NURSING COMUNITAR DE

SĂNĂTATE
Schiță de conținut
Partea 1 Definitia termenilor
Partea 2 Principiile de bază ale CHN
Partea 3 Rolurile și funcțiile PHN
Partea 4 Niveluri de îngrijire
Partea 5 Niveluri ale clientelei
Partea 6 Sistemul de furnizare a asistenței medicale
Partea 7 Asistență medicală primară
Partea 8 Zece plante medicinale recomandate de DOH
Partea 9 Procesul de îngrijire în familie
Partea 10 Diagnosticul comunitar
Partea 11 COPAR
Partea 12 Situație de sănătate publică selectată
Partea 13 Statistici vitale
Partea 14 Epidemiologie
Partea 15 Demografie
Partea 16 Stabilirea obiectivelor
Partea 17 Igienizarea mediului
Partea 18 Evenimente naționale DOH
PARTEA 1 DEFINIȚIA TERMENILOR
A. Sănătate Publică
 Știința și arta prevenirii bolilor, prelungirii vieții, promovării sănătății și eficienței
prin efort comunitar organizat pentru igienizarea mediului, controlul bolilor
transmisibile, educarea indivizilor în igiena personală, organizarea de servicii
medicale și de asistență medicală pentru diagnosticarea precoce și tratamentul
preventiv al bolilor și dezvoltarea mecanismelor sociale pentru a asigura tuturor
un nivel de trai adecvat pentru menținerea sănătății, organizarea astfel încât aceste
beneficii să permită fiecărui cetățean să-și realizeze dreptul de naștere la sănătate
și longevitate.
- Dr. CE Winslow
 Arta de a aplica știința în contextul politicii pentru a reduce inegalitățile în
sănătate, asigurând în același timp cea mai bună sănătate pentru cel mai mare
număr
- OMS
B. Nursing de Sănătate Publică
 Domeniul Special de Nursing care îmbină abilitățile de asistență medicală,
sănătatea publică și unele faze de asistență socială și funcționează ca parte a
programului total de sănătate publică pentru promovarea sănătății, îmbunătățirea
condițiilor din mediul social și fizic, reabilitarea boală și invaliditate.
- OMS
C. Asistență medicală comunitară
 Serviciul prestat de un asistent medical profesionist cu comunitățile, grupurile,
familiile, indivizii la domiciliu, în centrele de sănătate, în clinici, în școli, la
locurile de muncă pentru promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirii, îngrijirea
bolnavilor la domiciliu și reabilitare.
- Ruth B. Freeman
 Practica de asistență medicală într-o mare varietate de servicii comunitare și zone
de susținere a consumatorilor și într-o varietate de roluri, uneori inclusiv practică
independentă... asistența medicală comunitară cu siguranță nu se limitează la
agențiile de asistență medicală de sănătate publică.
- Jacobson
 Utilizarea procesului de nursing la diferitele niveluri ale clientelei - indivizi,
familii, grupuri de populație și comunități, preocupate de promovarea sănătății,
prevenirea bolilor și a dizabilității și reabilitare
- Dr. Araceli Maglaya

Partea 2 Principiile de bază ale CHN

A. Scurt istoric al Nursingului
  Comunitatea este pacientul în CHN; Familia este unitatea de îngrijire; și există
patru niveluri de clientelă: Individ, Familie, Grup de populație (cei care
împărtășesc caracteristici comune, stadii de dezvoltare și expunere comună la
probleme de sănătate - de exemplu copii, vârstnici) și Comunitate
 În CHN, clientul este considerat partener activ, nu beneficiar pasiv de îngrijire.
 Practica CHN este afectată de evoluțiile în Tehnologia Sănătății, în special,
Schimbările în societate, în general.
 Scopul CHN este atins prin Eforturi Multisectoriale
 CHN este o parte a sistemului de sănătate și a sistemului mai larg de servicii
umane

