Gavojdia si mari suprafete de
terenuri agricole, în aval de Crivina – Jdioara – Criciova. Inundatii serioase
au avut loc si în anul 2000, an în care în urma inundatiilor localitatea a fost
declarata zona sinistrata, precipitatiile puternice si topirea zapezii pe versanti
a dus la iesirea paraului Nadragel din matca, inundarea unor locuinte
(cateva fiind distruse în proportie de 100%), distrugerea pe portiuni
însemnate a cailor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în si din
localitate timp de mai multe zile).

În timpul iernii precipitatiile cad predominant sub forma de zapada în straturi

ce variaza între 5 – 25 cm, rareori depasind 50 – 75 cm.

Cantitatiile cele mai mari de zapada au cazut în anii 1953 – 1954, 1963,
1964, 1973 cand din cauza înzapezirilor caii ferate uzina a fost oprita în
anumite perioade de iarna fiind necesara scoaterea întregului personal
muncitor si populatiei pentru degajarea caii ferate si a drumurilor de acces
înspre si dinspre uzina, în vederea asigurarii continuitatii activitatiilor
economico – sociale în mod normal.

Intreaga localitate este zona cu risc de producere a inundatiilor prin

topirea zapezilor iarna si primavara si ploi torentiale vara.

2.5 Flora si fauna

Flora

Prin flora unui tinut se întelege totalitatea plantelor ce cresc în mod spontan
în acel tinut.

Ca peste tot de altfel, si în acest spatiu conditiile de clima, sol, relief,

influenteaza mult repartitia diferitelor specii de plante sau a asociatilor de
specii.

În componenta vegetatiei naturale spontane din muntii Poiana Ruscai, deci

inclusiv în zona Padesului, se întîlnesc elemente apartinand celor mai
variate domenii floristice ca de pilda: elemente specifice Europei centrale
(padurile de fag), Europei rasaritene (stepele cu graminee), cele
mediteranene (castanul comestibil, liliacul salbatic) elemente din tinuturie
sub carpatice (coniferele – molidul în special) precum si elemente din
tinuturile Peninsulei Balcanice, cateva specii de stejari, cerul, garnita.

Alte specii se pastreaza din vremurile glaciatiei cuaternare (afinul, jepii),

îndeosebi în zona Pades dar si pe Cornet.

În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a varfului

Pades, în zona Nadrag – Ruschita, se întind mari suprafete cu
afine negre si rosii.

Localitatea Nadrag se situeaza în zona forestiera a judetului Timis, ce se

întinde din vecinatatea Lugojului (limita inferioara), pana pe înaltimile
muntoase (limita superioara).

O data cu cresterea altitudinii, prin schimbarea conditiilor climatice, dupa

cum se cunoaste, se schimba si componenta padurii. Unele specii forestiere
urca la o anumita înaltime, cedand mai sus în mod treptat locul altor specii.

In zona localitatii Nadrag cel

mai gros copac (ulm) din
Europa, care are la baza o
circumferinta de 8,5 metri.

Zona padurii se subîmparte astfel pe verticala în trei subzone: subzona

stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea
normala, care se pastreaza si în acesti munti ca pe întregul teritoriu al tarii
noastre.
În unele parti însa (aceasta si în zona Padesului din cauza unor conditii
locale de clima si orientare a versantilor, au loc inversiuni între etaje, mai
ales de la trecerea de la una la alta.

Astfel, uneori fagul coboara si stejarul urca, alteori fagul urca pana la limita
superioara a coniferelor.

• Subzona stejarului, relief între 150 – 500 m altitudine, aici cresc specii
de stejari, din care cele mai raspandite sunt gorunul, cerul si garnita.
Acestea se întind în dreapta luncii Crivinei, unde padurea este formata
preponderent din aceste specii de arbori. Ele predomina si în padurea
Nadragel. În asociatie cu stejarul dainuie si alte specii ca : ulmul,
carpenul, frasinul, teiul si chiar fagul, care coboara uneori din etajul
imediat superior. Aceste specii se gasesc în zona Nadragel, Cornet si
chiar Pades. La Nadrag pot fi întalniti si feluriti arbusti: alunul, cornul si
sangerul;
• Subzona fagului este intermediara între zona stejarului, cu care se
amesteca la limita inferioara si subzona cuniferelor, cu care se
amesteca la limita superioara. Asa cumcunoastem din Geografia
Romaniei, padurile de fag cele mai întinse se gasesc în dealurile
 subcarpatice, în Podisul Sucevei, în dealurile înalte din podisul
Moldovei, în muntii Banatului, masivele joase ale Carpatiilor Apuseni,
Poiana Ruscai, Podisul Somesan, sud-estul Podisului Transilvaniei. La
Nadrag se întind mari paduri de fag, mai în toate zonele comunei. În
ultimii ani a început o intensa exploatare a acestei pretioase bogatii a
zonei. În asociatie cu fagul, dar la partea inferioara a subzonei cresc
carpenul, gorunul, teiul în suprafete destul de întinse în jurul
Nadragului si a satulului Crivina, iar mesteacanul a prezentat în mai
mare masura în zona Dambul cu Fier-Regeu.
• Subzona coniferelor urmeaza deasupra zonei fagului, de regula ocupa
suprafete situate între 600 – 1500 m altitudine, spre deosebire de
Carpatii Orientali, unde se întinde de la 1200 pana la 1800 m
altitudine. La Nadrag aceasta subzona este situata în apropierea
Padesului, la 1200 – 1300 m altitudine. Se gasesc aici bradul, molidul,
pinul, laricele (larita).
• Zona alpina, care în tara noastra ocupa înalimi de peste 2000 m, este
prezenta si în muntii Poiana Ruscai, în apropierea varfului Pades, la
înaltimiile de 1200 – 1378 m. Se gasesc aici gentiana, clopoteii,
paiusul, care sunt specifice zonei alpine. Tot aici în Pades, se gasesc
unele specii de jneapan, ienupar, iarba stancilor, specifice subzonei
arbustilor pitici.

Fauna

Asezarea geografica, varietatea reliefului, a climei si a vegetatiei, ca si

trecutul geologic al tarii se reflecta si în componenta faunei si raspandirea ei
pe regimuri naturale.

Dupa cum cunoastem din geografia patriei noastre, la noi în tara sunt
cunoscute 4 complexe faunistice:

• al luncii
• al stepelor
• al zonei forestiere
• al zonei alpine

În cele ce urmeaza prezentam unele elemente ale complexelor faunistice ce

se întalnesc în muntii Poiana Ruscai si deci a Padesului.
A. Fauna padurilor. Padurile de fag si stejar, destul de reprezentate în zona
sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistretul,
veverita, pisica salbatica, caprioara, jderul si altele.

Dintre pasarile prezentate în preajma Nadragului amintim: ciocanitoarea,

cucul, gaita, pitigoiul, vulturi, cocosul de munte, cocosul de mesteacan etc.

cuib de vulturi

În padurile nadragene, în vecinatate cu padurile Ruschitei si Obrejei, s-au

semnalat cateva familii de cerbi carpatini, iar în Pades cateva exemplare de
ursi, trecuti în aceste teritorii din padurile Hategului si ale Hunedoarei.

B. Fauna alpina nu este prezeta în muntii Poiana Ruscai si, deci, nici în zona
Pades.

C. Fauna acvatica Pe cursurile noastre de apa – paraiele Pades si Cornet în

mod deosebit – este prezent pastravul indigen si cel curcubeu, la fel si pe
paraul Nadragel. Cu ani în urma aceste specii de pastrav coborau înspre
zona din apropierea Crivinei si chiar pana la Jdioara. În ultimii 20 de ani
prezenta acestuia se opreste pe teritoriul localitatii Nadrag, acestei specii
placandu-i în mod deosebit apele repezi si curate. În aval de localitate îsi fac
aparitia alte specii de peste: cleanul, mreana, stiuca si bibanul, mai ales în
zona Crivinei spre Jdioara.

2.6 Puncte de interes pe terioriul comunei

Cabana "CAPRIORUL"

Este amplasata la altitudinea de 884 m., pe culmea care separa bazinul

Timisului de cel al Begai, între varful Daii si Dambul Fierului, asigurand
accesul din partea de vest spre culmea înalta a Padesului. Este asezata într-
o mica poiana situata în mijlocul unei paduri de brad si pin, în amestec cu
foioase. Cabana dispune de 44 de locuri, restaurant, terasa, bar si spatiu
pentru instalarea corturilor sau a unei tabere pe Dambul Fierului.
Este legata de comuna Nadrag printr-un drum carosabil de 18 km. si o
poteca bine marcata, iar de comunele Fardea, Luncani, Tomesti, Gladna
Romana si Ruschita prin trasee turistice în cea mai mare parte marcate. Din
orasul Faget se poate ajunge pe drumul judetean modernizat pe valea
Muresului în localitatea Capîlnas-Savîrsin cu deschidere spre Deva la est si
Soimos-Radna-Arad spre vest, urmand soseaua aflata pe malul drept al
Muresului. Tot din Faget se poate ajunge la Birchis, cu deschidere spre
Lipova-Arad. Potentialul turistic natural si antropic ofera multiple posibilitati
de odihna si agrement iubitorilor de istorie si natura.

Pescuit sportiv:

Observatorul
2.7 Istoric

ARHEOLOGIE

Pesteri cu urme de locuire.

a) Pestera cu Aven sau Pestera cu Trei Intrari.

Pestera se afla în Muntii Poiana Rusca, bazinul Timisului, carstul din

Valea Nadrag, afluentul Valea Cornet, versantul din stânga.

Materialele arheologice descoperite aici apartin culturii neolitice târzii

Cotofeni.

Populatie

si resurse umane

În anul 2000 în evidenta erau 3653 de locuitori ai comunei Nadrag (aici intra
si locuitorii satului Crivina – care apartine comunei Nadrag), ceea ce arata o
scadere alarmanta a populatiei în zona (în 1990 populatia localitatii
apropiindu-se de 5000 de locuitori), în urma închiderii uzinei. Aceasta
migratie a populatiei a continuat, ajungindu-se in ultimii ani la o populatie de
3039 de locuitori, la recensamantul din 2002.

Statistica poplulatie:

1990 2000 2002 2006 2007

POPULATIE 5000 3653 3039 2891 2863

Populatia stabila la 1 ianuarie 2007 - total = 2863 persoane, din care:

- masculin = 1424 persoane

- feminin = 1439 persoane

evolutia demografica în perioada 1990-2004 a comunei Nadrag:

 NADRAG
3800

3600

3400

3200

3000

Obs erved

2800 Linear
1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

ANUL

Structura populatiei potrivit datelor de recensamant (2002) pe localitati se

prezinta astfel:

LOCALITATEA Populatie

NADRAG 2078

CRIVINA 331

TOTAL 3039

Structura populatiei pe grupe de varsta

Localitatea 0 - 19 ani 20 - 60 ani Peste 60

NADRAG 450 1568 720

CRIVINA 49 184 68

TOTAL 499 1752 788

Structura etnica

Populatia este formata in majoritate din romani, dar exista si alte etnii:
maghiari, rromi, germani.
 Alte
Populatia Români Germani Maghiari Sârbi Romi
etnii
3039 2641 238 119 41

Migratia populatiei din comuna:

emigrari 34 persoane
imigrari18 persoane

Natalitate / 2007 Mortalitate /2007

110 36

Structura populatiei - culte

- ortodocsi 78 %
- romanocatolici 14 %
- reformati – 3 %
- alte culte 5 %

Forta de munca

Populatia
numar stabila pondere someri
someri inreg. 18 - 62 ani in pop. stabila
30.11.2007 01.01.2007 30.11.2007

Nadrag 76 1821 4,2

În anul 2007, numarul somerilor în comuna Nadrag reprezinta 4,2% din

populatia stabila aflata la varsta de munca, ceea ce nu reprezinta o imagine
reala deoarece multi locuitori lucreaza în strainatate si de asemenea datorita
metodologiei de calculare a numarului de someri în Romania acest procent
nu include si pe cei fara loc de munca si care nu mai beneficiaza de ajutor
de somaj. In acest moment apreciem o rata reala a somajului de aproximativ
10 %.

