Sunteți pe pagina 1din 21

Formula lui Taylor şi aplicaţii

O cărămidă importantă a analizei numerice

Radu T. Trı̂mbiţaş

UBB

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 1 / 21


Polinomul lui Taylor I

Fie f : I → R, f ∈ C n+1 (I ), a ∈ int (I ). Dorim să găsim un polinom


P de grad minim care să verifice condiţiile

P ( a ) = f ( a ) , P 0 ( a ) = f 0 ( a ) , . . . , P (n ) ( a ) = f (n ) ( a ) . (1)

Căutăm P sub forma

P (x ) = a0 + a1 (x − a) + ... + an (x − a)n (2)

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 2 / 21


Polinomul lui Taylor II

Din (1) şi (2) obţinem

P ( a ) = a0 = f ( a )
P 0 ( a ) = a1 = f 0 ( a )
..
.
P (k ) (a) = k!ak = f (k ) (a)
..
.
P (n) (a) = n!an = f (n) (a),

de unde rezultă

f (k ) ( a ) f (n ) ( a )
a0 = f (a), a1 = f 0 (a), . . . , ak = , . . . , an = (3)
k! n!

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 3 / 21


Polinomul lui Taylor III

Unicitatea: presupunem că există Q 6= P care verifică (1). Notăm


H := P − Q. Obţinem

H (a) = 0, H 0 (a) = 0, . . . , H (n) (a) = 0,

adică H ≡ 0 (H identic nul)


De ce se pune condiţia P de grad minim?
P se va numi polinomul lui Taylor de gradul n, ataşat funcţiei f ı̂n
punctul a şi se va nota cu (Tn f )(x )

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 4 / 21


Formula lui Taylor
I interval, f : I → R o funcţie derivabilă de n ori ı̂n punctul a ∈ I .
Polinomul lui Taylor de gradul n, ataşat funcţiei f ı̂n punctul a:
x −a 0 ( x − a ) n (n )
(Tn f )(x ) = f (a) + f (a ) + · · · + f (a )
1! n!
Restul de ordinul n al formulei lui Taylor ı̂n punctul x
(Rn f )(x ) = f (x ) − (Tn f )(x )
formula lui Taylor de ordinul n pentru funcţia f ı̂n vecinătatea
punctului a:
f (x ) = (Tn f )(x ) + (Rn f )(x )
sau
x −a 0 (x − a)2 00 ( x − a ) n (n )
f (x ) = f (a ) + f (a ) + f (a ) + · · · + f (a )
1! 2! n!
+ (Rn f )(x )
Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 5 / 21
Expresii ale restului
Are loc
(x − a )n
(Rn f )(x ) = ω (x ), cu lim ω (x ) = 0.
n! x →a

Dacă f ∈ C n + 1 (I ), atunci ∃θ ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât


(x − a)n+1 f (n+1) (a + θ (x − a))
(Rn f )(x ) =
(n + 1) !
(restul ı̂n forma Lagrange)
(x − a)n+1 (1 − θ )n f (n+1) (a + θ (x − a))
(Rn f )(x ) =
n!
(restul ı̂n forma Cauchy)

( x − t ) n (n +1)
Z x
(Rn f )(x ) = f (t )d t
a n!
(restul ı̂n formă integrală)
Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 6 / 21
Demonstraţia expresiei restului I

Pornim de la expresia restului şi o integrăm prin părţi de n ori


Z x Z x
(x −t )n (n +1) (n ) (x −t )n x (x − t )n −1
n! f ( t ) d t = f ( t ) n! a + f (n ) ( t ) (n −1) ! d t
a a
Z x
n n − 1 x (x − t )n −2
= −f (n) (a) (x −n!a) + f (n−1) (t ) (x(n−−t )1)! + f (n −1) ( t ) (n −2) ! d t

a a
..
.
Z x
n n −1
= −f (n) (a) (x −n!a) − f (n−1) (a) (x(− a)
n −1) !
− · · · − f 0 (a) x 1!
−a
+ f 0 (t )d t
a
n n −1
= −f (n) (a) (x −n!a) − f (n−1) (a) (x(− a)
n −1) !
− · · · − f 0 (a) x 1!
−a
+ f (x ) − f (a )

