Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 1
Memoriu justificativ
MATERIA PRIMA
CONDITII DE CALITATE
Tomatele destinate fabricarii concentratelor trebuie sa corespunda conditiilor STAS 1421-81,
la calitatea unica, adica tomate nesortate pe marimi, care trebuie sa indeplineasca conditiile de
calitate pentru calitatea 1 si 2, exclusiv indicatorul referitor la dimensiunea legumelor.
Pentru a se obtine produse finite corespunzatoare, in conditii eficiente, cerintele tehnologice
de baza, ce se impun pentru tomate destinate concentratelor sunt urmatoarele:
Substanta uscata solubila ridicata la 4,5 grade refractometrice, care asigura un consum
redus de materie prima si utilitati (abur, apa, energie electrica) precum si un randament
sporit al instalatiilor de concentrare.
Continutul redus de celuloza, cuprins intre 0,3-0,7% prin care se realizeaza un procent
redus de deseuri si randament ridicat la concentrare, evitindu-se formarea de crustra pe
suprafetele de incalzire
Raportul intre cantitatea de acizi si zahar trebuie sa fie cuprinse intre 0,1-0,2
Culoarea tomatelor trebuie sa fie rosie intensa, fara portiuni de culoare verde, pentru a se
realiza produse finite corespunzatoareca aspect si gust
Tomatele trebuie sa fie sanatoase, fara fisuri, cu suprafata netreda. Fara smne de
fermentare sau mucegaire
gustul specific fiecarei specii subspecii si soi este determinat de continutul legumelor
in unii componenti chimici ca: zaharurile, acizii orgaici, polifenolietc.;
Calitatea legumelor este, de asemenea, mult dictata de soi, dar si de cnditiile pedoclimatice
si agrotehnice aplicate in timpul cresterii si dezvoltarii lor.
O importanta deosebita trebuie sa se acorde calitatii tehnologice inca din momentul
recoltarii, deoarece aceasta faza influenteaza asupra calitatii legumelor mai ales prin momentul si
modul executarii ei.
Gradul de maturare se defineste prin anumite proprietati ca: marime, culoare, tarie, gust,
aroma, etc., pe care trebuie sa le prezinte legumele, precum si un anumit raport intre contiutul de
apa si substanta uscata si intre componentii acesteia.
In mod frecvent, recoltarea legumelor se face la diferite grade de maturare, in functie de
utilizarea lor.
marimea este redata prin masa, dimensiuni sau volum; introducerea in procedeul
tehnologic a unor materii prime uniforme ca marime, permite prelucrarea mecanizata si
obtinerea unor produse finite de calitate buna si constanta;
masa se exprima in grame, kilograme sau prin numarul de bucati, care intra intr-un
kilogram;
caldura specifica reprezinta cantitatea de caldura sau de frig, necesara pentru ridicarea
sau coborarea temperaturii cu un grad celsius a unitatii de masa de leguma;
temperatura de inghet reprezinta punctul de la care apa libera din legume trece in stare
solida (variaza intre -0,5 si -0,4 0C);
MATERIALE AUXILIARE
La fabricarea concentratelor de tomate se utilizeaza ca materiale auxiliare sarea si uneori
conservanti chimici (benzonat de sodiu) care trebuie sa corespunda conditiilor de calitate din
normativele in vigoare:
AMBALAJE
Pentru ambalarea concentratelor de tomate se utilizeaza o gama larga de ambalaje de diferite
tipuri.
Pentru bulionul de tomate se folosesc butelii si bocane din sticla, cutii metalice, tuburi din
aluminiu, butoaie din lemn si bidoane din material plastic.
RECEPTIE
Receptia tomatelor se face pe loturi, verificand cantitatea si calitatea.
Receptia calitativa poate fi efectuata si la furnizor urmarindu-se in acest caz, in principal,
stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara, fermitatea, etc.
In fabrica, verificarea calitatii tomatelor se efectueaza in conformitate cu conditiile din
STAS 1421-81 pentru calitatea unica, adica toate nesortate pe dimensiuni. Se va urmari in mod
deosebit indeplinirea urmatoarelor conditii:
Capitolul 2
Procesul tehnologic de fabricare a pastei de tomate
PROCES TEHNOLOGIC
Procesul tehnologic se desfasoara dupa urmatoarea schema:
Transportul tomatelor;
Stocarea tomatelor;
Spalare;
Sortare;
Zdrobire;
Preincalirea;
Colectare suc;
Adaugarea sarii;
Concentrare;
Conditionarea ambalajelor;
Dozare;
Inchidere;
Depozitare;
Instalatii de concentrare;
SCHEMA TEHNOLOGICA
PASTA DE TOMATE
TRANSPORTUL TOMATELOR
Tomatele pentru industrie se transporta in fabrica in principal in bene sau lazi palete metalice
in functie de urmatorii factori:
Distanta de transport;
STOCAREA TEMPORARA
Socarea materiei prime pentru asigurarea functionarii continue a instalatiilor se face in
bazine cu apa sau in ambalajele de transport al tomatelor.
In cazul in care se face stocarea prin ambele sisteme se recomanda ca 70-80% din cantitatea
de tomate sa se pastreze in bazine cu apa calda, iar diferenta de 20-30% din cantitatea pentru
tomate respectiv volumul bazinelor si marimea platformei de depozitare a lazilor palete.