Localitatea Nadrag are o rata a somajului peste media judetului Timis, care
este de aproximativ 2 %.
Distributia populatiei pe categorii ocupationale:
Populatia sub 15 ani 473
Populatia peste 65 ani 710
Total salariati 500
Salariati in administratia publica 25
Salariati in domeniul privat 400
Salariati in comert 45
Salariati in invatamant 58
Salariati in sanatate 2

Infrastructura

Alimentarea cu apa

• alimentarea cu apa a localitatii Nadrag a fost complet modernizata;

exista un proiect pentru prelungirea retelei de alimentare cu apa pana
in satul Crivina;

retea de alimentare cu apa

- surse de apa existente: paraul Nadrag;

- cismele stradale: 10;
- conducte de apa potabila:- km. de retea: 15,215;
- anul punerii in functiune: 2006 ;
- starea actuala: buna;
- gospodarii deservite: 100 %;
- agenti economici: 100 %;

Canalizarea

retea de canalizare
- km. de retea: 4,6 ;
- anul pif: 1970 ;
- starea actuala: buna ;
- gospodarii deservite: 60 %
- agenti economici: 100 %;

Modernizarea retelei de canalizare si statiei de epurare a apei este o

necesitate. Exista proiecte pentru reabilitarea si extinderea retelei de ape
uzate (canalizare si statie de epurare).
Salubrizare

Comuna este deficitara la acest capitol, rampele de gunoi nefiind

corespunzatoare, locuitorii comunei fiind deasemeni reticenti la respectarea
normelor in domeniu.

Intr-un proiect regional este prevazuta construirea unei statii de transfer a

gunoaielor menajere.

In prezent intocmim documentatia necesara infiintarii unui Serviciu public

comunitar de salubrizare, incepand cu anul 2008, serviciu care va fi
concesionat unei firme specializate.

Alimentarea cu caldura

In localitatile comunei Nadrag, incalzirea si prepararea apei calde menajere

se face in cea mai mare parte local, in fiecare locuinta, prin utilizarea
combustibilor gazosi, lemn si deseuri lemnoase.

Resursele actuale de producere a caldurii si apei calde menajere fiind

lemnele, acestea vor fi folosite in sursele de producere a energiei termice
locale – sobe.

Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Nadrag este racordata la reteaua de distribuire a gazelor

naturale.

- alimentarea cu gaze naturale este realizata înca din anul 1997;

Nu exista statie de alimentare cu carburanti desi este spatiu disponibil;

retea de alimentare cu gaze naturale

- km. de retea: 4,1 km ;
- anul pif: 1999;
- starea actuala: buna ;
- gospodarii deservite: 35 %;
- agenti economici: 35 %;
Alimentarea cu energie electrica

Asezarea este electrificata 100%, fiind posibilitati de bransare pentru

investitori.

- distribuitor: Enel energie;

- nr. consumatori casnici: 1294 ;

Toate gospodariile populatiei sunt alimentate cu energie electrica. Incintele

economice ale societatilor comerciale sunt deasemenea alimentate prin
racordare la reteaua de medie tensiune cu posturi de transformare de
capacitate corespunzatoare consumurilor tehnologice avizate in timp.

Telecomunicatii

Exista telefonie mobila precum si centrala automata pentru telefonie fixa.

Televiziunea prin cablu a fost extinsa, acoperindu-se astfel teritoriul intregii

comune. Este necesara in continuare modernizarea si imbunatatirea
acesteia.

Internet - Reteaua de internet este destul de putin dezvoltata, exista

conexiuni ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixa.
- la reteaua de internet sunt racordate si primaria si scoala;

Servicii postale - Comuna are un oficiu postal care realizeaza toate

serviciile postale disponibile pe teritoriul Romaniei.
Reteaua stradala

8,5 km asfaltate
10,1 km balastate

Transport local

Retea de autobuze AUTOTIM zilnic pe ruta Nadrag – Lugoj .

Nivelul de trai

Densitatea 22,10 loc./km²

populatiei

Numar autoturisme 200

Numar abonamente telefonice 600
Numar abonamente TV 627
Conditiile de viata ale populatiei

Materialele de constructie ale locuintelor

Anul 2007
Nr. %
Cladiri de locuit total constr. 656
din caramida, piatra, plansee 303 46
lemn
Lemn, chirpici 353 54

Primaria a realizat amenajarea unui bloc cu 30 locuinte sociale.

Se doreste construirea unui imobil P + 4 cu spatii medicale si locuinte de

serviciu.
 Turism

Consiliul Judetean Timis are în lucru un proiect amplu de dezvoltare a mai

multor drumuri în nord – estul judetului, cu precadere în zona Tomestiului si
a Nadragului. Acestea vor avea scop turistic si vor constitui doar primul pas
pentru punerea în valoare a singurului relief montan din judet.

Între 1 aprilie si 22 aprilie 2007, s-au refacut marcajele turistice Nadrag-

Tincova si Fîrdea-Cabana Capriorul. Speram ca de acum înainte vom întâlni
cât mai multi turisti pe aceste carari, - amatorii de drumetie montana din
zona Lugojului care vor sa descopere – redescopere acesti munti deosebiti.

Economie

Desi relativ izolata, la aproape 100 de kilometri distanta de capitala de judet,

Nadragul facea parte dintre localitatile reprezentative ale Timisului. Fabrica
"Ciocanul" Nadrag a asigurat locuri de munca pentru toti localnicii. Erau
familii in care angajati ai Ciocanului erau si cate doi membri. Odata cu
trecerea la economia de piata, aceasta cunoscuta unitate a industriei
metalurgice, printre altele avand si exclusivitate nationala de producere de
lanturi miniere, a falimentat. O data cu desfiintarea unitatii, localnicii din
Nadrag au devenit someri, beneficiind de salarii compensatorii. Lansarea
oficiala in Romania a fondurilor SAPARD a reprezentat o speranta si pentru
localnicii din Nadrag. Din fonduri SAPARD s-a realizat retehnologizarea
uzinei de apa si schimbarea retelei de distributie.

Nadrag - zona defavorizata

Prin Hotararea Guvernului nr. 987/4 octombrie 2001, comuna Nadrag din
judetul Timis a fost declarata zona defavorizata pe o perioada de trei ani. În
aceasta perioada, societatile comerciale private sau întreprinzatorii
particulari cu sediul si-au desfasurat activitatea în zona Nadrag au
beneficiatde facilitati, cum ar fi scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei
pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele,
mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importa în vederea
efectuarii de investitii. Pe durata celor trei ani, investitorii au fost scutiti de la
plata impozitului pe profit.

De asemenea, în localitatile situate în zona Muntilor Poiana Rusca sau la

contactul acestora cu dealurile Lugojului printre care si Nadrag, au aparut
întreprinderi mici în domeniul prelucrarii primare a lemnului.

Comuna Nadrag este un mediu economic cu un grad ridicat de restrictivitate.

Aceste tipuri de medii se regasesc mai ales în acele spatii, în care
localizarea unor întreprinderi mici din sfera productiva este relativ dificila,
întậmpinậnd mari dificultati. Aceste medii se suprapun acelor spatii în care
au predominat activitati din sectoare traditionale, precum mineritul si
industria siderurgica (Bocsa, Moldova Noua, Anina, Otelu Rosu, Nadrag,
etc.) în care, traditia si specializarea populatiei în domenii de activitate mai
putin competitive într-o economie de piata, a reprezentat o frana în
dezvoltarea sectorului antreprenorial, datorita, pe de o parte, lipsei
diversitatii în gasirea unor oportunitati care sa reprezinte baza unor initiative
antreprenoriale si, pe de alta parte, datorita resurselor financiare reduse ale
antreprenorilor, care sa contribuie la concretizarea acestora în afaceri de
succes.

In acest moment se constata un dinamism accentuat al comunei Nadrag,

comuna care s-a confruntat cu grave probleme economice, ca urmare a
restructurarii si in final inchiderii uzinei “Ciocanul”. In prezent în aceasta
comuna, care a avut statutul de zona defavorizata, functioneaza 6
întreprinderi în domeniul exploatarii lemnului, care valorifica potentialul
economic forestier, 16 societati în domeniului comertului.

De asemenea, exista 2 investitii italiane în domeniul confectiilor de

încaltaminte cu peste 50 de angajati (firme in continua dezvoltare, care
absrb forta de munca locala), dar si alte întreprinderi mici în diverse domenii
(broderie, confectii, prelucrari metalice). Forta de munca ieftina, potentialul
economic forestier, cật si facilitatii oferite investitorilor, ca urmare a statutului
de zona defavorizata au fost principalii factori care au influentat aparitia si
dezvoltarea sectorului antreprenorial în comuna Nadrag.

Nume Firma
1 TUNAD SRL
2 STAMPTEC SRL
3 BRADUL SRL
4 MARTOUR SRL
5 LANT MINER NADRAG SA
6 BEC SI FIUL SRL
7 CAFINO INTERNATIONAL SRL
8 FIN AS PRO SRL
9 CRAIUL MUNTILOR SRL
10 LEGNO DANI SRL
11 HALDOR SRL
12 LIPE COM SRL
BAZA DE AGREMENT R & M
13
SRL
14 CLUB GRAHAM PER SRL
15 COV FOREST SRL
16 RAIA GANLEMN SRL
17 SANTA CRUZ SRL
18 MILCOVUL SRL
19 MIRODI NM SRL
20 ZILAHI SRL
SOCIETATE COOPERATIVA
21 CONSUMCOOP CAPRIORUL
NADRAG
22 ROLAND ALFA SRL
23 G.T.B. SRL
24 NEAG SI FIUL SRL
25 ROMELIA SRL
26 TECHNOCER SRL
27 BISING FOREST SRL
28 CASLEMN SA
29 ALEX FOREST SRL
30 CONBRAD DANY SRL
31 ROMIARMI SRL
32 A.A.G.DESANT SRL
33 MITZURA COMPANY SRL
34 PALEATIVE SRL
35 CORNET SRL
36 DEYNAL COMPANY SRL
37 ENJOY FILM SRL
38 FLOMATEC COMPANY SRL
39 CRAIUL CODRILOR SRL
40 VESTITO FLOR SRL
41 ETNICA DISTRIBUZIONE SRL
42 FOREST WOOD SRL
43 SEMIRAMIDA SRL
CALATIS PRODOCOM ALIMENT
44
SRL
45 SISERENADA SRL
LION LANTURI INDUSTRIALE
46
DIN OTEL NADRAG SRL
47 IMPEX F & D FOREST SRL
48 MARAN LORENA SI NINA SRL
49 ALAGRECUS N SRL
50 ANDOCENTER SRL
51 STONE EXPERT SRL
52 DF NATIONALA SRL
53 COV CRIS SRL
54 FREDMAR SRL
55 LJ DELFLA SRL
56 MARCOPAST SRL
57 TIMONA FOREST SRL
58 PMG KAUFMAN SRL
59 POHIA FOREST SRL
60 AFONAD SRL
61 EDIL PANLIROU SRL

industria usoara – 2 firme

materiale de constructii – 2 firme
constructii de masini si echipamente -2 firme
prelucrarea lemnului – 6 firme

In Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Fậrdea, etc.) turismul reprezinta o

oportunitate în aparitia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.

Piete - targuri:

- Piata agroalimentara Parc - Nadrag = zilnic;

- Piata agroalimentara Cornet - Nadrag = zilnic.

Facilitati pentru investitori:

• - exista forta de munca disponibila, atat calificata cat si necalificata;

• - administratia locala asigura consultanta si suport logistic; suport
prezentare-reprezentare comunitate;
• - concesionari, închirieri, arendari, vanzari terenuri si cladiri (din
proprietatea primariei, dar si din proprietate privata);
• - intermedieri achizitionari terenuri din proprietate privata;
• - mediu dinamic, localnici si administratie locala deschisi la diverse
inovatii.