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 7 / 21


Demonstraţia expresiei restului II

de aici se obţine

x −a (x − a)2 00 ( x − a ) n (n )
f (x ) = f (a ) + f (a ) + f (a ) + · · · + f (a)+
1! 2! n!
( x − t ) n (n +1)
Z x
f (t )d t
|a n! {z }
(Rn f )(x )

Pentru a obţine forma Lagrange a restului folosim teorema a doua de


medie a calculului integral: fie u, v : [α, β] → R, u, v continue şi v
are semn constant pe [α, β]. Atunci există ξ ∈ [α, β] astfel ı̂ncât
Z β Z β
u (t )v (t )d t = v ( ξ ) u (t )v d t
α α

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 8 / 21


Demonstraţia expresiei restului III

(x −t )n
Alegând α = a, β = x, u (t ) = n! , v (t ) = f (n+1) (t ) vom obţine

( x − t ) n (n +1) (x − t )n
Z x Z x
(Rn f )(x ) = f ( t ) d t = f (n +1) ( ξ )
a n! a n!
− t )n +1
( n + 1 )
 
(x x
=f (ξ )
= f (n +1) ( ξ ) − (x − a )n +1
(n + 1) ! a (n + 1) !

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 9 / 21


O formă utilă

Dacă f ∈ C n+1 (I ), dezvoltând f (x + h ) ı̂n jurul lui x,


n
f (k ) ( x ) k
f (x + h ) = ∑ k! h + (Rn f )(x ),
k =0

iar o formă pentru rest este

f (n +1) ( ξ ) n +1
(Rn f )(x ) = h ,
(n + 1) !
unde ξ este ı̂ntre x şi x + h.

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 10 / 21


Formula lui Maclaurin

Dacă ı̂n formula lui Taylor se ia a = 0, se obţine formula lui Maclaurin


x n (n )
f (x ) = f (0) + xf 0 (0) + · · · + f (0) + (Rn f )(x ),
n!
unde
x n +1 (n +1)
(Rn f )(x ) = f (θx ), θ ∈ (0, 1).
(n + 1) !
Exemple de dezvoltări uzuale

x2 xn
ex = 1 + x + +···+ + Rn ( x ) ; (4)
2! n!
x3 x5 x 2n+1
sin x = x − + + · · · + (−1)n + R2n+1 (x ); (5)
3! 5! (2n + 1)!
x2 x4 x 2n
cos x = 1 − + + · · · + (−1)n + R2n (x ); (6)
2! 4! (2n)!

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 11 / 21


Alte dezvoltari uzuale

x2 x3 xn
ln(1 + x ) = x − + + · · · + (−1)n + Rn+1 (x ); (7)
 2 3   n+1
k k 2 k n
(1 + x )k = 1 + x+ x +···+ x + Rn ( x ) , (8)
1 2 n

unde
k (k − 1) . . . (k − n + 1)
 
k
= .
n n!

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 12 / 21


Brook Taylor (1685-1731) Colin Maclaurin (1698-1768)

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 13 / 21


Aplicaţii I

Problema 1
√ formula lui MacLaurin pentru funcţia f : [−a, ∞) → R,
Să se scrie
f (x ) = a + x, a > 0.
√ √ 1
Soluţie. Scriem f (x ) = a + x = a 1 + xa 2 ; se obţine



1x 1 1  x 2 1 1  x 3
f (x ) = a 1+ + (−1)1 2 + (−1)2 3 +...
2a 2 2! a 2 3! a
n−1 1 · 3 · 5 . . . (2n − 3) x
 n 
+(−1) + (Rn f )(x ) .
n!2n a