Spatiul de stocare temporara pentru tomate respectiv volumul bazinelor si marimea
platformei de depozitare a lazilor palete se va stabili in functie de capacitatea de prelucrare a
instalatiilor si asigurarea necesarului pentru maxim 24 de ore si pentru sarbatorile legale.
Lazile palete cu tomate se amplaseaza pe loturi pentru a se urmari introducerea la prelucrare
in ordinea prospetimi. Se vor pastra spatiile necesare intre rinduri; iar daca este posibil se va evita
actiunea razelor solare.
Bazinele se stocare temporara sunt montate inclinat si compartimentate in celule astfel incat
fiecare compartiment sa poata fi curatat si spalat individual.
Stocarea tomatelor in bayine cu apa se face in conditi corespunzatoare atunci cand cantitatea
se apa reprezinta minim 30% din volumul total. In felul acesta se evita tasarea si presarea
tomatelor din straturile inferioare.
SPALARE
Spalarea tomatelor se face in vederea indepartarii impuritatilor minerale (pamant, nisip, etc.)
si a unei parti din microorganismele de pe suprafata legumelor.
Operatia se realizeaza in masina de spalat cu ventilator din linia Sucro 16 formata din 3
compartimente: bazin de inmuiere, bazin de spalare cu barbotare de aer si dusuri de clatire,
corespunzatoare etapelor de spalare.
Bazinul de inmuiere este prevazut cu sita cu orifici de circa 2 cm prin care impuritatile se
separa la partea inferioara. In acest compartiment se inlatura cca. 70/ din impuritatile aderente.
Tomatele sunt trecute in bazinul de spalare cu ajutorul unui tambur, format din placi
perforate dispuse transversal asa incat alimentarea bazinelor de spalare se face portionat si
continuu.
Partea inferioara a bazinului de spalare este inclinata in sens opus fata de inmuiere. In
interiorul bazinului de spalare este montat un transportor cu role care transporta tomatele pana la
operatia de sortare.
Barbotatrea apei in cele doua bazine de inmuiere si spalare se face cu aer comprimat la
presiunea de 7 atm.
Clatirea tomatelor se face pe transportorul cu role sub dusuri cu apa la presiunea de 1-1,5
atm.
Spalarea corespunzatoare a tomatelor conditioneaza calitatea produsului finit. Se va acorda
atentie la urmatoarele:
SORTARE
Operatia de sortare consta in eliminarea tomatelor necorespunzatoare (mucegaite, atacate de
boli, verzi), a corpurilor straine si se efectueaza pe transportorul cu role, montat dupa bateria de
dusuri pentru clatire. Odata cu deplasarea tomatelor pe transportor se realizeaza si rotirea lor
continua, ceea ce permite o sortare corespunzatoare. Deseurile rezultate (tomatele
necorespunzatare si corpuri straine) sunt colectate in jgheaburi speciale si eliminate in afara
sectiei prin transportorul cu banda montat sub transportorul principal cu role. Deplasarea benzii
colectoare de deseuri se face in sens opus.
Sortarea corespnzatoare a tomatelor se obtine in urmatoarele conditii:
ZDROBIRE
Zdrobire tomatelor se face pentru inlesnirea operatiilor urmatoare de preincalzire si pasare.
Operatia se efectueaza intr-o zdrobitoare cu dinti sau valturi. De pe banda de sortare, tomatele
sunt deversate direct in palnia de alimentare a zdrobitorului.
PREINCALZIRE
Preincalzirea pulpei de tomate zdrobita se realizeaza in preincalzitoare tubulare sau cu
serpentina rotativa.
Preincalzitoarele cu serpentina rotativa avind suprafata de incalzire mare, au un consum
redus de energie, dar capacitatea de prelucrarefiind limitata sunt preferate preincalzitoarele
tubulare, cu o capacitate mare. Linia de preperare a sucului tip SUCRO 16 are in componenta
preincalzitor tubular.
STRECURAREA
Strecurarea se executa in scopul indepartarii pieitelor, tesuturilor celuzoice grosiere, precum
si a semintelor realizandu-se concomitent si o maruntire cat mai fina.
Dupa strecurare se obtine un amestec omogen de suc si pulpa de tomate fin maruntita.
Strecurarea se realizeaza in trei trepte: pasare, rafinare si superrafinare, folosind utilaje
independente formand un agregat.
Tomatele zdrobite si preincalzite sunt introduse in pasatrice unde sre loc separarea sucului si
pulpei de deseuri ( pielite, seminte, particule fibroase) ca urmare a fortei centrifuge imprimate
produsului de paletele rotative. Sucul si pulpa trece in exteriorul sitei conice a pasatricei cu
orificii de 1,2 mm se colecteaza in partea inferioara, de unde trece in rafinatrice prevazuta cu site
avand orificii de 0,7-0,8 mm unde se elimina resturile de deseuri, si apoi in superrafinatrice,
avand site cu orificii de 0,4-0,5 mm, unde are loc finisarea amestecului de suc si pulpa.
Deseurile rezultate la pasare reprezinta 5-7%. Functionarea corecta a grupului de pasare se
apreciaza dupa aspectul deseurilor, care nu trebuie sa lase suc la stoarcere, adica sa foe relativ
uscate, ceea ce inseamna ca pierderile de substanta uscata solubile sunt minime. Deseurile
colectate de la pasare sunt evacuate continuu din sectia de fabricare intr-un spatiu special
amenajat, de unde se livreaza ritmic la beneficiari pentru hrana animalelor.