Agricultura

In comuna Nadrag agricultura este slab dezvoltata si exploatata, dar

administratia locala si investitorii si proprietarii locali de terenuri analizeaza
mai multe propuneri de dezvoltare a sectorului agricol si al agroturismului:
 • - cele peste 13.000 de ha de padure asigura suficienta productie de
fructe de padure, ciuperci si plante medicinale, încat sa faca oportun
un centru de colectare, prelucrare si valorificare a produselor;
• - din totalul suprafetei agricole, 165 ha este teren arabil, unde cu
investitii în tehnologie moderna de lucru dar si prin crearea unor centre
de prelucrare a produselor se pot obtine rezultate deosebite;
• - sectorul zootehnic al comunei ar putea fi dezvoltat, prin crearea unor
micro-ferme si prin amenajarea unor centre de prelucrare a produselor
animale: carne, lapte, lana s.a.;

Oportunitati investitionale agroturism:

• - în zonele montane, acoperite de paduri, se pot amenaja centre de

vanatoare, trasee forestiere, circuite sportive, tabere, pensiuni s.a.;
• - se pot amenaja baze sportive între care centre de alpinism, schi s.a.

Potentialul agricol
Proprietari Nr. Total suprafata
ha
agricol arabil agricol arabil
Total prop.
Sub 1 ha 411 289 4
1 – 3 ha 65 45 -
3 – 5 ha 15 7 -
5 – 7 ha 4 2 -
7-10 ha 1 - -
Peste 10 - - -
ha

Din datele operative pe anul 2003 productiile totale realizate in sectorul privat au
fost:

Griu -
Orz -
Porumb 270 to
Floarea soarelui -
Sfecla de zahar -
Cartofi 30 to
Legume 20 to
 Persoane Persoane
fizice juridice Total

Autoturisme 381 49 430

Tractoare 11 11
Combine
Autocamioane 20 46 66
Remorci 6 9 15
Microbuze 5 2 7

ovine 225 cap

Porcine 387 cap

Efectivele de animale Ovine 225 cap

Pasari 4072 cap

Cabaline 20 cap

Albine 300 stupi

Bovine 160 cap

agricultura, legumicultura, pomicultura, viticulture

suprafata teren asociatii agricole culturi – porumb,

arabil nu exista grau , legime,
622 ha fructe.
zone legumicole zone pomicole
- Lunca Nadragului si satul – satul Crivina
Crivina . - de unde provine apa - precipitatii
- apa provine din paraul - puncte de desfacere - nu
Nadrag - puncte de prelucrare - nu
- puncte de desfacere – pietele
agroalimentare din comuna
- puncte de prelucrare – nu
exista

Sanatate si Asistenta sociala

Institutii sanitare:

- Cabinete medicale = 3: Nadrag (2) si Crivina;

- Punct farmaceutic = 2: Nadrag.

nr. medici de nr. cabinete nr. personal

familie -2 particulare – 2 mediu sanitar - 2

Reformele din domeniul sanitar au produs modificari in structura

organizatorica a acestui sistem si la nivelul comunei Nadrag,dispensarele
medicale,care au asigurat asistenta primara, transformandu-se in cabinete
medicale individuale, unde isi desfasoara activitatea medicii de familie.

Tabara Nadrag
Proiectul “ Vacanta Copiilor în Romania ” este destinat tinerilor nevoiasi din
dieceza Timisoara. Anual, din mijlocul lunii iunie pana în mijlocul lunii
septembrie aproximativ 250 de copii îsi petrec vacanta în tabara de la
Nadrag. Pentru multi copii zilele petrecute la Nadrag reprezinta chiar prima
vacanta din viata lor.

Aceasta este o posibilitate unica

pentru ei de a petrece cateva zile
în comunitate cu alti copii de
aceeasi varsta, de a folosi în mod
constructiv timpul liber, de a se
juca, de a beneficia de toate
surprizele unei tabere (drumetii,
petreceri, foc de tabara); într-un
cuvant de a petrece o vacanta de
neuitat.

Centrul de zi pentru copii Nadrag

In localitatea Nadrag, care a fost declarata zona defavorizata, din anul 1999
functioneaza un Centru de Zi pentru copii proveniti din familii cu situatie
financiara precara, sau familii dezorganizate, fara a se tine cont de etnie,
sau apartenenta religioasa.
Centrul de zi a fost înfiintat ca urmare a nevoii copiilor nu doar de o masa
calda pe zi, ci si de un mediu potrivit in vederea dezvoltarii aptitudinilor
scolare. Acest lucru vine in sprijinul prevenirii abandonului scolar, care a
crescut simtitor in ultima perioada.
Abandonul scolar si gradul ridicat de saracie a familiilor din aceasta zona
sunt principalele motive pentru care centrul de la Nadrag a luat fiinta.

Pe langa constatarea nevoilor populatiei din zona, de ordin material,

educativ si social, un alt lucru care ne-a determinat sa initiem acest proiect,
a fost si numarul mare de solicitari din partea locuitorilor, pentru ajutor
material, financiar si moral in vederea continuarii studiilor pe parcursul
învatamantului obligatoriu.

Pentru ca copiii proveniti din familiile

sarace sa aiba aceleasi sanse cu ceilalti,
sa nu fie marginalizati social, s-au
dezvoltat diferite programe. Aceasta
determina cresterea capacitatii copiilor de
adaptare la mediu, ceea ce duce la o mai
buna integrare a lor in colectivitate.

Amenajare de locuri de joaca pentru copii:

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni
realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate,
vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei
persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru
promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii
vietii.

Pe plan local, rezultatele activitatii in domeniul asistentei sociale sunt bune,

urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul
Primariei Nadrag, fara a se depasi termenele legale de solutionare a
petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt referite altor institutii.
beneficiari ajutor social 25
muncitori comunitari 20

Educatie si Invatamant

Pentru instruirea si educarea elevilor si prescolarilor in comuna Nadrag si

satul Crivina sunt:

- 2 gradinite cu program normal in Nadrag si Crivina

- o scoala primara clasele I – IV
- o scoala generala cu clasele V – VIII
- liceul Traian Grozavescu cu clesele VIII – XII
- un atelier scoala pentru pregatirea profesionala a elevilor

Grupul Scolar Traian Grozavescu

Istoric
1852 - Prima atestare documentara a existentei unei scoli cu predare în
limbile germana si maghiara
1919 - A luat fiinta Scoala de Stat Nadrag, cu predare în limbile romana si
germana, elevii fiind scolarizati pana în clasa a IV-a
1962 - A luat fiinta Liceul „Traian Grozavescu” Nadrag, liceu de cultura
generala
1972 - Liceul „Traian Grozavescu” Nadrag, de cultura generala, s-a
transformat in Liceul Industrial Nadrag
1998 - A luat fiinta Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag, care
actualmente cuprinde urmatoarele forme de învatamant: prescolar, primar,
gimnazial, liceal (zi, seral si frecventa redusa) si SAM.

Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag deserveste o zona cu o

suprafata de aproximativ 40km², oferind instruire în domeniul electrotehnic,
mecanic si prelucrarii lemnului.
În aceasta scoala functioneaza urmatoarele forme de învatamant:

• învatamant prescolar
• învatamant primar
• învatamant gimnazial
• învatamant liceal curs de zi, filiera tehnologica, ruta directa ( nivelul 3)
• SAM (nivelul 1)
• anul de completare (nivelul 2)
• învatamant liceal, curs cu frecventa redusa.
Unitatea scolara are un personal didactic format din 41 cadre didactice si un
personal didactic auxiliar si administrativ de 18 persoane.

Dotari
În cadrul Grupului Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag, procesul de
dezvoltare a competentelor se desfasoara în 5 corpuri de cladire dupa cum
urmeaza:
• corp cladire ciclu primar:
• sali de clasa: 8
• laboratoare: 2
• biblioteca: 1
corp cladire ciclu gimnazial:
• sali de clasa: 8
• laborator: 1
 • sali de clasa: 8
• laboratoare: 4
sala de sport cu dimensiunea 30mx15mx8m
atelier scoala:
• lacatuserie: 1
• prelucrare manuala a lemnului: 1

• prelucrare mecanica a lemnului: 1

• electrotehnica: 1
• prelucrari prin aschiere: 1

Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag detine si o cantina cu o

capacitate de 100 elevi pe serie, cu toate utilitatile si un internat cu
capacitatea de 300 locuri. Salile de clasa, cabinetele si laboratoarele sunt
dotate cu mobilier în stare corespunzatoare ce a fost achizitionat înainte de
1989, iar 22 sali de clasa au fost dotate în perioada 1997-2005, cu mobilier
nou, prin donatie de la organizatia „Rumänienhilfe” din localitatea
Schlotheim-Germania.

Grupul Scolar „Traian Grozavescu” Nadrag este dotat cu urmatoarele

echipamente:
• retea de calculatoare Pentium 4: 25 calculatoare, server, router,
imprimanta si scanner (prin program guvernamental)
• retea de calculatoare: server, 25 calculatoare, router, imprimanta (prin
Programul PHARE 2001)
• conectare la Internet cu o viteza de 128kbps, provider Artelecom,
pachet 64 plus
În cadrul atelierului scoala exista urmatoarele utilaje: masina de gaurit cu
coloana, masina de gaurit G25, polizor PD300, polizor PD500, aparat sudura
220V, aparat sudura 380V, strunguri paralele SN, masini de frezat universal,
masina de frezat FOP, raboteza, masina de rectificat, macara pivotanta,
masina de roluit tabla, forja electrica.
Prin Programul PHARE 2001-2003, atelierul scoala a fost dotat pana în
prezent cu urmatoarele echipamente: masina de taiat tevi, transformator
sudura, ferastrau transvarsal pentru lemn, masina de slefuit lemn, masina de
îndreptat lemn, masina de rindeluit /funguit lemn, ferastrau cu banda pentru
lemn, masina de frezat pt. lemn, masina de frezat prin copiere pt. lemn,
strung pentru lemn, ferastrau circular pentru furnir, masina de gaurit cu 6
axe, masini portabile specifice prelucrarii lemnului.

Numarul elevilor in anul scolar 2006/2007:

Total: 481
in invatamantul prescolar: 66
in invatamantul primar: 98
in invatamantul gimnazial: 107
liceu teoretic: 82
liceu tehnologic ruta directa: 77
clasele IX si X SAM: 37
in anul de completare: 14

Numarul absolventilor / 2007

- primar - 36
- gimnazial - 28
- liceal - 47

În scoala sunt organizate anual urmatoarele evenimente:

• Kangouru;
• Pregatire sanitara;
• Trafic rutier;
• Integrare europeana;
• Arhimede;
• Investitii;
• Întreceri scolare.

Viata

social-culturala

Viata culturala a comunei Nadrag nu este suficient dezvoltata, nu sunt identificate

obiceiuri populare mentinute de-a lungul timpului.

Institutii culturale:

- Camine culturale= 2: Nadrag si Crivina;

- Biblioteca comunala = 1: Nadrag.

Nadrag, biserica "Pogorarea Sf. Duh" 1900, 480 familii cu 1.300 credinciosi,
preot Mihai Mizun.
Baze sportive si de agrement:

- Sala de sport Grup Scolar „Traian Grozavescu“ Nadrag;

- Stadion = 1: Nadrag;

- Teren de sport = 1: Nadrag.

Biserici, manastiri si alte locase de cult:

- Parohia Catolica Nadrag (1850);

Biserica Catolica
Nadrag (1928);

Biserica ortodoxa
Nadrag (1900).
Biserica Baptista intemeiata in anul 1991 - 20 enoriasi

Rugi si alte manifestari cultural-religioase:

- Rugi în localitatile: Nadrag (Rusalii) si Crivina (8 septembrie).