B. Filosofia CHN
 O filozofie este definită ca un sistem de credințe care oferă o bază pentru o
acțiune de ghidare. O filozofie oferă direcția și descrie ce, de ce și cum sunt
activitățile din cadrul unei profesii.
 Practica CHN este ghidată de următoarele convingeri:
Valorile umaniste ale profesiei de asistent medical susţinute
Componentă unică și distinctă a îngrijirii sănătății
Luați în considerare mai mulți factori de sănătate
Participarea activă a clienților este încurajată
Asistenta ia în considerare disponibilitatea resurselor
S- a practicat interdependența între membrii echipei de sănătate
Științific și de actualitate
Sarcinile CHN variază în funcție de timp și loc
Independența sau încrederea în sine a oamenilor este scopul final
Conexiunea dintre sănătate și dezvoltare

Partea 3 Rolurile și funcțiile asistentei medicale de sănătate publică

A. Rolurile CHN
 Clinicianul sau furnizorul de asistență medicală: utilizează procesul de îngrijire
medicală în îngrijirea clientului la domiciliu prin vizite la domiciliu și în instituțiile de
sănătate publică; conduce pacientii la niveluri adecvate de ingrijire atunci cand este
necesar
  Educator pentru sănătate: utilizează abilitățile de predare pentru a îmbunătăți
cunoștințele, abilitățile și atitudinea în materie de sănătate ale individului, familiei și
comunității și desfășoară campanii de informare privind sănătatea către diferite grupuri în
scopul promovării sănătății și prevenirii bolilor
 Coordonator și colaborator: stabilește legături și relații de colaborare cu alți profesioniști
din domeniul sănătății, agenții guvernamentale, sectorul privat, organizații
neguvernamentale și organizații populare pentru a aborda problemele de sănătate
 Supraveghetor: monitorizează și supraveghează performanța moașelor și a altor lucrători
sanitari auxiliari; de asemenea, inițiază formularea de programe de dezvoltare și formare
a personalului pentru moașe și alți lucrători auxiliari din domeniul sănătății, ca parte a
funcției de formare a acestora ca supraveghetori
 Lider și agent de schimbare: influențează oamenii să participe la procesul general de
dezvoltare a comunității
 Manager: organizează componenta de servicii de asistență medicală a agenției locale de
sănătate sau a unității administrației publice locale; de asemenea, în calitate de manager
de program, PHN este responsabil pentru livrarea pachetului de servicii furnizate de
programul de sănătate pentru clientela țintă.
 Cercetător: participă la desfășurarea cercetării și utilizează rezultatele cercetării în
practică
B. Responsabilitățile CHN
 Participați la dezvoltarea unui plan general de sănătate, implementarea și evaluarea
acestuia pentru comunități.
 Oferiți servicii de îngrijire medicală de calitate celor patru niveluri de clientelă
 Menține coordonarea/legăturile cu alți membri ai echipei de sănătate, ONG-uri/agenții
guvernamentale în furnizarea de servicii de sănătate publică
 Efectuați cercetări relevante pentru serviciile CHN pentru a îmbunătăți furnizarea de
asistență medicală
 Oferiți oportunități de creștere profesională și educație continuă pentru dezvoltarea
personalului
C. Domeniile de specialitate ale CHN
 Asistență medicală comunitară pentru sănătate mintală: un proces clinic unic care
include o integrare a conceptelor din asistență medicală, sănătate mintală, psihologie
socială, psihologie, rețele comunitare și științe de bază
 Nursing în sănătatea muncii: aplicarea principiilor și procedurilor de nursing care
păstrează sănătatea lucrătorilor din toate ocupațiile
 Asistenta medicala scolara: aplicarea teoriilor si principiilor nursingului in ingrijirea
populatiei scolare
Partea 4 Niveluri de îngrijire
A. Cele trei niveluri ale serviciilor de îngrijire a sănătății
 Nivelul Primar de Îngrijire: alocat orașelor și municipalităților și este primul
contact între oamenii din comunitate și diferitele niveluri ale unității de sănătate;
se referă la îngrijirea medicală acordată de personalul centrului de sănătate
  Nivel secundar de îngrijire: oferit de medici cu pregătire de bază în domeniul
sănătății în spitalele raionale, spitalele provinciale și spitalele orașului; aceste
facilități sunt capabile să efectueze proceduri chirurgicale de bază și examinări
simple de laborator; servește ca centru de referință al unităților de sănătate
primară
 Nivelul terțiar de îngrijire: oferit de specialiști în centre medicale, spitale
regionale și spitale specializate, cum ar fi Centrul pulmonar din Filipine; servește
ca centru de referință al instituțiilor medicale secundare
B. Trei niveluri de servicii de asistență medicală și sistemul de trimitere bidirecțională