Se recomanda extragerea suplimentara a sucului remanet, prin presarea deseurilor rezultate
de la pasare, iar sucul obtinut se dirijeaza la bazinele de colectare ale sucului primar.
Pentru a se evita fermentarea sucului, se recomanda spalarea grupului de pasare si a
celorlalte utilaje premergatoare obligatoriu odata la 24 de ore si de cate ori apar intreruperi in
procesul tehnologic. Sitele se spala cu perii, cu solutie se detergent si se clatesc cu jet de apa rece.
COLECTAREA SUCULUI
Sucul pasat este colectat in bazine acoperite prevazute cu agitatoare. In aceasta faza este
necesar sa se faca verificarea sucului pentru a se constata defectiunile materiei prime, la repararea
sau schimbul sitelor de la rafinatrice si superrafinatrice si la reglarea unghiului de inclinare al
paletelor.
ADAUGAREA SARII
Pentru o mai buna omogeniyare in produsul finit, sarea se adauga in suc inainte de
concentrare. La pasta de tomate ambalata in butoaie si bidoane se aduga 8-10% in scop de
conservare.
In cazuri speciale cu acordul beneficiarului, cantitatea de sare poate fi variabila. Cantitatea
de sare adaugata se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Q= S1 X C X S2 : S
S1 substanta activa solubila a sucului in grade refractometrice
S2 substanta uscata solubila a pastei in grade refractometrice
S cantitatea de suc de tomate in litri
C concentratia de sare %
Pentru limitele considerate uyuale, cantitatea de sare calculata cu formula de mai sus se
prezinta in urmatorul tabel:
Substanta uscata
solubila a sucului de
tomate in grade
refractometrice
8%
9%
10%
11,450
12,850
14,280
4,5
12,850
14,460
16,070
14,280
16,070
17,850
5,5
15,710
17,670
19,640
17,140
19,280
21,420
6,5
18,571
21,600
23,210
CONCENTRAREA
Concentrarea sucului de tomate consta in evaporarea unei parti din apa componenta si ca
urmare cresterea de substanta uscata. In practica industriala, evaporarea apei se realizeaza prin
fierberea sucului in diferite tipuri de instalatii sub vid.
Fierberea la presiunea amosferica, avand loc la temperaturi de 100 0C si progresiv mai mari
pe masura cresteii concentratiei, in sucul de tomate se produc degradari profunde ale substantelor
solubile sau in suspensie. Distrugerea substantelor aromate, modificarea culorii, precipitarea
substantelor proteice, degradarea vitaminelor termolabile, caramelizarea yaharurilor se reflecta in
final prin scaderea accentuata a valorii nutritive a concentratelor de tomate. Din motivele aratate,
precum si din considerente economice privind consumul de combustibil in industrie, concentrarea
sucului de tomate prin fierbere la presiunea atmosferica este complet substituita cu procedeul de
concentrare sub vid.
Concentrarea sub vid are loc la temperaturi sub 100 0C, prezentand urmatoarele avantaje:
Pierderile de caldura sunt mai reduse datorita faptului ca diferenta de temperatura dintre
interior si exterior este mai mica;
Din considerentele prezentate, rezulta ca cele mai bune rezultate se obtin in cazul in care
evaporarea se realizeaza la temperaturi si presiuni joase (vid inaintat).
CONDITIONAREA AMBALAJELOR
Pregatirea ambalajelor pentru pasta se face in felul urmator:
Butoaiele se curata, se spala si se abiresc prin vrana rana la incalzire. Apa se elimina si se
lasa sa se usuce in interior. Aburirea butoaielo se face inainte de umplere cu maxim 30 de minute.
Bidoanele din material plastic se spala cu apa calda.
Cutiile metalice si borcanele se spala si se dezinfecteaza conform instructiunilor generale
prezente la fabricarea conservelor.
DOZARE SI INCHIDERE
Umplerea butoaielor si bidoanelr de pasta de tomate se face dupa o prealabila racire pana
la temperatura de 50-55 0C care se poate realiza prin trecerea produsului printr-un schimbator de
caldura (tubular sau rototherm) in care se introduce apa rece in locul agentul termic, racirea pastei
de tomate inainte de turnarea in butoaie si bidoane se impune pentru a preveni deprecierea
culorii, ca urmare a actiunii prelungite a caldurii asupra produsului.
Pentru inlaturarea pierderilor de produs, in timpul depozitarii se recomanda captusirea
interioara a butoaielor cu saci din material plastic. Inchiderea vranei butoaielor si legarea sacilor
se face numai dupa formarea crustei la suprafata, pentru a preveni condensarea vaporilor rezultati
din produs, deoarece picaturile de apa formate din condens favorizeaza fermentarea prin diluarea
locala a pastei de tomate.
Dozarea pastei de tomate in recipiente metalice si din sticla se face la dozarea volumetrice
pentru produsele vascoase, care functioneaza sincronizat cu masinile de inchis.
De va urmari ca temperatura de dozare la recipientele metalice de 3-5 kg sa fie minim 92 0C,
iar la celelalte tipuri de recipiente de minim 85 0C.
La dozarea cutiilor de 3-5 kg se va urmarii realizarea umplerii totale, pentru a se evita deformarea
cutiilor dupa racire, ca urmare a crearii vidului in interior.