Mediul

înconjurator

Spatii verzi
spatii verzi, terenuri sportive si de joaca – Parcul comunal , teren sport Aleea
Teiului, Teren sport si sala sport Grupul Scolar, locuri de joaca str. Otelarilor si
Crivina

În scopul evaluarii pulberilor aflate în aer, în judetul Timis s-au efectuat

masuratori de pulberi sedimentabile în mai multe localitatiValorile obtinute sunt
redate în tabelul de mai jos:
Pulberi sedimentabile în judetul Timis

Localitate Adresa Numar Numar Frecventa Valoarea Valoarea

determinari depasiri depasirilor maxima maxima
% mg/m2/luna % din
CMA
Nadrag Gradinitei 12 0 0 16,76 98,59

Cantitatea medie de deseuri produse 1440 mc/an

Poluarea cu metale grele

Metalele grele sunt prezente sub forma de cloruri si oxizi în compozitia
combustibililor . Concentratia de metale este de cateva ori mai mare in
carbune decat în petrol sau gaze naturale. Dupa arderea combustibililor
metalele grele sunt eliminate în mediul înconjurator prin gazele de ardere,
zgura si cenusa depozitate.
Emisiile de mercur inventariate în anul 2006 provin în proportie majoritara
din activitatea de incinerare a deseurilor.
Emisiile de cadmiu provin în principal din tratarea si depozitarea deseurilor si
din arderile industriei de prelucrare.

În privinta emisiilor de plumb, o contributie majora revine traficului rutier.

Administratie publica si locuinte

Administratia publica locala a comunei Nadrag este organizata si

functioneaza conform principiului autonomiei locale, legalitatii, eligibilitatii si
descentralizarii serviciilor publice. In aceste conditii, persoanele care
lucreaza aici sunt independente fata de cele centrale, rezolvand treburile
publice in ordinea si dupa principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Activitatea desfasurata in cadrul Primariei este asigurata dupa cum

urmeaza:

2 demnitari (primar, vice-primar)

10 functionari publici

9 persoane cu contract de munca

Toti functionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de

Centrele de Formare pentru Administratia Publica Locala.
Numar consilieri = 11

Departamente in cadrul primariei:

SECRETARIAT
CONTABILITATE
ASISTENTA SOCIALA
PROMOVARE LOCALA
URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI
AGRICOL
IMPOZITE SI TAXE
SERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIE COMUNALA
CULTURAL
SERVICIUL VOLUNTAR SIT. DE URGENTA

Numarul locuintelor la 31 decembrie 2006 = 1267

ordine publica

asigurarea linistii publice – protectie civila, stingerea incendiilor –

Postul de Politie Nadrag Serviciul Voluntar pentru Situatii de
Urgenta al Primariei Nadrag

Înfratiri, colaborari cu localitati din afara tarii:

- Colaborare cu localitatea „Schlotheim-Germania“;

- Propunere de înfratire cu localitatea „Castignano-Italia“.

Posibilitati de investitie în cadrul asezarii

foste blocuri, cladiri dezafectate, grajduri, balastiere,

puncte de prelucrare a materialelor de constructii, etc.

obiectiv numar proprietar Intra / extravilan facilitati

Halele fostei SC 8 hale SC intra □ Apa, electricitate,
Ciocanul SA Tehnocer canalizare, gaz,
SRL tel, acces auto

Posibilitati economice neexploatate

Ha de pasune, izlaz, fâneata etc. – Golul alpin din Varful Pades

PROIECTE IN CURS DR REALIZARE

Extindere retea de canalizare localitatea Nadrag

Retehnologizare statie de epurare Nadrag

Alimentare cu apa potabila sat Crivina

Modernizare centru civic

Modernizare drumuri comunale si strazi

Supraetajare cantina Grup Scolar Traian Grozavescu Nadrag

Construire imobil P + 4 cu spatii medicale si locuinte serviciu

Amenajare retea canalizare sat Crivina

ANALIZA SWOT ........................................

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru
identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare
a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati si
Amenintari.

• Asezarea geografica si cadrul natural

• Populatia si resursele umane
• Infrastructura
Puncte Tari • Economie
Puncte Slabe • Turism
Oportunitati • Educatie si Invatamant
Amenintari
• Cultura, Mass media si Sport
• Sanatate si Asistenta sociala
• Mediul înconjurator
• Administratie si locuinte
 Asezarea geografica si cadrul natural

• localizarea in apropierea granitelor cu Iugoslavia si Ungaria, in

zona de contact cu UE, la o distanta sub 700 km de 13 capitale
europene;
• Localitatea Nadrag se situeaza în sud – vestul României, în
partea de nord – est a judetului Timis, la poalele vârfului Pades
din muntii Poiana Ruscai
• Conditii geografice (climatice, hidro-geologice, pedologice)
foarte favorabile
Puncte Tari • Prezenta în apropiere a unor poli de atractie urbana – Lugoj,
Faget, Timisoara, cu impact pozitiv asupra schimburilor
comunitatii locale cu exteriorul (marfuri, educatie, locuri de
munca, etc.)
• Localitatea Nadrag se situeaza în zona forestiera a judetului
Timis
• Bune resurse de subsol - resurse mineralifere
• Retea hidrografica bogata in zona
• in zona localitatii Nadrag cel mai gros copac (ulm) din Europa
Puncte Slabe • Datorita asezarii sale pe vaii închise având punct terminus
vârful Pades localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lunga
perioada de vreme, fata de marile asezari ale Banatului si ale
tarii, iar distanta de 18 km pâna la statia din Gavojdia a facut ca
localitatea sa se dezvolte oarecum lent.
• Intreaga localitate este zona cu risc de producere a inundatiilor
• alternanta de ani secetosi si umezi
Oportunitati • Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate
dezvoltarii zonei
• Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de
parteneriat;
• Retrocedarea terenurilor agricole catre fostii proprietari,
proces care a relansat piata funciara în zona
• Încadrarea ariei geografice a comunei în aria de eligibilitate a
programului de finantare prin fonduri structurale al Uniunii
Europene
Amenintari • Uneori când sunt ploi puternice, torentiale de vara repezi si
abundente, îsi depaseste matca
 Populatia si resursele umane

Puncte Tari • grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale

intre cetateni;
• nivel ridicat de instruire, peste media pe tara;
• ponderea majoraa populatiei din grupa de varsta adulta
(20-60 ani) peste 50% din totalul populatiei;
• Numar relativ redus al inadaptatilor social
• Rata infractionalitatii extrem de scazuta.
• Existenta unor specialisti în domenii relativ variate de
activitate;
• Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor;
• Apropierea de Timisoara, Lugoj, Faget cu rol important în
satisfacerea nevoilor de asistenta medicala si sociala,
educatie, cultura
Puncte Slabe • bilant demografic general negativ;
• reproducere demografica simpla– atitudine denatalista;
• nivelul somajului peste media pe judet
• plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce
lene sociala;
• numar relative ridicat de personae cu varsta peste 65 ani
• Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si vârstnice
la schimbarile si provocarile lumii actuale, în general, si la
fenomenul mobilitatii
• Migartia populatiei calificate in tarile member UE pentru
obtinerea unui castig salarial mai bun
Oportunitati • mplicarea autoritatilor locale în problemele Comunitatii,
deschiderea la realizarea de parteneriate;
• Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu
initiativa ;
• Posibilitatea accesarii unor programe de finantare
guvernamentale, pentru crearea de noi locuri de munca
pentru someri;
• Atragerea investitorilor romani si straini in zona avand ca
rezultat crearea de noi locuri de munca
• Existenta unor spatii si cladiri, în conservare, posibil a fi
utilizate de catre întreprinzatori pentru demararea unor
afaceri locale;
Amenintari • Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere;
• Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea
acestora din viata activa;
 Infrastructura

Puncte Tari • Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea

telefoniei mobile.
• Sisteme de distributie a energiei electrice pe întreg teritoriul
comunei
• Retea de gaz metan in comuna
• Extindere si modernizare statie tratare apa potabila si retele
de distributie , localitatea Nadrag.
• Infrastructura corespunzatoare pentru exploatarea resurselor
de apa subterana (rezerva mare de apa potabila de foarte
buna calitate)
Puncte Slabe • Starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri
judetene si comunale, în interiorul satelor apartinatoare);
• Inexistenta unei autostrazi
• Lipsa unei centuri ocolitoare ale localitatilor, pentru traficul
greu si de tranzit
• dintr-un numar de 30 cismele stradale, mai sunt în
functiune doar 10
• Cresterea foarte mare a preturilor la terenuri atat cu destinatie
locuinte cat si cu destinatie investitii afaceri
• Lipsa unui plan urbanistic general reactualizat
Oportunitati • Programe guvernamentale pentru încurajarea initiativelor
locale în domeniul agricol
• Amenajare retea apa potabila sat Crivina
• Amenajare retea canalizare sat Crivina
• Aprobare proiect de continuare a schimbarii retelei de apa in
Nadrag
• Continuarea modernizarii strazilor – bordurare si asfaltare
Amenintari • Neutilizarea de catre comuna a resurselor financiare
disponibile prin programe ale Uniunii Europene
 Economia

Puncte Tari • Pozitie geo strategica – situarea în extremitatea vestica a tarii

• Este foarte apropiat de Timisoara, ceea ce poa te atrage usor
investitorii;
• Forta de munca calificata
• Activitatile economice de baza sunt: agricultura;comertul;
cresterea animalelor; servicii catre populatie.
• Pondere importanta a IMM-urilor în ocuparea fortei de munca
– in comuna exista peste 50 societati comerciale care au
sediul social sau punt de lucru in comuna
• Muntii Poiana Rusca (Nadrag, Tomesti, Fậrdea, etc.)
turismul reprezinta o oportunitate în aparitia si
dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice.
• Comuna Nadrag a beneficiat de statutul de zona
defavorizata, datorita restructurarii si lichidarii sectiei
Ciocanul, ceea ce a insemnat o scutire a impozitului pe
profit pentru intreprinzatori
• predominarea propietatii private asupra propietatii de stat
Puncte Slabe • Infrastructura necorespunzatoare, absenta retelei de
alimentare cu apa si a canalizarii
• Echipamente si tehnologii învechite
• Parcelarea terenului – productivitate scazuta
• lipsei diversitatii în gasirea unor oportunitati care sa
reprezinte baza unor initiative antreprenoriale
• resurselor financiare reduse ale antreprenorilor, care sa
contribuie la concretizarea în afaceri de succes
• Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile
• Management de calitate slaba si pregatirea antreprenoriala
scazuta
• Ponderea redusa a sectorului IMM-urilor în comuna si satele
apartinatoare
• Ponderea redusa a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în
domenii de vârf
• nu exista statie de alimentare cu carburanti desi este spatiu
disponibil;
• Lipsa unei planificari urbanistice coerente pentru crearea de
zone industriale, pentru a reduce coexistenta acestora cu
zone de locuinte si dotari sociale
• Lipsa centrelor de colectare a produselor agricole
• Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii
activitatilor economice
 • Infrastructura de circulatie slab dezvoltata-lipsa unor centuri
de ocolire pentru traficul greu si de tranzit
• Lipsa unei corelari între cererea si oferta de forta de munca si
învestitii reduse în resursele umane
• Existenta unor spatii de productie necorespunzatoare
cerintelor economiei de piata
• Inexistenta unui sistem stimulativ pentru înfiintarea IMM-
urilor în ramurile economice deficitare
• Gama redusa a serviciilor bancare pentru IMM-urile aflate în
afara comunei
• Lipsa unui sistem informational adecvat pentru obtinerea de
date necesare realizarii unor studii de piata pentru
diversificarea serviciilor si a activitatilor productive
• Ponderea redusa a firmelor care au introdus sisteme de
calitate ISO pentru produse si servicii
• Pondere redusa a activitatilor complementare agriculturii
(servicii, prelucrarea produselor agricole si animale, turism
rural) care conduce si la depopularea satelor
• Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti în domeniul
sanatatii si a învatamântului
• Slaba tendinta de asociere – in present nu exista asociatii
agricole
Oportunitati • Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi
accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii
Europene
• Infiintarea unui "Centru de incubare a afacerilor , coordonare ,
calificare si perfectionare profesionala Timis" in comuna
• Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru activitati
antreprenoriale
• Pârâurile de pe raza comunei permit amenajarea unor
baze piscicole, atât pentru pescuitul de agrement cât si
pentru cel industrial
• este necesar un centru educational de zi, exista spatiu
disponibil;
• turismul reprezinta o oportunitate în aparitia si
dezvoltarea IMM-urilor cu activitati turistice
• Disponibilitatea autoritatilor locale de a încheia relatii de
parteneriat cu investitorii locali si straini
• Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ
cu unitati teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara ti
strainatate
Amenintari • Lipsa de receptivitate ti flexibilitate a populatiei locale
cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu
de recuperate
• Reducerea ponderii populatiei active
• Continuarea migrarii populatiei catre alte zone mai dezvoltate
 si catre alte tari.
• Lipsa infrastructurii pentru a putea oferi servicii de calitate ,în
special în mediul rural – satele apartinatoare
• Servicii financiare bancare putin accesibile în mediul rural

