OHSAS 18001 Si 18002 PDF

ASRO OHSAS 18001
Noiembrie 2004
Indice de clasificare U 35
Sisteme de management al sanatăţii şi securităţii ocupaţionale
Specificaţie
Occupational health and safety management systems.

Specification
APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 noiembrie 2004
CORESPONDENŢA Acest document este identic cu specificaţia OHSAS

18001:1999 care include şi amendamentul 1:2002
This document is identical with the OHSAS 18001:1999

specification wich incorporating amendment 1:2002
ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA(ASRO)

Adresa poştală :str.Medeleev 21-25 ,010362, Bucureşti
Direcţia generală :Tel +40212113274,Fax +40212100833
Direcţia standardizare :Tel +40213104308,+40213104307 sau+40213124944
Fax +40213155890
Direcţia Publicaţii –Serv .Vanzări/Abonamente :Tel.+40212129925,+40212129720,
+40213127488, +40213127487, Fax+40212102514, +402121276
2
Preambul naţional
Acest document reprezintă versiune în limba româna a textului în limba engleză al specificaţiei
OHSAS 18001:1999
Specificaţia OHSAS 18001 conţine încorporate amendamentul 1, marcat cu o linie vertical pe

margine.
Această specificaţie din seria (OHSAS) pentru Evaluarea Securităţii şi Sănătăţii Ocupaţionale
stabileşte cerinţele pentru un sistem de managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OH&S)
şi pentru a permite unei organizaţii să-şi controleze propriile riscuri OH&S şi să-şi îmbunătăţească
performanţa -
Corespondenţa dintre documentul şi standardul la care se face referinţa şi standardele române este
următoarea:
OHSAS 18002 IDT OHSAS 18002:2004

Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001
BS 8800:1996 - -
Standardul citat ca referinţă în care nu a fost adoptat ca standard român poate fi consultat sau
comandat la Asociaţia de Standardizare din România.
Aceasta traducere a OHSAS 18001:1999 (şi amendamentul) este reprodusă cu

pemisiunea OHSAS Project Group cu nr. de licenta 2004CO0044 (această licenţă este
emisă şi administrată de BSI în numele OHSAS Project Group). În toate cazurile de litigii
versiunea în limba engleză trebuie luată ca text de referiţă.
SERIA EVALUAREA SANATĂŢII SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE
3
SISTEME DE MANAGEMENT AL SANATĂŢII ŞI SECURITĂŢII
OCUPAŢIONALE
SPECIFICAŢIE
Important
BSI-OHSAS 18001 nu este un stas britanic
BSI-OHSAS 18001 va fi retras atunci când se va publica într-un sau ca

standard britanic, conţinutul său.
ICS 03.100.01; 13.100 BSI
4
OHSAS 16001:2004
ÎNŞTINŢARE
OHSAS 18001 a fost elaborat cu sprijinul următoarelor organizaţii:
National Standards Authority of Ireland
SouthAfrican Bureau of Standards
British Standards Institution
Bureau Veritas Quality International
Del Norske Veritas
Lloyds Register Quality Assurance
National Quality Assurance
SFS Certification
SGS Yarsley International Certification Services
Asotion Espanola de Normalizacion y Certification
International Safety Management Organisation Ltd
Standards and Industry Research Institute of Malaysia (Quality Assurance Services)
International Certification Services
Această publicaţie Amendamente apărute după data publicării

OHSAS intră în
vigoare de la 15 Amendement nr. Data Observaţii
aprilie 1999
14223 13 decembrie 2002 Marcat cu linie verticală pe
margine
5
Cuprins
Preambul
1. Domeniu de aplicare
2. Pubicaţii de referinţă
3. Termeni de definiţii
4. Elemente ale sistemului de management OH&S
4.1 Cerinţe generale
4.2 Politica OH&S
4.3 Planificare
4.4 Implementare şi funcţionare
4.5 Verificare şi acţiunea corectivă
4.6 Analiza efectuată de management
Anexa A (informativă) Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1966, ISO 9001:1994 şi
ISO 9001:2000
Anexa B (informativa) Corespondenţa dintre OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi ILO-OSH Linii
directoare pentru sistemele de management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale
Bibliografie
Tabel A.1–Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994
Tabel A.2-Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001 :1996 şi ISO 9001:2000
Tabel B.1-Corespondenţa dintre capitolele documentelor OHSAS şi capitolele Liniilor directoare

ILO-OSH
6
Preambul
Aceasta specificaţie din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS)
împreună cu OHSAS 18001 -Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001 a fost elaborată ca
răspuns la insistenţa clienţilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de management al
securităţii ocupaţionale, faţă de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de management.
OHSAS 16001 este compatibil cu standarde pentru sistem de management ISO
9001:1994, ISO 9001:2000 (Calitate) 51 ISO 14001:1996 (Mediu), pentru a facilita Integrarea
sistemelor de management al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale de către organizaţii în
cazul in care se doreşte acest lucru.
Această specificaţie OHSAS va fi revăzută sau modificată atunci când se considera că este
necesar. Revizuirile vor fi efectuate în momentul în care se publică noile ediţii fie ale ISO 9001 sau
ale ISO 14001. pentru a se asigura în mod compalibilitalea continuă.
Această specificaţie OHSAS va fi retrasă în momentul publicării conţinutului acesteia într-un, sau ca
standard internaţional.
Pentru Marea Britanie

- BSl-OHSAS 18001 nu este un standard britanic;
- BSI-OHSAS 18001 va fi anulat prin publicarea conţinutului sau într-un sau ca, Standard Britanic:
- BSI-OHSAS 1 8001 este publicat de BSI care îşi exercită dreptul de proprietate şi copyright.
Procesul utilizat pentru elaborarea OHSAS 18001 este deschis şi altor iniţiatori care doresc
să elaboreze tipuri de documente similare în asociere cu BSI , numai dacă acei iniţiatori sunt dispuşi
să îndeplinească condiţiile BSI pentru astfel de documente
Publicaţiile luate în considerare pe parcursul elaborării specificaţiei OHSAS

Pe parcursul elaborării acestor specificaţii OHSAS au fost luate în considerare următoarele
documente.
BS 6800:1996. Guide to occiupational tieatift and safefy management Systems
Technícal Report tehnic NPR 5001:1997, Guide to occupettlonal heelth and safeti management
Systems.
SGS & ISMOL ISA 2000. 1 997, Requirements for Safety and Health Management Systems
BVQI SafetyCert Occupational Safefy and Heaíth Management Systems.
DNV. Standard for Certification of Occupalional Health and Safety Management Systems
(OHSMS):1997.
Draft NSAI RS 320, Recommandation for an Occupational Hearth and Safety (OH&S)
Management Systems
Draft BSI PAS 088, Ocupatíonal Health and Safety Management Systems.
Serii UNE 81900 de prestandarde referitoare la prevederea riscurilor ocupaţionale
Draft LRQA SMS 88OO Health & safety management systems assessment criteria
OHSAS 18001 va înlocui unele din aceste documente de referinţă.
OHSAS 18001 menţine un nivel ridicat de compatibilitate şi echivalenta tehnica cu UNE
81900 OHSAS 18001:2004
Aceasta ediţie nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui contract.
Utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corectă.
Conformitatea cu această publicaţie a Seriei Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale
nu exonerează de îndeplinirea obligaţiilor legale.
Sumarul paginilor
Acest document cuprinde o copertă, o contra-copertă, paginile de la i până la iv, paginile de la
1 până la 26, o penultimă pagină şi o ultimă pagină.
Nota de Copyright a BSI tipărită în acest document arată care este data ultimei apariţii.
7
Această specificaţie din Sena Evaluarea Sănătăţii şl Securităţii Ocupaţionale (OHSAS)
stabileşte cerinţe pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale(OH&S}, pentru a permite unei organizaţii să-şi ţină sub control propriile riscuri
OH&S şi să-şi îmbunătăţească performanţa. Standardul nu stabileşte criterii specifice pentru
performanţa OH&S şi nu conţine
specificaţii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management.
Această specificaţie OHSAS este aplicabila oricărei organizaţii care doreşte;
a) să stabilească un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimiza
riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S
asociate cu activitate sale;
b) sa implementeze, să menţină şl să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de
management OH&S;
c) să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată;
d) sa demonstreze aceasta conformitate şi altora;
e) să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de către
o organizaţie externă; sau
f) să realizeze o auo-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu specificaţia OHSAS,
Se recomandă ca toate cerinţele din specificaţia OHSAS să fie incluse în orice sistem de
management OH&S. Gradul de extindere al aplicării depinde de factori precum politica OH&S a
organizaţiei, natura activităţilor acesteia riscurile şi complexitatea operaţiilor sale.
Această specificaţie OHSAS tratează securitatea şi sănătatea ocupaţională şi nu
securitatea produselor şi serviciilor.
2. Publicaţii de referinţă
Alte publicaţii care furnizează informaţii sau îndrumări sunt citate în Bibliografie. Se
recomandă consultarea ultimelor ediţii ale acestor publicaţii. În mod special, se recomandă sa se
facă referire la:
- OHSAS 18002:1999, Ocupational health and safety management systems Guldelines for the
implementation
- BS 8800:1996. Guide to occupational health and safety management systerns
3. Termeni şi definiţii
Pentru scopul acestei specificaţii OHSAS se aplică următorii termeni şi următoarele
definiţii.
3.1 Accident - eveniment nedorit care conduce la moarte, îmbolnăvire, rănire, daună sau
altă pierdere
3.2 Audit - examinară sistematica prin care se determină dacă activităţile şi rezultatele
aferente satisfac dispoziţiile planificate, şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt
adecvate pentru realizarea politicii şl a obiectivelor organizaţiei (a se vedea 3-9),
3.3 Îmbunătăţire continuă - proces de dezvoltare a sistemului de management al OH&S.

pentru realizarea îmbunătăţirii performanţelor globale ale securităţii şi sănătăţii ocupaţionale în
acord cu politica OH&S a organizaţiei.
NOTĂ- Nu este necesar ca procesul să se desfăşoare simultan în toate zonele de activitate.
3.4 Pericol - sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de
8
rănire sau îmbolnăvire, dauna adusa proprietăţii, dauna adusa mediului de lucru, sau o combinaţie
a acestora
3.5 Identificare pericol - proces de recunoaştere a faptului că exista un pericol (a se vedea

3.4) şi de definire a caracteristicilor acesteia.
3.6 Incident - eveniment care a generat un accident sau care a avut potenţialul de a conduce
la un accident.
NOTĂ -Un incident care nu apar îmbolnăviri, răniri, daune seu alte pierderi se mai numeşte "incident fără
Termenul de incident indura .incidentele -fără urmări",
3.7 Părţi interesate - persoana sau grup preocupat sau afectat de performanţa OH&S a unei
organizaţii
3.8 Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activităţilor, practici,

proceduri, reglementări, de performanţa sistemului de management etc. care poate conduce
direct sau indirect la rănire îmbolnăvire, daune aduse proprietăţii, daune aduse mediului de lucru,
sau o combinaţie a acestora
3.9 Obiective - ţeluri, referitoare la performanţa OH&S. pe care o organizaţie şi le stabileşte
pentru a le realiza.
NOTĂ - Obiectivele ar trebui sa fie cuantificate, oriunde aste posibil.
3.10 Sănătate şi securitate ocupaţională - condiţii şi factori care afectează starea de

sănătate a angajaţilor, personalului temporar angajat, personalului subcontract, vizitatorilor şi a
oarecarei alte persoane aflate la locul de muncă.
3.11 Sistem de management OH&S - parte a sistemului de management general care

facilitează managementul riscurilor OH&S asociate afacerilor organizaţiei. Acesta include structura
organizatorica, activităţile şi de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi
resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea ţi menţinerea politicii OH&S a
organizaţiei
3.12 Organizaţie - companie, unitate operaţionala, firmă, întreprindere, instituţie sau

asociaţie, parte sau combinaţie a acestora, înregistrata sau neînregistată. publica sau
particulara, cu propria sa structurala funcţională şi administrativa.
NOTĂ- Pentru organizaţiile cu mai multe unităţi operaţionale, o unitate operaţională separată poate fi
definită ca o organizaţie.
3.13 Performanţa - rezultate măsurabile ale sistemului de managament OH&S legale de

controlul organizaţiei asupra riscurilor referitoare la securitate şi sănătate, bazate pe politica şi
obiectivele sale OH&S.
NOTĂ - Măsurarea performanţei include măsurarea activităţilor de management OH&S a rezultatelor.
3.14 Risc - combinaţie a probabilităţii şi consecinţei (consecinţelor) producerii unui anumit
eveniment periculos.
3.15 Evaluare risc - proces global şi o estimare a mărimii riscului şi de decizie asupra
faptului ca riscul este sau nu este tolerabil
3.16 Securitate - absenţa unui risc neacceptabil de vătămare [ISO/CEI Ghid 2].
3.17 Risc tolerabil - risc. care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de organizaţie,
având in vedere obligaţiile sale legale şl propria sa politica OH&S.
9
4 Elemente ale sistemului de management OH&S
Îmbunătăţire
continuă
Analiză Politica OHSAS

efectuată de
management Planificare
Implementare
Verificare şi şi funcţionare
acţiune
corectivă
Fig. 1. Elementele unui management OHSAS de succes
4.1 Cerinţe generale - organizaţia trebuie sa stabilească şi sa menţină un sistem de

management OH&S, ale cărui cerinţe sunt stabilite în capitolul 4.
4.2 Politica OH&S
Analiza efectuată de
management
Audit Politică Feedback de la

măsurarea
performanţei
Planificarea
Trebuie să existe o politică pentru sănătate şi securitate ocupaţională autorizată de
managementul de La cel mai înalt nivel al organizaţiei, care sa stabilească clar obiectivele globale
referitoare la sănătate şi securitate ocupaţională şi un angajament pentru îmbunătăţirea performanţei
referitoare la securitate şi sănătate ocupaţională.
Politica trebuie:
a) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei;
b) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;
c) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S curentă
aplicabilă şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
d) sa fie documentată, implementată şi menţinută;
10
e) să fie comunicată tuturor angajaţilor cu scopul ca aceştia să devină conştienţi cu
privire la obligaţiile lor individuale în domeniul OH&S;
f) să fie disponibilă părţilor interesate;
g) să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată
pentru organizaţie.
4.3 Planificare
Politică
Audit Planificare Feedback de la

măsurarea
performanţei
Implementare şi
funcţionare
4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a
pericolelor, evaluarea riscurilor şi implementarea măsurilor de control necesare. Acestea trebuie
să includă:
- activităţi de rutină şi de non-rutină;
- activităţi ale întregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv
subcontractanţi şi vizitatori);
- facilitaţi de la locul de muncă, furnizate de organizaţie sau de alţii. OHSAS 18001:2004
Organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări şi efectele acestor controale
sunt luate în considerare atunci când se stabilesc obiectivele OH&S. Organizaţia trebuie să
documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.
Metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului trebuie:
- să fie definită în conformitate cu domeniul său, cu natura sa şi cu
programul său pentru a se asigura că este mai mult proactivă decât reactivă;
- să asigure clasificarea riscurilor şi identificarea acelora care trebuie eliminate sau ţinute
sub control prin măsuri, aşa cum sunt definite la 4.3.3. şi 4.3.4;
- să fie corelată cu experienţa de operare şi cu capabilităţile măsurilor folosite pentru
controlul riscului;
- să furnizeze elemente de intrare pentru determinarea cerinţelor pentru facilităţi, pentru
identificarea necesităţilor de instruire şi/sau de dezvoltarea controalelor operaţionale;
- să asigure monitorizarea acţiunilor solicitate pentru a asigura atât eficacitatea cât şi
respectarea timpului pentru implementare.
NOTĂ - Pentru îndrumări suplimentare privind identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi controlul
riscurilor, a se vedea OHSAS 18002.
4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură pentru identificarea şi accesul
la cerinţele legale şi la alte cerinţe OH&S care îi sunt aplicabile.
Organizaţia trebuie sa actualizeze aceste informaţii. Organizaţia trebuie să comunice informaţiile
relevante referitoare la cerinţele legale şi la alte cerinţe către angajaţii săi şi către alte părţi interesate
relevante.
11
4.3.3 Obiective
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină obiective documentate pentru sănătate şi
securitate ocupaţională, pentru fiecare funcţie şi nivel relevante din cadrul organizaţiei.
NOTĂ -Obiectivele ar trebui cuantificate oriunde acest lucru este posibil.
Atunci când îşi stabileşte şi îşi analizează obiectivele, o organizaţie trebuie să ia în
considerare cerinţele legale şi alte cerinţe, pericolele şi riscurile OH&S proprii, opţiunile sale
tehnologice, cerinţele sale financiare, operaţionale şi de afaceri şi punctele de vedere ale părţilor
interesate. Obiectivele trebuie corelate cu politica OH&S, inclusiv cu angajamentul pentru
îmbunătăţirea continuă.
4.3.4 Program (programe) de management OH&S

Pentru realizarea obiectivelor sale organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai
multe programe de management OH&S. Programul trebuie să includă documentaţia privind:
a) responsabilitatea şi autoritatea desemnate pentru realizarea obiectivelor la funcţiile şi
nivelurile relevante ale organizaţiei;
b) mijloacele şi termenele prin care obiectivele urmează să fie realizate.
Programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate) la intervale
regulate şi planificate. Acolo unde este necesar, programul (programele) de management OH&S trebuie
amendat (amendate) pentru a se lua în considerare schimbările survenite în activităţile, produsele,
serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţi
Planificare
Implementare şi Feedback de la
Audit funcţionare măsurarea
performanţei
Verificare şi acţiune
corectivă
4.1 Structură şi responsabilitate

Pentru a facilita managementul OH&S, rolurile, responsabilităţile şi autorităţile personalului
care conduce, efectuează şi verifică activităţile care au un efect asupra riscurilor OH&S, ale
activităţilor, facilităţilor şi proceselor organizaţiei, trebuie definite, documentate şi comunicate.
Responsabilitatea finală pentru sănătate şi securitate ocupaţională revine managementului de la
cel mai înalt nivel. Organizaţia trebuie sa numească un membru al managementului de la cel mai înalt
nivel (de exemplu într-o organizaţie mare, un membru al consiliului de administraţie sau al comitetului
executiv) cu responsabilitatea specială de a asigura faptul că sistemul de management OH&S este
implementat corespunzător şi că funcţionează conform cerinţelor în toate locaţiile şi sectoarele de
funcţionare din cadrul organizaţiei.
trebuie să asigure resurse esenţiale pentru implementarea, controlul şi îmbunătăţirea i de management
OH&S.
NOTĂ - Resursele includ resursele umane şi abilitaţi specializate, resurse tehnologice şi financiare.
Reprezentantul managementului organizaţiei trebuie să aibă atribuţii, responsabilităţi şi autoritate
definite pentru:
a) a se asigura că cerinţele referitoare la sistemul de management OH&S sunt
stabilite, implementate şi menţinute în conformitate cu această specificaţie OHSAS;
b) a se asigura că raportările referitoare la performanţa sistemului de management
12
OH&S sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel pentru analizare şi ca
bază pentru îmbunătăţirea sistemului de management OH&S.
Toţi cei care au responsabilităţi de management trebuie să-şi demonstreze angajamentul pentru
îmbunătăţirea continuă a performanţei OH&S.
4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

Personalul trebuie să fie competent pentru a îndeplini sarcini care pot avea impact asupra
OH&S la locul de muncă. Competenţa trebuie definită din punct de vedere al studiilor, instruirii
şi/sau experienţei corespunzătoare.
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a se asigura că angajaţii săi
care lucrează la fiecare funcţie şi nivel relevante sunt conştientizaţi de:
- importanţa conformităţii cu politica şi procedurile OH&S şi cu cerinţele sistemului de
management OH&S;
- consecinţele OH&S, reale sau posibile, ale activităţilor lor şi beneficiile OH&S ale
performanţelor individuale îmbunătăţite;
- atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica şi procedurile
OH&S şi cu cerinţele sistemului de management OH&S, inclusiv cu cerinţele referitoare la
pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi la capacitatea de răspuns (a se vedea 4.4.7);
- consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate;
Procedurile de instruire trebuie să ţină seama de nivelurile diferite de: responsabilităţi, abilităţi
şi cunoştinţe; şi risc.
4.4.3 Consultare şi comunicare

Organizaţia trebuie să deţină proceduri pentru a se asigura că informaţiile OH&S
pertinente sunt comunicate către şi de la angajaţi şi la alte părţi interesate.
Implicarea angajaţilor şi acordurile referitoare la consultare trebuie documentate şi părţile
interesate trebuie informate.
Angajaţii trebuie:
- implicaţi în dezvoltarea şi analizarea politicilor şi procedurilor de management al
riscurilor;
- consultaţi acolo unde apare orice modificare care afectează sănătatea şi securitatea la
locul de muncă;
- reprezentaţi în probleme de sănătate şi securitate;
şi informaţi privind
- reprezentantul (reprezentanţii) angajaţilor pentru OH&S şi reprezentantul managementului (a se
vedea 4.4.1).
4.4.4 Documentaţie
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţii, într-un mediu adecvat de exemplu
hârtie sau format electronic, pentru:
a) a descrie elementele esenţiale ale sistemului de management şi interacţiunea lor; şi
b) a asigura accesul la documentaţia conexă.
NOTĂ - Este important ca documentaţia să îndeplinească cerinţele minime de eficienţă şi eficacitate.
4.4.5 Controlul documentelor şl al datelor

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor
documentelor şi datelor cerute de această specificaţie OHSAS şi pentru a se asigura că:
a) acestea pot fi localizate;
b) sunt analizate periodic, revizuite atunci când este necesar şi aprobate pentru
adecvate de personal autorizat;
c) versiunile curente ale documentelor şi datelor relevante sunt disponibile în toate locurile
în care se desfăşoară operaţii esenţiale pentru funcţionarea eficace a sistemului OH&S;
13
d) documentele şi datele perimate sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare
şi de utilizare sau sunt protejate în alt mod împotriva unei utilizări neintenţionate; şi
e) documentele şi datele arhivate păstrate în scopuri juridice sau pentru informare sau în
ambele scopuri sunt identificate corespunzător.
4.4.6 Control operaţional

Organizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate riscurilor
identificate, pentru care este necesar să se aplice masuri de control. Organizaţia trebuie să planifice
acele activităţi, inclusiv mentenanţă, pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii
specificate, prin:
a) stabilirea şi menţinerea procedurilor documentate pentru a cuprinde situaţiile în care
absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica şi obiectivele OH&S;
b) stipularea in proceduri a criteriilor de operare;
c) stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la riscurile OH&S identificate ale
bunurilor, echipamentelor şi serviciilor achiziţionate şi/sau utilizate de organizaţie şi
comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante;
d) stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de muncă, a proceselor, a
instalaţiilor şi a utilajelor, a procedurilor operaţionale şi de organizare a muncii, inclusiv
adaptarea acestora la capabilităţile umane, pentru eliminarea sau reducerea riscurilor OH&S la
sursa acestora.
4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină planuri şi proceduri pentrua identifica potenţialul
pentru incidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde la acestea şi pentru a preveni şi minimiza
posibilele îmbolnăviri şi răniri care pot fi asociate acestora.
Organizaţia trebuie să analizeze planurile şi procedurile sale de pregătire pentru situaţii de urgenţă
şi capacitate de răspuns, în special după apariţia incidentelor sau a situaţiilor de urgenţă.
De asemenea, organizaţia trebuie să testeze periodic aceste proceduri, acolo unde acest lucru este
posibil.
4.5 Verificare şi acţiune corectivă
Implementare şi
funcţionare
Audit Verificare şi acţiune Feedback de la

corectivă măsurarea
performanţei
Analiză efectuată de
management
4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performanţei