INSTALATII DE CONCENTRARE
Instalatiile de concentrare se clasifica dupa urmatoarele criterii:
Instalatii cu efect simplu in care aburul se utilizeza pentru incalzirea produsului, iar
vaporii rezultati sun tdirijati la condensare;
Instalatii cu efect multiplu ( dublu sau triplu ) in care vaporii rezultati din concentratorul
in care se foloseste abur viu, sunt utilizati drept agent termic pentru alt concentrator. In
cazul evaporarii cu triplu efect se procedeaza la utilizarea vaporilor rezultati din efectul 2.
Prin acest sistem se realizeaza economii de abur de pana la 40% fata de sistemul de
evaporare simplu efect. Deasemeni se realizeaza si economii de apa necesara pentru
condensare, cantitatea de vapori supusi condensarii fiind mai mica pe unitate de produs
finit;
Materia prima ( tomatele ) trebuie sa aiba substanta uscata de minim 4,5 grade
refractometrice si continut redus de celuloza de maxim 0,7%;
Se inrautateste gustul;
Culoarea se brunifica;
Spalarea instalatiilor dupa minim 100 de ore de functionare si ori de cate ori apar
intreruperi mai mari de 4 ore.
31,7kW
-cu electromotor
86,7kW
Consum de abur:
-cu turbina
6050kg/h la p=12atm
-cu eletromotor
5500kg/h la p= 4 atm
Energie electica:
- cu ejector:
36,5 kW
Consum abur:
- cu ejector:
Evacuarea produsului finit se realizeaza prin pompe, care sunt actionate cand concentratia
produsului finit atinge valoarea fixata.
Parametri tehnici ai instalatiei de concentrare AC 300 Jedinstvo:
Manlocurile pentru vizitarea camerelor de concentrare se vor desface numai dupa egalizarea
presiunii interioare si exterioare.
La umplerea butoaielor, in cazul instalatiilor de pasta discontinue, gura de evacuare a
vacuumurilor va fi prevayuta cu aparatoare de protectie pentru ca pasta fierbinte sa nu stropeasca
salariatii care efectueaza aceasta operatie. In timpul spalarii pardoselii se interzice stropirea cu
apa a motoarelor electrice.
Capitolul 3
Controlul calitativ pe flux tehnologic
Stocarea temporara
Parametrii controlati : eliminarea impuritatilor grosiere
Aparatul cu care s-a efectuat controlul : vizual
Documentatie tehnica : instructiuni tehnologice
Executantul controlului : inginer CTC
Frecventa controlului : pe unitatea de stocaj
Spalarea tomatelor
Parametrii controlati : cotrolul schimbarii apei la masina de spalat, controlul apei din masina de
spalat
Aparatul cu care s-a efectuat controlul
Documentatie tehnica : instructiuni tehnologice.
Colectare suc
Parametrii controlati : verificarea functionarii grupului de pasare, determinarea indicelui
HOWARD
Aparatul cu care s-a efectuat controlul : vizual
Documentatie tehnica : instructiuni tehnologice, STAS 8924/86
Executantul controlului : inginer CTC, laborant
Frecventa controlului : 30 min
Concentrarea
Parametrii controlati : gradul refractometric
Aparatul cu care s-a efectuat controlul : refractometrul
Documentatie tehnica : instructiuni tehnologice, STAS
Executantul controlului : inginer CTC, laborant
Frecventa controlului : la fiecare sarja
Pasteurizarea
Parametrii controlati : respectarea regimului termic
Aparatul cu care s-a efectuat controlul : termometrul
Documentatie tehnica : instructiuni tehnologice
Executantul controlului : inginer CTC
Frecventa controlului : 30min
Dozare
DENUMIREA
CARACTERISTICII
CONDITII DE
ADMISIBILITATE
PENTRU:
Pasta de tomate
T
A
B
E
Aspectul produsului
Culoarea produsului
Miros si gust
Aprobat de:
INSTITUTUL ROMAN DE
STANDARDIZARE
BUCURESTI
DEFECTE DE FABRICATIE
Defectul poate fi provocat de utilizarea materiei prime necorespunzatoare ca grad de
maturitate, precum si de unele greseli tehnologice.
Sucul obtinut din tomate necoapte cu portiuni verzi in urma tratamentelor termice isi
schimba culoarea in brun ca urmare a transformarii clorofilei in feofitina. De asemenea, tomatele
supracoapte formeaza pigmenti de culoare inchisa care altereaza culoarea produsului finit.
Prevenirea alterarii culorii pastei de tomate se realizeaza prin:
CONSISTENTA NECORESPUNZATOARE
Consistenta pastei de tomate este determinata de continutul in celuloza si in substante
pectice. Continutul ridicat de celuloza scade calitatea pastei, imprimandu-i o consistenta mare si
neuniforma, in timp ce continutul ridicat de pectina asigura pastei de tomate o consistenta
omogena.
Pentru a se obtine un produs de calitate superioara cu consistenta normala, se vor lua
urmatoarele masuri:
Pentru reducerea continutului de nisip in pasta de tomate se vor lua urmatoarele masuri:
Apa din transportoarele hidraulice si din masinile de spalat se va recircula, numai dupa
separarea nisipului prin decantare;
ACIDITATE RIDICATA
Indicele de aciditate volantila a pastei de tomate nu trebuia sa depaseasca valoarea 0,15.
Aciditatea ridicata este provocata de materia prima folosita sau de greseli din procesul
tehnologic.
