Icoane facatoare de minuni din Sfantul Munte

Oubiectul închinat icoanelor făcătoare de minuni ale Bisericii Ortodoxe Răsăritene este
unul despre care s-ar putea scrie o carte voluminoasă, deoarece există numeroase
icoane având reputaţie de a fi făcătoare de minuni, mai ales cele vechi, bizantine,
răspândite în ţări ortodoxe precum Grecia, Rusia şi Serbia. Cele mai multe dintre aceste
icoane sunt reprezentări ale Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu ţinându-L în braţe
pe Hristos Pruncul şi au diferite numiri: Hodegetria (Călăuza), Glykophilousa (Dulcea
sărutare a Prea iubitoarei Maici), Myroblytissa (izvorâtoarea de bună mireasmă) şi
altele.

In Sfântul Munte se află un mare număr de astfel de icoane. Ele pot fi văzute în
bisericile mănăstirilor şi schiturilor (metoace ale mănăstirilor). In anul 1985, una dintre
mănăstirile athonite, şi anume Xeropotamou, a publicat o cărticică ilustrată, în care sunt
înfăţişate icoane făcătoare de minuni athonite. Cartea cuprinde şi scurte istorisiri despre
cele douăzeci şi două de icoane ale Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu (zugrăvite
cu Pruncul Iisus Hristos, cu excepţia uneia singure), dimpreună cu fotografii de mărimea
paginii a celor mai multe dintre ele.

Cea dintâi icoană prezentată este celebra icoană numită Axion Estin. Această icoană,
trebuie amintit acest lucru, a fost expusă spre închinare în luna noiembrie 1987 în
biserica mitropolitană Evangelismos din Atena timp de peste nouăsprezece zile. In tot
acest timp, peste un milion de cucernici creştini ortodocşi din toate părţile Greciei au
venit şi i-au adus slavă cu o profundă căinţă şi cu credinţa că vor primi în acest fel
putere duhovnicească învietoare. Expresia Axion Estin, care aici înseamnă Cuvine-se,
a fost adoptată dintr-un imn de slăvire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu care
începe cu cuvintele: „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine“.
Apoi sunt înfăţişate paisprezece icoane făcătoare de minuni din tot atâtea mănăstiri.
Două dintre ele aparţin Mănăstirii Marea Lavră. Acestea sunt Koukouzelissa şi
Oikonomissa. Cinci aparţin Mănăstirii Vatopedu: Ktitorissa sau Betanarissa, Paranythia,
Esphagmene, Elaiobrytissa şi Pyroboletheisa. Mănăstirii Iviru îi aparţine icoana
Portaitissa; Mănăstirii Hilandar Tricherousa şi Galatetophousa, Mănăstirii Dionisiu
Panagia tou Chairetismou e Myroblytissa; Mănăstirii Cutlumuş Phobera Prostasia;
Mănăstirii Pantocrator Gerontiss; Mănăstirii Zografu, Proangellomene tou Akathistou
şi Epakorousa; Mănăstirii Dochiarou, Gorgeopekoos; Mănăstirii Filotheou,
Glykophilousa; Mănăstirii Sfântul Pavel Myroblytissa; Mănăstirii Xenophontos,
Hodegetria; Mănăstirii Grigoriu, Palaiologina; iar Mănăstirii Constamonitou
Anthiphonitria.
Fiecărei icoane îi este alcătuită o istorisire în care este descrisă întâmplarea prin care
ea a devenit făcătoare de minuni, precum şi motivul pentru care i s-a dat o numire
aparte, prin care a devenit celebră. Numeroase alte minuni le-au fost atribuite acestor
icoane foarte vechi de-a lungul veacurilor. Nu sunt enumerate aici minunile săvârşite
datorită lor din cauza naturii scurte, introductive a cărţii. Eminentul bizantinolog
Georgios A. Soteriou ne oferă unele informaţii valoroase cu privire la trei dintre ele în
cartea sa Sfântul Munte: Istorie şi artă, şi anume despre icoana Panaghia
Tricherousa de la Mănăstirea Hilandar, Panagia Glykophilousa de la Mănăstirea
Filoteu şi Panagia tou Chairetismou de la Mănăstirea Dionisiou. Cât despre icoana
Panagia Trecherousa, el spune că se crede că ea este zugrăvită de către Sfântul
Evanghelist Luca şi se numeşte Tricherousa, care înseamnă cu trei mâini, deoarece,
conform tradiţiei, ea l-a tămăduit pe Sfântul Ioan Damaschin, a cărui mână dreaptă îi
fusese amputată de către musulmani la porunca împăratului iconoclast Leon Isaurul.
Mâna i-a fost pusă la loc în chip minunat, şi, după această întâmplare, pe icoană a
apărut zugrăvită o a treia mână. Celelalte două icoane mai sus pomenite îi sunt atribuite
tot Sfântului Evanghelist Luca, spune Soteriou. După tradiţie, Panagia Glykophilousa de
la Mănăstirea Filoteou a fost salvată în chip minunat în perioada iconoclasmului, atunci
când icoanele au fost distruse cu sălbăticie de către iconoclaşti. Icoana Panagia tou
chairetismou - cu alte cuvinte, Maica Domnului a Imnului Acatist - care se află la
Mănăstirea Dionisiou, i-a fost dăruită mănăstirii de către împăratul bizantin Alexie al IlI-
lea Comneanul. După tradiţie, spune Soteriou, dinaintea acestei icoane a fost pentru
prima oară cântat Imnul Acatist, iar patriarhul Serghie a ţinut-o în mâinile sale în timpul
Litaniei care a avut loc în anul 626, atunci când cetatea Constantinopolului a fost
asediată de către oştile barbarilor.
Pe lângă cele cincisprezece icoane despre care s-a vorbit, cartea tipărită de către
Mănăstirea Xeropotamou enumeră încă alte nouă icoane ale Maicii Domnului care sunt
renumite ca fiind făcătoare de minuni. Iată care sunt acestea: Antiphonetria de la
Vatopedu, Paideusasa tou ekklesiarchere de la Hilandar, Tou Alexiou Komnenou de la
Cutlumuş, Gerontissa de la Pantocrator, Kathreptes de la Sfântul Pavel,
Galaktotraphousa de la Grigoriu, TouArsana de la Mănăstirea Esfigumenu, Prodromou.
Acestea sunt pomenite fără alte explicaţii.

Cartea se încheie cu Apolisul celor nouă icoane dintre cele paisprezece cele mai vestite
icoane ale Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu descrise în această carte.

Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului din Athos reprezintă o valoroasă

lucrare ce se adaugă literaturii consacrate icoanelor făcătoare de minuni ale Bisericii
Ortodoxe.