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru monitorizarea şi măsurarea, în
mod a performanţei OH&S. Aceste proceduri trebuie să asigure:
- atât maturări calitative cât şi cantitative, corespunzătoare necesităţilor organizaţiei;
- monitorizarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele OH&S ale organizaţiei;
- măsurări proactive ale performanţei, care monitorizează conformitatea cu programul de
14
management OH&S, cu criteriile operaţionale şi cu legislaţia şi reglementările aplicabile;
- măsurări reactive ale performanţei pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnăvirilor,
incidentelor (inclusiv .incident fără urmări") şi a altor dovezi istorice ale performanţei OH&S
deficitare;
- înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare, suficiente pentru
a facilita analiza ulterioară a acţiunilor corective şi preventive.
Dacă este necesar un echipament de monitorizare pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei,
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri de etalonare şi mentenanţă a unui astfel de
echipament. Trebuie păstrate înregistrările activităţilor de etalonare şi mentenanţă şi cele ale
rezultatelor obţinute.
4.5.2 Accidente, incidente, neconformităţi şi acţiuni corective şi preventive

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru definirea responsabilităţii şi
autorităţii pentru:
a) investigarea şi tratarea:
- accidentelor;
- incidentelor;
- neconformităţilor;
b) întreprinderea de acţiuni pentru reducerea oricăror consecinţe apărute în urma
accidentelor,
c) incidentelor sau neconformităţilor;
d) iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive;
e) confirmarea eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.
Aceste proceduri trebuie să stipuleze că toate acţiunile corective şi preventive propuse trebuie
analizate prin procesul de evaluare a riscului, înainte de implementare.
Orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea cauzelor
neconformităţilor existente şi potenţiale trebuie să fie corespunzătoare importanţei problemelor şi
trebuie să fie proporţională cu riscurile OH&S întâlnite.
Organizaţia trebuie să implementeze şi să înregistreze orice modificări în procedurile documentate,
modificări rezultate din acţiunile corective şi preventive.
4.5.3 Înregistrări şi managementul înregistrărilor

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea, menţinerea şi
eliminarea înregistrărilor OH&S, precum şi ale rezultatelor auditurilor şi ale analizelor.
Înregistrările OH&S trebuie să fie lizibile, identificabile şi trasabile la activităţile implicate,
înregistrările OH&S trebuie păstrate şi menţinute astfel încât să fie uşor de regăsit şi să fie protejate
împotriva distrugerii, deteriorării sau pierderii. Duratele lor de păstrare trebuie stabilite şi înregistrate.
Înregistrările trebuie menţinute într-un mod adecvat sistemului şi organizaţiei, pentru a
demonstra conformitatea cu cerinţele din această specificaţie OHSAS.
4.5.4 Audit
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un program de audit şi proceduri pentru
realizarea periodică de audituri ale sistemului de management OH&S, pentru :
a) - a determina dacă sistemul de management OH&S:
1) este conform dispoziţiilor planificate pentru managementul OH&S, incluzând
cerinţele din prezenta specificaţie OHSAS;
2) a fost implementat şi menţinut corespunzător;
3) este eficace în realizarea politicii şi obiectivelor organizaţiei;
b) a analiza rezultatele auditurilor anterioare;
c) a furniza managementului organizaţiei informaţii referitoare la rezultatele auditurilor.
Programul de audit inclusiv orice termene, trebuie să se bazeze pe rezultatele evaluării
riscurilor activităţilor organizaţiei şi pe rezultatele auditurilor anterioare. Procedurile auditului trebuie să
15
acopere domeniul de aplicare, frecvenţa, metodologiile şi competenţele, precum şi responsabilităţile şi
cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor.
Ori de câte ori este posibil, auditurile trebuie conduse de personal independent de cel care are
responsabilităţi directe pentru activitatea care se examinează.
NOTĂ -Cuvântul „independent" aici nu indică, în mod necesar, provenienţa din exteriorul
organizaţiei.
corectivă
Audit Analiza efectuată de Feedback de la

management măsurarea
performanţei
Politică
Managementul organizaţiei de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de

management OH&S, la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă
corespunzător, adecvat şi eficace. Procesul analizei efectuate de management trebuie să asigure că
informaţiile necesare sunt colectate, astfel încât să permită managementului realizarea acestei
evaluări. Această analiză trebuie documentată.
Analiza efectuată de management trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a
politicii, a obiectivelor şi a altor elemente ale sistemului de management OH&S, prin prisma
rezultatelor auditului sistemului de management OH&S, a modificărilor circumstanţelor şi a
angajamentului de îmbunătăţire continuă.
16
Anexa A
(informativă)
Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996, ISO 9001:1994 şi
ISO 9001:2000
Tabelul A.1 - Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994
Capitol OHSAS 18001 Capitol 14001:1996 Capitol 9001:1994

1 Domeniu de aplicare 1 Domeniu de aplicare 1 Domeniu de aplicare
2 Publicaţii de referinţă 2 Referinţe normative 2 Referinţe normative
3 Termeni şi definiţii 3 Definiţii 3 Definiţii
4 Elemente ale sistemului 4 Cerinţe ale sistemului 4 Condiţii referitoare la
de management OH&S de management de sistemul calităţii
mediu
4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale 4.2.1 Generalităţi (prima
propoziţie)
4.2 Politică OH&S 4.2 Politica de mediu 4.1.1 Politica în domeniul
calităţii
4.3 Planificare 4.3 Planificare 4.2 Sistemul calităţii
4.3.1 Planificarea pentru 4.3.1 Aspecte de mediu 4.2 Sistemul calităţii
identificarea
pericolului, evaluarea
riscului şi controlul
riscului
4.3.2 Cerinţe legale şi alte 4.3.2 Prevederi legale şi - -
cerinţe alte cerinţe
4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective generale şi 4.2 Sistemul calităţii
obiective specifice
4.3.4 Program (Programe) de 4.3.4 Program (programe) 4.2 Sistemul calităţii
management OH&S de management de
mediu
4.4 Implementare şi 4.4 Implementare şi 4.2 Sistemul calităţii
funcţionare funcţionare 4.9 Controlul proceselor
4.4.1 Structură şi 4.4.1 Structură şi 4.1 4.1.2 Responsabilitatea
responsabilitate responsabilitate managementului
Organizare
4.4.2 Instruire, conştientizare 4.4.2 Instruire, 4.18 Instruire

şi competenţă conştientizare şi
competenţă
4.4.3 Consultare şi 4.4.3 Comunicare - -
comunicare
4.4.4 Documentaţie 4.4.4 Documentaţia 4.2.1 Generalităţi (fără prima
sistemului de propoziţie)
management de mediu
4.4.5 Controlul documentelor 4.4.5 Controlul 4.5 Controlul documentelor şi
şi al datelor documentelor al datelor
4.4.6 Control operaţional 4.4.6 Control operaţional 4.2.2 Procedurile sistemului
4.3 4.4 calităţii Analiza
4.6 4.7 contractului Controlul
4.8 4.9 proiectării Aprovizionare
Controlul produsului
furnizat de client
Identificarea şi
trasabilitatea produsului
17
Controlul proceselor
4.15 Manipulare, depozit,
4.19 4.20 ambalare conservare şi
livrare Service Tehnici
statistice
4.4.7 Pregătire pentru 4.4.7 Pregătire pentru - -
situaţii de urgenţă şi situaţii de urgenţă şi
capacitate de răspuns capacitate de răspuns
4.5 Verificare şi acţiune 4.5 Verificare şi acţiune -
colectiva corectivă
4.5.1 Monitorizarea şi 4.5.1 Monitorizare şi 4.10 4.11 Inspecţii şi încercări
măsurarea măsurare 4.12 Controlul echipamentelor
performanţei de inspecţie, măsurare şi
încercare Stadiul
inspecţiilor şi al
încercărilor
4.5.2 Accidente, incidente, 4.5.2 Neconfomnitate, Controlul produsului
conformităţi şi acţiuni acţiune corectivă şi neconform
corective şi preventive acţiune preventivă Acţiuni corective şi
preventive
4.5.3 înregistrări şi 4.5.3 înregistrări 4.16 Controlul înregistrărilor
managementul calităţii
înregistrărilor
4.5.4 Audit 4.5.4
Auditul sistemului de 4.17 Audituri interne ale
management de calităţii
mediu
4.6 Analiza efectuată de 4.6 Analiza efectuată de 4.1.3 Analiza efectuată de
management conducere management
Anexa A Corespondenţa cu ISO Anexa B Corespondenţa cu - -
14001, ISO 9001 ISO 9001
. Bibliografie Anexa C Bibliografie Anexa A Bibliografie
- (a se vedea OHSAS Anexa A Ghid pentru - -
18002) utilizarea
specificaţiilor
18
Capitol OHSAS 18001:2004 Capitol ISO 14001:1996 Capit ISO 9001:2000
ol
- - Introducere 0 Introducere
0.1 Generalităţi Abordare bazată pe
0.2 proces Relaţia cu ISO 9004
0.3 Compatibilitate cu alte sisteme de
0.4 management
1.1 Generalităţi
1.2 Aplicare
2 Publicaţii de referinţa 2 Referinţe normative 2 Referinţe normative
3 Termeni şi definiţii 3 Definiţii 3 Termeni şi definiţii
4 Elemente ale sistemului 4 Cerinţe ale sistemului 4 Sistem de management al calităţii
de management OH&S de management de
mediu
4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale Responsabilitate,
5.5 autoritate şi comunicare
5.5.1 Responsabilitate, şi autoritate
4.2 Politică OH&S 4.2 Politica de mediu 5.1 Angajamentul managementului
5.3 Politica referitoare la calitate
8.5 Îmbunătăţire
4.3 Planificare 4.3 Planificare 5.4 Planificare
4.3.1 Planificarea pentru 4.3.1 Aspecte de mediu 5.2 Orientare către client
identificarea pericolelor, 7.2.1 Determinarea cerinţelor
evaluarea riscurilor şi 7.2.2 referitoare la produs Analiza
controlul riscurilor cerinţelor referitoare la produs
4.3.2 Cerinţe legale şi alte 4.3.2 Prevederi legale şi 5.2 Orientare către client
cerinţe alte cerinţe 7.2.1 Determinarea cerinţelor
referitoare la produs
4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective generale şi 5.4.1 Obiectivele calităţii
obiective specifice
4.3.4 Program (Programe) de 4.3.4 Program (programe) 5.4.2 Planificarea sistemului de
management OH&S de management de 8.5.1 management al calităţii
mediu îmbunătăţire continuă
4.4 Implementare şi 4.4 Implementare şi 7 Realizarea produsului Planificarea
funcţionare funcţionare 7.1 realizării produsului
4.4.1 Structura şi 4.4.1 Structură şi 5 Responsabilitatea
5.1 Angajamentul managementului
5.5.1 Responsabilitate şi autoritate
5.5.2 Reprezentantul
managementului
6 Managementul resurselor
6.1 Asigurarea resurselor
6.2 Resurse umane
6.2.1 Generalităţi
6.3 Infrastructură
6.4 Mediu de lucru
4.4.2 Instruire, conştientizare 4.4.2 Instruire, 6.2.2 Competenţă, conştientizare şi
şi competenţă conştientizare şi instruire
competenţă
4.4.3 Consultare şi 4.4.3 Comunicare 5.5.3 Comunicarea internă
comunicare 7.2.3 Comunicarea cu clientul
4.4.4 Documentaţie 4.4.4 Documentaţia 4.2 Cerinţe referitoare la
sistemului de documentaţie
19
management de 4.2.1 Generalităţi
mediu 4.2.2 Manualul calităţii
4.4.5 Controlul documentelor 4.4.5. Controlul 4.2.3 Controlul documentelor
şi al datelor documentelor
4.4.6 Control operaţional Control operaţional 7 Realizarea produsului
7.1 Planificarea realizării produsului
7.2 Procese referitoare la relaţia cu
clientul
7.2.1 Determinarea cerinţelor
7.2.2 Analiza cerinţelor referitoare la
produs
7.3 Proiectare şi dezvoltare
7.3.1 Planificarea proiectării şi
dezvoltării
7.3.2 Elemente de intrare ale
proiectării şi dezvoltării
7.3.3 Elemente de ieşire ale
7.3.4 Analiza proiectării şi dezvoltării
7.3.5 Verificarea proiectării şi
dezvoltării
7.3.6 Validarea proiectării şi
dezvoltării
7.3.7 Controlul modificărilor în
proiectare şi dezvoltare
7.4 Aprovizionare
7.4.1 Procesul de aprovizionare
7.4.2 Informaţii pentru aprovizionare
7.4.3 Verificarea produsului
aprovizionat
7.5 Producţie şi furnizare de servicii
7.5.1 Controlul producţiei şi al
furnizării serviciului
7.5.3 Identificare şi trasabilitate
7.5.4 Proprietatea clientului Păstrarea
7.5.5 produsului Validarea proceselor
7.5.2 de producţie şi de furnizare de
servicii
4.4.7 Pregătire pentru situaţii 4.4.7 Pregătire pentru 8.3 Controlul produsului neconform
de urgenţă şi capacitate situaţii de urgenţa şi
de răspuns capacitate de răspuns
4.5 Verificare şi acţiune 4.5 Verificare şi acţiune 8 Măsurare, analiză şi
corectivă corectivă îmbunătăţire
4.5.1 Monitorizarea şi 4.5.1. Monitorizare şi 7.6 Controlul dispozitivelor de
măsurarea performanţei măsurare 8.1 măsurare şi monitorizare
8.2 Generalităţi Monitorizare şi
8.2.1 măsurare Satisfacţia clientului
8.2.3 Monitorizarea şi măsurarea
8.2.4 proceselor Monitorizarea şi
8.4 măsurarea produsului Analiza
datelor
4.5.2 Accidente, incidente, 4.5.2 Neconformitate, 8.3 Controlul produsului neconform
neconformităţi şi acţiuni acţiune corectivă şi 8.5.2 Acţiune corectivă Acţiune
corective şi preventive acţiune preventivă 8.5.3 preventivă
4.5.3 înregistrări şi 4.5.3. înregistrări 4.2.4 Controlul înregistrărilor
managementul
20
înregistrărilor
4.5.4 Audit 4.5.4.
Auditul sistemului de 8.2.2 Audit intern
management de
mediu
4.6 Analiza efectuată de 4.6 Analiza efectuată de 5.6 Analiza efectuată de
conducere conducere 5.6.1 management Generalităţi
5.6.2 Elemente de intrare ale analizei
5.6.3 Elemente de ieşire ale analizei
Anexe A Corespondenţa cu ISO Anexa B Corespondenţa cu Anexa Corespondenţa cu ISO 14001
şi B 14001 şi ISO 9001 ISO 9001 A
- Bibliografie Anexa C Bibliografie - Bibliografie
(a se vedea OHSAS Anexa A Ghid pentru
18002) utilizarea
specificaţiilor
21
Anexa B
(informativă)
Corespondenţă între OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi Liniile directoare pentru sistemele de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale ILO-OSH:2001
B.1Introducere
Această anexă identifică principalele diferenţe dintre Liniile directoare ILO - OSH ale
Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi documentele OHSAS, şi furnizează o evaluare comparativă a
diferitelor lor cerinţe.
Se observă că nu au fost identificate diferenţe semnificative.
În consecinţă, acele organizaţii care au implementat un sistem de management OH&S
conform OHSAS 18001 pot fi sigure că sistemul lor de management OH&S va fi, de asemenea,
compatibil cu recomandările Liniile directoare ILO - OSH.
în B.4 este prezentat un tabel de corespondenţă între capitolele individuale ale documentelor OHSAS
şi cele ale Liniile directoare ILO - OSH.
B.2 Generalităţi
Primele două obiective ale Liniilor directoare ILO - OSH sunt:
a) asistarea ţărilor în stabilirea unui cadru naţional pentru sisteme de management al
securităţii şi sănătăţii ocupaţionale; şi
b) furnizarea unui ghid organizaţiilor individuale referitor la integrarea
elementelor OH&S în politica lor globală şi a măsurilor luate de management.
Specificaţia OHSAS 18001 specifică cerinţele pentru sistemele de management OH&S,
care să permită organizaţilor să le controleze riscurile şi de a-şi îmbunătăţi performanţele. OHSAS
18002 este un ghid de implementare a OHSAS 18001. Documentele OHSAS sunt comparabile
cu capitolul din Liniile directoare ILO - OSH "Sistemul de management al sănătăţii
ocupaţionale şi securităţii în organizaţie”
B.3 Analiza detaliată a capitolului 3 din Liniile directoare ILO-OSH faţă de

documentele OHSAS
B.3.1 Domeniu de aplicare

Obiectivul principal al Liniilor directoare ILO- OSH îl constituie muncitorii. Obiectivul principal
al seriei de standarde OHSAS este mai cuprinzător fata de angajaţi şi alte parţi interesatefiniţia
"Pericolului în OHSAS 18001, 3.4: "sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare,
în termeni de rănire sau îmbolnăvire, daună adusă proprietăţii, daună adusă mediului de lucru, sau
o combinaţie a acestora" este mai cuprinzătoare decât în Liniile directoare ILO - OSH, ale cărui
obiectiv de bază este îndreptat către posibilitatea de a provoca răniri sau daune sănătăţii oamenilor.
B.3.2 Modele de sisteme de management OH&S

Modelele care descriu principalele elemente ale unui sistem de management OH&S definite
în Liniile directoare ILO - OSH şi documentele OHSAS sunt echivalente.
22
Tabelul B.1 (sfârşit)
Capitol OHSAS 18001 Capitol Linii directoare ILO - OSH

4.4.6 Control operaţional 3.10.2 Managementul schimbării Procurare
3.10.4 Contractare
3.10.5
4.4.7 Pregătire pentru situaţii de 3.10.3 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi

urgenţă şi capacitate de răspuns capacitate de răspuns
4.5. Verificare şi acţiune corectivă - -

4.5.1 Monitorizare şi măsurare 3.11 Monitorizarea şi măsurarea performanţei
performanţă
4.5.2 Accidente, incidente, 3.12 3.15 Investigaţii ale lucrărilor care duc la
neconformităţi şi acţiuni corective răniri, boli, şi incidente şi impacturile
şi preventive lor asupra performanţei de sănătate şi
securitate Acţiune corectivă şi preventivă
4.5.3 înregistrări şi managementul 3.5 Documentaţia sistemului de management
înregistrărilor al , securităţii şi sănătăţii ocupaţionale
4.5.4 Audit 3.13 Audit

4.6 Analiza efectuată de 3.14 Analiza efectuată de management
management
23
Bibliografie
ISO 9001:1994 ,Quality systems :Model for qality assurance in desingn,development,

production,instalationand servicing .[Sistemele calităţii- model pentru asigurarea calităţii în proectare ,
dezvoltare ,producţie , montaj şi service]
ISO 9O01:200, Qality management system -Reguirements [Sisteme de management al calitatii. Cerinte]
ISO 14001:1996 Enviromental management systems –Specificationswith guidance for use (Sisteme de
management de mediu.Specificatii şi ghid de utilizare )
ISO/IEC Guide 2:1996, Standardization and related activities - General vovabulary
[SR EN 45020:2004,Standardizare şi activităţi conexe. Vocabular general]
United Kingdom supplement
BSI standards publications

BRITISH STANDARDS INSTITUTION ;LONDON W4 4AL
BS 8800:1996,Guide to occupational health and safety management systems.
BS EN ISO 9001:1994, Quality systems:Model for guality assurance in desingn, development, production
installation and servicing.
BS EN ISO 9001:2000 Quality management systems
BS EN ISO 14001:1996, Environmental management systems – Specification with guidance for use.
BS EN ISO 19011:2002, Guidelines for guality and/or environmental management systems auditing
Health and Safety Commission/ Executive publications
[1] Health and Safety Commision Management of health and safety at work . 1992
London:The Stationery Office
[2] Health andSafety Executiv Successful health and safety management: HS (G) 65,1997.
London :The Stationery Office.
Documentul OHSAS:1999 care include şi amendamentul 1:2002 a fost acceptat ca standard

român de către comitetul tehnic CT 56, Managementul calităţii şi asigurarea calităţii.
Membrii Comitetului CT care au verificat versiunea română a acestui document OHSAS
18001:1999 care include şi amendamentul l :200P
24
Dl Dan Ştefănescu QUASARO Preşedinte al comitetului
tehnic CT 56, Managementul
calităţii şi asigurarea calităţii
Dna Olimpia Vorovenci ASRO Secretar al comitetului tehnic

CT 56, Managementul calităţii
şi asigurarea calităţii
Dna Isabela Niţă RENO

Membrii
:
Dna Gabriela Marian INCDMF
Dna Elena Radu RAR-OCS
Dna Constanţa Nicolescu MEdC
Dna Alexandrina Stănescu ROMTELECOM
Dl Nicolae Barbu SRAC
Dna Cezarina Dicu RENAR
Dl Petru Ţenchea SC TES SA
Dl Dan Roşca SGS
Dl Constantin Gelu Ştefan IM
Dl Teodor Bara ROMCONTROL
Dna Maria Cuciuc CNIEP LAREX
Dna Ana Anghel SC ROMTUB SA
Dna Elena Nechifor QUALITY CERT
Versiunea română a acestui document a fost elaborată de dna Anca VOICU - ASRO şi de dna
Irina OLARU - ASRO.
Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor modificărilor.
Informaţiile referitoare la standardele române (termenul de începere a aplicării, modificările etc.)

sunt publicate în Catalogul standardelor române şi în Buletinul Standardizării
25
ASRO OHSAS 18002
Noiembrie 2004
Indice de clasificare U 35
Sisteme de management al sanatăţii şi securităţii ocupaţionale

Linii directoare pentru implementare OHSAS 18001
Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 noiembrie 2004

APROBARE
Acest document este identic cu specificaţia OHSAS

CORESPONDENŢA 18002:2000 care include şi amendamentul 1:2002
This document is identical with the OHSAS 18002:2000

specification wich incorporating amendment 1:2002
ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA(ASRO)