Sanatate Nationala
Servicii, Centre
Medicale, Spitale TERŢIAR
Terțiare de Predare și
Formare

Servicii regionale de
sănătate,
Centre medicale regionale
și Spitalul de instruire

Servicii de sănătate provinciale/orașului, SECUNDAR

provinciei/orașului
Spitale

Spitale de urgență / raionale

Unități sanitare rurale, Spitale și Centre de Sănătate Comunitare,

Centre de Puericultura
PRIMAR
Stația de sănătate Barangay
RECOMANDARE
din COMUNITATE

*Există DOUĂ NIVELURI DE LUCRĂTORI ÎN ASISTENȚĂ PRIMARĂ A

SĂNĂTĂȚII, și anume:
1. Lucrători din sat sau din Barangay: se referă la lucrătorii din domeniul sănătății
comunitari instruiți sau la voluntari auxiliari din domeniul sănătății sau la nașteri sau
vindecători tradiționali
 2. Lucrători în domeniul sănătății de nivel mediu: se referă la medicii generaliști sau
asistenții acestora, asistenta medicală de sănătate publică, inspectorii sanitari din mediul
rural și moașele.

C. Tipuri de lucrători sanitari primari

Lucrători în Sănătate din Nivel intermediar Personalul sanitar al
Sat / Grassroots spitalelor de primă linie
E - comunitate instruită -medici generalisti -medici
X - lucrător sanitar -asistenții medicali de - asistente medicale
A -voluntar auxiliar sanitar sănătate publică -stomatologi
M -nastere traditionala -moasele
P
L
E
C -link inițial, primul -prima sursă de îngrijire -stabilește contact strâns
H contact al comunității profesională a sănătăţii cu lucrătorii sanitari din
A sat și de nivel mediu
R - lucrează în legătură cu - se ocupă de problemele pentru a promova
A lucrătorii din serviciile de sănătate dincolo de continuitatea îngrijirii de
C locale de sănătate competența lucrătorilor la spital la comunitate la
T sanitari din sat domiciliu
E -ofera masuri elementare
R de ingrijire a sanatatii -oferă sprijin lucrătorilor -oferă servicii de sănătate
curative si preventive din domeniul sănătății din de rezervă pentru cazurile
eu prima linie în ceea ce care necesită spitale sau
S privește supravegherea, facilităţi de diagnostic care
T formarea, serviciile de nu sunt disponibile în
trimitere și provizii prin asistenţa medicală
eu legături cu alte sectoare
C
S

Partea 5 Niveluri ale clientelei

* Patru niveluri de clientelă în cadrul comunității
 A. Individ
B. Familia
C. Comunitatea
D. Grupuri de populație
A. Individ
-abordări de bază în privirea individului
 Atomistă: întregul este egal cu suma părților sale
 Holistic: întregul NU este egal cu suma părților sale; urmărește relația omului în
suprasistemul societății

B. Familia
-definit de Murray și Zentner este un sistem social mic și un grup de referință
primar format din două sau mai multe persoane care trăiesc împreună care sunt rude prin
sânge, căsătorie sau adopție sau care trăiesc împreună printr-un aranjament pe o perioadă
de timp.