Pentru a se preveni crestere aciditatii pastei de tomate peste limita admisa se vor lua
urmatoarele masuri:
METODE DE VERIFICARE
Examenul organoleptic
Conform STAS 1754-75.
Verificarea aspectului exterior si interior al recipiente, se face cu ochiul liber.
Determinarea substantei uscate solubile
;in care:
Reactivi:
Acid tarctic cristalizat, acid sulfuric d=1,84 diluat 2+1, bicromat de potasiu, solutie apoasa
( 3334g/l ) bicarbonat de sodiu, eter etilic distilat, hidroxid de sodiu, solutie n, Solutie etanol de
acid benzoic 100mg/l
Pregatirea probei:
Se omogenizeza proba intr-un omogenizator electric, sau intr-un mojar.
Extractia acidului benzoic:
Circa 10 g din pasta pregatita se cantaresc cu precizie de 0,01 g si se trec cantitativ intr-un
balon cu dop rodat peste care se adauga 30-40 ml de apa. Se adauga 30-40 mg bicarbonat de
sodiu. Se agita si se mentine pe baia de apa la temperatura de 70-80 0C, timp de 15-30 minute. Se
filtreaza continutul balonului printr-o palnie de separare de cate 500 ml care se lasa in repaus
pana ajunge la temperatura camerei. In palnia de separare se introduc 1 g acid tartric, cintarint cu
precizie de 0,01 g si 60 ml eter etilic, se agita usor si se separa stratul eteric. Faza apoasa se spala
de doua ori cu cate 60 ml si o data cu 30 ml eter etilic. Extractele eterice rezultate dupa spalare se
reunesc in alta palnie de separare, se trateaza cu 10 ml de hidroxid de sodiu si 10 ml de apa, se
agita si se colecteaza solutia alcalina in aceasi capsula. Continutul capsulei se evapora pana la
jumatate, pe o baie de apa.
Purificarea acidului benzoic:
Dupa racire se trece cantitativ continutul capsulei intr-o pilnie de separare in care s-au
introdus in prealabil 20 ml acd sulfuric si 20 ml solutie de bicromat de potasiu. Se inchide palnia
si se lasa in repaus 90 minute.
Prepararea solutiei eterice:
Solutia obtinuta se trateaza de doua ori cu 2025 ml eter etilic si se agita. Solutiile eterice
reunite in alta palnie de separare se spala de doua ori cu apa. Dupa separare se indeparteaza faza
apoasa, iar faza eterica se filtreaza printr-o hartie de filtru cu porozitate mica intr-un balon cotat
de 50 ml. Se spala hartia de filtru cu eter etilic, pana se aduce la semn balonul cotat. Se
efectueaza in paralel doua extractii din aceasi proba.
Colorimetrarea:
Din fiecare solutie eterica se introduce o portiune in cuva spectometrului si se masoara
densitasile optice la lngimile de unda de 267,5 nm, 272 nm si 276,5 nm, fata de o cuva identica
cu eter etilic.
Se calculeaza valoarea densitatii optice Do.
Se citeste pe curba de etalonare concentratia de acid benzoic corespunzatoare valorii Do, obtinuta
ca mai sus.
Eter etilic, ml
PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
Denumirea
caracteristicii
SUBSTANTA
USCATA SOLUBILA
(exclusiv adaosul de
sare), % grade
refractometrice la 20
0
C, minim
Pasta de tomate
ACIDITATE TOTALA
(exprimata in acid
citric si rapotata la
substanta uscata
solubila). %, max
10
ACIDITATEA
VOLANTILA
(exprimata in acid
acetic si raportata la
substanta uscata
solubila). %, max
0,50
Tip.
24
Tip.
28
Tip.
36
Metode de
verificare
Tip.
40
STAS 5952-71
IMPURITATI
minerale insolubile
(raportate la substanta
uscata solubila)
0,050
STAS 5959-70
Staniu, mg/kg
50
50
STAS 7119-77
-borcane, butoaie
200
200
15
20
STAS 5954/2-77
1,5
STAS 5955-78
-cutii
0,1
FISA DE LUCRU
TEMA:
Controlul calitativ al pastei de tomate tip.28.
PRODUCATOR:
S.C. Munca S.A. Ovidiu
Examen organoleptic
Constatari
Culoare
Gust si miros
ANALIZE EFECTUATE
Substanta uscata solubila, % grade refractometrice
Aciditatea totala, exprimata in acid citric si raportata l asubstanta uscata solubila, %
Aciditate volatila, %
Impuritati minerale, %
1,6
A C T E A L E C O N S I L I U L U I C O N C U R E N T EI
CONSILIUL CONCURENTEI
DECIZIE
Privind concentrarea economica realizata de catre consortiul format din societatile comerciale
Marco Aquisitions Ltd, Anglia, Conef- S.A. Bucuresti si Marco International Inc. S.U.A
prin dobandirea controlului in comun la societatea Comerciala Alro S.A. Slatina
Planul Consiliului Concurentei,
in baza:
1.
2.
3.
4.
5.
Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata;
6.
Instructiunilor data in aplicarea art.33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de
autorizare a concentrarii economice;
7.
Notificarii concentrarii economice inregistrate cu nr. RS 108 din 30 aprilie 2002 la Consiliul Cocurentei
8.
Investigatiei declarate in baza Ordinului nr. 128 din 20 iunie 2002, , emis de presedintele Consiliului Concurentei;
9.