Turism

Puncte Tari • Infrastructura rutiera (drumuri nationale si europene

modernizate si pozitia geografica favorizeaza dezvoltarea
turismului de recreere,de tranzit si de afaceri
• este singura localitate din judetul Timis usor
accesibila pentru agrementul montan
• dispune de cele mai bune drumuri de comunicatie
din imprejurimi spre toate directiile mai importante.
• populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa
• folclorul si traditiile culinare ale regiunii
• Natura în mare parte bine conservata si nepoluata
• Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie
internationala (engleza, germana, franceza) a locuitorilor si
ospitalitatea populatiei
• Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale
etnice, maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari
• Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-
servicii diversificate
• s-au refacut marcajele turistice Nadrag-Tincova si Fîrdea-
Cabana Capriorul.
• evenimente culturale traditionale
Puncte Slabe • Drumuri nemodernizate si infrastructura edilitara insuficienta
în zonele agro-turistice (retele de apa, canalizare si telefonie,
statii de epurare)
• Puncte de atractie turistica: intreaga zona are peisaje
splendide, insufficient exploatate din punct de vedere turistic
• Lipsa notiunilor de management, legislatie si a tehnicilor de
comunicarea celor implicati în turismul rural.
• amenajare peisagera deficitara
• numarul redus al pensiunilor cu specific agroturistic
• Lipsa informatiilor si a hartilor turistice
• Lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere
• Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic
• Lipsa de servicii de colectare a gunoiului în zonele rurale si
 turistice
• Lipsesc resursele umane specializate in domeniu
• mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie)
uzate fizic si moral, necorespunzatoare si numeric
insuficiente
• oferta slaba si nediversificata a souvenir-urilor
• grad scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare
moderne (carte de credit, virament prin internet)
Oportunitati • dezvoltarea cooperarii transfrontaliere în domeniul turismului,
în contextul realizarii Euro-Regiunii Dunare, Mures, Cris, Tisa
• abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica
regionala, proiecte comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 5
Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis)
• oportunitatea finantarii interne si externe a programelor în
care turismul este domeniu tinta
• existenta unor mesteri populari capabili sa transmita
cunostintele lor tinerilor
• Oportunitati investitionale: - în zonele montane, acoperite de
paduri, se pot amenaja centre de vânatoare, trasee forestiere,
circuite sportive, tabere, pensiuni
• se pot amenaja baze sportive între care centre de alpinism,
schi
• aparitia fondurilor structurale ale UE pentru promovarea
turismului
Amenintari • vecinatatea / concurenta zonelor cu potential turistic bine
dezvoltat si valorificat atat din judetul Timis cat si din judetele
invecinate
• pierderea traditiilor si obiceiurilor în zona rurala
• depopularea satelor si migrarea tinerilor la Timisoara sau in
tarile UE
• nerespectarea reglementarilor legale care are ca rezultat
afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic,
poluarea apelor

Educatie si Invatamant

Puncte Tari • Procent de scolarizare ridicat ( peste 80 % )

• Retea de invatamant general atat in comuna cat si in satul
Crivina
• Existenta invatamant liceal si atelier scoala pentru pregatirea
profesionala
 • Existenta de gradinite pentru copiii prescolari
• Implicarea administratiei locale in proiecte de modernizari /
reparatii scoli
Puncte Slabe • Nivelul scazut al salariilor în sistemul educational
• Dotari tehnico-sanitare precare
• Oferta de recalificare/reconversie profesionala este slab
dezvoltata, neexistand concurenta intre ofertantii de cursuri
de formare
• Nivelul scazut al salariilor în sistemul educational
• Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti în domeniul
învatamântului
• Lipsa unei gradinite cu program prelungit si program intensiv de
limba engleza
• Numar insuficient de personal didactic în mediul rural
• scoli au o infrastructura învechita
Oportunitati • cresterea calitatii invatamantului preuniversitar prin :
- descentralizare
- derularea unor parteneriate si a unor proiecte
educationale cu finantare interna si externa
- extinderea invatamantului particular
Amenintari • Pe fondul scaderii natalitatii si al îmbatrânirii populatiei,
scade continuu numarul de elevi
• Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile
universitare, fata de scoala in general
• Scaderea atractivitatii sistemului de învatamânt datorita
salariilor mici din acest sector
• legislatia in domeniu , in continua modificare
• mentinerea decalajelor intre performantele elevilor din mediul
urban si mediul rural

Cultura ,Mass media si Sport

Puncte Tari
• Mass- media dezvoltata pentru un mediu rural :

• 1 retea TV prin cablu

• Realizarea paginii web a primariei;

• Camine culturale unede se pot desfasura diferitele activitati

 culturale atat in Sanandrei cat si in sate
• Desfasurarea de activitati sportice prin existenta in localitate
de cluburi si asociatii sportive
Puncte Slabe • ipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si
centre de cultura
• Sprijinirea insuficienta a artei si culturii
• Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea si
restaurarea unor edificii
• Implicarea în prea mica masura a tinerilor în viata culturala
si artistica
• Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil
• implicare subiectiva a mass media în semnalizarea si
rezolvarea problemelor comunitatii
• lipsa unui ziar local de informare a cetatenilor
Oportunitati • Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si
dezvoltare a culturii si traditiilor
• Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii
• Promovarea internationala a traditiilor locale
• Promovarea de la vârste fragede a valorilor si traditiilor
• Organizarea de spectacole cu scop caritabil
• Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza
activitatile sportive, si cultural-artistice
• Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanta si sport
in general
Amenintari • Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea
civila
• Diminuarea în si mai mare masura a interesului tinerilor
pentru cultura, arta, traditii si sport
• Scaderea fondurilor pentru desfasurarea în conditii optime
a activitatii muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice,
cercurilor sportive etc.
• Salariile mici din cultura, sport, arta
• Promovarea culturii strazii in detrimentul culturii autentice
• Intensificare procesului de migratie a populatiei de la sat
la comuna si de la comuna in strainatate, fapt ce duce la
pierderea unei verigi importante in lantul cauzal al
transmiterii valorilor traditionale.

Sanatate si Asistenta sociala

Puncte Tari • Existenta dispensar medical uman in comuna si in fiecare
din satele apartinatoare
• Administratia piublica locala asigura fonduri si servicii
pentru protectie sociala
• Cresterea numarului de cabinete private si structuri
medicale cu dotari la standarde europene
• Initierea unui parteneriat între administratia publica si
ONG-uri pentru rezolvarea problemelor sociale
• Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare
pentru ameliorarea problemelor sociale
• Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca;
• implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea
serviciilor comunitare pentru copil si familie
Puncte Slabe • Centralizare excesiva – lipsa posibilitatii coordonarii
politicii de sanatate la nivel local ;
• Numar insuficient de personal medical în mediul rural
• Numarul ridicat al copiilor ocrotiti în sistem rezidential
• Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de
persoane defavorizate
• Nu exista un cabinet stomatologic la standarde europene
• Nu exista un cabinet medical veterinar
• Numar mare de pacienti pe medic
• Slaba dotare a cabinetelor si lipsa specialistilor
• Intretinere curenta nesatisfacatoare
• Implicarea insuficienta a societatii
• Lipsa unui centru de recuperare
• Slaba profilaxie
• Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri
extrabugetare
Oportunitati • Continuarea procesului de modernizare si
retehnologizarea unitatilor de profil existente
• Distribuirea mai eficienta a banilor proveniti de la CAS
• integrarea europeana înseamna si obligativitatea alinierii
la standarde sociale europene
• Dezvoltarea sistemului de asigurari private
• cresterea implicarii la nivel social mai ales din partea
tinerilor, prin incidenta noilor tehnologii (IT, Internet în
special) apar resurse suplimentare pentru comunicare,
eficientizare
• Legislatia actuala care implica direct si activ comunitatile
locale
• Orientarea politicilor la nivel judetean spre activitatile de
mentinerea în familia naturala a persoanelor cu handicap,
în nevoi;
• Crearea unei gamei de servicii specializate ,prin cerintele
 legislatiei, în functie de nevoile beneficiarilor (centre
rezidentiale, centre de zi, camine pentru persoane
varstnice, centre de criza, case de tip familial) ;
• Cresterea alocarea de resurse financiare prin sistemul de
stat pentru servicii de asistenta sociala;
• Crearea Observatorului social- subordonata Ministerului
Muncii, cu reprezentare la nivel judetean
• Incurajarea parteneriatelor public – privat in vederea
infiintarii de servicii alternative;
Amenintari • Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a
procesului de îmbatrânire a populatiei
• Cresterea numarului de îmbolnaviri datorate degradarii
factorilor de mediu
• Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti în
domeniul medical si social

Mediul înconjurator

Puncte Tari • Apa potabila de buna calitate în subteran

• Retea de învatamânt cu traditie, care pe parcursul anilor a
asigurat mare parte din cadrele tehnice în domeniul
protectiei mediului.
• Exisat amenajate spatii verzi si locuri de joaca pentru copii
• Existenta unei politici de dezvoltare euroregionale in
domeniul protectiei mediului
• Locuinte construite din materiale durabile
• Locuinte cu suprafete si grad de dotari peste media pe
tara
Puncte Slabe • Indice scazut de zona verde/locuitor
• Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor
• Insuficienta statiilor si instalatiilor de epurare pentru
procesarea integrala a debitelor de ape uzate provenite din
activitatile industriale, agrozootehnice sau din
gospodariile populatiei, cu repercusiuni ca: poluarea
apelor de suprafata, subterane, degradarea solului
• rampele de gunoi nu sunt corespunzatoare
• Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a
utiliza informatiile legate de mediu
• dintr-un numar de 30 cismele stradale, mai sunt în
 functiune doar 10
Oportunitati • Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor
neguvernamentale si a scolilor în programe comune de
educatie ecologica.
• infiintarea unui Serviciu public comunitar de
salubrizare
• Retehnologizare statie de epurare Nadrag
• este prevazuta construirea pe raza comunei a unei statii de
transfer a gunoaielor menajere.
• Incurajarea activitatilor economice in domeniul protectiei
mediului
Amenintari • Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen
lung daca nu se intervine la timp
• Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia
mediului (mai ales la nivelul populatiei adulte).
• Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990
• Poluarea solului de catre unii agenti Economici