C. Grupuri de populație
- un grup de persoane care împărtășesc aceleași caracteristici, stadiu de dezvoltare
sau expunere comună la anumiți factori de mediu, ducând astfel la probleme comune de
sănătate
* Grupuri vulnerabile:
 Sugari și copii mici
 Varsta scolara
 Adolescenții
 mamelor
 Masculii
 Persoanele în vârstă

D. Comunitatea
-un grup de oameni care împărtășesc granițe geografice comune și/sau valori și
interese comune

Partea 6 Sistemul de furnizare a asistenței medicale

SISTEM DE LIVRARE A SĂNĂTATE

 - totalitatea tuturor politicilor, facilităților, echipamentelor, produselor, resurselor umane
și serviciilor care se adresează nevoilor, problemelor și preocupărilor de sănătate ale oamenilor.
Este mare, complex, multinivel și multidisciplinar

JUCĂTORI MAJORI
 Sectorul public - finanțat în mare parte prin sistemul de bugetare bazat pe impozite, atât
la nivel național, cât și la nivel local și unde asistența medicală este în general oferită
gratuit la punctul de serviciu
a. La nivel național – Departamentul de Sănătate ca agenție principală
b. Sistem local de sănătate condus de unitățile administrației publice locale

 Sectorul privat - orientat în mare parte către piață și unde îngrijirea sănătății este plătită
prin taxe de utilizare la punctul de serviciu

A. SECTORUL PUBLIC
1. Departamentul sănătații
 Viziune: DOH este liderul, avocatul ferm și modelul în promovarea Sănătății
pentru toți în Filipine
 Misiune: să garanteze o sănătate echitabilă, durabilă și de calitate pentru toți
filipinezii, în special pentru cei săraci, și va conduce căutarea excelenței în
sănătate.
 Roluri și funcții: Ordinul executiv 102 a identificat DOH drept autoritatea
națională de sănătate care furnizează asistență tehnică și alte resurse pentru
grupurile în cauză. Are trei roluri specifice în sectorul sănătății și mai multe
funcții în cadrul fiecărui rol.
 LEADERSHIP ÎN SĂNĂTATE
Functii:
a. LEADER în formularea, monitorizarea și evaluarea politicilor,
planurilor și programelor naționale de sănătate
b. AVOCAT în adoptarea de politici, planuri și programe de sănătate
pentru a aborda preocupările naționale și sectoriale
c. INSTITUȚIE NAȚIONALĂ DE POLITICĂ ȘI REGLEMENTARE
unde unitățile administrației publice locale, organizațiile
neguvernamentale și alți membri ai sectorului sănătății implicați în
bunăstarea și dezvoltarea socială își ancorează direcțiile și direcțiile
pentru sănătate.

 ADMINISTRATOR SERVICII SPECIFICE

Functii:
a. GESTIONAȚI instituțiile medicale și spitalele selectate
 b. ADMINISTRĂ servicii directe pentru probleme de sănătate emergente
care necesită noi tehnologii complicate
c. Furnizați servicii de răspuns în situații de urgență în sănătate, inclusiv
sistem de trimitere și de rețea pentru traume, răni și evenimente
catastrofale și, în cazuri de epidemie, pericol public larg răspândit, la
indicația președintelui și în consultare cu LGU în cauză.
d. ADMINISTRĂ componentele speciale ale programelor specifice
precum tuberculoza, HIV-SIDA etc.

 CREATOR ȘI ACTIVATOR DE CAPACITĂȚI

Functii:
a. ASIGURA cele mai înalte standarde realizabile de îngrijire a sănătății
de calitate, promovarea sănătății și protecția sănătății
b. INOVAȚI noi strategii în domeniul sănătății pentru a îmbunătăți
eficacitatea programelor de sănătate
c. INIȚIAȚI discuțiile publice cu privire la problemele de sănătate și
diseminați rezultatele cercetării politicilor pentru a asigura participarea
publică informată la luarea deciziilor în materie de politici
d. SUPRAVEGHEAZĂ implementarea, monitorizarea și evaluarea
planurilor, programelor și politicilor naționale de sănătate