Adresa poştală :str.Medeleev 21-25 ,010362, Bucureşti
Direcţia generală :Tel +40212113274,Fax +40212100833
Direcţia standardizare :Tel +40213104308,+40213104307 sau+40213124944
Fax +40213155890
Directia Publicaţii –Serv .Vanzari/Abonamente :Tel.+40212129925,+40212129720,
+40213127488, +40213127487, Fax+40212102514, +402121276
26
Preambul naţional
Acest document reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a documentului I
-SAS 18002:2000 inclusiv amendamentul 1:2002.
Specificaţia OHSAS 18002 conţine încorporat amendamentul la document, marcat cu o
linie verticală pe margine. Aceste linii directoare au fost elaborate ca răspuns la cerinţele urgente
ale clienţilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de management pentru sănătate şi
securitate ocupaţională, faţă de care să poată fi evaluate şi certificate sistemele lor de management
şi cu ajutorul căruia sa se implementeze un astfel de standard.
OHSAS 18002 stabileşte cerinţele specifice din OHSAS 18001 şi oferă îndrumări relevante.
Numerotarea capitolelor OHSAS 18002 este aliniată la cea a OHSAS 18001.
Corespondenţa dintre documentul şi standardul la care se face referire şi standardele române

este următoarea:
OHSAS 18001:1999 IDT OHSAS 18001:2004

Sisteme de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale
BS 8800:1996 - -
ISO 19011:2002 MOD SREN ISO 19011:2003

Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calităţii şi/sau de mediu
Standardul citat ca referinţă şi care nu a fost adoptat ca standard român se utilizează

împreuna cu prezentul document şi poate fi consultat sau comandat la Asociaţia de Standardizare
din România.
Aceate traduceri a OHSAS 18001:1999 şi OHSAS 18002:2000 (şi amendamentele) sunt

reproduse cu permisiunea OHSAS Project Group cu nr. de licenţa 2004CO0044 (această
licenţă este emisă şi administrată de BSI în numele OHSAS Project group). în toate
cazurile de litigii versiunea în limba engleză trebuie luată ca text de referinţă
SERIA EVALUAREA SĂNĂTĂŢII Şl SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE
27
SISTEME DE MANAGEMENT AL SANATĂŢII ŞI SECURITĂŢII
OCUPAŢIONALE
LINII DIRECTOARE PENTRU IMPLEMENTAREA OHSAS

18001
Important
BSI-OHSAS 18002 nu este un stas britanic
BSI-OHSAS 18002 va fi retras atunci cand se va publica într-un sau ca

standard britanic, conţinutul său.
ICS 03.100.01; 13.100 BSI
ÎNŞTIINŢARE
OHSAS 18002 a fost elaborat cu sprijinul următoarelor organizaţii:
National Standards Authority of Ireland
28
South African Bureau of Standards
Japanese Standards Association
British Standards Jnstitution
Bureau Veritas Quality International
Det Norske Veritas
Lloyds Register Quality Assurance
National Quality Assurance
SFS Certification
SGS Yarsley Internaţional Certification Services
Asociation Espanola de Normalizacion y Certificacion
Internaţional Safety Management Organisation Ltd
SIRIM OAŞ Sdn. Bhd.
Internaţional Certification Services
Japan Industrial Safety and Health Association
The High Pressure Gas Safety Institute of Japan (KHK - ISO Centre)
Technofer Ltd
The Engineering Employers Federation
Singapore Productivity and Standards Board. Quality Assessement Centre
Institute Mexicano de Normaiizacion y Certificacion
Industrial Technology Research Institute of Taiwan
Institute of Occupational Safety and Health
TUV Rheinland/Berlin - Brandenburg
Această publicaţie Amendamente apărute după data publicării

OHSAS intră în
vigoare de la 15 Amendement nr. Data Observaţii
aprilie 2000
14224 13 decembrie 2002 Marcat cu linie verticală pe
margine
Cuprins
Preambul
1 Domeniu de aplicare
2 Publicaţii de referinţă
3 Termeni şi definiţii
29
4 Elementele sistemului de management OH&S
4.2 Politica OH&S 4.3Planificare
Anexa A (informativă) Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994 şi
ISO 9001:2000
Anexa B (informativă) Corespondenţa dintre OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi ILO-OSH:2001
Linii directoare pentru sistemele de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
Bibliografie
Figura 1 - Elemente ale unui management OH&S de succes
Figura 2 - Politica OH&S
Figura 3 - Planificare
Figura 4 - Implementare şi funcţionare
Figura 5 - Verificare şi acţiune care
Figura 6 - Analiza efectuată de management
Tabelul A1-Corespondenta dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994
Tabelul A2-Corespondenta dintre OHSAS 18001, IS014001:1996 şi ISO 9001:2000
Tabelul B1-Corespondenţa dintre capitolele documentelor OHSAS şi capitolele Liniile directoare
ILO-OSH
Preambul
Aceste linii directoare din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS)
împreună cu OHSAS 18001:1999 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale- Specificaţie a fost elaborată ca răspuns la cererea insistentă a clienţilor cu privire
la un standard recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale,
faţă de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de management.
OHSAS 18001 este compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO
9001:1994, ISO 9001:2000 (Calitate) şi ISO 14001:1996 (Mediu), pentru a facilita integrarea
sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către
organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
30
OHSAS 18002 inserează cerinţele specifice din OHSAS 18001 şi continuă cu îndrumări
relevante. Numerotarea capitolelor OHSAS 18002 este aliniată la cea a OHSAS 18001.
OHSAS 18002 va fi revizuit sau modificat atunci când se consideră necesar.
Revizuirile vor fi efectuate atunci când sunt publicate noile ediţii ale OHSAS 18001 (de
aşteptat atunci când sunt publicate ediţiile revizuite fie ale ISO 9001 fie ale ISO 14001).
OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 vor fi retrase în momentul publicării conţinutului lor
în, sau ca, standarde internaţionale.
Pe parcursul elaborării acestor linii directoare OHSAS au fost luate în considerare
următoarele documente:
BS 8800:1996, Guide to occupational health and safety management systems Technical
Report NPR 5001:1997, Guide to occupational health and safety management systems SGS &
ISMOL ISA 2000:1997, Requirements for Safety and Health Management Systems BVQI
SafetyCert. Occupational Safety and Health Management Systems
DNV, Standard for Certification of Occupational Health and Safety Management
Systems (OHSMS):1997
LRQA SMS 880:1998, Health & Safety management systems assessment criteria.
Draft NSAI SR 320, Recommandation for an Occupational Health and Safety (OH
and S) Management System
Draft AS/NZ 4801. Occupational health and safety management systems -Specification
with guidance for use
Draft BSI PAS 088. Occupational health and safety management systems
Seria UNE 81900 de prestandarde referitoare la prevenirea riscurilor ocupaţionale
OHSAS 18002 va înlocui unele din aceste documente de referinţă.
OHSAS 18001 menţine un nivel ridicat de compatibilitate şi echivalenţa tehnică cu UNE 81900.
Pentru Marea Britanie:

- BSI-OHSAS 18002 nu este un standard britanic;
- BSI-OHSAS 18002 va fi anulat prin publicarea conţinutului său într-un, sau
ca. Standard Britanic;
- BSI-OHSAS 18001 este publicat de BSI care îşi exercită dreptul de proprietate
şi copyright.
Procesul utilizat pentru elaborarea OHSAS 18002 este deschis şi altor iniţiatori care doresc să
elaboreze tipuri de documente documente similare în asociere cu BSI numai dacă acei iniţiatori sun:
dispuşi să îndeplinească condiţiile BSI pentru astfel de documente.
Această publicaţie nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui contract:
Utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corectă.
Conformitatea cu această publicaţie a Seriei Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii

Ocupaţionale nu exonerează de îndeplinirea obligaţiilor legale.
Sumarul paginilor
Acest document cuprinde o copertă, o contra-copertă, paginile de la i până la iv, paginile de la până la
62, o penultimă pagină şi o ultimă pagina.
NOTĂ de Copyright a BSI tipărită în acest document arată care este data ultimei apariţii.
OHSAS 18002:2004
31
Aceste linii directoare din Seria Evaluarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OHSAS)
furnizează îndrumări generale referitoare la aplicarea OHSAS 18001.
Aceste linii directoare explică principiile de bază ale OHSAS 18001 şi descriu scopul,
elementele de intrare tipice, procesele şi elementele de ieşire tipice, în raport cu fiecare cerinţă
OHSAS 18001. Acest lucru ajută la înţelegerea şi implementarea OHSAS 18001.
OHSAS 18002 nu creează cerinţe suplimentare faţă de cele specificate în OHSAS 18001,
şi nici nu prescrie abordări obligatorii pentru implementarea OHSAS 18001.
Aceste linii directoare OHSAS sunt aplicabile mai mult sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale(OH&S) decât securităţii! produselor şi serviciilor.
OHSAS 18001
Această specificaţie din Seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale (OHSAS) stabileşte cerinţe pentru un sistem de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale(OH&S). pentru a permite unei organizaţii să-şi
ţină sub control propriile riscuri OH&S şi să-şi îmbunătăţească performanţa.
Standardul nu stabileşte criterii specifice pentru performanţa OH&S şi nu conţine
specificaţii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management.
Această specificaţie OHSAS este aplicabilă oricărei organizaţii care doreşte:
a) să stabilească un sistem de management OH&S pentru a elimina sau
minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot f expuse la
riscuri OH&S asociate cu activităţile sale;
b) să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod
continuu un sistem de management OH&S;
c) să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată;
d) să demonstreze această conformitate şi altora;
e) să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management
OH&S de către o organizaţie externă; sau
f) să realizeze o auto-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu
specificaţia OHSAS.
Se recomanda ca toate cerinţele din specificaţia OHSAS să fie incluse orice
sistem de management OH&S. Gradul de extindere al aplicării depinde de factori
precum politica OH&S a organizaţiei, natura activităţilor acesteia riscurile şi
complexitatea operaţiilor sale.
Această specificaţie OHSAS tratează securitatea şi sănătatea ocupaţională
şi nu securitatea produselor şi serviciilor.
2. Publicaţii de referinţă
Alte publicaţii care furnizează informaţii sau îndrumări sunt citate în Bibliografie. Se
recomandă consultarea ultimelor ediţii a acestor publicaţii. In mod special, se recomandă să se facă
32
referire la următoarele publicaţii:
OHSAS 18001:1999. Occupational health and safety management systems -Specification BS 8800:1996.
Guide to occupational health and safety management systems.
ISO 19011:2002, Guidelines for quatity and/or environmental systems auditing.
3. Termeni şi definiţii
În aceste linii directoare OHSAS se aplică termenii şi definiţiile din OHSAS 18001.
OHSAS 18001 Termeni şi definiţii
3.1 Aaccident - eveniment nedorit care conduce la moarte, îmbolnăvire, rănire, daună sau altă
pierdere
3.2 Audit - examinare sistematică prin care se determină dacă activităţile şi
rezultatele aferente satisfac dispoziţiile planificate, şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate
efectiv şi sunt adecvate pentru realizarea politicii şi a obiectivelor organizaţiei (a se vedea 3.9).
3.3 Îmbunătăţire continuă - proces de dezvoltare a sistemului de management al
OH&S, pentru realizarea îmbunătăţirii performanţelor globale ale securităţii şi sănătăţii
ocupaţionale, în acord cu politica OH&S a organizaţiei.
NOTĂ - Nu este necesar ca procesul să se desfăşoare simultan în toate zonele de activitate.
3.4 Pericol - sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de
rănire sau îmbolnăvire,
daună adusă proprietăţii, daună adusă mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora
3.5 Identificare pericol - proces de recunoaştere a faptului că există un pericol (a se
vedea 3.4) şi de definire a caracteristicilor acestuia.
3.6 Incident - eveniment care a generat un accident sau care a avut potenţialul de a
conduce la un accident
NOTĂ-Un incident în care nu apar îmbolnăviri, răniri, daune sau alte pierderi se mai numeşte "incident
fără urmări". Termeni de incident include .incidentele fără urmări".
3.7 Părţi interesate - persoană sau grup preocupat sau afectat de performanţa OH&S a
unei organizaţii'
3.8 Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activităţilor, practici,
proceduri, reglementări, de la performanţa sistemului de management etc. care poate conduce direct sau
indirect la rănire sau îmbolnăvire, daune aduse proprietăţii, daune aduse mediului de lucru, sau o
combinaţie a acestora.
3.9 Obiective - ţeluri, referitoare la performanţa OH&S, pe care o organizaţie şi le
stabileşte pentru a le realiza.
NOTĂ - Obiectivele ar trebui să fie cuantificate, oriunde este posibil.
3.10 Sănătate şi securitate ocupaţională - condiţii şi, factori care afectează starea de
sănătate a angajaţilor, personalului temporar angajat.personalului subcontractnat. vizitatorilor
şi a oricărei alte persoane aflate la locul ce muncă.
3.11 Sistem de management OH&S - parte a sistemului de management general care
facilitează managementul riscurilor OH&S asociate afacerilor organizaţiei. Acesta include structura
organizatorica, activităţile şi de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi
resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea ţi menţinerea politicii OH&S a
organizaţiei
3.12 Organizaţie - companie, unitate operaţionala, firmă, întreprindere, instituţie sau
asociaţie, parte sau combinaţie a acestora, înregistrata sau neînregistată. publica sau
particulara, cu propria sa structurala funcţională şi administrativa.
NOTĂ- Pentru organizaţiile cu mai multe unităţi operaţionale, o unitate operaţională separată poate fi
definită ca o organizaţie.
33
3.13 Performanţa - rezultate măsurabile ale sistemului de managament OH&S
legale de controlul organizaţiei asupra riscurilor referitoare la securitate şi sănătate,
bazate pe politica şi obiectivele sale OH&S.
NOTĂ - Măsurarea performanţei include măsurarea activităţilor de management OH&S a
rezultatelor.
3.14 Risc - combinaţie a probabilităţii şi consecinţei (consecinţelor) producerii
unui anumit eveniment periculos.
3.15 Evaluare risc - proces global şi o estimare a mărimii riscului şi de

decizie asupra faptului ca riscul este sau nu este tolerabil
3.16 Securitate - absenţa unui risc neacceptabil de vâtâmare [ISO/CEI Ghid 2].
3.17 Risc tolerabil - risc. care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de
organizaţie, având in vedere obligaţiile sale legale şl propria sa politica OH&S.
4 Elemente ale sistemului de management OH&S
Îmbunătăţire
continuă
Analiză Politica OHSAS

efectuată de
management Planificare
Implementare
Verificare şi şi funcţionare
acţiune
corectivă
Fig. 1. Elementele unui management OHSAS de succes

a) Cerinţă OHSAS 18001 - organizaţia trebuie sa stabilească şi sa menţină un sistem de
management OH&S, ale cărui cerinţe sunt stabilite în capitolul 4.
b) Scop - organizaţia ar trebui sa stabilească şi să menţină un sistem de management care să
fie conform cu
toate cerinţele OHSAS 18001:1999. De asemenea, acest sistem ar trebui să sprijine organizaţia în
satisfacerea reglementărilor legale sau ale altor reglementări OH&S aplicabile. Nivelul de detaliere
şi complexitatea sistemului de management OH&S, amploarea documentaţiei şi resursele destinate
acestui sistem depind de mărimea organizaţiei şi de natura activităţilor sale.
O organizaţie are libertatea şi flexibilitatea de a-şi defini limitele şi poate alege sa
implementeze OHSAS 18001 in toată organizaţia sau în unităţi funcţionale specifice sau în
activităţi specifice organizaţiei.
Se recomandă să se acorde atenţie la definirea limitelor şi a domeniului de aplicare al
34
sistemului de management. Se recomandă ca organizaţiile să nu încerce să-şi limiteze domeniul de
aplicare astfel încât să excludă de la evaluare o operaţie sau o activitate necesară pentru funcţionarea
generală a organizaţiei, sau care poate avea impact asupra OH&S a angajaţilor săi sau a altor părţi
interesate. Dacă OHSAS 18001 este implementat pentru o unitate funcţională sau o activitate
specifică, politicile şi procedurile OH&S elaborate de alte părţi ale organizaţiei pot fi folosite de
către unitatea funcţională sau activitatea specifică pentru a sprijini implementarea cerinţelor
OHSAS 18001. Acest lucru poate solicita o revizuire minoră sau un amendament al acestor
politici sau proceduri OH&S, pentru a se asigura ca ele sunt aplicabile activităţii sau unităţii de
operare specifice.
c) Elemente de intrare tipice - toate cerinţele care constituie elementele de intrare pentru
implementarea OHSAS 18001 sunt descrise în specificaţie.
d) Elemente de ieşire tipice - un element de ieşire tipic îl constituie un sistem de
management OH&S efectiv implementat şi menţinut, care sprijină organizaţia in căutarea
continuă de căi pentru îmbunătăţirea performanţei sale OH&S.
4.2 Politica OH&S
Analiza efectuată de
management
Audit Politică Feedback de la

măsurarea
performanţei
Planificarea
a) Cerinţă OHSAS 18001 - trebuie să existe o politică pentru sănătate şi securitate
ocupaţională autorizată de managementul de La cel mai înalt nivel al organizaţiei, care sa
stabilească clar obiectivele globale referitoare la sănătate şi securitate ocupaţională şi un angajament
pentru îmbunătăţirea performanţei referitoare la securitate şi sănătate ocupaţională.
Politica trebuie:
a) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei;
b) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;
c) să includă un angajament de conformitate ce! puţin cu legislaţia OH&S curentă
aplicabilă şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
d) sa fie documentată, implementată şi menţinută;
e) să fie comunicată tuturor angajaţilor cu scopul ca aceştia să devină conştienţi cu
privire la obligaţiile lor individuale în domeniul OH&S;
f) să fie disponibilă părţilor interesate;
g) să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată
pentru organizaţie.
b) Scop - o politica OH&S stabileşte orientarea generală şi defineşte principiile de acţiune

pentru o organizaţie. Ea stabileşte obiectivele OH&S pentru responsabilităţile OH&S şi
performanţa cerută în toată organizaţia. Politica demonstrează angajamentul oficial al
organizaţiei, în special al managementul' ce la cel mai înalt nivel, în direcţia unui bun management
OH&S.
Se recomandă organizaţiei să fie elaborată şi autorizată o declaraţie documentată a politicii
OH&S de către managementul de ia cel mai înalt nivel.
35
NOTĂ - Se recomandă ca politica să fie corelata cu politicile globale de afaceri şi cu politicile
pentru alte discipline de management ale organizaţiei, de exemplu managementul calităţii sau
managementul de mediu.
c) Elemente de intrare tipice - la stabilirea, politicii OH&S, se. recomandă ca
managementul să ia în considerare următoarele elemente:
- politica şi obiectivele relevante activităţii organizaţiei, ca întreg;
- pericolele OH&S ale organizaţiei;
- legale şi alte cerinţe;
- performanţa OH&S a organizaţiei, trecută şi prezentă;
- necesităţile altor părţi interesate;
- oportunităţile şi necesităţile de îmbunătăţire continuă;
- resursele necesare;
- contribuţiile angajaţilor;
- contribuţiile contractorilor şi ale altui personal extern.
d) Proces - managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să elaboreze
şi să autorizeze o politica OH&S, luând în considerare punctele enunţate mai jos. Este esenţial
ca politica OH&S să fie comunicată şi promovată de managementul la cel mai înalt nivel în
organizaţie.
O politică formulată şi comunicată eficace ar trebui:
1) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale
organizaţiei; Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul al riscurilor sunt elementele
esenţiale pentru realizarea • unui sistem de management OH&S de succes şi acestea ar trebui să
se reflecte în politica OH&S a organizaţiei. Politica OH&S ar trebui să fie coerentă cu o
anticipare asupra viitorului organizaţiei. Această politică ar trebui să fie realistă şi nu ar trebui să
supradimensioneze sau să subdimensioneze riscurile cu care se confruntă organizaţia.
2) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă; Aşteptările sociale cresc
presiunea asupra organizatei , in sensul reducerii riscurilor de îmbolnăvire ,de accidente şi
incidente la locul de munca .Pe lângă îndeplinirea responsabilităţilor legale ,se recomanda ca
organizata să-si propună o îmbunătăţire a performanţelor OH&S şi a sistemului sau de
management OH&S, în mod eficienţei eficace , pentru a răspunde schimbărilor in structura
afacerilor şi necesitaţilor reglementarilor. Îmbunătăţirea planificata a performantelor ar trebui
exprimată prin intermediul obiectivelor OH&S (a se vedea 4.3.3)si gestionată prin programul de
management OH&S (a se vedea 4.3.4), deşi declaraţia de politică OH&S poate include o gama
largă de acţiuni.
3)să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S
aplicabilă în vigoare şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie. Organizaţiile
trebuie sa se conformeze cu legislaţia OH&S aplicabila şi cu alte cernite OH&S. Angajamentul
managementului referitor la politica OH&S este un anunţ public ,din partea organizaţiei referitor la
datoria de a satisface daca nu de a depăşi o astfel de legislaţie sau alte cerinţe şi ca intenţionează sa
facă acest lucru
NOTĂ - Alte cerinţe" pot însemna, de exemplu, politicile grupului sau corporaţiei, standardele sau
specificaţiile interne proprii organizaţiei, sau codurile ce practică la care organizaţia subscrie.
4) să fie documentată, implementata şi menţinută; Planificarea şi pregătirea sunt
etape cheie pentru succesul implementării. Adesea, declaraţiile, de politică OH&S şi obiectivele
OH&S sunt nerealiste deoarece sunt neadecvate sau restu disponibile sunt necorespunzătoare
pentru îndeplinirea lor. înainte de a face orice declaraţie organizaţia ar trebui să se asigure că orice
resurse financiare, abilităţi ş. alte resurse sunt disponibile şi că toate obiectivele OH&S sunt în mod
realist realizabile în cadrul respectiv.
Pentru ca politica OH&S să fie eficace, ar trebui ca ac7asla să fie documentata şi
analizată periodic pentru a se asigura de continua sa adecvate, şi amendată sau revizuita, daca este
necesar.
5) comunicată către toţi angajaţii, pentru ca aceştia să devină conştienţi de obligaţiile
36
lor individuale pe linie de OH&S. Implicarea şi angajamentul angajaţilor sunt importante pentru
succesul OH&S.
Este necesar ca angajaţii să fie conştientizaţi cu privire la efectele pe care managementul
OH&S le are asupra calităţii propriului lor mediu de muncă şi ar trebui încurajaţi să
contribuie activ managementul OH&S.
Este puţin probabil ca angajaţii (la toate nivelurile, inclusiv cele de management) să-şi
aducă o contribuţie efectivă la managementul OH&S dacă nu îşi înţeleg responsabilităţile ş. nu sunt
competent, să-şi îndeplinească sarcinile cerute.
Aceasta înseamnă ca organizaţia să comunice în mod clar politica şi obiectivele
sale OH_&S către angajaţi şi pentru a le permite acestora să aibă un cadru de lucru în raport cu care
sa-şi poată performanţa OH&S individuală.
NOTĂ - Multe ţări au o legislaţie sau reglementari OH&S care prevede consultarea şi participarea
angajaţilor din organizaţie la sistemele de management OH&S.
6) să fie disponibilă părţilor interesate. Orice persoană sau grup (fie intern sau extern)
preocupat sau afectat de performanţa OH&S a organizaţiei poate fi interesată în mod special de
declaraţia politicii OH&S. Ca atare, se recomanda existe un proces de comunicare a politicii OH&S
către aceştia. Se recomandă ca procesul sa asigure ca părţile interesate să primească politica OH&S
la cerere, dar nu este necesar sa se furnizeze :copii, fără a fi solicitate.
7) să fie revizuită periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată
organizaţiei. Schimbările sunt inevitabile, legislaţia evoluează şi aşteptările sociale cresc. În
consecinţă politica şi sistemul de management OH&S necesită analize periodice, pentru a asigura
eficacitate. Dacă se introduc schimbări, se recomandă ca acestea să fie comunicate cât mai curând
posibil.
e)Elemente de ieşire tipice - un element de ieşire tipic îl constituie o politică OH&S