Administratie si locuinte

Puncte Tari • Deschiderea administratiei actuale catre Investitii

• Investitii in construirea de locuinte sociale
• Realizarea unei campanii de curatenie anuala;
• Disponibilitatea administratiei locale de a oferi facilitati
pentru investitori strategici
• Cresterea numarului de constructii din comuna
Puncte • Slaba colaborarii între institutiile statului la elaborarea
Slabe strategiilor de dezvoltare
• Nu exista pana in prezent localitati infratite cu comuna
Nadrag, ci numai intentii de colaborare
• Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte
• Capacitate insuficienta de cofinantare a Proiectelor
• Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat
• Insuficienta implicare civica la nivelul comunitatii
• Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la
nivelul tuturor institutiilor publice ceea ce îngreuneaza
accesul la informatie
• Nu exista Birou de Consiliere pentru Cetateni - o cale
rapida de acces la informatii de interes cetatenesc”
 • Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul
institutiilor centrale ale statului
• Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu
handicap, în cele mai multe dintre institutiile si unitatile
orasului
• Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela
administratiei publice locale
• Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi ,
agroalimentare
• Existenta in zonele de locuit a unor functiuni
incompatibile cu locuirea
• Cresterea foarte mare a preturilor la terenuri atat cu
destinatie locuinte cat si cu destinatie investitii afaceri
Oportunitati • Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea
unor sisteme de management pe proiect la nivelul
administratiei publice locale.
• Colaborarea, în vederea eficientizarii procesului
administrativ, între administratia locala si unitatile
descentralizate ale ministerelor în teritoriu
• Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice
locale din tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte
comune
• Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea
unei autonomii locale reale
• Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea
problemelor comunitatilor sigrupurilor pe care le
reprezinta
• Sprijinul autoritatilor locale în construirea de locuinte, prin
alocarea de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea
parteneriatului publicprivat
Amenintari • Lipsa unei coordonari a actiunilor deatragere de investitori
straini
• Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor în problemele
comunitare
• Putere redusa a sectorului ONG de a asigura retele de
asistenta pentru categoriile defavorizate
OBIECTIVE
GENERALE

CONSIDERATII GENERALE

Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari rurale este determinata

semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in
structura populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea
comunitatii este substantial influientata de aplicarea unui management
adecvat si axat pe trei tinte principale : dezvoltarea infrastructurii si
asigurarea accesului la infrastructura, protectia mediului ambiant si
diminuarea saraciei. Totodata , dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont
de caracterul limitat al resurselor ( de capital uman, natural si financiar) ce
impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii ,
precum si de alocarea echilibrata a acestora.
Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent oportunitatea realizarii
unei investitii, nu numai in raport cu resursele sale financiare prezente, dar si
cu cele viitoare , precum si cu optiunile populatiei, astfel incat aceasta
autoritate sa incurajeze responsabilitatea comunitara si individuala, precum
si parteneriatul in realizarea unui proiect de dezvoltare locala.

Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Nadrag constau in:

• Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al

populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa,
canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport);

• Protectia mediului;

• Reducerea saraciei;

Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor

generale, comuna Nadrag isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea
fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniei rrome.
Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui
management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile,
planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor
face cu respectarea urmatoarelor principii:
• Dezvoltarea durabila , astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari
majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de
catre populatie si operatori economici;

• Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si

structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu
obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele
comunitatii;

• Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat;

• Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate

finanta;

• Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic

simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si
integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale
judetului si ale regiunii din care face parte;

• Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse

energetice, materiale , financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de
resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

• Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii

,respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in
sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in
considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

• Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele

de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de
planificare spatiala;

• Analiza capacitatii tehnice de executie;

• Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane;

• Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma

veniturilor fiscale obtinute;
• Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia ;
corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile
comunitatii;

• Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura

accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

• Protectia mediului;

• Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori

realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a
transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine
profituri viitoare;

• Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii ( informatii

topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de
urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Principiile de reabilitare a comunei Nadrag, potrivit planului de urbanism

general :

• Planificarea intregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel incat sa

cuprinda cladiri de locuit , cladiri cu destinatie comerciala, scoli si gradinite
,infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor;

• Spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta

rezidentilor;

• Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de

reducere a deseurilor;

• Comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

OBIECTIVE SPECIFICE
SI
PROIECTE IDENTIFICATE

1. INFRASTRUCTURA

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul

crt. proiectului

1. Îmbunatatirea calitatii drumurilor si a FNR UE, Refacerea

trotuarelor pe întreg teritoriul comunei BL, BJ, BS. drumurilor si
NADRAG si a satului Crivina trotuarelor in
comuna
NADRAG si in
satul Crivina

2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru FNR UE, Drumuri

vehicole cu tractiune animala si agricole in BL, BJ, BS. pentru
comuna NADRAG vehicole cu
tractiune
animala si
agricola in
comuna
NADRAG
3. Modernizarea intersectiilor comunei FNR UE, Modernizarea
NADRAG BL, BJ, BS intersectiilor
comunei
NADRAG
4. Modernizarea, reabilitarea si extinderea FNR UE, Modernizarea,
retelei de apa BL, BJ, BS. reabilitarea si
potabila, a retelei de canalizare menajera extinderea
si pluviala, depistarea legaturilor dintre retelei
sistemele de canalizare in comuna de apa
NADRAG si a satului Crivina potabila, a
retelei de
canalizare,
apa
menajera si
pluviala,
depistarea
legaturilor
dintre
sistemele de
canalizare in
comuna
NADRAG si a
satului
Crivina.

5. Pietruire strazi rurale si refacere poduri si FNR UE, Pietruire strazi

podete in comuna NADRAG si satului BL, BJ, BS. rurale si
Crivina refacere
poduri si
podete in
comuna
NADRAG si
satului Crivina

6. Reabilitare drum de legatura intre comuna FNR UE, Reabilitare

NADRAG si comunele Rusca Montana BL, BJ, BS. drum de
(Caras-Severin) si Luncani (Timis) prin legatura intre
virful Pades. comuna
NADRAG si
comunele
Rusca
Montana
(Caras-
Severin) si
Luncani
 (Timis) prin
virful Pades.

7. Reabilitare cladire extensie - Primarie FNR UE, PTE si dotari

NADRAG BL, BJ, BS.

8. Amenajarea unei zone, dotata cu utilitati FNR UE, Studiu de

pentru constructia de locuinte sociale BL, BJ, BS. prefezabilitate,
fezabilitate si
executie

9. Introducerea colectarii selective a FNR UE, Studiu de

deseurilor si BL, BJ, BS. fezabilitate cu
refolosirea acestora privire la
introducerea
selectiva a
deseurilor.
Introducerea
colectarii
selective
si refolosirea
deseurilor.

10. Amenajarea de parcuri, locuri de joaca FNR UE, Studii geo,

pentru copii si spatii verzi BL, BJ, BS. topo si dotari.

11. Amenajarea unui teren de sport in comuna FNR UE, Studii geo,
NADRAG BL, BJ, BS. topo si dotari

12. Construire sala de sport in localitatea FNR UE, Studiu de

Nadrag BL, BJ, BS prefezabilitate,
fezabilitate si
executie

12. Extindere Retea iluminat public FNR UE, Studii geo,

BL, BJ, BS. topo,
Studiu de
 fezabilitate,
PTE si dotari.
13. Constructia unei statii de epurare FNR UE, Studiu de
BL, BJ, BS. prefezabilitate,
fezabilitate si
executie.

14. Delimitarea perimetrului de protectie a FNR UE, Delimitarea

puturilor de captare a apei potabile si BL, BJ, BS. perimetrului
urmarirea sistematic a evolutiei cantitative de protectie a
si calitative a apei din comuna NADRAG si puturilor de
a satului Crivina captare a apei
potabile si
urmarirea
sistematic a
evolutiei
cantitative si
calitative a
apei din orasul
Recas si a
satului Crivina

15. Extindere sediu Unitate de pompieri. FNR UE, Studii geo,

BL, BJ, BS. topo,
Studiu de
fezabilitate,
PTE si dotari.

16. Modernizare si extindere a retelei de gaz FNR UE, Studii geo,

metan BL, BJ, BS. topo,
Studiu de
fezabilitate,
PTE si dotari.

17. Lucrari de regularizare a cursurilor de apa FNR UE, Lucrari de

Cornet si Pades BL, BJ, BS. amenajare a
cursurilor de
apa
2. MEDIUL DE AFACERI
Nr. Obiective specifice
crt.
1. Cresterea calitatii
managementului
întreprinderilor mici si
mijlocii
2. Sprijinirea firmelor locale
în asigurarea resurselor
umane si
asigurarea pietelor de
desfacere pentru
produsele fabricate.
3. Retehnologizarea
societatilor
comerciale
Finantare Titlul proiectului
FNR UE, Cursuri de perfectionare
BL, BJ, pentru conducerea firmelor
BS. mici si mijlocii:
management marketing
finantarea întreprinderilor.
FNR UE, Crearea unui birou care sa
BL, BJ, dispunã de o baza de date cu
BS. expozitiile care urmeaza sa fie
organizate.
Sprijinirea participarii firmelor
la expozitii si târguri.
Înfiintarea unei societati
comerciale pentru recrutarea si
instruirea fortei de
munca.
Crearea unui birou care se
ocupa cu monitorizarea
posibilitatilor de atragere de
capital (fonduri
nerambursabile, credite
preferentiale).
Crearea unui birou unic pentru
antreprenorii la inceput de
drum.
FNR UE, Credite de investitii.
BL, BJ, Încurajarea retehnologizarii
BS. prin acordarea de facilitati de
catre Primarie la impozitele si
taxele locale pe o anumita
perioada de timp.
Retehnologizarea propriu-zisa
a firmelor.
Retehnologizarea prin
programe din fonduri
nationale.
4. Dezvoltarea sectorului de FNR UE, Dezvoltarea sectorului de
servicii pentru a raspunde BL, BJ, BS servicii pentru a raspunde
nevoilor comunitatii nevoilor comunitatii
5. Informarea si stimularea FNR UE, Implementarea sistemelor de
implementarii sistemelor BL, BJ, BS calitate ISO si HCCP pentru
de calitate ISO, HCCP produse si servicii.
pentru produse si servicii

6. Atragerea investitorilor FNR UE, Crearea unui parc industrial in

locali si straini prin crearea BL, BJ, BS comuna NADRAG
unui Parc Industrial in
comuna NADRAG

3. AGRICULTURA, SILVICUTURA SI INDUSTRIE ALIMENTAR

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.

1. Evaluarea suprafetelor FNR UE, BL, Evaluarea

agricole, crearea categoriilor BJ, BS. complexa a
calitative de soluri locale, suprafetelor
crearea planului de agricole din
exploatare a suprafetelor Iecea Mare
agricole, folosirea mai (fertilitate,
eficienta a suprafetelor nivelul
agricole. poluarii,caracteri
sticile
ecologice, etc).
Îmbunatatirea
efectivelor de
animale,
eficientizarea
activitatilor
agricole

2. Asigurarea conditiilor pentru FNR UE, BL, Dezvoltarea

crearea unor activitati BJ, BS. infrastructurii
 rentabile în agricultura. agricole din
comuna Iecea
Mare (grajduri,
adapatoare,
etc.)
Sprijinirea
economiei
autohtone (mai
ales a industriei
alimentare) prin
acordarea unor
subventii,
sprijinirea
cheltuielilor de
închiriere.
Alcatuire stand
pentru
producatorii
locali.

3. Punerea în folosinta a FNR UE, BL, Crearea unei

terenurilor neagricole, BJ, BS. zone de
scoase de sub exploat. agrement
Agricole prin extinderea
intravilanului localitatii
Nadrag cu 3 km spre Crivina

4. Constructie si amenajare FNR UE, BL, Constructie si

parc auto pentru utilajele BJ, BS. amenajare parc
Primariei comunei NADRAG auto pentru
utilajele
Primariei
comunei
NADRAG

5. Sprijin si consultanta FNR UE, BL, Organizarea

profesionala pentru BJ, BS. unor cursuri în
întreprinzatori agricoli. domeniul
 Sprijinirea inovatiilor. agriculturii -
cresterea
animalelor
- cultura
plantelor (cartofi
si plante
furajere).
Crearea unui
centru de
calificare a
produselor si a
alimentelor
ecologice
(bioalimente).