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 14 / 21


Aplicaţii II

Problema 2
Să se determine numărul natural n astfel ca pentru a = 0 şi f : R → R,
f (x ) = e x , Tn f să aproximeze f ı̂n [−1, 1] cu trei zecimale exacte.
n+1 θx
Soluţie. Impunem condiţia |(Rn f ) (x )| = x(n+1e)! < 10−3 .Deoarece

θx < 1, e θx < e < 3, avem


n +1
x 3 −3
(n + 1)! e < (n + 1)! < 10 ⇒ n = 6.
θx

În particular, luând x = 1, obţinem


 
1 1 1
e − 1+ +···+ < .
1! 6! 1000

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 15 / 21


Aplicaţii III

Problema 3

3
Să se aproximeze 999 cu 12 zecimale exacte.

Soluţie. Avem
 31

3

1
999 = 10 1 − .
1000
1
Folosim formula (8) pentru k = 1/3, x = − 1000 . Într-o serie alternată
modulul erorii este mai mic decât modulul primului termen neglijat.
 1 
−3n

|(Rn f )(x )| <
3 10 .
n

Pentru n = 4, avem
10
|(Rn f )(x )| < 243 10−12 = 1
24300000000000 = 4.1152 × 10−14 .

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 16 / 21


Formula lui Taylor bidimensională

Pentru o funcţie f : R2 → R, o expresie a formulei lui Taylor este


n
∂ i
 
1 ∂
f (a + h, b + k ) = ∑ h +k f (a, b ) + Rn (h, k )
i =0 i ! ∂x ∂y
(9)
∂ n +1
 
1 ∂
Rn (h, k ) = h +k f (a + θh, b + θk ) ,
(n + 1) ! ∂x ∂y

cu θ ∈ (0, 1). Semnificaţia termenilor diferenţiali este

∂ 0
 

h +k f (a, b ) = f (a, b )
∂x ∂y
∂ 1
   
∂ ∂f ∂f
h +k f (a, b ) = h +k (a, b )
∂x ∂y ∂x ∂y
∂ 2 ∂2 f ∂2 f ∂2 f
   

h +k f (a, b ) = h2 2 + 2hk + k 2 2 (a, b ).
∂x ∂y ∂x ∂x ∂y ∂y

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 17 / 21


Formula lui Taylor bidimensională

Teorema următoare precizează condiţiile de aplicabilitate ale formulei (9).

Teorema 4
Dacă toate derivatele parţiale de ordinul n + 1 ale lui f sunt continue ı̂n
dreptunghiul definit de |x − a| ≤ |h | şi |y − b | ≤ k, atunci există
θ ∈ (0, 1) pentru care are loc (9).

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 18 / 21


Un exemplu

Problema 5
Scrieţi dezvoltarea Taylor a lui f (x, y ) = cos xy , pentru n = 1.

Soluţie. Aplicând formula (9) se obţine

cos[(a + h )(b + k )] = cos ab − (hb + ak ) sin ab + R1 (h, k ),

unde R1 este suma a trei termeni


1
− h2 (b + θk )2 cos [(a + θh)(b + θk )]
2
− hk {(a + θh)(b + θk ) cos [(a + θh)(b + θk )] + sin [(a + θh)(b + θk )]}
1
− k 2 (a + θh)2 cos [(a + θh)(b + θk )] .
2

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 19 / 21


Exemple

Exemple Maple exempletaylor.html


Exemplu Maple Taylor 2D taylor2d.html
Exemple MuPAD mupadtaylor.html

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 20 / 21


Bibliografie I

W. Cheney, David Kinkaid, Numerical Mathematics and Computing,


6th edition, Brooks/Cole, 2008
J. Stoer, R. Bulirsch, Introduction to Numerical Analysis, 2nd ed.,
Springer Verlag, 1992.
C. Ueberhuber, Numerical Computation. Methods, Software and
Analysis, vol. I, II, Springer Verlag, Berlin, Heidelberg, New York,
1997.

Radu T. Trı̂mbiţaş (UBB) Formula lui Taylor şi aplicaţii 21 / 21

S-ar putea să vă placă și