accesibilă, inteligibilă, care este comunicată in toată organizaţia.
4.3 Planificare
Politică
Audit Planificare Feedback de la

măsurarea
performanţei
Implementare şi
funcţionare
4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului
a) Cerinţă OHSAS 18001
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a
pericolelor, evaluarea riscurilor şi implementarea măsurilor de control necesare.
Acestea trebuie să includă:
- activităţi de rutină şi de non-rutină;
- activităţi ale întregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv
subcontractanţi şi vizitatori);
- facilitaţi de la locul de muncă, furnizate de organizaţie sau de alţii. OHSAS
18001:2004
Organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări şi efectele acestor controale
sunt luate în considerare atunci când se stabilesc obiectivele OH&S. Organizaţia trebuie să
documenteze şi să actualizeze aceste informaţii.
37
Metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului trebuie:
- să fie definită în conformitate cu domeniul său, cu natura sa şi cu programul său
pentru a se asigura că este mai mult proactivă decât reactivă;
- să asigure clasificarea riscurilor şi identificarea acelora care trebuie eliminate sau
ţinute sub control prin măsuri, aşa cum sunt definite la 4.3.3. şi 4.3.4;
- să fie corelată cu experienţa de operare şi cu capabilităţile măsurilor folosite
pentru controlul riscului;
- să furnizeze elemente de intrare pentru determinarea cerinţelor pentru facilităţi,
pentru identificarea necesităţilor de instruire şi/sau de dezvoltarea controalelor operaţionale;
- să asigure monitorizarea acţiunilor solicitate pentru a asigura atât eficacitatea
cât şi respectarea timpului pentru implementare.
b) Scop - organizaţia ar trebui ca după parcurgerea proceselor de identificare a
pericolelor, şi de evaluare şi control a riscurilor să deţină o caracterizare completă a tuturor
pericolelor semnificative din domeniul său.
NOTĂ - Unele documente de referinţă, inclusiv BS 8800, utilizează termenul de „evaluarea riscului"
pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi de
selectare a măsurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18001 şi OHSAS
18002 se referă in mod separat la elementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de
„evaluarea riscului" pentru a indica a doua etapa a procesului, şi anume determinarea riscului.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor şi rezultatele lor
ar trebui să stea la baza întregului sistem OH&S. Este important ca legăturile dintre procesele de
identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor şi celelalte elemente ale sistemului
de management OH&S să fie clar considerate. Paragrafele 4.3.1 c) şi 4.3.1 e) conţin îndrumări
referitoare la legăturile dintre cerinţele 4.3.1 din OHSAS 18001:1999 şi celelalte cerinţe OHSAS
18001:1999.
Scopul acestor linii directoare OHSAS este de a stabili principii prin care organizaţia
poate să determine dacă procesele sale de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor sunt, sau nu sunt adecvate şi suficiente. Aceste linii directoare nu-şi propun să facă
recomandări privind modul în care ar trebui efectuate aceste activităţi.
NOTĂ - Pentru mai multe îndrumări referitoare la procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi control
ale riscurilor, a se vedea BS 8800.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor ar trebui să
permită organizaţiei să identifice, să evalueze şi să controleze riscurile sale OH&S în mod continuu.
În toate situaţiile, se recomandă să se ia în considerare operaţiile curente şi ocazionale din
cadrul organizaţiei şi potenţialele condiţii de urgenţă.
Complexitatea proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control al riscurilor
depinde mult de factori cum ar fi dimensiunea organizaţiei, situaţiile la locul de muncă din cadrul
organizaţiei, şi natura, complexitatea şi semnificaţia pericolelor. Nu este scopul OHSAS
18001:1999 prin 4.3.1 să oblige organizaţiile mici, cu pericole foarte restrânse să efectueze exerciţii
complexe de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor ar trebui să
ţină seama de costurile şi timpul necesar pentru realizarea acestor trei procese şi de disponibilitatea
unor date de încredere. In cadrul acestor procese pot fi folosite informaţii deja existente în scop de
reglementare sau în alte scopuri. Organizaţia poate ţine seama, de asemenea, de gradul de control
efectiv pe care îl poate avea asupra riscurilor OH&S considerate. Se recomandă ca organizaţia să
determine care sunt riscurile sale OH&S, ţinând seama de elementele de intrare şi de ieşire
asociate activităţilor, proceselor, produselor şi/sau serviciilor sale curente şi trecute.
O organizaţie care nu are un sistem de management OH&S îşi poate stabili poziţia curentă
în raport cu riscurile OH&S prin intermediul unei analize iniţiale. Scopul acesteia ar trebui să se
axeze pe (luarea în considerare a tuturor riscurilor cu care se confruntă organizaţia, ca bază pentru
stabilirea sistemului de management OH&S. În cadrul analizei sale iniţiale, o organizaţie poate să
includă (fără sa se limiteze la) următoarele elemente:
38
- cerinţe legale şi de reglementare;
- identificarea riscurilor OH&S cu care se confruntă organizaţia;
- o examinare a tuturor practicilor, proceselor şi procedurilor de management OH&S
existente;
- o evaluare a feed-back-ului provenit de la evaluarea incidentelor, accidentelor şi situaţiilor
de urgenţă anterioare.
O abordare corespunzătoare a analizei iniţiale poate include liste de verificare, interviuri,
inspecţii şi măsurări directe, rezultate ale auditurilor anterioare ale sistemului de management sau alte
analize, în funcţie de natura activităţilor.
Se subliniază faptul că o analiză iniţială nu poate substitui implementarea unei abordări
sistematice structurate, indicată în restul lui 4.3.1.
c) Elemente de intrare tipice - elementele de intrare tipice includ următoarele:
cerinţe legale şi alte cerinţe OH&S (a se vedea 4.3.2); politica OH&S (a se vedea 4.2); înregistrări
ale accidentelor şi incidentelor:
- neconformităţi (a se vedea 4.5.2);
- rezultatele auditurilor sistemului de management OH&S (a se vedea 4.5.4);
- comunicări de la angajaţi şi de la alte părţi interesate (a se vedea 4.4.3);
- informaţii provenite din consultarea angajaţilor pe probleme OH&S, activităţi de analiză şi
îmbunătăţire la locul de muncă (aceste activităţi pot fi atât proactive, cât şi reactive);
- informaţii referitoare la cele mai bune practici, pericole tipice aferente organizaţiei, incidente
şi accidente care s-au petrecut în organizaţii similare;
- informaţii referitoare la facilităţile, procese şi activităţile organizaţiei, care includ
următoarele:
- detalii ale procedurilor de control al schimburilor;
- plan (planuri) a (ale) locaţiei;
- fişe tehnologice ale proceselor;
- inventar al materialelor periculoase (materii prime, substanţe chimice, deşeuri, produse,
subproduse);
- date toxicologice şi alte elemente OH&S;
- date de monitorizare (a se vedea 4.5.1)
- date referitoare de la mediul la locul de muncă.
d) Proces
1) Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscului
i) Generalităţi - se recomandă ca măsurile pentru managementul riscului să reflecte principiul
de eliminare a riscurilor, dacă este posibil, urmate, apoi, de reducerea riscului (fie prin reducerea
probabilităţii de apariţie sau a potenţialei gravităţi a rănirii sau a daunei) şi, ca ultimă măsură,
adoptarea echipamentului de protecţie individual. Procesele de identificare ale pericolelor, de evaluare
şi de control ale riscurilor sunt instrumente cheie pentru managementul riscurilor.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de. control ale riscurilor variază mult de la
o industrie la alta, începând de la simple evaluări şi mergând până la analize cantitative complexe, cu
documentaţie amplă. Organizaţia este aceea care planifică şi implementează procesele corespunzătoare
de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor, care sunt adecvate necesităţilor
sale şi celor de la locurile de muncă şi care o susţin în realizarea conformităţii cu oricare din
cerinţele legislative OH&S.
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor
să fie realizate mai degrabă proactiv decât reactive, adică ele trebuie să fie premergătoare
introducerii unor activităţi sau proceduri noi. Orice măsuri, identificate, necesare pentru reducerea şi
controlul riscului ar trebui implementate înainte de introducerea schimbărilor.
Se recomadă ca organizaţia să-şi actualizeze documentaţia, datele şi înregistrările referitoare la
identificarea pericolelor şi la evaluare şi controlul al riscurilor in raport cu activităţile aflate în
derulare şi de asemenea, să le extindă pentru a acoperi noi dezvoltări şi activităţi noi sau
modificate, înainte ca acestea să fie operaţionale.
39
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor
să nu fie aplicate numai în cazul operării „curente" a instalaţiilor şi a procedurilor, ci şi în cazurile de
operare/proceduri ocazionale sau periodice, de exemplu curăţarea sau mentenanţă instalaţiei, pornirile
şi opririle instalaţiilor.
Existenta unor proceduri scrise pentru ţinerea sub control a unei operaţii periculoase nu înlătură
necesitatea de a continua procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor
pentru acea operaţie.
Aşa cum ia în considerare pericole şi riscurile generate de activităţile efectuate de
personalul propriu, organizaţia ar trebui să ţină seama de pericolele şi riscurile aferente
activităţilor contractorilor şi vizitatorilor şi de asemenea, de pericolele şi riscurile legate de
utilizarea produselor şi serviciilor furnizate de la alţii.
ii) Procesele de identificare a pericolului, de evaluare şi de control al riscului
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control
ale riscurilor să fie documentate şi să includă următoarele elemente:
-identificarea pericolelor;
-evaluarea riscurilor în raport cu metodele de control existente (sau propuse), (ţinând
seama de expunerea la pericole specifice, probabilitatea de eşec a măsurilor de
control şi gravitatea potenţială a consecinţelor rănirilor sau daunelor);
-evaluarea tolerabilităţii riscului remanent;
-măsuri suplimentare necesare pentru controlul al riscului;
-evaluarea faptului că măsurile de control ale riscurilor sunt suficiente pentru a
produce riscul la un nivel tolerabil.
Suplimentar, procesele ar trebui să includă definirea următoarelor elemente:
- natura, durata, domeniul de aplicare şi metodologia aferente oricărui proces de
identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor care se va utiliza;
legislaţia OH&S sau alte cerinţe aplicabile;
- rolurile şi autorităţile personalului responsabil pentru realizarea proceselor;
- cerinţele de competenţă şi necesităţile de instruire (a se vedea 4.4.2) pentru
personalul care realizează procesele. (În funcţie de natura sau tipul proceselor care
urmează să fie - utilizate poate fi necesar ca organizaţia să folosească servicii sau
îndrumări externe); -utilizarea informaţiei prin rezultate ca urmare a consultării
angajaţilor referitor la OH&S, a activităţilor de analiză şi de îmbunătăţire (aceste
activităţi pot fi de natura proactivă sau reactivă);
-modul în care ar trebui luat in considerare riscul erorii umane în cadrul procesului
care se examinează
-pericolele generate de materiale, instalaţii sau facilităţi care se degradează în timp.
În special la depozitarea acestor materiale, instalaţii sau facilităţi.
iii) Acţiuni ulterioare
În urma proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor:
- ar trebui să existe dovezi clare referitoare la faptul că orice acţiuni corective sau
preventive (a se vedea 4.5.2) identificate, ca fiind necesare, referitoare la faptul că sunt
monitorizate, pentru a fi îndeplinite la timp (aceasta poate necesita realizarea de noi
identificări a pericolului şi evaluării riscului, pentru a reflecta schimbările propuse pentru
măsurile de control al riscului şi pentru determinarea estimărilor revizuite ale riscurilor
remanente);
- feed-back-ul asupra rezultatelor şi progresului înregistrat în finalizarea acţiunilor
corective şi preventive ar trebui prezentat managementului, ca element de intrare pentru
analiza efectuatăde management (a se vedea 4.6) şi pentru stabilirea de obiective OH&S noi
sau revizuite.
- organizaţia ar trebui să determine dacă, competenţa personalului care desfăşoară
activităţi specifice periculoase este corelată cu cea stabilită prin procesul de evaluare a
riscului, la stabilirea controlului necesar asupra riscului;
40
- feed-back-ul rezultat din experienţa ulterioară de operare ar trebui folosit pentru a
îmbunătăţi procesele sau elementele pe care acesta se bazează, după caz.
2) Analiza proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor
(a se vedea 4.6, de asemenea)
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor sa fie analizate la momente sau intervale de timp prestabilite conform celor stabilite
prin politica OH&S, sau la momente prestabilite de management. Acest interval poate varia în
funcţie de următoarele elemente:
- natura pericolului;
- mărimea riscului;
- modificări faţă de modul curent de operare;
- modificări referitoare la stocurile de alimentare cu materii prime, substanţele chimice, etc.
De asemenea, se recomandă ca analiza să fie efectuată dacă modificările din organizaţie pun
în discuţie validitatea evaluărilor existente. Asemenea schimbări pot include următoarele elemente:
- extindere, restrângere, restructurare;
- relocare de responsabilităţi;
- schimbări ale metodelor de lucru sau ale modelelor de comportament.
e) Elemente de ieşire tipice - se recomandă să existe procedură (proceduri)
documentată (documentate) pentru următoarele elemente:
- identificarea pericolelor;
- determinarea riscurilor asociate pericolelor identificate;
- indicarea nivelului riscurilor aferente fiecărui pericol şi dacă acestea sunt sau nu sunt
tolerabile;
- descrierea sau referirea la masurile pentru monitorizarea şi controlul riscurilor (a se vedea
4.4.6 şi 4.5.1), mă ales la riscurile care nu sunt tolerabile;
- obiectivele OH&S şi acţiunile pentru reducerea riscurilor identificate (a se-vedea 4.3.3),
după caz şi orice acţiune de urmărire pentru monitorizarea progresului în reducerea
riscurilor respective
- identificarea cerinţelor de competenţă şi de instruire pentru implementarea măsurilor de
control (a se vedea 4.4.2)
- măsurile de control necesare ar trebui detaliate ca :parte a elementului de control (a se
vedea 4.4.6)
- înregistrările generate în fiecare din procedurile mai sus menţionate.
NOTĂ – Unele documente de referinţa ,inclusiv BS 8800, utilizează termenul de „evaluarea
riscului„ pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi
de selectare a masurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18001 şi
OHSAS 18002 se refera in mod separat la elementele individuale ale acestui proces şi folosesc
termenul de „evaluarea riscului” pentru a indica a doua etapa a procesului, şi anume determinarea
riscului
4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe

a) Cerinţă OHSAS 18001 - organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură
pentru identificarea şi accesul la cerinţele legale şi la alte cerinţe OH&S care îi sunt aplicabile.
Organizaţia trebuie sa actualizeze aceste informaţii. Organizaţia trebuie să comunice informaţiile
relevante referitoare la cerinţele legale şi la alte cerinţe către angajaţii săi şi către alte părţi interesate
relevante.
b) Scop - este necesar ca organizaţia sa fie conştientă şi să înţeleagă modul in care
activităţile sale sunt sau vor fi influenţate de cerinţele legale şi de alte cerinţe aplicabile şi să
comunice aceste informaţii către personalul relevant.
Această cerinţă de la 4.3.2 c. - OHSAS 18001:1999 are drept scop promovarea conştientizări şi
înţelegerii responsabilităţilor legale. Nu se intenţionează să se solicite organizaţiei să stabilească
biblioteci de documente legale sau de alte documente pe care le foloseşte rar sau la care face
41
rar referire.
- detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei sau a serviciilor;
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor (a se vedea 4.3.1);
- cele mai bune practici (de exemplu coduri, linii directoare ale asociaţiilor industriale);
- cerinţe legale/reglementări guvernamentale;
- listarea surselor de informaţii;
- standarde naţionale, străine, regionale sau internaţionale;
- cerinţe organizaţionale interne;
- cerinţe ale părţilor interesate.
d) Proces - se recomandă identificarea legislaţiei relevante şi a altor cerinţe. Organizaţiile
ar trebui să caute cele mai potrivite mijloace pentru accesul la informaţie, inclusiv mediul suport
al informaţiei (de exemplu hârtie, CD, disketă, internet). De asemenea, organizaţia ar trebui să
evalueze care dintre cerinţe se aplică, unde se aplică şi cine trebuie să primească informaţii în
cadrul organizaţiei şi ce tip de informaţii trebuie să primească.
e) Elemente de ieşire tipice - elementele de ieşire tipice includ următoarele:
- proceduri pentru identificarea şi accesarea informaţiei;
- identificarea cerinţelor care se aplică şi unde se aplică (poate fi sub formă de registru); .
- cerinţe (text propriu-zis, rezumat sau analiză, după caz), disponibile în locurile
stabilite de organizaţie;
- proceduri pentru monitorizarea implementării controalelor ca urmare a noii legislaţii
OH&S.
4.3.3 Obiective
a) Cerinţă OHSAS 18001 - organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină obiective
documentate pentru sănătate ocupaţională şi securitate, pentru fiecare funcţie şi nivel relevante
din cadrul organizaţiei.
NOTĂ -Obiectivele ar trebui cuantificate oriunde acest lucru este posibil.
Atunci când îşi stabileşte şi îşi revizuieşte obiectivele, o organizaţie trebuie să ia în
considerare prevederile legale şi alte cerinţe, pericolele şi riscurile OH&S proprii, opţiunile
sale tehnologice, cerinţele financiare, operaţionale şi de afaceri şi punctele de vedere ale părţilor
interesate. Obiectivele trebuie să fie corelate cu politica OH&S, inclusiv cu angajamentul pentru
îmbunătăţirea continua.
b) Scop - este necesar să se asigure că sunt stabilite în întreaga organizaţie obiective
OH&S măsurabile, pentru a permite realizarea politicii OH&S.
- politica şi obiectivele relevante pentru afacerea organizaţiei, în ansamblu;
politica OH&S, incluzând angajamentul pentru îmbunătăţire continuă (a se vedea 4.2):
OHSAS 18002:2004
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor (a
se vedea 4.3.1);
- cerinţe legale şi alte cerinţe (a se vedea 4.3.2);
- opţiuni tehnologice;
- cerinţe financiare, operaţionale şi de afaceri;
- puncte de vedere ale angajaţilor şi părţilor interesate (a se vedea 4.4.3);
- informaţii rezultate din consultările OH&S cu angajaţii, din analize şi activităţi de
îmbunătăţire la locul de muncă (aceste activităţi pot fi proactive sau reactive);
- analize ale performanţei în raport cu obiective OH&S anterior stabilite;
- înregistrări ale neconformitătilor, accidentelor, incidentelor şi daunelor aduse proprietăţii,
în trecut; rezultate ale analizei efectuate de management (a se vedea 4.6).
d) Proces - prin utilizarea informaţiilor sau a elementelor din „Elemente de intrare tipice"
42
prezentate mai sus, nivelurile corespunzătoare de management trebuie să identifice, să stabilească şi
să definească priorităţile pentru obiectivele OH&S.
Pe parcursul stabilirii obiectivelor OH&S, trebuie acordată o atenţie specială informaţiilor
sau datelor de la aceia care sunt cel mai probabil afectaţi de obiectivele individuale OH&S,
deoarece acest lucru poate asigura adoptarea unor obiective rezonabile şi general acceptate. De
asemenea, este util să se ia în considerare informaţii sau elemente din surse externe organizaţiei, de
exemplu de la contractori sau alte părţi interesate.
Nivelurile corespunzătoare de management ar trebui să ţină periodic (cel puţin o dată pe an)
şedinţe pentru stabilirea obiectivelor OH&S. Pentru unele organizaţii, poate fi necesară
documentarea procesului de stabilire a obiectivelor OH&S.
Obiectivele OH&S ar trebui să trateze atât problemele OH&S globale la nivelul organizaţiei,
cât şi problemele OH&S specifice unor funcţii şi niveluri individuale din cadrul organizaţiei.
-Pentru fiecare obiectiv OH&S -trebuie definiţi indicatori corespunzători. Aceşti indicatori ar trebui
să permită monitorizarea implementării obiectivelor OH&S.
Obiectivele OH&S se recomandă să fie rezonabile şi realizabile, prin aceea că organizaţia ar
trebui să aibă abilitatea de a le îndeplini şi de a monitoriza progresul. Ar trebui definit un program
rezonabil şi realizabil pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv OH&S.
Obiectivele OH&S pot fi descompuse în obiective specifice distincte, în funcţie de mărimea
organizaţiei, de complexitatea obiectivului OH&S şi de programul acestuia. Se recomandă să existe
legături clare între diferitele niveluri de obiective specifice şi obiectivele OH&S.
Exemple de tipuri de obiective OH&S:
• reducerea nivelurilor de risc;
• introducerea unor caracteristici suplimentare în sistemul de management OH&S;
• etapele parcurse pentru a îmbunătăţi caracteristicile existente sau consecvenţa aplicării
lor; eliminarea sau reducerea frecvenţei unui (unor) incident (incidente) particular
(particulare) nedorit (nedorite);
Obiectivele OH&S ar trebui comunicate (de exemplu prin instruire sau sesiuni scurte de
grup - a se vedea 4.4.2) către personalul relevant şi să fie desfăşurate prin programul (programele)
de management OH&S (a se vedea 4.3.4).
e) Elemente de ieşire tipice - elementele de ieşire tipice includ obiective OH&S
documentate, măsurabile, pentru fiecare funcţie din organizaţie.
4.3.4 Program (pr ograme) de management OH&S