6. Îmbunatatirea calitatii FNR UE, BL, Dezvoltarea

produselor agricole. BJ, BS. parteneriatelor
formate între
producatori si
prelucratori
- organizarea
unor întâlniri
profesionale
- organizarea
seminariilor
- prezentarea
cât mai larga a
valorilor
naturale
- promovarea
metodelor
bioculturale

7. Dezvoltarea IMM-urilor FNR UE, BL, IMM – uri

în industria alimentara si BJ, BS. competitive
comert

8. Crearea si dezvoltarea unor FNR UE, BL, Infiintarea

centre de colectare a BJ, BS. centrelor de
legumelor si fructelor si colectare
conectarea acestora la legume-fructe –
 retele regionale de productie piete
si distributie – piete agroalimentare
agroalimentare
9. Sprijin pentru imbunatatirea FNR UE, BL, Sprijin pentru
ambalarii si etichetarii BJ, BS. inbunatatirea
produselor agricole. ambalarii si
etichetarii
produselor
agricole.
10. Sprijin in dezvoltarea, FNR UE, BL, Sprijin in
protejarea si valorificarea BJ, BS. dezvoltarea,
produselor locale (local protejarea si
branding). valorificarea
produselor
locale (local
branding).
11. Sprijin pentru ridicarea FNR UE, BL, Dezvoltarea
productiei micilor producatori BJ, BS. micilor
producatori

4. DEMOGRAFIE SI SANATATE PUBLICA

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul

crt. proiectului

1. Cresterea calitatii vietii FNR UE, BL, Traininguri

BJ, BS. cu tema
modalitatilor
de petrecere
a timpului
liber.

2. Cresterea sperantei de FNR UE, BL, BJ, Training cu

viata. BS. tema
afectiunilor
produse de
stres.
 Training cu
tema vietii
sanatoase
Prezentari
despre
efectele
negative ale
fumatului,
consumul de
alcool si
droguri
Prezentari
despre
igiena.
Prezentari pe
tema
îmbolnavirilor
virale.

3. Crearea unor noi locuri de FNR UE, BL, BJ, Training cu

munca. BS. tema
atragerii
investitorilor
straini.
Training de
marketing si
strategii de
Vânzari
Training de
programe.
Training de
atragere a
fondurilor.
Training de
scriere a
proiectelor.

4. Fiecarui cetatean al comunei FNR UE, BL, BJ, Program de

trebuie sa i se ofere BS. instruire si de
posibilitatea de a desfasura o orientare
activitate, având în vedere profesionala.
posibilitatile fizice si Studiu
 intelectuale ale fiecarei privind
persoane aflata în dificultate. calitatea vietii
în
comunitate.

5. Reabilitarea, extinderea si FNR UE, BL, BJ, Reabilitarea,

dotarea dispensarelor BS. extinderea si
necesare comunei si a satului dotarea
Crivina dispensarelor
necesare
comunei si a
satului
Crivina

6. Constructie, amenajare si FNR UE, BL, BJ, Constructie,

dotare policlinica in comuna BS. amenajare si
NADRAG dotare
policlinica in
comuna
NADRAG

5. INVATAMINT - EDUCATIE

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.

1. Reabilitarea, extinderea si Fonduri Studiu de

modernizarea scolilor din comuna Nerambursabile fezabilitate,
Nadrag si in satul Crivina UE, Proiect tehnic
buget local, de
judetean si de executie si
stat dotare
(FNR, BL, BJ, scoala
BS)
2. Construirea unei scoli noi la Nadrag FR, FNR, Constructie
BL,BJ,BS scoala noua la
Nadrag

3. Achizitionare centrale FR, FNR, Achizitionare

termice pentru scolile modernizate BL,BJ,BS centrale
si noi construite termice

3. Reabilitare, extindere si FNR UE, Studiu de

modernizare gradinite BL,BJ,BS fezabilitate,
Proiect tehnic
de executie si
dotare
gradinite.

4. Programe de formare si instruire in FNR UE, Programe de

domeniul: BL,BJ,BS formare si
- managementul productiei si instruire
valorificarii in domeniul agricol
- managementul turistic
- managementul cultural,
prestari servicii, utilizarea
tehnologiei informationale,
industrie alimentara,
asigurarea calitatii

6. SOCIAL

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.

1. Centru de zi pentru elevii FNR UE, BL, Cresterea

proveniti din familiile BJ, BS. numarului copiilor
sarace si familiile de rromi. rromi care
frecventeaza
institutiile de
 învatamânt
prescolar si
scolar.
Asigurarea
participarii
tuturor copiilor,
proveniti din
familii
dezavantajate la
educatie la vârsta
prescrisa de lege
si fara
discriminari.

2. Înfiintarea unui centru de FNR UE, BL, BJ, Centru de

permanenta pentru persoane BS. permananta
de vârsta a III-a. pentru
batrâni.

3. Centrul de consiliere a FNR UE, BL, BJ, Centrul de

persoanelor abuzate BS. consiliere a
persoanelor
abuzate

4. Unitate medico-sociala FNR UE, BL, BJ, Oferirea unor

BS. servicii medicale
în sistem integrat.

5. Ajutorul acordat persoanelor si FNR UE, BL, BJ, Îmbunatatirea

familiilor care nu îsi pot asigura BS. serviciilor publice
singure cele necesare unui trai de asistenta
decent trebuie sa se bazeze sociala.
pe un sistem bine stabilit si Training pentru
bazat pe profesionalism. functionari
publici.

6. Reducerea la minimum posibil FNR UE, BL, BJ, Studiu privind

al numarului copiilor BS. valorile acceptate
institutionalizati de familiile din
localitate.
Program de
constientizare a
 valorilor umane
de baza.

7. Extinderea retelei de ajutor FNR UE, BL, BJ, Asistenta

social acordat persoanelor în BS. medicala si
vârsta, care necesita îngrijire sociala la
la domiciliu domiciliu pentru
persoane în
vârsta.

7. OBIECTIVE CULTURALE

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.

1. Modernizarea, reabilitarea si extinderea FNR Reabilitarea si

caminului cultural UE, BL, extinderea
din comuna Nadrag si in satul Crivina. BJ, BS. caminului cultural
din Nadrag si in
satul Crivina.
2. Programe culturale FNR UE, Ruga de la Crivina
reprezentative. BL, BJ,
BS.

3. Extindere si modernizare biblioteca FNR UE, Achizitie de carti,

BL, BJ, dotare cu
BS. calculatoare,
modernizarea
spatiului alocat.

4. Editarea unui ziar local FNR UE, Editarea unui ziar

BL, BJ, local
BS.

6. Crearea de centre de tineret pentru FNR UE, Centre de tineret

petrecerea timpului liber BL, BJ, pentru recreere.
BS.
8. CULTE

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.

1. Amenajarea cimitirelor FNR Extinderea cimitirului si

de pe teritoriul comunei si a UE, BL, împrejmuirea acestuia
satului Crivina BJ, BS.

2. Constructie casa mortuara in FNR UE, Studiu de fezabilitate si

comuna NADRAG si in satul BL, BJ, de executie.
Crivina BS.

3. Dezvoltarea si întarirea FNR UE, Comisie mixta privind

relatiilor de parteneriat dintre BL, BJ, actiunile
biserici,prin programe comune BS. caritabile crestine.
religioase si caritabile.

4. Reabilitarea lacaselor de cult FNR UE, Reabilitarea lacaselor de

BL, BJ, cult
BS.

9. SPORT

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.
1. Construirea unei sali de
sport, cu utilitatile aferente in
comuna NADRAG
2. Construirea pina in anul 2013
a unui centru sportiv modern,
compus din:
- sala sporturilor
- piscine
- teren de fotbal, tenis,
baschet, volei si handbal
3. Reabilitare, amenajare si
modernizare baza sportiva
FNR UE, Studii geo, topo,
BL,BJ,BS Studiu de
fezabilitate, PTE si
dotari
FNR UE, Studii geo, topo,
BL,BJ,BS Studiu de
fezabilitate, PTE si
dotari
FNR UE, Studii geo, topo,
BL,BJ,BS Studiu de
fezabilitate, PTE si
dotari

10. ADMINISTRATIE PUBLICA

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

crt.

1. Achizitie calculatoare, FNR UE, BL, Informatizare A.P.L.

imprimante si diverse soft-uri. BJ, BS.

2. Infochiosc (1-2 aparate) FNR UE, BL, Acces la informatii

BJ, BS. publice

3. Extindere retea calculatoare FNR UE, BL, Extindere retea

BJ, BS. calculatoare

4. Birou de consiliere cetateni. FNR UE, BL, Birou de consiliere

BJ, BS. cetateni.

5. Birou pentru promovarea FNR UE, BL, Birou pentru

dezvoltarii rurale. BJ, BS. promovarea dezvoltarii
rurale.
6. Infiintarea unui centru de FNR UE, BL, Centrul resurse ONG
resurse ONG BJ, BS.

7. Realizarea centrului civic al FNR UE, BL, Centrul civic comunei

comunei NADRAG BJ, BS. NADRAG

8. Construire, amenajare si FNR UE, BL, Sediul evidenta

dotare sediu de evidenta BJ, BS. populatiei
populatiei
9. Elaborarea unui plan FNR UE, BL, Plan urbanistic general
urbanistic general actualizat BJ, BS.

11. TURISM

Nr. Obiective specifice Finantare Titlul

crt. proiectului

1. Construirea unei piste pentru roleri FNR UE, Studiu de

BL, BJ, BS. fezabilitate,
executie si
dotari
2. Elaborarea si implementarea unor FNR UE, BL, Centrul
programe turistice integrale BJ, BS. olimpic
pentru
crearea unor
evenimente
sportive,
tabere pentru
sportivi si
profesionisti
(retea, apa,
canalizare,
 reconstructia
drumului,
energie
electrica,
piscina,
hotel,
camping,
alei, spatii
agrement,
crearea unui
habitat
adecvat
pentru fauna
si flora,
crearea
zonelor de
protectie si
construirea
unei parcari)
3. Promovarea turismului cultural, istoric, FNR UE, BL, Expozitii si
balnear si de agrement BJ, BS. conferinte
Asistenta si instruire personal turistice,
instruire
personal
turistic,
asistenta de
specialitate,
schim de
experienta.
4. Promovarea comunei Nadrag prin FNR UE, BL, Elaborarea
amenajarea unei partii de schi si BJ, BS. unei strategii
telescaun de
promovare si
de marketing.
5. Dezvoltarea turismului scolar prin FNR UE, BL, Construirea,
reabilitarea taberei scolare existenta si BJ, BS. modernizarea
construirea de noi tabere si reabilitarea
de tabere
6. Implementarea si dezvoltarea FNR UE, BL, Dezvoltarea
agroturismului si a turismului ecologic BJ, BS. turismului
ecologic
7. Infiintarea pistelor pentru biciclete FNR UE, BL, Piste pentru
 BJ, BS. biciclete

8. Amenajare complex turistic in zona FNR UE, BL, Complex

virfului Pades (gol alpin), (unitati de BJ, BS. turistic
cazare, pirtie de schi, telescaun,
infrastructura si utilitati)
9. Construirea si amenajarea unui lac de FNR UE, BL, Construire
acumulare pe piriul Cornet in scopul BJ, BS. lac de
producerii de energie electrica pentru a acumulare
deservi zonele turistice si de agrement
10. Amenajare traseu de promenada, FNR UE, BL, Amenajare
strada Aleea Teiului – Aleea Bradului BJ, BS. traseu
promenada
Propunere de proiect 01

Titlul proiectului Extinderea alimentarii cu apa si

introducerea canalizarii

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag

Obiectiv Asigurarea cu apa potabila si de

buna calitate a locuitorilor

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2

Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR
axis 2,3,4

Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale a
alimentarii cu apa si canalizarii
Analiza nivelului serviciilor
Plan urban
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea alimentarii cu apa si

canalizare a localitatii
Îmbunatatirea nivelului serviciilor
Îmbunatatirea accesibilitatii
Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin
asigurarea apei potabile de buna
calitate
Dezvoltarea unei retele de
canalizare necesare comunei

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Asociatii intercomunitare
Agentia de dezvoltare rurala
Experti în domeniul apei
Propunere de proiect 02

Titlul proiectului Refacerea drumurilor si trotuarelor

din comuna

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag

Obiectiv Inbunatatirea calitatii drumurilor si

trotuarelor pe intreg teritoriul
comunei

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2

Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR
axis 2,3,4

Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale a
drumurilor si trotuarelor
Plan rural
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea calitatii drumurilor si

a trotuarelor
Îmbunatatirea accesibilitatii in
comuna
Rezultat Îmbunatatirea drumurilor si
trotarelor in vederea cresterii
posibilitatilor de circulatie cu
mijloace de transport si pietonal
Dezvoltarea unei retele de drumuri
si trotuare necesare comunei

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Agentia de dezvoltare rurala
Experti în domeniul drumurilor
Propunere de proiect 03

Titlul proiectului Introducerea colectarii selective a

deseurilor si refolosirea acestora

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag

Obiectiv Inbunatatirea calitatii vietii din punct

de vedere al mediului comunei

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2

Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR
axis 2,3,4

Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale pentru
colectarea deseurilor si refolosirea
lor
Plan de mediu
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea calitatii vietii prin

reducerea poluarii
Îmbunatatirea calitatii mediului
inconjurator.
Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin
reducerea poluarii si cresterea
calitatii mediului inconjurator
Construirea unei rampe de
colectare a deseurilor

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
 Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Agentia de mediu
Experti în domeniul mediului
Propunere de proiect 04

Titlul proiectului One-stop shop pentru antreprenorii

aflati la inceput de drum

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Crearea unui birou unic pentru

sprijinirea antreprenorilor aflati la
inceput de drum din comuna
Nadrag.

