Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nursing Com Curs 1
Nursing Com Curs 1
NURSING COMUNITAR
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala,
angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor.
Sanatate publica ca stiinta si arta de a preveni imbolnavirile si de a
prelungi viata isi organizeaza eforturile in urmatoarele directii: controlul
imbolnavirilor, educarea in vederea pastrarii igienei personale, organizarea de
servicii medicale si de nursing pentru stabilirea diagnosticului si aplicarea
tratamentului preventiv, dezvoltarea unui angrenaj social care sa poata asigura
fiecaruia un standard de viata adecvat in vederea mentinerii starii de sanatate si
a cresterii duratei de viata a individului.
Semantica referitoare la obiectivele sale s-a schimbat in timp pornind de
la perioada definirii sanatatii publice. Hanlon si Picket (1979) defineau relatia
dintre starea de sanatate a individului si sanatatea publica dupa cum urmeaza: "
Sanatatea este o expresie a functionarii fiziologice si psihologice efective a
persoanei. In acelasi timp ea are si semnificatia de sistem de ingrijire
conditionat de cultura, economie, legi si guvern ce poate functiona intr-un cadru
privat sau public".
Scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor,
cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul
de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile
nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale
biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se
ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Cel de al doilea concept major il reprezinta mediul, care include toti
factorii care afecteaza oamenii din interior si exterior. Indivizii pot reactiona in
mod diferit fata de stimuli ambientali interni/externi. Conceptul de mediu
include de asemenea aspectele intelectuale, psihologice si interpersonale ale
individului care pot influenta reactiile ambientale.
Al treilea concept major sanatatea, poate fi privita ca fiind intr-o continua
dinamica si schimbare. Ea este dependenta de modul in care individul se
adapteaza continuu la factorii de mediu si de stres. Deoarece teoreticienii
nursingului cred ca sanatatea este influentata de multi factori, definitiile date
acesteia sunt mai putin consistente decat cele, destinate celorlalte concepte.
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre
activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si
evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe
pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai
contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familial,
comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent.
Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea
individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute
persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa
traiasca demnitate cu propriile infirmitati.
In urma analizei definitiilor de mai sus s-au desprins urmatoarele
standarde pentru practica de nursing comunitar:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este
continua si sistematica.
2. diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
Definitia A.N.A. :
A.N.A. (American Nurses Association) da urmatoarea definitie pentru
nursingul comunitar:
„Nursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a educarii
in domeniul sanatatii, ci are scopul de a mentine si a stimula sanatatea
populatiei.
Ingrijirile au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata asupra
individului, a familiei sau a grupului si contribuie astfel la sanatatea intregii
populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine si stimula sanatatea,
coordoneaza activitatea in acest domeniu si stimuleaza continuitatea. Scopul ei
este si acela de a-i apropia pe indivizi, familie sau diverse grupuri.
Din aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar
spre pacientii individuali, ci cuprind si mediul social, afectiv si fizic al acestora.
Rolul familiei
Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata
de orice persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista
clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de
autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare,
prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi
pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind
maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera
ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel
posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate
exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte
institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane
acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu
probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot
apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor
interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la
domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia
sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente
de ordin psihic prin:
1) mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea,
evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat
rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau
procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial.
2) Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de
stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.
3) Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de
starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin
deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele
lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.
Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de
ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a
raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale.
Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ,
implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de
evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.
MODELE CONCEPTUALE