Pentru realizarea obiectivelor sale organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai
multe programe de management OH&S. Programul trebuie să includă documentaţia privind:.
a) responsabilitatea şi autoritatea desemnate pentru realizarea obiectivelor la funcţiile şi
nivelurile relevante ale organizaţiei;
b) mijloacele şi termenele prin care obiectivele urmează să fie realizate.
Programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate) la intervale
regulate şi planificate. Acolo unde este necesar, programul (programele) de management OH&S
trebuie amendat(amendate) pentru a se lua în considerare schimbările survenite în activităţile,
produsele, serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţiei.
b) Scop - organizaţia ar trebui să caute să-şi realizeze politica şi obiectivele OH&S prin
stabilirea unui/unor program/programe de management OH&S. Aceasta presupune dezvoltarea unor
strategii şi planuri de acţiune, care trebuie documentate şi comunicate. Progresul înregistrat în
realizarea obiectivelor OH&S ar trebui monitorizat, analizat şi înregistrat, iar strategiile şi
planurile ar trebui actualizate sau îmbunătăţite în consecinţă.
- politica OH&S şi obiectivele OH&S;
- analize ale cerinţelor legale şi ale altor cerinţe
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control al riscurilor;
43
- detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei sau serviciilor organizaţiei;
- informaţii rezultate din consultările OH&S cu angajaţii, din analize şi activităţi de
îmbunătăţire la locul de muncă (aceste activităţi pot fi proactive sau reactive);
- analize ale oportunităţilor disponibile din opţiuni tehnologice noi sau diferite;
activităţi de îmbunătăţire continuă;
- disponibilitatea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor OH&S ale organizaţiei.
d) Proces - se recomandă ca programul de management OH&S să identifice persoanele
responsabile pentru transmiterea obiectivelor OH&S (la fiecare nivel relevant). De asemenea,
programul trebuie să identifice diversele sarcini care trebuie implementate pentru atingerea
fiecărui obiectiv OH&S.
Se recomandă ca programul de management OH&S să indice alocarea de responsabilităţi şi
autorităţi adecvate pentru fiecare activitate şi să stabilească un program pentru fiecare
activitate individuală, astfel încât să se respecte programul global al obiectivului CH&S
respectiv. De asemenea, programul ar trebui să prevadă alocarea de resurse adecvate (ce exemplu
financiare, umane, facilităţi, logistică) pentru fiecare activitate.
De asemenea, programul poate să facă referire la programe ce instruire specifice (a se vecea
4.4.2). Programele de instruire vor contribui suplimentar la diseminarea informaţiei şi la o
supraveghere coordonată, în situaţia în care se aşteaptă transformări sau modificări semnificative
ale practicilor ce lucru, ale proceselor, facilităţiior sau materialelor, programul ar trebui să prevadă
noi activităţi ce identificare a pericolelor şi de evaluare a riscurilor. Programul de management
OH&S ar trebui să prevadă consultarea personalului cu privire la schimbările aşteptate.
e) Elemente de ieşire tipice - elementele de ieşire tipice includ programul/programele
de management OH&S definite şi documentate.
Planificare
Implementare şi Feedback de la
Audit funcţionare măsurarea
performanţei
corectivă
4.4.1 Structură şi responsabilitate

a) Cerinţă OHSAS 18001 - pentru a facilita managementul OH&S, rolurile,
responsabilităţile şi autorităţile personalului care conduce, efectuează şi verifică activităţile care au un
efect asupra riscurilor OH&S, ale activităţilor facilităţilor şi proceselor organizaţiei, trebuie definite,
documentate şi comunicate.
Responsabilitatea finală pentru sănătate şi securitate ocupaţională revine managementului de
la cel mai înalt nivel. Organizaţia trebuie să numească un membru al managementului de la cel mai
înalt nivel (de exemplu într-o organizaţie mare, un membru al consiliului de administraţie sau al
comitetului executiv) cu responsabilitatea specială de a asigura faptul că sistemul de management
OH&S este implementat corespunzător şi că funcţionează conform cerinţelor în toate locaţiile şi
sectoarele de funcţionare din cadrul organizaţiei.
Managementul trebuie să asigure resurse esenţiale pentru implementarea, controlul şi îmbunătăţirea
sistemului de management OH&S.
NOTĂ - Resursele includ resursele umane şi abilitaţi specializate, resurse tehnologice şi financiare.
44
Reprezentantul managementului organizaţiei trebuie să aibă atribuţii, responsabilităţi şi
autoritate definite pentru:
a) a se asigura că cerinţele referitoare la sistemul de management OH&S sunt stabilite,
implementate şi menţinute în conformitate cu această specificaţie OHAS;
b) a se asigura că raportările referitoare la performanţa sistemului de management OH&S
sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel pentru analizare şi ca bază
pentru îmbunătăţirea sistemului de management OH&S.
Toţi cei care au responsabilităţi de management trebuie să-şi demonstreze angajamentul pentru
îmbunătăţirea continuă a performantei OH&S.
b) Scop - pentru a facilita implementarea eficace a managementului OH&S este

necesar ca rolurile, responsabilităţile şi autorităţile să fie definite, documentate şi comunicate
şi de asemenea să fie alocate resurse adecvate pentru a permite realizarea sarcinilor OH&S.
- structura organizatorică/organigrama;
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor;
- obiectivele OH&S;
- cerinţe legale şi alte cerinţe;
- fişa postului;
- lista personalului calificat.
d) Proces
1) Generalităţi
Toate persoanele care îndeplinesc activităţi care fac parte din sistemul de management
OH&S ar trebui să aibă definite responsabilităţile şi autoritatea, inclusiv definirea clară a
responsabilităţilor la interfaţa dintre diferite funcţii.
Astfel de definiri pot fi necesare, printre altele, următoarelor funcţii: managementul de la
cel mai înalt nivel; managementul operaţional, la toate nivelurile din organizaţie; operatorii de
proces şi forţei de muncă, în general; persoanele care gestionează OH&S pentru contractori;
persoanele răspunzătoare pentru instruirea OH&S; persoanele răspunzătoare de facilităţile critice
pentru OH&S; angajaţii care au calificări OH&S sau alţi specialişti OH&S din cadrul organizaţiei;
reprezentanţii OH&S ai angajaţilor în forumurile consultative.
Oricum, organizaţia ar trebui să comunice şi să promoveze ideea că OH&S este
responsabilitatea fiecăruia din organizaţie şi nu numai responsabilitatea celor cu îndatoriri definite
pentru sistemul de management OH&S.
2) Definirea responsabilităţilor managementului de la cel mai înalt nivel
Responsabilitatea managementului de la cel mai înalt nivel trebuie să includă definirea
politicii OH&S a organizaţiei şi asigurarea faptului că sistemul de management OH&S este
implementat. Ca parte a acestui angajament, managementul la cel mai înalt nivel ar trebui să
desemneze special un reprezentant al managementului, cu responsabilităţi şi autoritate pentru
implementarea sistemului de management OH&S. (In organizaţiile mai mari sau complexe, se
pot desemna mai multe persoane).
3) Definirea responsabilităţilor reprezentantului managementului
Reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui să fie membru al managementului de la
cel mai înalt nivel. Reprezentantul managementului pentru OH&S poate fi sprijinit de alte
persoane care au delegată responsabilitatea pentru monitorizarea funcţionării globale a funcţiei
OH&S. Oricum, reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui informat cu regularitate
despre performanţa sistemului şi ar trebui să manifeste o implicare activă la analizele periodice
ce şi la stabilirea obiectivelor OH&S. Ar trebui să se asigure că orice altă sarcină sau funcţie
alocată acestui personal nu intră în conflict cu îndeplinirea responsabilităţilor OH&S.
4) Definirea responsabilităţilor managementului operaţional
Responsabilitatea managementului operaţional ar trebui să cuprindă asigurarea că OH&S este
45
gestionat în cadrul sferei lor de operare. Dacă responsabilitatea primară în domeniul OH&S revine
managementului operaţional ar trebui definite rolurile şi responsabilităţile fiecărei funcţii
specializate OH&S din cadrul organizaţiei, spre a se evita ambiguităţile în ceea ce priveşte
responsabilitatea şi autoritatea. Acest lucru ar trebui să includă dispoziţii pentru rezolvarea oricăror
conflicte dintre problemele OH&S şi cele legate de productivitate, prin accesarea unui nivel
superior al managementului.
5) Documentarea rolurilor şi responsabilităţilor
Autorităţile şi responsabilităţile OH&S ar trebui documentate într-o formă adecvată
organizaţiei. Aceasta poate lua una sau mai multe din formele următoare, sau poate fi o alternativă la
alegerea organizaţiei:
- manualele sistemului de management OH&S;
- procedurile de lucru şi descrierile sarcinilor de realizat;
- fişele postului;
- pachetul de instruire la angajare;
Dacă organizaţia decide să emită fişele postului documentate care să trateze alte aspecte ale
rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor, atunci responsabilităţile OH&S ar trebui incluse în aceste
fişe ale postului.
6) Comunicarea rolurilor şi responsabilităţilor - responsabilităţile şi autorităţile OH&S ar
trebui comunicate eficient tuturor celor implicaţi, la toate . nivelurile din cadrul organizaţiei. .
Acestea ar trebui să asigure ca fiecare persoană să înţeleagă domeniul de aplicare şi interfeţele
dintre diversele funcţii şi de asemenea canalele pe care ar trebui să le utilizeze pentru a iniţia
acţiuni.
7) Resurse - managementul ar trebui să se asigure că sunt disponibile resursele adecvate pentru
menţinerea unui loc de muncă sigur, incluzând facilităţile, resursele umane, experienţa şi instruirea.
Resursele se pot considera adecvate dacă sunt suficiente pentru realizarea programelor şi
activităţilor OH&S, inclusiv măsurarea şi monitorizarea performanţei.
Pentru organizaţiile cu sisteme de management OH&S stabilite, nivelul de adecvat a resurselor
poate fi cel puţin parţial evaluat prin compararea obiectivelor OH&S planificate spre a fi realizate cu
rezultatele reale.
8) Angajamentul managementului - managerii trebuie să furnizeze o dovadă evidentă a
angajamentului lor pentru OH&S. Mijloacele ce a dovedi pot include vizitarea şi inspectarea
locaţiilor, participarea la investigarea accidentelor şi furnizarea resurselor pentru acţiuni corective,
participarea la şedinţe pe teme de OH&S şi emiterea de mesaje de susţinere.
- definirea responsabilităţilor şi autorităţilor OH&S pentru întregul personalul
relevant;
- documentarea rolurilor/responsabilităţilor în manuale/proceduri/pachete de instruire;
- procese de comunicare a rolurilor şi responsabilităţilor către toţi angajaţii şi alte
parii relevante;
- participarea activă a managementului şi sprijinul pentru OH&S, la toate nivelurile.
4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă
a) Cerinţă OHSAS 18001 - personalul trebuie sa fie competent pentru a îndeplini sarcini
care pot avea impact asupra OH&S la locul de muncă. Competenţa trebuie definită din punct de
vedere al studiilor, instruirii şi/sau experienţei corespunzătoare.
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a se asigura că angajaţii
săi care lucrează la fiecare funcţie şi nivel relevante sunt conştientizaţi de:
• importanţa conformităţii cu politica şi procedurile OH&S şi cu cerinţele sistemului de
management OH&S;
• consecinţele OH&S, reale sau posibile, ale activităţilor lor şi beneficiile OH&S ale
performanţelor individuale îmbunătăţite;
• atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica şi
procedurile OH&S şi cu cerinţele sistemului de management OH&S, inclusiv cu
46
cerinţele referitoare la pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi la capacitatea de răspuns
(a se vedea 4.4.7);
• consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate;
Procedurile de instruire trebuie să ţină seama de nivelurile diferite de: responsabilităţi, abilităţi şi
cunoştinţe; şi risc.
b) Scop - organizaţia ar trebui să aibă proceduri eficace pentru a asigura competenţa
personalului în exercitarea funcţiilor desemnate.
- definirea rolurilor şi responsabilităţilor;
- fişa postului (inclusiv detalii referitoare la activităţile periculoase care se vor realiza);
- evaluarea performanţelor angajaţilor;
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor;
proceduri şi instrucţiuni de lucru;
- politica şi obiectivele OH&S;
- programele OH&S.
d) Proces - următoarele elemente ar trebui incluse în proces:
- o identificare sistematică a modului de conştientizare şi a competenţelor OH&S necesare
la fiecare nivel şi funcţie din cadrul organizaţiei;
- dispoziţii pentru identificarea şi remedierea oricăror diferenţe între nivelul pe care
angajatul îl deţine şi nivelul de conştientizare şi competenţă OH&S, necesar,
- furnizarea oricărei instruiri identificată ca fiind necesară, intr-un mod operativ şi
sistematic;
- evaluarea angajaţilor, pentru a avea siguranţa că au dobândit şi că menţin cunoştinţele şi
competenţa cerute;
- păstrarea înregistrărilor corespunzătoare privind instruirea şi competenţa fiecărui angajat.
Ar trebui stabilit şi menţinut un program de conştientizare şi instruire OH&S care
sa cuprindă următoarele aspecte:
- înţelegerea dispoziţiilor OH&S ale organizaţiei, a rolurilor şi responsabilităţilor specifice
ale angajaţilor;
- un program sistematic de instruire pentru noii angajaţi şi de instruire continuă pentru
angajaţi şi pentru aceia care se transferă intre divizii, locaţii, departamente, zone, posturi
sau sarcini, în cadrul organizaţiei;
- instruiri referitoare la dispoziţiile OH&S locale, şi la pericole, riscuri, măsuri preventive şi
proceduri de urmat, această instruire fiind realizată înainte de începerea lucrului;
- instruiri pentru modul de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor
(a se vedea 4.3.1 d).
- instruiri specifice în cadrul organizaţiei sau în exterior care pot fi cerute angajaţilor cu roluri
specifice pentru sistemul OH&S, inclusiv reprezentanţilor OH&S ai angajaţilor
- instruiri ale tuturor persoanelor care conduc angajaţi, contractori sau alte părţi (de exemplu:
lucrătorii temporari), din zona lor de responsabilitate OH&S. Acest lucru este necesar pentru
a se asigura că atât aceştia cât şi persoanele aflate sub controlul lor au luat cunoştinţă de
pericolele şi riscurile operaţiilor faţă de care ei sunt responsabili, oriunde au loc acestea.
Suplimentar, aceste instruiri au rolul de a se asigura că personalul deţine competentele
necesare pentru realizarea în siguranţă a activităţilor, prin urmărirea procedurilor OH&S.
- rolurile şi responsabilităţile (inclusiv responsabilităţile legale colective şi individuale)
managementului de la cel mai înalt nivel pentru a asigura funcţionarea sistemului de
management OH&S astfel încât să poată ţine sub control riscurile şi să poată minimiza
îmbolnăvirile, rănirile şi alte pierderi pentru organizaţie.
- programe de instruire şi conştientizare pentru contractori, pentru angajaţii temporari şi
vizitatori, in conformitate cu nivelul de risc la care aceştia sunt expuşi.
Ar trebui evaluată eficacitatea instruirii şi nivelul de competenţa rezultat. Acest lucru poate
implica evaluarea ca parte a exerciţiului de instruire şi/sau verificări adecvate în teren pentru a
47
stabili dacă competenţa a fost atinsă sau pentru a monitoriza impactul pe termen lung al instruirii
furnizate.
e) Elemente de ieşire tipice
Elementele de ieşire tipice includ următoarele:
-cerinţe de competenţă pentru rolurile individuale;
- analiza necesităţilor de instruire;
- programe planuri de instruire pentru fiecare angajat;
- oferta de cursuri / produse de instruire disponibile pentru utilizare în cadrul organizaţiei;
-înregistrări ale instruirii şi înregistrări ale evaluării eficacităţii instruirii.
4.4.3 Consultare şi comunicare

Organizaţia trebuie să deţină proceduri pentru a se asigura că informaţiile OH&S
pertinente sunt comunicate către şi de la angajaţi şi la alte părţi interesate.
Implicarea angajaţilor şi acordurile referitoare la consultare trebuie documentate şi părţile
interesate trebuie informate.
Angajaţii trebuie:
- implicaţi în dezvoltarea şi analizarea politicilor şi procedurilor de management al riscurilor;
- consultaţi acolo unde apare orice modificare care afectează sănătatea şi securitatea la locul
de muncă;
- reprezentaţi în probleme ce sănătate şi securitate; şi
- informaţi privind reprezentantul (reprezentanţii) angajaţilor pentru OH&S şi
reprezentantul managementului (a se vedea 4.4.1).
b) Scop- organizaţia ar trebui să încurajeze participarea la bunele practici OH&S şi
sprijinul pentru politica şi obiectivele sale OH&S a tuturor celor afectaţi de operaţiunile sale, printr-
un proces de consultare şi comunicare.
- documentaţia relevantă a sistemului de management OH&S;
- procedurile de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor; definirile
rolurilor şi responsabilităţilor OH&S;
- rezultatele consultărilor oficiale pe linie OH&S ale angajaţilor cu managementul;
- informaţiile primite de la consultările angajaţilor pe linie de OH&S, din activităţile de
analiză şi îmbunătăţire la locul de muncă (aceste activităţi pot fi reactive sau proactive);
- detalii ale programelor de instruire.
d) Proces - organizaţia ar trebui să documenteze şi să promoveze dispoziţii prin care să
consulte şi să comunice informaţii OH&S pertinente către şi de la angajaţii săi şi alte părţi
interesate (de exemplu: contractori, vizitatori).
Acestea ar trebui să includă dispoziţii pentru implicarea angajaţilor în următoarele procese:
- consultarea referitoare la dezvoltarea şi analiza politicilor, dezvoltarea şi analiza
obiectivelor OH&S şi decizii privind implementarea proceselor şi procedurilor pentru
gestionarea riscurilor, inclusiv pentru realizarea proceselor de identificare a
pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor, relevante pentru propriile activităţi;
- consultarea referitoare la schimbări care afectează OH&S la locul de muncă, de
exemplu introducerea de facilităţi, materiale, substanţe chimice, tehnologii, procese,
proceduri sau proiecte noi sau modificate.
Angajaţii ar trebui reprezentaţi pe linie de OH&S şi ar trebui informaţi cu privire la
persoanele desemnate ca reprezentant al lor pentru OH&S şi de asemenea, ca reprezentant
numit de management pentru OH&S.
- consultarea oficială a managementului şi a angajaţilor prin intermediul consiliilor OH&S
48
şi a altor organisme similare;
- implicarea angajaţilor în procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control
ale riscurilor;
- iniţiative pentru încurajarea consultării angajaţilor prin activităţi de analiză şi
îmbunătăţire OH&S, la Jocul de muncă şi a feed-back-ului către management privind
problemele OH&S;
- reprezentanţi OH&S ai angajaţilor, cu roluri definite şi mecanisme de comunicare cu
managementul, incluzând, de exemplu, implicarea in investigaţiile accidentelor şi
incidentelor, inspecţiile OH&S in teren, etc.;
- prezentări scurte pe teme de OH&S pentru angajaţi şi pentru alte părţi interesate, ce
exemplu contractori sau vizitatori;
- panouri care conţin date privind performanţele OH&S şi alte informaţii OH&S
pertinente;
- reviste OH&S;
- afişe, postere OH&S.
4.4.4 Documentaţie
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţii, într-un meci adecvat: de exemplu
hârtie sau format electronic, pentru:
a) a descrie elementele esenţiale ale sistemului ce management şi interacţiunea lor; şi
b) a asigura accesul la documentaţia conexă.
Este important ca documentaţia să îndeplinească cerinţele minime de eficienţă şi eficacitate
b) Scop - organizaţia ar trebui sa documenteze să actualizeze şi să menţină actuală o
documentaţie suficientă pentru a se asigura că sistemul său de management OH&S poate fi
înţeles corespunzător şi că poate funcţiona în mod eficient şi eficace.
c) Elemente de intrare tipice

Elementele de intrare tipice includ următoarele:
- detalii ale sistemelor de documentaţie şi de informaţii pe care le dezvoltă organizaţia pentru
a-şi sprijini sistemul de management şi activităţile OH&S şi pentru a îndeplini cerinţele
OHSAS 18001:1999;
- responsabilităţile şi autorităţile;
- informaţii referitoare la mediile locale în care se foloseşte documentaţia sau informaţia, şi
constrângeri pe care mediile respective le impun asupra stării fizice a documentaţiei sau asupra
utilizării formatelor suport electronice sau a altor suporturi.
d) Proces - înainte de elaborarea documentaţiei necesară pentru susţinerea proceselor

sale OH&S, organizaţia ar trebui să-şi analizeze necesităţile de documentare şi informare
pentru sistemul de management OH&S.
Pentru conformarea cu cerinţele OHSAS 18001, nu există o cerinţă pentru elaborarea
documentaţiei într-un format anume şi nici nu este necesar să se înlocuiască documentaţia
existentă, de exemplu:
manuale, proceduri sau instrucţiuni de lucru, dacă acestea descriu în mod corespunzător
dispoziţiile curente.
Dacă organizaţia are un sistem de management OH&S deja stabilit şi documentat, este
mai avantajos şi eficace pentru ea să elaboreze, de exemplu, un document de ansamblu care
să descrie interconexiunile dintre procedurile existente şi cerinţele OHSAS 18001:1999.
Ar trebui luate în considerare următoarele elemente:
- responsabilităţile şi autorizaţiile utilizatorilor documentaţiei şi informaţiilor, deoarece
acest lucru ar trebui să implice luarea în considerare a gradului de securitate şi
accesibilitate necesar a fi impus, mai ales formatelor electronice şi controlului
49
modificărilor(a se vedea 4.4.5).
- modul în care este folosită documentaţia şi mediul în care aceasta este utilizată,
deoarece acestea pot determina tipul de format in care este prezentat documentul. Aceleaşi
considerente ar trebui avute în vedere pentru modul de utilizare al echipamentului electronic
necesar sistemelor informatice.