 Scopul DOH: implementarea agendei de reformă a sectorului sănătății

(HSRA)
 Cadrul de implementare a HSRA: FOURmula ONE pentru Sănătate
a. FOURmula ONE pentru sănătate intenționează să implementeze
intervenții critice ca un pachet unic susținut de o infrastructură de
management eficientă și aranjamente de finanțare printr-o abordare
sectorială.
b. Acest lucru este îndreptat spre asigurarea unei asistențe medicale de
calitate accesibile, la prețuri accesibile, în special pentru sectoarele
mai dezavantajate și vulnerabile ale populației.
c. Această strategie are PATRU ELEMENTE
1. Bună guvernare – pentru a îmbunătăți performanța sistemului de
sănătate la nivel național și local.
2. Finanțarea sănătății – pentru a promova investiții mai mari, mai
bune și susținute în sănătate
3. Reglementarea sănătății – pentru a asigura calitatea și
accesibilitatea bunurilor și serviciilor de sănătate
 4. Furnizare de servicii de sănătate – pentru a îmbunătăți și a
asigura accesibilitatea și disponibilitatea asistenței medicale de
bază și esențiale în instituțiile și serviciile publice și private

 Obiectivele Sectorului Sănătăţii

- pentru a facilita înțelegerea obiectivelor sectorului de sănătate ar putea fi
împărțite în 4 obiective generale și anume:

Îmbunătățirea stării de sănătate a populației

a. Îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației
b. Reduce morbiditatea și mortalitatea din anumite boli
c. Eliminați anumite boli ca probleme de sănătate publică
d. Promovarea sanatatii stilului de viata si a sanatatii
mediului
e. Protejați grupurile vulnerabile cu nevoi speciale de
sănătate și nutriție

Asigurați livrarea de servicii de calitate

a. Consolidarea sistemelor de sănătate naționale și locale
pentru a asigura o mai bună furnizare a serviciilor de
sănătate
b. Urmărirea reformelor în sănătatea publică și spitalele
c. Reduceți costurile și asigurați calitatea și siguranța
bunurilor și serviciilor de sănătate
d. Consolidarea guvernanței în domeniul sănătății și a
sistemelor de sprijinire a managementului

Îmbunătățirea sistemului de asistență pentru grupurile

vulnerabile și marginalizate
a. Instituirea unor plase de siguranță pentru grupurile
vulnerabile și marginalizate

Implementați un management adecvat al resurselor

a. Extindeți acoperirea asigurărilor sociale de sănătate
b. Mobilizați mai multe resurse pentru sănătate
c. Îmbunătățirea eficienței în alocarea, producerea și
utilizarea resurselor pentru sănătate
 Planuri majore de sănătate către „Sănătatea în mâinile oamenilor în
anul 2020”
Un BARRIO sănătos ar trebui să fie:
 a. Rezidenții participă activ la obținerea sănătății bune;
sunt PARTENERI în domeniul sănătății.
b. Proiect Highlight: CAMPANIA BOTIKA SA PASO
c. Scop: menținerea plantelor medicinale în ghivece
pentru uz familial
Un oraș sănătos ar trebui să fie:
a. Mediul fizic la locul de muncă, străzile și locurile
publice promovează sănătatea, siguranța, ordinea și
curățenia prin sprijinul structural al forței de muncă
b. Strategii legate de sănătate: Construirea de toalete
publice bine întreținute, generatoare de venituri;
desemnarea unui „pook-sakayan, pook-babaan”
UN LOC DE MÂNCAT sănătos ar trebui să fie:
a. Loc de luat masa unde:
-alimente sigure și pregătite, depozitate și transferate
corespunzător
-se servesc alimente si bauturi hranitoare.
b. Respectă următoarele standarde de salubritate:
- sigur, ecologic
-cu toalete curate
-manipulatorii de alimente sunt apți din punct de vedere
medical
O PIAȚĂ sănătoasă ar trebui să fie:
a. Alimentare adecvată cu apă
b. Drenaj adecvat
c. Toalete bine întreținute
d. Eliminarea corespunzătoare a gunoiului și a deșeurilor
e. Curatenie mentinuta
f. Alimente de calitate accesibile
UN SPITAL sănătos ar trebui să fie:
a. Un „centru de wellness”
b. Promovează îngrijirea preventivă
c. Centrat pe pacient
O STRĂ sănătoasă ar trebui să fie:
a. Drumuri bine întreținute și zone publice de așteptare
b. Curățați și fără obstacole trotuare
c. Cu probleme minime de trafic
d. Cu aplicarea strictă a legii adecvată
e. Proiect: Pook Tawiran
 f. Scop: promovarea și reorientarea persoanelor, în special
a pietonilor greșiți cu privire la utilizarea trecerilor de
pietoni