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 2.2

Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii
Dezvoltarea regionala
(axa POR 1, 4)

Resurse
Intrare Serviciile economice ale comunei
Analiza procedurilor legate de
înfiintarea afacerilor
Analiza nevoilor pentru înfiintarea
afacerilor
Expertiza privind dezvoltarea
afacerilor

Iesire serviciu integrat pentru înfiintarea

unei afaceri
consolidarea sprijinului pentru
tinerii aflati la început de drum
integrarea procedurilor
transparenta procedurilor
intensificarea schimbului de
experienta
evaluarea unor noi idei de afaceri
Rezultat o economie mai competitiva
 promovarea dezvoltarii afacerilor
o comuna mai dinamica
consolidarea profilului comunei

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Finantare locala
Finantare privata
Fonduri nationale
Finantare proprie

Potentiali parteneri
OTIMMC
Camera de comert
birourile de înregistrare
institutii financiare
ministerele respective
Agentia de dezvoltare regionala
Propunere de proiect 05

Titlul proiectului Crearea si dezvoltarea unor centre de

colectare a legumelor si fructelor si
conectarea acestora la retele regionale
de productie si distributie

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag

Obiectiv Inbunatatirea posibilitatilor de

comercializare a legumelor si
fructelor din productie proprie

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2

Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR
axis 2,3,4

Resurse
Intrare Analiza situatiei actuale a
posibilitatilor de comercializare a
productiei proprii din gospodariile
comunei
Plan rural
Echipa proiectului
Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea posibilitatilor de

conectare la retelele regionale de
productie si distributie
Îmbunatatirea promovarii
produselor din productie proprie
Rezultat Centrele infiintate asigura
colectarea legumelor si fructelor din
productie proprie.
Dezvoltarea unei retele de
 comercializare a produselor.

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri nationale
Fonduri judetene
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Consiliul local
Consiliul judetean
Agentia de dezvoltare rurala
Experti în domeniul agricol
APIA
Camera de comert
Propunere de proiect 06

Titlul proiectului Birou pentru promovarea

dezvoltarii proiectelor in mediul
rural

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Crearea unui birou specializat

pentru promovarea programelor si
proiectelor pentru dezvoltarea
locala din fonduri nerambursabile
nationale si UE.

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 4
Referire la fondurile structurale Dezvoltarea administrativa POR
axis 4, OP 4

Resurse
Intrare Programe de dezvoltare locala
Proiecte de dezvoltare locala
Departamentul UE al comunei
Planul de dezvoltare al comunei
Strategia de dezvoltare locala
Plan urban
Plan de mobilitate
Plan de patrimoniu
Planul de mediu al comunei
Iesire Înfiintarea unui birou specializat
pentru promovarea programelor si
proiectelor .
Rezultat Cresterea constientizarii
cetatenilor comunei despre
programelor si proiectelor UE de
dezvoltare locala
Utilizarea eficienta a fondurilor
europene si nationale.
Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri locale
Fonduri private
Fonduri judetene
Fonduri nationale.
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Agentii de consultanta
Agentii de marketing
ONG-uri
Administratia locala
Agentii de inginerie
Organizatii ce se ocupa de
patrimoniu
Camera de comert
OTIMMC
Propunere de proiect 07

Titlul proiectului Biroul de consiliere cetateni

– Un instrument de comunicare
in interiorul comunei Nadrag

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Îmbunatatirea comunicatiei publice

de la si catre cetateni.

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 4
Referire la fondurile structurale - Dezvoltare administrativa POR
axis 4, OP 4

Resurse
Intrare Plan de comunicatii
Definirea produselor de
comunicatie
Tehnologie
Experti în comunicatii si echipe de
comunicatie
Iesire Îmbunatatirea comunicatiei dintre
consiliul local si populatia locala
Rezultat Îmbunatatirea imaginii comunei
Îmbunatatirea calitatii vietii
O comunicare mai directa între
consiliul local si populatie

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare
Fonduri structurale
Fonduri nationale
Fonduri private si sponsorizari
 Fonduri locale
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Camera de comert
Media locala
Universitatea Timisoara
Experti în comunicatii
Propunere de proiect 08

Titlul proiectului Îmbunatatirea infrastructurii

locurilor de joaca si a spatiilor verzi

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Amenajarea de parcuri si spatii

verzi.

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 2.4

Referire la fondurile structurale
Dezvoltarea regionala
Dezvoltarea infrastructurii
Îmbunatatirea competitivitatii
economice
Axa POR 1,4

Resurse
Intrare Un plan de dezvoltare recreationala
pentru copiii din comuna.
Evaluarea infrastructurii
recreationale pentru copiii din
Nadrag.
Evaluarea nevoilor de recreere a
copiilor din Nadrag
Plan de dezvoltare economica
Plan de investitii, legat de cerintele
calitative
Plan de urbanism
- Plan de dezvoltare a
comunei.
Iesire Îmbunatatirea calitativa si
cantitativa a ofertei infrastructurii
locurilor de joaca pentru copii
o participare sociala mai buna la
activitatile comune
o mai buna socializare
un plan de actiune în vederea
cresterii ofertei de locuri de joaca si
 infrastructura
Rezultat cresterea atractivitatii comunei
Nadrag.
consolidarea profilului social si
economic al comunei Nadrag
cresterea calitatatii vietii în comuna
stimuleaza coeziunea sociala în
comuna.

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Cofinantare
Finantare locala
Finantare judeteana
Finantare nationala
Finantare proprie

Potentiali parteneri
Agentia de dezvoltare
Administratia locala
Departamentul de planuri de
urbanism, serviciile de siguranta si
securitate
Organizatiile sportive din comuna
ONG
Propunere de proiect 09

Titlul proiectului Socializarea persoanelor

vârstnice

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Grija activa pentru persoanele

vârstnice dar sanatoase, în special
crearea de cluburi

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 3.3

Referire la fondurile structurale

Resurse
Intrare - spatii disponibile detinute de
primarie;
- carti de la bibliotecile existente;
- sponsorizari constând în mâncare
usoara / uscata si bauturi
nealcoolice (de la restaurante mari
sau companiile puternice de
catering);
- liste de persoane batrâne, dar
sanatoase de la preoti si invitatii;
Iesire - cluburi pentru vârstnici
Rezultat În unele activitati persoanele
vârstnice pot ajuta comunitatea sau
alte persoane vârstnice.

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Bugetul local + sponsorizari
Finantare proprie
Potentiali parteneri - potentialul si expertiza ONG-
urilor existente deja implicate în
îngrijirea persoanelor vârstnice,
dar bolnave.
- organizatii studentesti (punând
la dispozitie bibliotecari, chelneri,
etc.)
- bisericile ortodoxe si catolice.
Propunere de proiect 010

Titlul proiectului Crearea unui centru de training

pentru promovarea turismului

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Crearea unui centru de specializare

pentru promovarea turismului in
comuna Nadrag

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 2.3

Referire la fondurile structurale - Dezvoltarea capitalului uman
- Îmbunatatirea competitivitatii
economice (ROP Axis 4/ OP
4)

Resurse
Intrare - Plan de dezvoltare a
turismului
- Plan de mobilitate
- Evaluarea mediului
- Grup de comunicare si
experti lingvistici
- Centru profesional de
specializare
Iesire - Înfiintarea unui centru de
specializare
- Definirea unui pachet de
specializari având ca tema
promovarea turismului si
orientarea asupra clientului
Rezultat - O mai buna calitate a
serviciilor
- Mai multa concentrare asupra
clientilor si turistilor
 - Mai multi furnizori de servicii
profesionale pentru potentialii
turisti
- O mai buna cunoastere a
limbilor straine

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare - fonduri structurale
- bugetul local
- finantari private
- împrumuturi bancare
Finantare proprie

Potentiali parteneri
- primaria Nadrag
- furnizori de servicii turistice
- centrul de specializare
- centrul de perfectionare
lingvistica
- camera de comert
- Organizatia hotelurilor,
restaurantelor si barurilor
- Organizatia taximetristilor
Propunere de proiect 011

Titlul proiectului
Plan de dezvoltare turistica

Potential leader al proiectului Comuna Nadrag

Obiectiv Elaborarea unui studiu, având în

vedere potentialul turistic local si
regional si a unui plan de actiune
adecvat.

Durata proiectului 1 an

Referire la tema 2.3

Referire la fondurile structurale - Îmbunatatirea competitivitatii
economice (ROP – Axis
4/Axis 5 + OP 2)
- Dezvoltarea capitalului uman

Resurse
Intrare - Plan de dezvoltare socio-
economica
- Analiza sectorului turismului
- SWOT pentru sectorul
turismului
- Analiza valorilor turistice din
Nadrag
- Analiza potentialului de
dezvoltare turistica
Iesire - Plan de dezvoltare turistica
- Plan de actiune pentru
dezvoltarea turismului
Rezultat - Îmbunatatirea calitatii
turismului
- Consolidarea legaturii dintre
turism si dezvoltarea socio-
economica
 - Îmbunatatirea imaginii
municipiului Iasi
- Principii pentru consolidarea
sectorului turismului

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare - fonduri structurale
- bugetul local
- împrumuturi bancare
Finantare proprie

Potentiali parteneri
- Consiliul Judetean Timis
- Sindicatul hotelurilor,
restaurantelor si barurilor
- Parteneri sociali
- Administratorii patrimoniului
- Administratia comunei
Propunere de proiect 012

Titlul proiectului Analiza impactului dezvoltarii

turismului asupra dezvoltarii
locale si regionale

Potential leader al proiectului Primaria comunei Nadrag

Obiectiv Analiza impactului dezvoltarii

turismului asupra potentialului de
dezvoltare locala si regionala.

Durata proiectului 2 ani

Referire la tema 2.3

Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii
economice ROP axis 4

Resurse
Intrare - Analiza sectorului turistic în
Timis si în regiune
- Analiza sectorului economic
în Timis si în regiune
- Strategia de dezvoltare locala
si regionala
- Strategia de dezvoltare
turistica
- Echipa proiectului
- Consultanta si experti
Iesire - Analiza impactului socio-
economic al turismului asupra
dezvoltarii locale
- Analiza impactului socio-
economic al turismului asupra
dezvoltarii regionale
- Definirea strategiei pentru
consolidarea dezvoltarii
locale si regionale prin
dezvoltarea turismului
Rezultat - Viziune privind impactul
turismului asupra dezvoltarii
locale si regionale viitoare
- Identificarea sistemului de
monitorizare privind acest
impact

Resurse financiare
Buget indicativ
Surse de finantare Fonduri structurale
Fonduri private
Fonduri locale
Finantare proprie

Potentiali parteneri
- Consultanta si experti
- Agentia de dezvoltare
economica (locala si
regionala)
- Agentia de dezvoltare
turistica
- Camera de Comert