- manualul sau documentul de ansamblu referitor la documentaţia sistemului de
management OH&S;
- registre ale documentelor, lista documentelor principale sau indexuri;
proceduri;
- instrucţiuni de lucru.
4.4.5 Controlul documentelor şi datelor

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor
documentelor şi datelor cerute de această specificaţie OHSAS şi pentru a se asigura că:
a) acestea pot fi localizate;
b) sunt analizate periodic, revizuite atunci când este necesar şi aprobate pentru
adecvare de
personal autorizat;
c) versiunile curente ale documentelor datelor relevante sunt disponibile în toate locurile
în care asigurarea datelor de securitate a materialelor şi a altor informaţii relevante şi accesul la
acestea.
4) Mentenanţa siguranţei instalaţiilor şi a facilităţilor

Include următoarele elemente:
- achiziţionarea, controlul şi mentenanţa instalaţiilor şi facilităţilor din organizaţie;
- achiziţionarea, controlul şi mentenanţa PPE;
- izolarea şi controlul accesului;
- inspecţia şi încercarea facilităţilor aferente OH&S şi a sistemelor de protecţie, de exemplu:
- sisteme de protecţie a operatorilor;
- de pază şi de protecţie fizică;
- sisteme de întrerupere;
- facilităţi de detectare a focului şi de suprapresiune;
- facilităţi de manipulare (macarale, motostivuitoare, palane şi alte
dispozitive de ridicare);
- surse radiologice şi dispozitive de protecţie;
- dispozitive de monitorizare importante;
- sisteme de ventilaţie de evacuare locale;
- facilităţi şi dispoziţii medicale.
Elementele de ieşire tipice includ următoarele: proceduri; instrucţiuni de lucru.
4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

a) Cerinţă OHSAS 18001 - organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină planuri şi
proceduri pentru 'a identifica potenţialul' pentru incidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde la
acestea şi pentru a preveni şi minimi" a posibilele îmbolnăviri şi răniri care pot fi asociate acestora.
Organizaţia trebuie să analizeze planurile şi procedurile sale de pregătire pentru situaţii de
urgenţa şi capacitate de răspuns, în special după apariţia incidentelor sau a situaţiilor de urgenţă.
50
De asemenea, organizaţia trebuie să testeze periodic aceste proceduri, acolo unde acest lucru
este posibil.
b) Scop - organizaţia ar trebui să evalueze activ necesităţile de răspuns referitoare la
potenţialele accidente şi situaţii de urgenţă, să planifice modul de asigurare a acestor necesităţi, să
dezvolte proceduri şi procese pentru gestionarea acestora, să verifice capacitatea de răspuns planificat
şi să caute să — şi îmbunătăţească eficacitatea capacităţii de răspuns.
- disponibilitatea serviciilor locale ce urgenţă şi detalii referitoare la capacitatea de
răspuns in situaţii de urgenţă sau la deciziile de consultare asupra cărora s-a căzut de acord;
- cerinţe legale sau alte cerinţe;
- experienţa accidentelor, incidentelor şi situaţiilor de urgenţă precedente:
- experienţa organizaţiilor similare referitoare la accidentele, incidentele şi situaţiile de
urgenţa anterioare (învăţăminte, cele mă; bune practici).
- analize ele situaţiilor de urgenţă şi ale execuţiilor practice efectuate şi rezultatele
acţiunilor ulterioare.
d) Proces - organizaţia ar trebui să dezvolte unul sau mai multe planuri de urgenţă, să
identifice şi să asigure echipamentul de urgenţa corespunzător şi sa testeze periodic capabiliatatea
sa de răspuns prin realizarea de exerciţii practice.
Exerciţiile practice ar trebui să testeze eficacitatea celor mai importante părţi din planul
(planurile) de urgenţă şi să testeze completitudinea procesului de planificare pentru situaţiile de
urgenţă. Dacă exerciţiile teoretice sunt utile pe perioada procesului de planificare, simulările
practice ar trebui să fie, pe cât posibil, realiste pentru a deveni eficace, în acest scop poate fi
necesară efectuarea de simulări la scara reală a incidentelor.
Rezultatele situaţiilor de urgenţă şi ale exerciţiilor practice ar trebui evaluate, iar modificările
identificate drept necesare ar trebui implementate.
1) Planul de urgenţă
Planul (planurile) de urgenţă ar trebui să evidenţieze acţiunile necesare a fi întreprinse atunci
când se produce o situaţie specifică de urgenţă şi ar trebui să includă următoarele:
- identificarea accidentelor şi situaţiilor de urgenţă potenţiale;
- identificarea persoanelor cu responsabilităţi pe perioada situaţiilor de urgenţă;
- detalii ale acţiunilor necesare a fi întreprinse de către personal în timpul unei situaţii de
urgenţă, inclusiv acele acţiuni care ar trebui întreprinse de către personalul extern, care este
prezent la locul producerii situaţiei de urgenţă, de exemplu contractori sau vizitatori (cui i se
poate adresa, de exemplu, să se deplaseze la punctele de întâlnire);
- responsabilităţile, autorităţile şi îndatoririle personalului cu roluri specifice pe perioada
urgenţei (de exemplu: specialişti în stingerea incendiilor, echipe de prim ajutor, experţi pentru
cazuri de scurgeri nucleare);
- proceduri de evacuare;
- identificarea şi localizarea materialelor periculoase şi acţiunile de urgenţă necesare;
- interfaţa cu serviciile externe de urgenţă;
- comunicarea cu organele de reglementare;
- comunicarea cu vecinii şi publicul;
- protejarea înregistrărilor esenţiale şi a facilităţilor importante;
- disponibilitatea informaţiilor necesare pe perioada urgenţei (de exemplu: planul de
amplasament al organizaţiei, Elemente privind materialele periculoase, proceduri, instrucţiuni de
lucru şi numere telefonice de contact).
Implicarea agenţiilor externe în planificare şi răspuns in situaţii de urgenţă ar trebui documentată
corespunzător. Aceste agenţii ar trebui informate în ceea ce priveşte posibilele circumstanţe în care
să se implice şi ar trebui să li se asigure informaţiile pe care le solicită, pentru a le facilita
51
implicarea în activităţile de răspuns în caz de urgenţă.
2) Echipament de urgenţă - ar trebui identificată nevoia de echipamente de urgenţă şi ar
trebui asigurată cantitatea necesară din acest echipament. Acest echipament ar trebui testat la
intervale specificate, pentru a verifica starea sa de funcţionare.
Exemplele includ următoarele elemente:
- sisteme de alarmă;
- semnalizare luminoasă pentru situaţii de urgenţă;
- mijloace de salvare;
- refugii de siguranţă;
- supape de separare, întreruptoare, sisteme de deconectare;
- echipament de stingere incendii;
- echipament de prim ajutor (inclusiv duşuri pentru situaţii de urgenţă, spălătoare
pentru ochi etc).
- exerciţiile facilităţi de comunicare.
3) Exerciţii practice - aceste exerciţii practice ar trebui efectuate conform unui

program prestabili. Acolo unde este realizabil şi adecvat, ar trebui încurajată participarea
serviciilor externe de urgenţă la exerciţiile practice.
e) Elemente de ieşire tipice - elementele de ieşire tipice trebuie să includă următoarele:

- planuri şi proceduri documentate pentru situaţii de urgenţă;
- lista echipamentelor de urgenţă;
- înregistrări ale testărilor pentru echipamentele de urgenţă;
- înregistrări pentru:
- exerciţii practice;
- analize ale exerciţi lor practice;
- acţiuni recomandate care rezultă din analize;
- progresul în realizarea acţiunilor recomandate.
Implementare şi
funcţionare
Audit Verificare şi acţiune Feedback de la

corectivă măsurarea
performanţei
Analiză efectuată de
management
4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performanţei

a) Cerinţă OHSAS 18001 - organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri
pentru monitorizarea şi măsurarea, în mod periodic, a performanţei OH&S. Aceste proceduri
trebuie să asigure:
- atât măsurări calitative cât şi cantitative, corespunzătoare necesităţilor organizaţiei;
- monitorizarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele OH&S ale organizaţiei;
- măsurări proactive ale performanţei, care monitorizează conformitatea cu
programul de management OH&S, cu criteriile operaţionale şi cu legislaţia şi
52
reglementările aplicabile;
măsurări reactive ale performanţei pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnăvirilor,
incidentelor (inclusiv „incident fără urmări") şi a altor dovezi istorice ale performanţei OH&S
deficitare;
- înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare, suficiente
pentru a facilita analiza ulterioară a acţiunilor corective şi preventive.
Dacă este necesar un echipament de monitorizare pentru măsurarea şi motorizarea
performantei, organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri ce etalonare şi mentenanţă
a unui astfel de echipament. Trebuie păstrate înregistrările activităţilor de etalonare cele ale
rezultatelor obţinute.
b) Scop - organizaţia ar trebui să identifice parametrii cheie de performanţă pentru

performanţa sa OH&S pe cuprinsul întregii organizaţii. Aceştia ar trebui să includă, fără să se
limiteze la, parametrii prin care se determină dacă:
- politica şi obiectivele OH&S sunt realizate;
- au fost implementate controale asupra riscurilor şi acestea sunt eficiente;
- s-a învăţat din deficienţele sistemului de management OH&S, inclusiv din
evenimentele periculoase: accidente, incidente fără urmări, cazuri de îmbolnăvire;
- programele de conştientizare, instruire, comunicare şi consultare pentru angajaţi
şi părţile interesate sunt eficace;
- se furnizează şi se folosesc informaţii pentru a analiza şi/sau îmbunătăţi aspectele sistemului
de management OH&S.

Elementele de intrare tipice includ:
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor (a se vedea 4.3.1);
- cerinţele legislative, reglementările, cele mai bune practici (dacă există);
- procedurile pentru gestionarea neconformităţilor;
- înregistrări ale încercării şi etalonării facilităţilor (inclusiv cele care aparţin
contractorilor);
- înregistrări ale instruirii (inclusiv cele ale contractorilor);
- rapoarte ale managementului.
d) Proces
1) Monitorizarea proactivă şi reactivă
Sistemul de management OH&S al organizaţiei ar trebui să includă atât monitorizarea
proactivă cât şi cea reactivă, după cum urmează:
- monitorizarea proactivă ar trebui folosită pentru a verifica conformitatea cu
activităţile OH&S ale organizaţiei, de exemplu: prin monitorizarea
frecvenţei şi eficacităţii inspecţiilor OH&S;
- monitorizarea reactivă ar trebui folosită pentru a investiga, analiza şi
înregistra deficienţele sistemului OH&S, inclusiv accidente, incidente fără urmări, cazuri
de îmbolnăvire şi cazuri de daune aduse proprietăţii.
Elementele monitorizării proactive cât şi reactive sunt adesea folosite pentru a determina
dacă obiectivele OH&S sunt realizate (a se vedea BS 8800:1996, E.3.2 şi E.3.3, pentru îndrumări
suplimentare).
2) Tehnici de măsurare
În continuare se prezintă exemple de metode care pot fi folosite pentru a măsura
performanţa OH&S:
53
- inspecţii sistematice la locul de muncă, utilizând liste de verificare;
- inspecţii OH&S, de exemplu, pe baza de vizite în teren şi observare;
- evaluări prealabile ale unor noi instalaţii, facilităţi, materiale, substanţe chimice,
tehnologii.
- procese, proceduri sau metode de lucru;
- inspecţii ale maşinilor şi ale instalaţiilor speciale pentru a verifica dacă părţile
care au legătură cu securitatea sunt montate şi sunt in stare bună;
- eşantionarea referitoare la securitate: examinarea unor aspecte specifice ale OH&S
- eşantionarea referitoare la mediu: măsurarea expunerii la agenţi chimici, biologici
sau fizic:(de exemplu: zgomot, compuşi organici volatili,) şi compararea cu standarde
recunoscute;
- disponibilitatea şi eficacitatea utilizării personalului cu experienţă OH&S
recunoscută sau cu calificare oficială;
- eşantionarea referitoare la comportament: evaluarea comportamentului muncitorilor
pentru
- a identifica practicile de lucru nesigure care pot solicita corectare;
- analiza documentelor şi a înregistrărilor;
- raportarea la bunele practici OH&S din alte organizaţii;
- supravegheri pentru a determina atitudinea angajaţilor faţă de sistemul de
management OH&S, practicile OH&S şi procesele de consultare a angajaţilor.
Organizaţiile ar trebui să decidă ce să monitorizeze şi cât de des să monitorizeze, pe baza
nivelului de risc (a se vedea 4.3.1). Frecvenţa inspecţiilor la instalaţii şi maşini poate fi stabilită
prin lege (de exemplu: pentru rezervoarele de aer comprimat, instalaţiile de abur, instalaţiile de
ridicat). Pe baza rezultatelor proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor, pe baza legislaţiei şi reglementarilor aplicabile ar trebui elaborat un program de
inspecţie (ca parte a sistemului de management OH&S).
Managerii operaţionali sau de nivel mediu ar trebui să efectueze monitorizări OH&S de
rutină pentru procese, locuri de muncă şi practici, conform unei scheme documentate de
monitorizare, întregul personalul de supraveghere ar trebui să efectueze verificări punctuale ale
activităţilor critice pentru a asigura conformitatea cu procedurile şi codurile de practică OH&S.
Ca suport în realizarea inspecţiilor şi monitorizărilor sistematice se pot folosi liste de verificare.
3) Inspecţii
i) Echipament Ar trebui întocmit un inventar (prin utilizarea identificării unice a tuturor
articolelor) al tuturor facilităţilor care se supun examinărilor legale sau tehnice de către
personalul relevant (care poate aparţine unor organisme externe). Aceste facilităţi ar trebui după
cum este cerut şi ar trebui incluse în schemele de inspecţie.
ii) Condiţii de lucru. Ar trebui stabilite şi documentate criterii care indică condiţiile
acceptate la locul de muncă. La intervale de timp specificate, managerii ar trebui să efectueze
inspecţii pe baza acestor criterii, în acest scop, se poate utiliza o lista de verificare care include
detalii privind respectivele criterii şi toate elementele care vor fi inspectate.
iii) Inspecţii de verificare. Ar trebui efectuate inspecţii de verificare, dar acestea nu i
absolvă pe managerii locurilor de muncă de efectuarea inspecţiilor regulate sau de identificarea
pericolelor.
iv) înregistrări ale inspecţiilor. Ar trebui păstrate înregistrări ale fiecărei inspecţii OH&S
efectuate, înregistrările ar trebui să indice dacă procedurile OH&S documentate au fost sau nu
respectate, înregistrările inspecţiilor, vizitelor, supravegherilor OH&S şi ale auditurilor
sistemului de management OH&S ar trebui eşalonate pentru identificarea cauzelor
neconformităţilor şi pericolelor care se repetă. Ar trebui întreprinsă orice acţiune preventivă
necesară. Condiţiile necorespunzătoare şi situaţiile şi aspectele nesigure, identificate pe
parcursul inspecţiilor ar. trebui documentate ca neconformităţi, evaluate ca riscuri şi
54
corectate conform procedurii de neconformităţi.
4) Facilităţi de măsurare - facilităţile de măsurare folosite pentru evaluarea condiţiilor

OH&S (de exemplu: aparatele de măsurare a nivelului de sunet, a luminii, a aerului) ar trebui
listate, identificate cu cod unic şi verificate. Ar trebui cunoscută exactitatea de măsurare a
acestor facilităţi. Acolo unde este cazul trebuie să fie disponibile proceduri scrise pentru a descrie
modul în care se realizează măsurările OH&S. Instrumentele de măsurare folosite pentru
măsurarea OH&S ar trebui menţinute şi depozitate într-un mod corespunzător şi ar trebui să fie
apte de a oferi măsurări ce exactitatea cerută.
Atunci când se solicită, ar trebui documentată o schemă de etalonare pentru
instrumentele (dispozitive) ce măsurare. Această schemă ar trebui să includă următoarele
elemente:
- frecvenţa de etalonare;
- referiri la metodele de testare, acolo unde este aplicabil;
- identitatea facilităţilor utilizate pentru etalonare:
- acţiunile care ar trebui întreprinse dacă instrumentele de măsurare specificate se
găsesc in afara limitelor de etalonare.
Etalonarea ar trebui realizată în condiţii corespunzătoare. Pentru etalonările importante
sau dificile ar trebui întocmite proceduri.
Instrumentele folosite pentru etalonare ar trebui să fie in conformitate cu etaloanele naţionale,
dacă astfel de etaloane există. Daca nu există un astfel de etalon, ar trebui documentată baza
pentru jaloanele folosite.
Ar trebui păstrate înregistrări pentru toate activităţile de etalonare, mentenanţă şi
rezultatele aferente acestora, înregistrările ar trebui să conţină detalii ale măsurărilor înainte şi
după ajustare. Stadiul etalonării dispozitivului de măsurare ar trebui clar identificat pentru
utilizatori. Dispozitivele de măsurare OH&S al căror stadiu de etalonare este necunoscut, sau la
care se cunoaşte că termenul este expirat, nu ar trebui utilizate. Suplimentar, aceste dispozitive
trebuie scoase din uz, etichetate clar sau altfel marcate, pentru a preveni folosirea lor din
greşeală. O astfel de marcare ar trebui realizată conform unor proceduri scrise. Procedurile ar
trebui să includă identificarea stadiului de etalonare a produsului. Pentru a documenta acţiunile
întreprinse ar trebui emisă o neconformitate. Procedurile ar trebui să includă un plan de acţiune
în cazul în care se constată un dispozitiv în afara limitelor de etalonare.
5) Echipamentul furnizorului (contractorului) - echipamentul de măsură folosit de
contractori ar trebui supus aceloraşi controale ca şi cele proprii organizaţiei. Contractorilor ar
trebui să li se solicite să dea asigurarea că echipamentele lor se conformează acestor cerinţe,
înainte ca furnizorii să înceapă lucrul, ar trebui să furnizeze organizaţiei o copie a
înregistrărilor referitoare la verificarea echipamentelor, pentru fiecare din echipamentele
identificate ca fiind critice şi care necesită astfel de înregistrări. Dacă vreuna din activităţi
necesită o instruire specială, înregistrările instruirilor respective ar trebui puse la dispoziţia
clientului pentru analiză.
6) Tehnici statistice sau alte tehnici teoretice analitice - toate tehnicile statistice sau alte
tehnici analitice teoretice folosite pentru a evalua o situaţie OH&S, pentru a investiga un incident
sau o deficienţă OH&S, sau pentru a sprijini luarea unei decizii referitoare la OH&S ar trebui
bazate pe principii ştiinţifice solide. Reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui să
se asigure că nevoia utilizării unei astfel de tehnici este identificată. Dacă este necesar, ar
trebui documentate îndrumări pentru utilizarea acestora, împreună cu situaţiile în care acestea
sunt adecvate.

- procedura (procedurile) pentru monitorizare şi măsurare;
55
- grafice de inspecţii şi liste de verificare;
- liste ale facilităţilor critice;
- liste de verificare pentru inspecţiile echipamentelor;
- standarde pentru condiţiile la locul de muncă şi liste de verificare pentru
inspecţii;
- liste cu dispozitive de măsurare;
- proceduri de măsurare;
- scheme de etalonare şi înregistrări ale etalonării;
- activităţi de mentenanţă şi rezultate obţinute;
- liste de verificare completate,
- rapoarte de inspecţie (rezultate ale auditurilor sistemului ce management OH&S, a
se vedea 4.5.4);
- rapoarte de neconformitate;
- evidenţe ale rezultatelor implementării unei (unor) proceduri.
4.5.2Accidente, incidente, neconformităţi şi acţiuni corective şi preventive

a) Cerinţe OHSAS 18001 - organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri
pentru definirea responsabilităţii şi autorităţii pentru:
a) investigarea şi tratarea:
- accidentelor;
- incidentelor;
- neconformităţilor;
b) întreprinderea de acţiuni pentru reducerea oricăror consecinţe apărute în urma
accidentelor, incidentelor sau neconformităţilor;
c) iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive;
d) confirmarea eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.
Aceste proceduri trebuie să stipuleze că toate acţiunile corective şi preventive
propuse trebuie analizate prin procesul de evaluare a riscului, înainte de implementare.
Orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea cauzelor
neconformităţilor existente şi potenţiale trebuie să fie corespunzătoare importanţei
problemelor şi trebuie să fie proporţională cu riscurile OH&S întâlnite.
Organizaţia trebuie să implementeze şi sa înregistreze orice modificări în procedurile
documentate, modificări rezultate din acţiunile corective şi preventive.
b) Scop - organizaţiile ar trebui să aibă proceduri eficace pentru raportarea şi
evaluarea/investigarea accidentelor, incidentelor şi neconformităţilor. Scopul principal al
procedurii (procedurilor) este de a preveni reapariţia situaţiei prin identificarea şi tratarea cauzei
(cauzelor) primare. Mai mult, procedurile ar trebui să permită detectarea, analiza şi eliminarea
cauzelor potenţiale ale neconformităţilor
c) Elemente de intrare tipice - Elementele de intrare tipice includ următoarele:
- proceduri (in general); plan de urgenţă;
- rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de
control ale riscurilor; rapoarte de audit ale sistemului de management OH&S, care
includ şi rapoarte de neconformitate;
- rapoarte referitoare la accidente, incidente şi/sau pericole; rapoarte
referitoare la mentenanţă şi service.
d) Proces - organizaţiei i se cere sa pregătească proceduri documentate pentru a se

asigura ca sunt investigate accidentele, incidentele şi neconformităţile (a se vedea capitolul
3) şi că sunt iniţiate, iar acţiunile corective şi/sau acţiunile preventive. Ar trebui monitorizat
progresul înregistrat în îndeplinirea acţiunilor l corective şi a celor preventive şi analizată
eficacitatea acestor acţiuni.
1) Proceduri
56
Procedurile ar trebui să ia în considerare următoarele elemente:
i) Generalităţi
Procedura ar trebui:
- să definească responsabilităţile şi autoritatea persoanelor implicate în implementarea
raportarea, investigarea, urmărirea şi monitorizarea acţiunilor corective şi acţiunilor
preventive;
- să solicite raportarea tuturor neconformitatilor, accidentelor, incidentelor şi
pericolelor;
- să se aplice întregului personal (de exemplu: angajaţi, lucrători temporari,
personalul contractorului, vizitatori şi alte persoane de la locul de muncă);
- să ia in consideraţie daunele aduse proprietăţii;
- să se asigure că nici un angajat nu are de suferit vreo repercusiune ca urmare a
raportării unei neconformităţi, accident sau incident;
- să definească clar modul de desfăşurare al acţiunii care ar trebui luată în urma
neconformităţi identificată în sistemul de management OH&S.
ii) Acţiunea imediată
Acţiunea imediată ce urmează a fi întreprinsă la observarea unei neconformităţi, a
unui accident, incident sau pericol ar trebui cunoscută de către toate părţile interesate.
Procedurile ar trebui:
- să definească procesul pentru anunţare (notificare);
- dacă este necesar, să includă coordonarea cu planurile şi procedurile de
urgenţă;
- să definească mărimea efortului de investigare în corelare cu vătămarea potenţială sau
reală (de exemplu: includerea managementului în investigarea accidentelor grave).
iii) Înregistrarea
Ar trebui folosite mijloace adecvate pentru înregistrarea informaţiilor reale şi a
rezultatelor investigaţiilor imediate şi ale investigaţiilor detaliate ulterioare. Organizaţia ar
trebui să se asigure că se respectă procedurile pentru:
înregistrarea detaliilor referitoare la neconformităţi, accidente sau pericole;
definirea locului unde urmează să se păstreze înregistrările şi responsabilităţile pentru
depozitare.
iv) Investigarea
Procedurile ar trebui să definească modul de gestionare a procesului de
investigare. Procedurile ar trebui să identifice:
- tipul evenimentelor care să fie investigate ( de exemplu: incidente care ar fi putut să
conducă la daune serioase);
- scopul investigaţiilor;
- cine urmează să efectueze investigaţia, autoritatea acestor persoane, calificările
cerute (inclusiv managementul operaţional, dacă este cazul);
- cauza primară a neconformităţi;
- dispoziţii pentru interviurile martor;
- probleme practice de exemplu, disponibilitatea aparatelor foto şi depozitarea
dovezilor;
- dispoziţii referitoare la raportarea investigaţiilor, care includ cerinţe
referitoare la raportările legale;
Personalul care efectuează investigaţia ar trebui să înceapă analiza preliminară a
faptelor în timp ce se continuă colectarea informaţiilor. Colectarea şi analiza datelor ar trebui să
continue până la obţinerea unei explicaţii adecvate şi suficient de cuprinzătoare.
v) Acţiune corectivă
Acţiunile corective sunt acţiunile întreprinse pentru a elimina cauza (cauzele) primară
(primare) ale neconformităţilor, accidentelor sau incidentelor, pentru a preveni repetarea
57
acestora. Exemple de elemente de luat în considerare la stabilirea şi menţinerea procedurilor
pentru acţiuni corective, includ:
- identificarea şi implementarea măsurilor corective şi preventive atât pe termen scurt
cât şi pe termen lung (acest lucru poate implica folosirea unor surse adecvate de informaţii,
cum ar fi îndrumări de la angajaţii cu experienţă OH&S).
- evaluarea oricărui impact asupra rezultatelor de la identificarea pericolelor şi de la
evaluarea riscurilor (şi 3 oricărei necesităţi de actualizare a raportului (rapoartelor) de
identificare a pericolelor, ce evaluare şi de control ale riscurilor);
- înregistrarea oricărei modificări necesare în proceduri, rezultată din acţiunea colectivă
sau din procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor:
- aplicarea măsurilor de control al riscurilor sau modificarea măsurilor de control
existente, pentru a se asigura că acţiunile corective sunt întreprinse şi că acestea sunt eficace.
vi) Acţiune preventivă
Exemplele de elemente de luat in considerare pentru stabilirea şi menţinerea procedurilor
de acţiuni preventive, includ:
- utilizarea de surse corespunzătoare de informaţii (tendinţe ale „incidentelor fără
urmări rapoarte de audit ale sistemului de management OH&S, înregistrări, actualizări ale
analizelor de risc, informaţii noi referitoare la materialele periculoase, vizite de observare a
nivelului de securitate, îndrumări de la angajaţii cu experienţă OH&S, etc.);
- identificarea oricărei probleme care solicită acţiune preventivă;
- iniţierea şi implementarea acţiunii preventive şi aplicarea controalelor pentru a se
asigura că acţiunea preventivă este eficace;
- înregistrarea oricărei modificări necesare în proceduri, rezultată din acţiunea
preventiva sş supunerea spre aprobare.
vii) Urmărirea
Acţiunile corective sau preventive întreprinse ar trebui să fie continue şi eficace şi
realizabile. Ar trebui efectuate verificări asupra eficacităţii acţiunilor corective/preventive
întreprinse. Acţiunile neîndeplinite / cu termenul depăşit ar trebui raportate imediat către
managementul la cel mai înalt nivel.
2) Analiza neconformităţii, a accidentului şi a incidentului