Raportul de investigatie prezentat Consiliul Concurentei de catre raportor, precum si a celorlalte piese din dosar;
10. Punctele de vedere referitoare la raportul de investigatie, transmise Consiliul Concurentei de catre partile implicate in
concentrarea economica;
11. declaratiilor facute in timpul audierii din data de 24 septembrie 2002 de catre reprezentantii partilor implicate si de
catre martorii citati de Consiliul Concurentei,
luand in considerare urmatoarele:
1.
Operatiunea de concentrare economica s-a realizat prin achizitionarea de la Autoriatea pentru Privatizare si
Administrarea Participantilor Statului ( A.P.A.P.S.), IN BAZA Contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 11 din
30 aprilie 2002, de catre consortiul format din societatile comerciale Marco Acquisitions Ltd. Anglia, Conef- S.A.
Bucuresti si Marco International Inc. S.U.A, a unui numar de 15.845.819 actiuni, reprezentand 10% din capitalul
social al Societatii Comerciale Alro S.A. Slatina
Conform contractului de vanzare- cumparare de actiuni incheiat cu A.P.A.P.S. si procesul de asociere semnat de
consortiul, dreptul de proprietate asupra actiunilor vandute de A.P.A.P.S. in procesul de privatizare a Societatii Comerciale
Alro S.A. Slatina va fi transferat catre Marco Acquisition Ltd. Anglia.
Anterior achizitionarii pachetului de actiuni reprezentand 10% din capitalul social al Societatii Comerciale Alro
S.A. Slatina, Marco Aquisitions Ltd. Anglia detinea 99.95% din capitalul social al Societatii Comerciale Conef S.A.
Bcuresti detinea 13,88% din capitalul social al Societatii Comerciale Alro S.A. Slatina.
Astfel, concentrarea economica se realizeaza prin dobandirea controlului in comun la Societatea Comerciala Alro
S.A. Slatina de catre Marco Aquisitions Ltd. Anglia( 37,5%) si Societatea Comerciala Conef S.A.
Bucuresti(13,88%), care, in urma semnarii contractului de vanzare-cumparare de actiuni cu A.P.A.P.S., detin impreuna un
umar de 81.978.351 actiuni, reprezentand 51,73% din capitalul social al Societatii Comerciale Alro S.A. Slatina.
2.
Societatile achizitoaer au obiectul de activitate diferite. Astfel, Marco Aquisitions Ltd. Anglia functioneaza
exclusiv ca o societate de tip holding, detinand participatii la Societatea Comerciala Conef S.A. Bucuresi,
Societatea Comerciala Alro S.A. Slatina si Societatea Comerciala Alprom S.A. Slatina; Marco International
Inc. S.U.A. are ca activitate de baza comertul international de metale, minerale si materii prime, iar Societatea
Comerciala Conef S.A. Bucuresti are ca activitate de baza intermedierile in comertul cu produse diverse (intre
care produse si minereuri metalice).
3.
Societatea achizitionata, Societatea Comerciala Alro S.A. Slatina, are ca obiect principal de activitate producerea
si comercializarea de blocuri de aluminiu primar, aluminiu rafinat, bare din aluminiu primar, bare din aliaje din
aluminiu primar, sarma din aluminiu primar si placi din aluminiu primar si aliaje din aluminiu primar, alte produse
(4) Autoritatea veterinara centrala a Romaniei va intocmii lista a tuturor expoatantilor care detin bovine si care va fi actuasizata
periodic. Exploatatiile trebuie sa ramana pe lista mentionata timp de 3 ani consecutivi, din momentul in care nu mai exista nici un
animal in exploatatie.
Art. 7. Registrul de exploatare va fi tiparit pe coli autocopiative formate A3 si va contine urmatoarele informatii:
a) organul emitent, seria si numarul registrului, numarul de ordine si data intocmirii;
b) rubrica pentru viza primariei, continand numarul, data, numele celui care vizeaza si stampila primariei;
c) rubrica pentru viza medicului veterinar zonal de stat continand data intocmirii, stampila si parafa;
d) rubrica pentru semnatura si parafa medicului veterinar oficial care completeaza registrul, continand data intocmirii,
stampila si parafa;
e) rubrica pentru numele, prenumele si semnatura detinatorului, cu data;
f) numarul de criteriu al inregistrarilor;
g) numele si prenumele detinatorului, denumirea societatii, institutiei sau numarul exploatatiei;
BE
Danemarca
DK
Finlanda FI
Franta
FR
Germania
DE
Grecia
EL
Irlanda
IE
Italia
IT
Luxemburg
LU
Olanda
NL
Portugalia
PT
Spania
ES
Suedia
SE
Marea Britanie
UK
MINISTERUL AGRICULTURII,
ALIMENTATIEI SI PADURILOR
AUTORITATEA NATIONALA
PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORILOR
Pentru aprobarea Normelor cu privire la continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si
pastrarea bulionului si a pastei de tomate
Vazand Referatul de aprobare nr. 150.227 din 8 iulie 2002, intocmit de Directia de industrie alimentara; standarde, marci si
licente,
Avand in vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei,
circulatiei si comercializarii alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 57/2002,
In temeiul Hotararii Guvernului nr.362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurii, cu modificarile si completarile ulterioare, al Hotararii Guvernului nr 22/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanptptii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Hotararii Guvernului nr.166/2001 privind
organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare,
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrul sanatatii si familiei si presedintele Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor emit urmatorul ordin:
Art. 1. Se aproba Normele cu privire la continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si pastrarea
bulionului si a pastei de tomate, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei si autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor, prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti,
prin directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si, respectiv, prin oficiile pentru protectia consumatorilor
judetene si al municiului Bucuresti, vor controla modul de respectare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare in termen de 6 luni
de la data publicarii.