Cauzele identificate ale neconformităţilor, accidentelor şi incidentelor ar trebui clasificate
şi analizate periodic. Pentru comparare, ar trebui calculate frecvenţa de apariţie şi severitatea
accidentelor în acord cu practicile industriale acceptate.
Pentru clasificare şi analiză ar trebui luate în calcul următoarele elemente:
- coeficienţi referitori la frecvenţa de apariţie sau la severitatea rănirilor / îmbolnăvirilor
raportate sau la timpul pierdut datorită acestora;
- localizarea, tipul de rănire, parte a corpului, activitatea implicată, agenţia implicată,
ziua, ora din zi (care din acestea sunt adecvate);
- tipul şi mărimea daunelor aduse proprietăţii;
- cauze directe şi cauze primare.
O atenţie deosebită ar trebui acordată accidentelor care implică daune ale proprietăţii.
înregistrările referitoare la repararea proprietăţii ar putea fi un indicator al daunelor cauzate de un
accident/incident neraportat.
Informaţiile/Elementele referitoare la accidente şi îmbolnăviri sunt esenţiale, deoarece pot fi un
indicator direct al performantei OH&S. Cu toate acestea, ar trebui manifestată o atenţie mărită la
utilizarea lor datorită luării in consideraţie a următoarelor aspecte:
- cele mai multe organizaţii au prea puţine accidente cu răniri sau cazuri de
îmbolnăviri profesionale, pentru a putea distinge tendinţele reale de efectele aleatorii;
dacă cu acelaşi număr de persoane se efectuează mai multă muncă in acelaşi timp, atunci
numai norma mărită de muncă prin ea însăşi poate fi răspunzătoare de creşterea ratei
accidentelor;
58
- perioada prelungită de absenţă de la lucru atribuită rănirilor sau îmbolnăvirilor
profesionale poate fi influenţată de alţi factori in afara de severitatea rănirilor
îmbolnăvirilor profesionale, cum ar fi: moralul scăzut, monotonia muncii sau relaţiile
deficitare între management şi angajaţi;
- de obicei, accidentele nu se raportează la nivelul real, ci sub acesta (în puţine
cazuri se raportează mai mult decât nivelul real). Nivelurile de raportare se pot
schimba. Aceste niveluri se pot îmbunătăţi ca rezultat al conştientizării crescute a
forţei de muncă şi a ameliorării sistemelor de raportare şi înregistrare;
- de obicei va exista un decalaj de timp intre deficienţele sistemului de management
OH&S şi efectele negative. Mai mult, o serie de boli profesionale au perioade ce incubaţie
marii.
Nu este de dorit sa se aştepte mai întâi apariţia unei vătămări şi apoi să se analizeze dacă
sistemul de management OH&S funcţionează'.
Ar trebui să se tragă concluzii juste şi să se întreprindă acţiuni corective. Cel puţin o dată pe
an, această analiză ar trebui adusă la cunoştinţă managementului la cel mai înalt nivel şi inclusă în
procesul de analiză efectuată de management (a se vedea 4.6).
3) Monitorizarea şi comunicarea rezultatelor - ar trebui evaluate eficacitatea investigaţiilor

OH&S şi a raportării. Această evaluare ar trebui să fie obiectivă şi să conducă, pe cât posibil, la un
rezultat cantitativ.
Organizaţia, care a învăţat în urma investigaţiilor, ar trebui:
- să identifice cauzele primare ale deficienţelor din sistemul de management OH&S şi din
managementul general al organizaţiei, acolo unde este aplicabil;
- să comunice constatările şi recomandările către management şi părţile interesate relevante
(a se vedea 4.4.3);
- să includă constatările şi recomandările relevante rezultate în urma investigaţiilor din
cadrul procesului de analiză continuă a OH&S;
- să monitorizeze implementarea la timp a măsurilor de control pentru remediere şi
eficacitatea acestora în timp; să aplice experienţa câştigată în urma investigării
neconformităţilor în întreaga organizaţie, axându-se în principal pe principiile generale
implicate, decât să se limiteze la acţiunile
- specifice desemnate pentru a evita repetarea unui eveniment similar în acelaşi loc din
organizaţie.
4) Păstrarea înregistrărilor
Acest lucru se poate realiza rapid şi cu un minimum de planificare oficială, sau poate fi o
activitate mai complexă şi pe termen lung. Documentaţia asociată ar trebui să fie corespunzătoare
nivelului de acţiune corectivă.
Rapoartele şi sugestiile ar trebui transmise reprezentantului managementului şi, dacă este
necesar, reprezentantului angajaţilor pentru OH&S, spre analiză şi îndosariere.
Organizaţia ar trebui să menţină un registru al tuturor accidentelor. De asemenea, ar trebui incluse
toate incidentele care au avut potenţialul de a genera consecinţe OH&S semnificative. Un
asemenea registru este adesea solicitat de legislaţie.

- proceduri referitoare la accidente şi neconformităţile
- registrul de neconformităţi;
- rapoarte ale investigaţiilor;
- rapoarte actualizate ale proceselor de identificare a pericolelor, de
59
evaluare şi de control ale riscurilor;
- elemente de intrare pentru analiza efectuată de management;
- dovezi ale evaluărilor eficacităţii acţiunilor corective şi preventive
întreprinse.
4.5.3 înregistrări şi managementul înregistrărilor

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea,
menţinerea şi eliminarea înregistrărilor OH&S, precum şi ale rezultatelor auditurilor şi ale
analizelor OH&S trebuie să fie lizibile, identificabile şi trasabile la activităţile implicate,
înregistrările
OH&S trebuie păstrate şi menţinute astfel încât să fie uşor de regăsit şi să fie protejate
împotriva distrugerii, deteriorării sau pierderii. Duratele lor de păstrare trebuie stabilite şi
înregistrate.
înregistrările trebuie menţinute într-un mod adecvat sistemului şi organizaţiei, pentru a
demonstra conformitatea cu cerinţele din această specificaţie OHSAS.
b) Scop - înregistrările ar trebui păstrate pentru a demonstra că sistemul de management
OH&S funcţionează eficace şi că procesele au fost desfăşurate în condiţii de siguranţă,
înregistrările care documentează sistemul de management OH&S şi conformitatea cu cerinţele ar
trebui să fie pregătite, menţinute, lizibile şi identificate corespunzător.
Înregistrările (folosite pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele) care ar trebui
menţinute includ următoarele:
- înregistrări ale instruirilor;
- rapoarte de inspecţie OH&S;
- rapoarte de audit ale sistemului OH&S;
- rapoarte de consultare;
- rapoarte ale accidentelor/incidentelor;
- rapoarte de urmărire ale accidentelor/incidentelor;
- minute ale întrunirilor OH&S;
- rapoarte ale testărilor medicale;
- rapoarte de urmărire a stării de sănătate;
- înregistrări referitoare la PPE şi mentenanţă PPE;
- rapoarte ale exerciţiile practice de răspuns în caz de urgenţă;
- analize efectuate de management;
- înregistrări ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de
control ale riscurilor.
d) Proces - cerinţa OHSAS 18001 este suficient de auto-explicativă. Totuşi, ar trebui

acordată o atenţie suplimentară următoarelor elemente:
- autoritatea pentru distrugerea înregistrărilor OH&S;
- confidenţialitatea înregistrărilor OH&S;
- cerinţele legale şi alte cerinţe referitoare la păstrarea înregistrărilor
OH&S;
- aspectele legate de folosirea înregistrărilor electronice

Elemente de ieşire tipice includ:
- procedura (pentru identificarea, menţinerea şi distrugerea înregistrărilor
OH&S)
- înregistrări OH&S păstrate în mod corespunzător şi uşor de regăsit.
60
4.5.4 Audit
a) Cerinţă OHSAS 18001 – organizaţia să stabilească un program de audit şi proceduri
pentru realizarea periodică de audituri ale sistemului de management OH&S, pentru:
a) a determina dacă sistemul de management OH&S:
1) este conform dispoziţiilor planificate pentru managementul OH&S, incluzând
cerinţele din prezenţa specificaţie OHSAS;
2)a fost implementat şi menţinut corespunzător;
3) este eficace în realizarea politicii şi obiectivelor organizaţiei;
b) a analiza rezultatele auditurilor anterioare;

c) a furniza managementului organizaţiei informaţii referitoare la rezultatele
auditurilor.
Programul de audit, inclusiv orice termene, trebuie să se bazeze pe rezultatele evaluării
riscurilor activităţilor organizaţiei şi pe rezultatele auditurilor anterioare. Procedurile auditului trebuie
să acopere domeniul de aplicare, frecvenţa, metodologiile şi competenţele, precum şi
responsabilităţile şi cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor.
Ori de câte ori este posibil, auiturile trebuie conduse de personal independent de cel care are
responsabilităţi directe pentru activitatea care se examinează.
NOTĂ -Cuvântul „independent" aici nu indică, în mod necesar, provenienţa din exteriorul organizaţiei.
b) Scop - auditul sistemului de management OH&S este un proces prin care organizaţiile
pot să analizeze şi să evalueze în mod continuu eficacitatea sistemului lor de management OH&S.
în general, auditurile sistemului de management OH&S necesită luarea in consideraţie a politicii şi a
procedurilor OH&S, a condiţiilor şi a practicilor la locul de muncă.
Ar trebui stabilit un program de audit intern al sistemului de management OH&S, pentru a
permite organizaţiei să-şi analizeze propria conformitate a sistemului de management OH&S în
raport cu OHSAS 18001. Auditurile planificate ale sistemului ce management OH&S ar trebui
efectuate de personal din interiorul organizaţiei şi/sau de personal extern ales de către organizaţie,
pentru a stabili gradul de conformare cu procedurile OH&S documentate şi pentru a evalua dacă
sistemul este sau nu este eficace pentru atingerea obiectivelor OH&S ale organizaţiei. In oricare din
cazuri, personalul care efectuează audituri ale sistemului de management OH&S ar trebui să fie
imparţial şi obiectiv.
NOTĂ Auditurile interne ale sistemului de management OH&S se axează pe performanţa sistemului
de management OH&S. Auditurile nu ar trebui confundate cu inspecţiile OH&S sau cu alte
inspecţii pe linie de securitate.
Elementele de intrare reprezentative includ:
- declaraţia de politică OH&S;
- obiectivele OH&S;
- procedurile şi instrucţiunile de lucru OH&S;
- legislaţia şi cele mai bune practici (dacă este aplicabil);
- proceduri de auditare a sistemului de management OH&S;
- auditor (auditori) intern(i) / extern(i) competenţi, independenţi procedură de
neconformităţi
d) Proces
1) Audituri
Auditurile sistemului de management OH&S asigură o evaluare cuprinzătoare şi oficială a
conformităţii organizaţiei în raport cu procedurile şi practicile OH&S.
Auditurile sistemului de management OH&S ar trebui efectuate conform unui program.
Dacă situaţia o cere, se pot efectua şi audituri suplimentare.
61
Auditurile sistemului de management OH&S ar trebui efectuate numai de personal
competent şi independent.
Rezultatele unui audit al sistemului de management OH&S ar trebui să includă evaluări
detaliate ale eficacităţi procedurilor OH&S, nivelul de conformitate cu procedurile şi cu practicile
şi ar trebui, acolo unde este necesar, să identifice acţiuni corective. Rezultatele auditurilor
sistemului de management OH&S ar trebui înregistrate şi raportate managementului, în timp util.
Managementul ar trebui să analizeze rezultatele auditurilor şi, acolo unde este necesar,
să se întreprindă acţiuni corective eficace.
NOTĂ - Principiile generale şi metodologia descrise in ISO 19011 sau BS 8800:1996, anexa F
corespund şi pentru auditarea sistemului de management OH&S.
2) Programare
Ar trebui pregătit un plan anual pentru efectuarea auditurilor interne ale sistemului de
management OH&S. Auditurile OH&S ar trebui să acopere toate operaţiile care intra sub
incidenţa sistemului de management OH&S şi să se evalueze conformitatea cu OHSAS 18001.
Frecvenţa şi amploarea auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui corelate cu
riscurile asociate, cu deficienţele diferitelor elemente ale sistemului de management OH&S,
cu datele disponibile referitoare la performanţa sistemului OH&S, cu elementele de ieşire ale
analizei efectuate de management şi cu nivelul modificărilor la care este supus sistemul de
management OH&S sau mediul în care acesta funcţionează.
Pot fi necesare audituri suplimentare, neplanificate, ale sistemului de management OH&S, dacă au
loc situaţii care să le justifice (de exemplu: după un accident).
3) Suportul managementului
Pentru ca auditurile sistemului de management OH&S să-şi atingă scopul, este
necesar ca, managementul de la cel mai înalt nivel să fie angajat în totalitate in ceea ce
priveşte conceptul de audit al sistemului de management OH&S şi implementarea sa eficace
în organizaţie. Managementul la cel mai înalt nivel ar trebui să ia in considerare constatările şi
recomandările auditului sistemului de management OH&S şi să întreprindă acţiunile
corespunzătoare, într-un interval de timp adecvat. O data ce s-a căzut de acord că ar trebui efectuat
un audit al sistemului de management OH&S, atunci acest audit ar trebui realizat într-un mod
imparţial. Tot personalul relevant ar trebui informat cu privire la scopul şi beneficiile auditului
sistemului de management OH&S. Auditaţii ar trebui încurajaţi să coopereze bine cu auditorii şi să
răspundă onest la întrebări.
4) Auditori
Una sau mai multe persoane pot să realizeze audituri ale sistemului de management OH&S.
Abordarea în echipă poate să mărească implicarea şi să îmbunătăţească cooperarea. De asemenea,
abordarea în echipă poate permite folosirea unui domeniu mai vast de abilităţi specializate.
Auditorii ar trebui să fie independenţi de zona organizaţiei sau de activitatea care se auditează.
Este necesar ca auditorii să-şi înţeleagă îndatoririle şi să fie competenţi să le realizeze. Este
necesar ca auditorii să aibă experienţă şi cunoştinţe referitoare la standardele şi sistemele relevante
pe care le auditează, pentru a putea să evalueze performanţa şi să identifice deficienţele. Auditorii ar
trebui să cunoască cerinţele impuse prin oricare din actele legislative relevante. Suplimentar,
auditorii ar trebui să cunoască şi să aibă acces la standarde şi la ghiduri relevante pentru sarcinile
care le revin.
5) Colectarea şi interpretarea elementelor
Tehnicile şi mijloacele folosite pentru colectarea informaţiilor depind de natura auditului sistemului
de management OH&S care se derulează. Auditul sistemului de management OH&S ar trebui sa
asigure auditarea unui eşantion reprezentativ din cadrul activităţilor esenţiale şi intervievarea
personalului relevant (inclusiv reprezentanţii OH&S ai angajaţilor, dacă este cazul). Ar trebui
examinată documentaţia relevantă. Aceasta poate include următoarele:
62
- documentaţia sistemului de management OH&S;
- declaraţia de politică OH&S;
- obiectivele OH&S;
- proceduri OH&S şi proceduri pentru situaţii de urgenţă;
- proceduri şi sisteme pentru permise de lucru;
- minute ale întrunirilor OH&S
- rapoarte şi înregistrări ale accidentelor/incidentelor;
- orice rapoarte sau forme de comunicare de la autorităţile OH&S sau alte organisme de
reglementare (verbale, scrisori, notiţe etc).;
- registre şi certificate legale;
- înregistrări ale instruirilor;
- rapoarte ale auditurilor anterioare ale sistemului de management OH&S;
- cereri de acţiuni corective;
- rapoarte de conformitate.
Ori de câte ori este posibil, în cadrul procedurilor de auditare a sistemului de management
OH&S ar trebui incluse verificări pentru a ajuta la evitarea interpretărilor greşite a datelor
colectate, a informaţiilor sau a altor înregistrări colectate.
6) Rezultatele audiatului
Conţinutul raportului final al auditului sistemului de management OH&S ar trebui să fie
clar, precis şi complet. Raportul ar trebui datat şi semnat de auditor, în funcţie de situaţie,
raportul ar trebui să conţină următoarele elemente:
- obiectivele şi domeniul auditului sistemului de management OH&S;
- datele specifice ale planului de audit al sistemului de management OH&S, -
identificarea membrilor echipei de audit şi a reprezentanţilor auditatului, data auditului şi
identificarea zonelor supuse auditului;
- identificarea documentelor de referinţă folosite la auditul sistemului de
management OH&S(de exemplu OHSAS 18001, manualul de management OH&S);
- detalii ale neconformităţilor identificate;
- evaluarea de către auditor a gradului de conformitate cu cerinţele OHSAS 18001;
- abilitatea sistemului de management OH&S de a atinge obiectivele OH&S declarate;
elemente referitoare la difuzarea raportului final de audit al sistemului de management
OH&S.
Rezultatele auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui făcute cunoscute tuturor
părţilor relevante cât de curând posibil, pentru a permite întreprinderea acţiunilor corective. Ar
trebui elaborat un plan de acţiune cu măsurile de remediere convenite, care să identifice persoanele
responsabile, termenele de realizare, şi cerinţele de raportare. Ar trebui stabilite dispoziţii de
urmărire şi monitorizare pentru a asigura implementarea corespunzătoare a recomandărilor. Ar
trebui luată în considerare cerinţa de confidenţialitate atunci când se comunică informaţiile incluse
în rapoartele de audit al sistemului de management OH&S.
- planul/programul de audit al sistemului de management OH&S;
- procedurile de auditare a sistemului de management OH&S;
- rapoartele de audit al sistemului de management OH&S, inclusiv
- rapoartele de neconformitate, recomandările şi solicitările de acţiuni
corective;
- rapoarte de neconformitate semnate închise
- dovezi ale raportării rezultatelor auditurilor sistemului ce management
OH&S către management.
63
corectivă
Audit Analiza efectuată de Feedback de la

management măsurarea
performanţei
Politică
a) Cerinţă OHSAS 18001 - managementul organizaţiei de la cel mai înalt nivel trebuie să
analizeze sistemul de management OH&S, la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este
în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficace. Procesul analizei efectuate de management trebuie
să asigure ca informaţiile necesare sunt colectate, astfel încât să permită managementului realizarea
acestei evaluări. Această analiză trebuie documentată.
Analiza efectuată de management trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii, a
obiectivelor şi a altor elemente, ale sistemului de management OH&S, prin prisma rezultatelor
auditului sistemului de management OH&S, a modificărilor circumstanţelor şi a angajamentului de
îmbunătăţire continuă.
b) Scop - managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să analizeze funcţionarea sistemului
de management OH&S pentru a evalua dacă acesta este pe deplin implementat şi continuă să fie
adecvat pentru realizarea politicii şi a obiectivelor OH&S declarate.
Analiza ar trebui să ia în considerare dacă politica OH&S continuă să fie adecvată. Ar trebui să
stabilească obiective OH&S noi sau actualizate pentru îmbunătăţire continuă, adecvate pentru
perioada viitoare şi să ţină seama dacă sunt necesare schimbări pentru oricare din elementele

- statistici referitoare la accidente;
- rezultate ale auditurilor interne sau externe ale sistemului de management OH&S;
- acţiunile corective realizate în cadrul sistemului de la ultima analiză;
- rapoarte ale situaţiilor de urgenţă (reale sau exerciţii);
- rapoarte ale reprezentantului managementului referitoare la performanţa globala a
sistemului;
- rapoarte ale managerilor operaţionali referitoare la eficacitatea locală a sistemului;
- rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor.
d)Proces - managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui sa efectueze periodic

analize
Analiza ar trebui sa se axeze pe performanta globala a sistemului de management OH&S şi nu
pe detalii specifice, deoarece acestea ar trebui gestionate cu mijloacele normale din cadrul
La planificarea unei analize efectuate de management ar trebui să se ia in considerare
următoarele elemente:
- subiectele care să fie abordate
- cine ar trebui să participe (manageri, consultanţi specialişti OH&S, alt personal);
- responsabilităţile persoanelor participante din punct de vedere al analizei;
64
- informaţii care ar trebui supuse analizei;
Analiza ar trebui să se refere la următoarele elemente: adecvarea politicii OH&S existente:
- stabilirea sau actualizarea obiectivelor OH&S pentru îmbunătăţire continuă în
perioada următoare; adecvarea proceselor curente de identificare a pericolelor, de evaluare
şi de control ale riscurilor;
- nivelurile curente de risc şi eficacitatea măsurilor de control existente;
- adecvarea resurselor (financiare, umane, materiale);
- eficacitatea procesului de inspecţie OH&S;
- eficacitatea procesului de raportare a pericolelor;
- date referitoare la accidentele şi incidentele care s-au petrecut;
- înregistrările cazurilor în care procedurile nu au fost eficace;
- rezultatele auditurilor interne şi externe ale sistemului de management OH&S,
efectuate de la analiza precedentă şi eficacitatea acestora;
- stadiul pregătirii pentru situaţii de urgenţă;
- îmbunătăţiri ale sistemului de management OH&S (de exemplu: iniţiative noi de
introdus sau extinderea iniţiativelor existente);
- rezultatele oricăror investigaţii ale accidentelor şi incidentelor;
- o evaluare a efectelor schimbărilor previzibile de legislaţie sau tehnologie.
Reprezentantul managementului ar trebui să prezinte un raport referitor la performantele
globale ale sistemului-de management OH&S. Dacă se solicită, ar trebui realizate
analize parţiale ale performanţei sistemului de management OH&S la intervale mai mici de
timp.

- minute ale analizei;
- revizuiri ale politicii şi obiectivelor OH&S;
- acţiuni corective specifice pentru fiecare din manageri, cu termene de
finalizare;
- acţiuni de îmbunătăţire specifice, cu responsabilităţi desemnate şi termene de
finalizare; termene pentru analiza acţiunilor corective;
- zonele pe care să se insiste şi care să fie reflectate în planificarea auditurilor interne
ulterioare ale sistemului de management OH&S.
65
Anexa A (informativă)
Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996, ISO 9001:1994 şi
ISO 9001:2000
Principiile de bază ale managementului sunt comune.-indiferent de activitatea care este

gestionată, fie acelea referitoare la calitate, mediu, siguranţă şi sănătate sau alte activităţi
organizaţionale. Unele organizaţii pot vedea anumite avantaje in a avea un sistem de management
integrat, in timp ce altele preferă sa adopte sisteme diferite, bazate pe aceleaşi principii de
management. In tabelele A.1 şi A2 se prezintă corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001 şi
ISO 9001:1994 sau ISO 9001:2000, pentru aceea care operează cu oricare din aceste standarde
internaţionale ale sistemelor de management şi care acum doresc să integreze siguranţa şi
sănătatea ocupaţională cadrul sistemelor lor de management. Corespondenta este prezentată numai
pentru îndrumare.
Tabelul A.1 - Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:199 ISO 14001:1996
Capitol OHSAS 18001 Capitol 14001:1996 Capitol 9001:1994
2 Publicaţii de referinţa 2 Referinţe normative 2 Referinţe normative
3 Termeni şi definiţii 3 Definiţii 3 Definiţii
4 Elemente ale sistemului 4 Cerinţe ale 4 Condiţii referitoare la
de management OH&S sistemului de sistemul calităţii
management de
mediu
4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale 4.2.1 Generalităţi (prima
propoziţie)
4.2 Politică OH&S 4.2 Politica de mediu 4.1.1 Politica în domeniul
calităţii
4.3 Planificare 4.3 Planificare 4.2 Sistemul calităţii
4.3.1 Planificarea pentru 4.3.1 Aspecte de mediu 4.2 Sistemul calităţii
identificarea pericolului,
evaluarea riscului şi
controlul riscului
4.3.2 Cerinţe legale şi alte 4.3.2 Prevederi legale şi - -
cerinţe alte cerinţe
4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective generale 4.2 Sistemul calităţii
şi obiective
specifice
4.3.4 Program (Programe) de 4.3.4 Program (programe) 4.2 Sistemul calităţii
management OH&S de management de
mediu
4.4 Implementare şi 4.4 Implementare şi 4.2 4.9 Sistemul calităţii
funcţionare funcţionare Controlul proceselor
4.4.1 Structura şi 4.4.1 Structură şi 4.1 Responsabilitatea
4.1.2 Organizare
4.4.2 instruire 4.4.2 Instruire, 4.18 Instruire
,conştientizare şi conştientizare şi
competentă competentă
4.4.3 Consultare şi 4.4.3 Comunicare - -
competenta
4.4.4 Documentaţie 4.4.4 Documentaţia 4.2.1 Generalităţi (fără
sistemului de prima propoziţie)
management ce
mediu
4.4.5 Controlul documentelor şi 4.4.5 Controlul 4.5 Controlul
66
al elementelor documentelor documentelor şi al
elementelor
4.4.6 Control operaţional 4.4.6 Control operaţional 4.2.2 Procedurile sistemului
calităţii
4.3 Analiza contractului
4.4 Control proiectări
4.6 Aprovizionare
4.7 Controlul produsului
furnizat de client
4.8 Identificarea şi
trasabilitatea
4.9 produsului
4.15 Controlul proceselor
Manipulare
,depozitare,
4.19 ambalare ,conservare
4.20 şi livrare
Service
Tehnici statistice
4.4.7 Pregătirea pentru situaţii de 4.4.7 Pregătirea pentru _
urgenta şi capacitatea de situaţii de urgenta şi
răspuns capacitate de răspuns
4.5 Verificare şi acţiune 4.5 Verificare şi acţiune _
corectivă corectivă
4.5.1 Măsurarea şi monitorizarea 4.5.1 Monitorizare şi 4.10 Inspecţii şi încercări
performantei măsurare 4.11 Controlul facilitaţilor
de inspecţie ,măsurare
şi încercare
4.12 Stadiul inspecţiilor şi
al încercărilor
4.5.2 Accidente ,incidente, 4.5.2 Neconformitate 4.13 Controlul produsului
neconformitati şi acţiuni ,acţiune corectivă şi neconform
corective şi preventive acţiune preventiva 4.14 Acţiuni corective şi
preventive
4.5.3 Înregistrări şi 4.5.3 Înregistrări 4.16 Controlul
managementul înregistrărilor calităţii
înregistrărilor
4.5.4 Audit 4.5.4 Auditul sistemului de 4.17 Audituri interne ale
management de mediu calităţii
4.6 Analiza efectuata de 4.6 Analiza efectuata de 4.1.3 Analiza efectuata de
management conducere management
Anexa Corespondente cu ISO Anexa B Corespondenta cu ISO
A 14001 ,ISO 9001 9001
Bibliografie Anexa C Bibliografie Anexa A Bibliografie
67
Capitol OHSAS 18001 Capitol ISO 14001:1996 Capitol ISO 9001:2000
- Introducere
0
Generalităţi
0.1
Abordare bazată pe proces
- - Introducere 0.2
Relaţia cu ISO 9004
0.3
Compatibilitate cu alte
0.4
sisteme de management
1 Domeniul de aplicare 1 Domeniu de aplicare 1 1.1 1.2 Domeniu de aplicare
Generalităţi Aplicare
2 Publicaţii de referinţă 2 Referinţe normative 2 Referinţe normative
3 Termeni şi definiţii 3 Definiţii 3 Termeni şi definiţii!

4 l Elemente ale sist. de 4 Cerinţe ale sist. de 4 Sistem de management al
management OH&S manag. de mediu calităţii
4.1 4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale
Cerinţe generale 5.5 Responsabilitate, autoritate
5.5.1 şi comunicare
Responsabilitate, şi
autoritate
4.2 4.2 Politica de mediu 5.1 Angajamentul
Politica OH&S 5.3 managementului
8.5 Politica referitoare la
calitate îmbunătăţire
4.3 Panificare 4.3 Planificare 5.4 Planificare
4.3.1 Planificarea pentru 4.3.1 Aspecte de mediu 5.2 Orientare către client
identificarea pericolului, 7.2.1 Determinarea cerinţelor
evaluarea riscului şi 7.2.2 referitoare la produs
controlul riscului Analiza cerinţelor
4.3.2 Cerinţele legale şi alte 4.3.2 Prevederi legale şi 5.2 7.2.1 Orientare către client
cerinţe alte cerinţe Determinarea cerinţelor
4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective generale şi 5.4.1 Obiectivele calităţii
obiective specifice
4.3.4 Program (Programe) de 4.3.4 Program (programe) 5.4.2 8.5.1 Planificarea sistemului de
management OH&S de management de management al calităţii
mediu îmbunătăţire continuă
4.4 Implementare şi 4.4 Implementare şi 7 7.1 Realizarea produsului
funcţionare funcţionare Planificarea realizării
produsului
4.4.1 Structura şi 4.4.1 Structură şi 5 Responsabilitatea
- 5.1 Angajamentul
managementului
5.5.1 Responsabilitate şi autoritate
5.5.2 Reprezentantul
managementului
6 Managementul resurselor
6.1 Asigurarea resurselor
6.2 Resurse umane
6.3 Infrastructură
68
6.4 Mediu de lucru
4.4.2 Instruire, conştientizare 4.4.2 Instruire, 6.2.2 Competenţă, conştientizare
şi competenţă conştientizare şi şi instruire
competentă
4.4.3 Consultare şi 4.4.3 Comunicare 5.5.3 Comunicarea internă
comunicare 7.2.3 Comunicarea cu clientul
4.4.4 Documentaţie 4.4.4 Documentaţia 4.2 Cerinţe referitoare la
sistemului de documentaţie
management de 4.2.1 Generalităţi
mediu
4.2.2 Manualul calităţii
4.4.5 Controlul 4.4.5. Controlul 4.2.3 Controlul documentelor
documentelor şi al documentelor
elementelor
4.4.6 Control operaţional 4.4.6 Control operaţional 7 Realizarea produsului
7.1 Planificarea realizării
produsului
7.2 Procese referitoare la relaţia
cu
clientul
7.2.1 Determinarea cerinţelor
7.2.2 Analiza cerinţelor
referitoare la
produs
7.3 Proiectare şi dezvoltare
7.3.1 Planificarea proiectării şi
dezvoltării
7.3.3 Elemente de ieşire ale
7.3.4 Analiza proiectării şi
dezvoltării
7.3.5 Verificarea proiectării şi
dezvoltării
7.3.6 Validarea proiectării şi
dezvoltării
7.3.7 Controlul modificărilor in
proiectare şi dezvoltare
7.4 Aprovizionare
7.4.1 Procesul de aprovizionare
7.4.2 Informaţii pentru
aprovizionare
7.4.3 Verificarea produsului
aprovizionat
. 7.5 Producţie şi furnizare de
servicii
7.5.1 Controlul producţiei şi al
furnizării serviciului
7.5.3 Identificare şi trasabilitatea
7.5.4 Proprietatea clientului
7.5.5 Păstrarea produsului
7.5.2 Validarea proceselor de
69
producţie şi de furnizare de
servicii
4.4.7 Pregătire pentru situaţii 4.4.7 Pregătire pentru 8.3 Controlul produsului
de urgenţă şi capacitate situaţii de urgenţă şi neconform
de răspuns capacitate de răspuns
4.5 Verificare şi acţiune 4.5 Verificare şi acţiune 8 Măsurare, analiză şi
corectivă corectivă îmbunătăţire
4.5.1 Măsurarea şi 4.5.1. Monitorizare şi 7.6 Controlul dispozitivelor de
monitorizarea măsurare măsurare şi monitorizare
performanţei 8.1 Generalităţi
8.2 Monitorizare şi măsurare
8.2.1 Satisfacţia clientului
proceselor
produsului
8.4 Analiza Elementelor
4.5.2 Accidente, incidente, 4.5.2 Neconformitate, 8.3 Controlul produsului
neconformităţi şi acţiuni acţiune corectivă neconform
corective şi preventive şi acţiune 8.5.2 Acţiune corectivă
preventivă 8.5.3 Acţiune preventivă
4.5.3 înregistrări şi 4.5.3. Înregistrări 4.2.4 Controlul înregistrărilor
managementul
înregistrărilor
4.5.4 Audit 4.5.4. Auditul sistemului 8.2.2 Audit intern
de management
de mediu
4.6 Analiza efectuată de 4.6 Analiza efectuată 5.6 Analiza efectuată de
management de conducere 5.6.1 management
analizei
Elemente de ieşire ale
analizei
Anexe Corespondenţa cu ISO Anexa B Corespondenţa cu Anexa A Corespondenţa cu ISO 14001
A şi B 14001 şi ISO9001 ISO 9001
- Bibliografie Anexa C Bibliografie - Bibliografie
- (a se vedea OHSAS Anexa A Ghid pentru - -
18002) utilizarea
specificaţiilor
70
Anexa B
(informativă)
Corespondenţă între OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi Liniile directoare pentru sistemele de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale ILO-OSH:2001
B.1Introducere
Această anexă identifică principalele diferenţe dintre Liniile directoare ILO - OSH ale
Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi documentele OHSAS, şi furnizează o evaluare comparativă a
diferitelor lor cerinţe.
Se observă că nu au fost identificate diferenţe semnificative.
În consecinţă, acele organizaţii care au implementat un sistem de management OH&S
conform OHSAS 18001 pot fi sigure că 'sistemul lor de management OH&S va fi, de asemenea,
compatibil cu recomandările Liniile directoare ILO - OSH.
În B.4 este prezentat un tabel de corespondenţă între capitolele individuale ale documentelor
OHSAS şi cele ale Liniile directoare ILO - OSH.
B.2 Generalităţi
Primele două obiective ale Liniilor directoare ILO - OSH sunt:
a) asistarea ţărilor în stabilirea unui cadru naţional pentru sisteme de
management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale; şi
b) furnizarea unui ghid organizaţiilor individuale referitor la integrarea
elementelor OH&S în politica lor globală şi a măsurilor luate de management.
Specificaţia OHSAS 18001 specifică cerinţele pentru sistemele de management OH&S,
care să permită organizaţiilor să le controleze riscurile şi de a-şi îmbunătăţi performanţele. OHSAS
18002 este un ghid de implementare a OHSAS 18001. Documentele OHSAS sunt comparabile cu
capitolul 3 din Liniile directoare ILO OSH "Sistemul da management al sănătăţii ocupaţionale şi
securităţii în organizaţie".
B.3 Analiza detaliată a capitolului 3 din Liniile directoare ILO-OSH faţă de

documentele OHSAS
B.3.1 Domeniu de aplicare
Obiectivul principal al Liniilor directoare ILO - OSH îl constituie muncitorii. Obiectivul

principal al seriei de standarde OHSAS este mai cuprinzător faţă de angajaţi şi alte părţi interesate,.
Definiţia "Pericolului" în OHSAS 18001, 3.4: "sursă sau situaţie cu un potenţial de a
produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire, daună adusă proprietăţii, daună adusă
mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora" este mai cuprinzătoare decât în Liniile directoare
ILO - OSH, ale cărui obiectiv de bază este îndreptat către posibilitatea de a provoca răniri sau
daune sănătăţii oamenilor.
B.3.2 Modele de sisteme de management OH&S

Modelele care descriu principalele elemente ale unui sistem de management OH&S definite în
Liniile directoare ILO - OSH şi documentele OHSAS sunt echivalente.
B.3.3 Paragraful 3.2 din ILO - OSH, Participarea muncitorilor
În Liniile directoare ILO - OSH, la 3.2.4 se recomandă ca: "Angajatorul ar trebui să se
asigure, după cum este cazul, de stabilirea şi funcţionarea eficientă a comisiei de sănătate şi
securitate şi recunoaşterea reprezentanţilor muncitorilor în probleme de sănătate şi securitate
conform practicilor şi legilor naţionale".
OHSAS 18001 cere organizaţiei -să-şi documenteze-şi să-şi -promoveze dispoziţiile
sale şi să implice consultanţi din multe domenii, ce exemplu părţi interesate (datorită
71
domeniului larg de aplicare al acestui document). Prin Liniile directoare ILO OSH se poate
permite organizaţiilor să nu ţină seama de cele menţionate mai sus, dacă legile şi practicile
naţionale nu au stipulat o astfel de cerinţă.
B.3.4 Paragraful 3.3 din ILO - OSH, Responsabilitate şi răspundere

Liniile directoare ILO - OSH recomandă la 3.3.1 (h) stabilirea programelor de sănătate
şi ce prevenire. Documentele OHSAS pot cere acestea dacă evaluarea riscurilor organizaţiei, sau
sistemul de management OH&S şi obiectivele, le impun, de asemenea.
B.3.5 Paragraful 3.4 din ILO - OSH, Competenţă şi instruire

Recomandarea din Ghidurile ILO - OSH, 3.4.4: "Se recomandă ca instruirea să fie făcută
tuturor participanţilor fără plată şi să aibă loc în timpul programului de lucru, dacă este
posibil", nu este o cerinţă a documentelor OHSAS.
B.3.6 Paragraful 3.10 Prevenirea pericolului, 3.10.1 Măsuri de prevenire şi

control din ILO - OSH
Ghidurile ILO - OSH au recomandat implementarea măsurilor de prevenire şi control
al pericolelor şi riscurilor. Acestea sunt enumerate în ordinea priorităţilor de la 3.10.1 (a)
eliminarea pericolului/riscului până la 3.10.1(d) prevederi pentru echipamentul individual de
protecţie (PPE).
Documentele OHSAS nu sunt atât de restrictive:

"Măsurile pentru managementul riscului ar trebui să reflecte principiul eliminării pericolului
atunci când este posibil, urmat în consecinţă de reducerea riscului (fie prin reducerea
probabilităţii de apariţie fie prin reducerea severităţii potenţiale a rănirii sau daunei), cu
adoptarea echipamentului individual de protecţie (PPE) ca ultimă soluţie"
A se reţine referirea la " atunci când este posibil".
De asemenea, documentele OHSAS furnizează informaţii mult mai detaliate despre

identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului.
B.3.7 ILO-OSH Paragraful 3.10.4, Procurare

Liniile directoare ILO - OSH scot în evidenţă că cerinţele de securitate şi sănătate ale
organizaţiei ar trebui incorporate în specificaţiile ce închiriere şi procurare. Documentele OHSAS
solicită ca astfel ce cerinţe să fie comunicate furnizorului dar nu stipulează în ce mod. Liniile
directoare ILO - OSH stipulează, de asemenea, că legile şi reglementările naţionale ar trebui
identificate înainte de procurare, în documentele OHSAS, se recomandă ca acestea să fie
identificate chiar prin le însele în timpul procesului de evaluare a riscului [a se vedea OHSAS
18002, 4.3.1d (1)i].
B.3.8 ILO-OSH Paragraful 3.10.5, Contractare

Liniile directoare ILO - OSH definesc e apele care trebuie luate în considerare pentru a se
asigur ce securitate şi sănătate aie organizaţiei sunt aplicate contractorilor (aceştia prezintă astfel o
lista necesare pentru c. demonstra că sunt identificate). Acest fapt apare în OHSAS implicit.
B.3.9 ILO - OSH Paragraful 3.12, Cercetarea rănirilor, îmbolnăvirilor, bolilor şi

incidentelor legate de muncă şi impacturile lor asupra performanţei de securitate şi
sănătate
Liniile directoare ILO - OSH nu impun ca acţiunile corective sau preventive să fie
analizate prin procesul de evaluare a riscului înainte de implementare aşa cum sunt în OHSAS
18001, 4.5.2(d).
72
B.3,10 ILO - OSH Paragraful_3.13, Audit
Liniile directoare ILO - OSH recomandă consultarea asupra selecţiei auditorilor, în timp
ce documentele OHSAS impun ca personalul care efectuează auditul să fie imparţial şi obiectiv.
B.3.11 ILO - OSH Paragraful 3.16, îmbunătăţirea continuă

Acesta este un subcapitol separat în Liniile directoare ILO - OSH. Se detaliază măsurile
care ar trebui luate în considerare pentru realizarea îmbunătăţirii continue. Măsuri similare sunt
detaliate în conţinutul documentelor OHSAS, care, prin urmare nu au un capitol similar.
B.4 Corespondenţa dintre capitolele documentelor OHSAS şi capitolele Ghidurilor

ILO-OSH
Tabelul B.1 - Corespondenţa dintre capitolele documentelor OHSAS şi capitolele Liniilor directoare
ILO - OSH
Capitol OHSAS 18001 Capitol Linii directoare ILO - OSH
Domeniu de aplicare 1.0 Obiective
1
Publicaţii de referinţă - -
2
Termeni şi definiţii - -
3
Elemente ale sistemului de 3.0 Sistemul de management al securităţii şi
4 management OH&S sănătăţii ocupaţionale în organizaţie
Cerinţe generale 3.0 Sistemul de management al securităţii şi
4.1 sănătăţii ocupaţionale în organizaţie
Politică OH&S 3.1 Politica de securitate şi sănătate ocupaţională
4.2
Planificare 3.7 Analiza iniţială
4.3 3.8 Sistem de planificare, dezvoltare şi
implementare
Planificarea pentru identificarea 3.10 Prevenirea pericolului
4.3.1 pericolului, evaluarea riscului şi 3.10.1 Măsuri de prevenire şi control Managementul
controlul riscului 3.10.2 schimbării Contractare
3.10.5
4.3.2. Cerinţe legale şi alte cerinţe 3.7.2 Analiza iniţială
3.10.1.2 Prevenirea pericolului
4.3.3. Obiective 3.8 Sistem de planificare, dezvoltare şi
implementare
3.9 Obiective ale securităţii şi sănătăţii
ocupaţionale
3.16 Îmbunătăţire continuă
4.3.4. Program (Programe) de 3.8 Sistem de planificare, dezvoltare şi
management OH&S implementare
4.4 Implementare şi funcţionare - -
4.4.1. Structură şi responsabilitate 3.3 3.8 Responsabilitate şi răspundere Sistem de
planificare, dezvoltare şi implementare
4.4.2. Instruire, conştientizare şi 3.2 3.4 Participarea muncitorilor
competenţă Competentă şi instruire
4.4.2. Consulta şi comunicarea 3.2 3.4 Participarea muncitorilor Competenta şi
instruire
4.4.4. Documentaţie 3.5 Documentaţia sistemului de management al
securităţii şi sănătăţii ocuoaţionale
4.4.5. Controlul documentelor şi datelor 3.5 Documentaţia sistemului de management ai
securităţii şi sănătăţii ocupaţionale
73

OHSAS 18001 Si 18002 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OHSAS 18001 Si 18002 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASRO OHSAS 18001

Sisteme de management al sanatăţii şi securităţii ocupaţionale

Occupational health and safety management systems.

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 noiembrie 2004

CORESPONDENŢA Acest document este identic cu specificaţia OHSAS

This document is identical with the OHSAS 18001:1999

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA(ASRO)

Specificaţia OHSAS 18001 conţine încorporate amendamentul 1, marcat cu o linie vertical pe

OHSAS 18002 IDT OHSAS 18002:2004

Aceasta traducere a OHSAS 18001:1999 (şi amendamentul) este reprodusă cu

SERIA EVALUAREA SANATĂŢII SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE

BSI-OHSAS 18001 nu este un stas britanic

BSI-OHSAS 18001 va fi retras atunci când se va publica într-un sau ca

ICS 03.100.01; 13.100 BSI

OHSAS 18001 a fost elaborat cu sprijinul următoarelor organizaţii:

National Standards Authority of Ireland

SouthAfrican Bureau of Standards

British Standards Institution

Bureau Veritas Quality International

Del Norske Veritas

Lloyds Register Quality Assurance

National Quality Assurance

SGS Yarsley International Certification Services

Asotion Espanola de Normalizacion y Certification

International Safety Management Organisation Ltd

Standards and Industry Research Institute of Malaysia (Quality Assurance Services)

International Certification Services

Această publicaţie Amendamente apărute după data publicării

4. Elemente ale sistemului de management OH&S

4.1 Cerinţe generale

4.2 Politica OH&S

4.4 Implementare şi funcţionare

4.5 Verificare şi acţiunea corectivă

4.6 Analiza efectuată de management

Tabel A.1–Corespondenţa dintre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994

Tabel B.1-Corespondenţa dintre capitolele documentelor OHSAS şi capitolele Liniilor directoare

Pentru Marea Britanie

Publicaţiile luate în considerare pe parcursul elaborării specificaţiei OHSAS

3.3 Îmbunătăţire continuă - proces de dezvoltare a sistemului de management al OH&S.

NOTĂ- Nu este necesar ca procesul să se desfăşoare simultan în toate zonele de activitate.

3.4 Pericol - sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de

3.5 Identificare pericol - proces de recunoaştere a faptului că exista un pericol (a se vedea

3.8 Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activităţilor, practici,

3.10 Sănătate şi securitate ocupaţională - condiţii şi factori care afectează starea de

3.11 Sistem de management OH&S - parte a sistemului de management general care

3.12 Organizaţie - companie, unitate operaţionala, firmă, întreprindere, instituţie sau

3.13 Performanţa - rezultate măsurabile ale sistemului de managament OH&S legale de

Analiză Politica OHSAS

Fig. 1. Elementele unui management OHSAS de succes

4.1 Cerinţe generale - organizaţia trebuie sa stabilească şi sa menţină un sistem de

4.2 Politica OH&S

Audit Politică Feedback de la

Audit Planificare Feedback de la

4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului

4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe

4.3.4 Program (programe) de management OH&S

4.1 Structură şi responsabilitate

4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

4.4.3 Consultare şi comunicare

4.4.5 Controlul documentelor şl al datelor

4.4.6 Control operaţional

4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

4.5 Verificare şi acţiune corectivă