Ministerul agriculturii,
alimentatiei si padurilor
Ilie Sarbu
NORME
cu privire la continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si pastrarea bulionului si a pastei de
tomate
Capitolul I
Dispozitii generale
Art. 1. Prezentele norme se refera la conditiile privind continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si
pastrarea bulionului si a pastei de tomate destinate comercializarii pentru consum urban.
Art. 2. Produsele mentionate la art. 1. se comercializeaza numai daca respecta definitiile si regulile stabilite in prezentele
norme.
Capitolul II
Definitii, continut, calitate
Art. 3. In sensul preyentelor norme, bulionul si pasta de tomate sunt produse obtinute prin zdrobirea si strecurarea
tomatelor, la care se poate adauga sare sau zahar, urmate de concentrarea prin fierbere a sucului obtinut, pana la consistenta de
bulion sau pasta, ambalate in recipiente ermetice sau neermetice.
Art. 4. Produsele definite la art. 3. se clasifica, dupa continutul de substanta solubila, dupa cum urmeaza:
1. Bulion de tomate tip 18, cu minim 18% substanta uscata solubila la 20 0C (exclsiv adaosul de sare)
2. pasta de tomate:
a) tip 24, cu minim 24% substanta uscata solubila la 200C(exclusiv adaosul de sare);
b) tip 28, cu minim 28% substanta uscata solubila la 200C(exclusiv adaosul de sare);
c) tip 36, cu minim 36% substanta uscata solubila la 200C(exclusiv adaosul de sare);
d) tip 40, cu minim 40% substanta uscata solubila la 200C(exclusiv adaosul de sare);
Art. 5. Materiile prime si auxiliare utilizate la fabricarea bulionului si a pastei de tomate trebuie sa corespunda
urmatoarelor definitii si descrieri:
1. tomatele sunt legume proaspete, sanatoase, intregi, ajunse la maturitatea industriala, de culoare rosie intensa, fara semne
de fermentare sau mucegai, neatacate de boli criptogenice;
2. apa utilizata in scopuri tehnologice ( spalare, sterilizare) trebuie sa corespunda normelor sanitare si conditiilor tehnice de
calitate impuse de normativele in vigoare referitoare la apa potabila;
3. sarea folosita trebuie sa fie de uz alimentar si sa corespunda conditiilor de calitate impuse de reglementarile in vigoare;
4. zaharul utilizat in scopul corectarii substantei uscate solubile trebuie sa fie corespunda normativelor tehnice de calitate in
vigoare pe produs.
Art. 6. La fabricarea bulionului si a pastei de tomate nu este permisa adaugarea colorantilor, substantelor conservante si a
substantelor de ingrosare ( amidon, gume etc.)
Art. 7. - La pasta de tomate dozata si ambalata la tuburi este permis adaosul de benzonat benzonat de potasiu in limitele
prevazute si stabilite de normativele sanitare in vigoare.
Art. 8. (1) Este admisa adaugarea de sare si-sau de zahar la pasta de tomate la solicitarea scrisa a beneficiarului.
(2) Cantitatea maxima de sare admisa a se adauga la pasta de tomate ambalata la butoaie este de 10%
Art. 9. Proprietatile organoleptice si caracteristicile fizico-chimice pe care trebuie sa le indeplineasca bulionul si pasta de
tomate sunt redate in anexele nr. 1. si respectiv, nr. 2. care fac parte integranta din prezentele norme.
Art. 10. (1) proprietatile microbiologice, continutul de metale grele si pesticide din bulionul si pasta de tomate trebuie sa
se incadreze in liitele stabilite de reglementarile sanitare in vigoare.
(2) verificarea parametrilor prevazuti la alin.(1) si la art. 9. se efectueaza periodic si se garanteaza de producator la fiecare
livrare.
Art. 11. Metodele de analiza utilizate pentru verificarea caracteristicilor prevazute la art. 10 alin. (1) trebuie sa
corespunda prevederilor urmatoarelor standarde:
1. proprietati microbiologice conform SR 8924-95 Conserve alimentare in recipieante inchise ermetic. Analiza
microbiologica si STAS 8731-85 Produse de legume si fructe. Determinarea continutul in filamente de mucegai;
2. continutul de pesticide, conform:
a) STAS 12497-86 Produse de legume si fructe; determinarea reziduurilor de pesticide organoclorurate;
b) STAS 12905-90 Produse de legume si fructe; determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice;
3. continutul de metale grele, conform:
a) STAS 5954/1-86 Produsele de legume si fructe; mineralizarea probelor in vederea determinarii metalelor;
Art. 13. Bulionul si pasta de tomate se ambaleaza in recipiente de diferite capacitatii,cu posibilitati de inchidere ermetice
sau neermetica, confectionate din materiale pentru produse alimentare, avizate de Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art. 14. Ambalajele de transport trebuie sa asigure integritatea produselor, sa fie curate, uscate, in stare buna;ambalajele
folosite sunt: lazi din lemn, carton, folie contractibila sau alte ambalaje stabilite prin contract si care trebuie sa corespunda
prevederilor din normativele in vigoare pe produs.
Art. 15, - (1) Marcarea si atichetarea bulionului si a pastei de tomate trebuie sa se faca cu respectarea reglementarilor in
vigoare privind etichetarea alimentelor si inscrierea tuturor informatiilor necesare, astfel incat consumatorul sa fie informat corect
la momentul achizitionarii produsului.
(2) Mentiunile specifice produsului, care trebuie inscriptionate obligatoriu, precum si restrictionarea unor informatii care
pot induce in eroare consumatorul, sunt urmatoarele:
a) inscrierea cantitatii nete se face in conformitate cu instructiunile de metrologie legala in vigoare;
b) mentionarea substantei uscate solubile, exprimata in grade refractometrice la 20 0C;
c) este intersisa inscrierea pe eticheta a mentiunii natural.
Art. 16. Adaosul de sare si/sau de yahar, dupa cay, va fi insctis sub forma procentuala, in mod vizibil, in acelati camp
vizual cu denumirea sub care se vinde produsul.
Art. 17. Marcarea butoaielor din lemn se face prin sablonarea pe capac cu vopsea rezisenta la apa sau prin etichetare.
Etichetele vor fi confectionate din tabla, placaj sau alt material, se vor aplica pe unul dintre capace si vor cuprinde toate
elementele de identificare prevazute in reglementarile legale in vigoare privind etichetarea produselor alimentare.
Art. 18. (1) Depozitarea bulionului si a pastei de tomate se face in incaperi curate, uscate, ferite de razele solare sau
inghet, la o temperatura de maxim 200C si o umiditate relativa a aerului de maxim 75%
(2) Butoaie cu pasta de tomate cu continut mic de sare de 2-4% se pastreaza in depofrigorifice, iar butoaiele cu pasta de
tomate cu adaos de 8-10% sare se pot depozita in incaperi ferite de razele solare, de ploaie si de inghet, la temperatura de circa
150C
Art. 19. Transportul trebuie sa se faca cu vehicule curate, acoperite, in conditii care sa asigure integritatea ambalajelor si
mentinerea calitatii produselor, precum si protectia contra razelor solare sau inghetului.
Art. 20. Fiecare transport trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii produsului, intocmit de producator,
conform reglementarilor legale in vigoare.
Capitolul IV
Dispozitii finale
Art. 21. Data durabilitatii minimale, respectiv data pana la care produsele isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii
de depozitare prevazute in aceste norme, este stabilita si garantata de producator.
Anexa Nr.1
la norme
Caracteristici organoleptice ale bulionului si pastei de tomate
DENUMIREA CARACTERISTICII
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Aspectul recipientului:
- Exterior
- Interior
Aspect continutului
Culoare
Gust si miros
Anexa Nr.2
la norme
Caracteristicile fizico-chimice ale bulionului si pastei de tomate
DENUMIREA
CARACTERISTICILOR
Conditii de admisibilitate
METODE
DE
BULION
PASTA TOMATE
TIP 18
TIP
24
24
ANALIZA
TIP
TIP
TIP
28
36
40
28
36
40
18
STAS 5856/71
10
STAS 5952/79
Aciditatea volatila,
0,50
STAS 5952/71
0,050
STAS 5959/70
Impuritati minerale
Insolubile, raportate la
substanta uscatasolubila, %
max
1,7
Capitolul 4
Concluzii
Datorita continutului lor nutritiv, tomatele constituie un element esential in alimentarea
populatiei fiind aproape nelipsit in prepararea mancarurilor. Perioada relativ scurta de
vegetatie, a condus in randul consumatorilor la gasirea si aplicarea unor procese de conservare
a acestora, in vederea obtinerii la parametrii cat mai apropiati de cei maturali a unor produse
care pot fi consumate cu succes si in perioada in care tomatele nu pot oferi produsul natural.
In decursul timpului utilajele folosite la prepararea pastei de toamte au suferit mai multe
modificari, urmarindu-se in special:
Pentru indeplinirea acestui deziderent a fost necesara o perioada de circa 50 ani, timp in
care au evoluat instalatiile de preparare a pastei de tomate, retetele si metodele de conservare.
In urma studiului efectuat la ( S..Munca S.A. Ovidiu), urmarind indicatiile tehnologice si
normele STAS, am constatat urmatoarele:
Cantitatea de apa ce trebuie evaporata depinde de continutul initial de substanta uscata a
sucului si de concentratia produsului finit. Asa de exemplu in cazul utilizarii sucului cu
continut de 30 grade refractometrice, cantitate initiala de apa de 95% trebuie redusa la 70%.
Pe baza bilantului de materiale se poate determina cantitatea de apa, ce trebuie evaporata
pentru obtinerea concentratului, folosind urmatoarea formula:
A=G(1-S/S1)
Unde:
A= cantitatea de apa evaporata in kg;
G= cantitatea de suc supusa concentrarii in kg;
S=substanta uscata solubila a sucului in grade refractometrice;
S1=substanta uscata solubila a produsului finit, exprimata in grade refractometrice.
Formula de mai sus a fost dedusa din bilantul de materiale si anume:
G.S.=P.S1
BIBLIOGRAFIE
STANDARDE DE STAT
EDITIA OFICIALA
STAS 1754-83
CATALOG
DIRECTIA GENERALA ECONOMICA A HORTICULTURII