2. Unitățile administrației publice locale

- Codul de administrație locală din 1991 sau RA 7160 a transformat unitățile
administrației publice locale în comunități autonome și parteneri activi în atingerea
obiectivelor naționale printr-o structură guvernamentală mai receptivă și responsabilă
instituită printr-un sistem de descentralizare

GUVERNATO
R
Nivel provincial Consiliul Provincial de
Sănătate
Biroul Provincial de
Sănătate
Spitalul Provincial Spitalul raional Alte unități sanitare și medicale

PRIMAR

Nivel Municipal Consiliul Municipal de

Sănătate
Biroul Municipal de Sănătate

Unitatea de Sănătate Rurală/Centrul Stația de sănătate Barangay

de Sănătate
B. Sectorul Privat
- compus atât din organizații comerciale, cât și din organizații de afaceri cu orientare spre
piață sau profit și organizații non-business cu orientare către servicii
Partea 7 Asistență medicală primară

Asistența medicală primară – este asistența medicală esențială făcută universal

accesibilă indivizilor și familiilor din comunitate prin mijloace acceptabile pentru aceștia,
prin participarea lor deplină și la un cost pe care comunitatea și țara și le pot permite în
fiecare etapă de dezvoltare

 Cadrul conceptual:
a. Sănătatea este un drept fundamental al omului
b. Sănătatea este atât o responsabilitate individuală, cât și colectivă
c. Sănătatea ar trebui să fie o șansă egală pentru toți
d. Sănătatea este un element esențial al dezvoltării socio-economice

 Tradusă în acțiune, ABORDAREA PHC se concentrează pe:

Parteneriat cu comunitatea
Distribuția echitabilă a resurselor de sănătate
Infrastructură organizată și adecvată a sistemului de sănătate
Prevenirea bolilor și promovarea sănătății ca obiectiv
L cu cerneală multisectorial
Accent pe tehnologia adecvată

 OBIECTIV PHC (1978): Sănătate pentru toți până în anul 2000

 AMP a fost declarată la Alma-Ata, URSS, în timpul primei conferințe

internaționale despre AMP, organizată în perioada 6-12 septembrie
1978, prin sponsorizarea OMS și UNICEF.

 BAZA LEGALĂ A AMP ÎN FILIPINE - Scrisoarea de instrucțiuni

(LOI) 949 semnată în 19 octombrie 1979 de fostul președinte
Ferdinand E. Marcos

 TEMA DE SFÂND a implementării filipineze a AMP: Sănătatea în

mâinile oamenilor până în 2020

 5A de asistență medicală conform AMP

a. Disponibil
b. Accesibil
c. Accesibil
d. Acceptabil
 e. Atins
* ASP ca politică de furnizare de servicii a DOH pătrunde în toate strategiile și
direcțiile programelor guvernamentale de sănătate, de la nivel național la nivel local
și comunitar
Dimensiune Asistență medicală Asistență medicală primară
comercializată
Poartă Absența bolii pentru individ Prevenirea bolii
Dezvoltare socio-economică
Focalizarea Bolnav Indivizi bolnavi și bine
îngrijirii
Setare pentru Pe bază de spital Centre de sănătate prin satelit
Servicii Centru urban Centrele comunitare de sănătate
În mediul rural
Accesibil doar pentru câteva Accesibil tuturor
persoane
oameni Beneficiari pasivi de îngrijiri Participanți activi la îngrijirea
medicale sănătății
Structura Sănătatea este izolată de alte Legăturile inter- și intra-sectoriale
sectoare ale societății permit integrarea sănătății cu
eforturile generale de dezvoltare
socio-economică
Proces Luarea deciziilor de sus în jos Luarea deciziilor de jos în sus
Tehnologie Servicii curative bazate pe Serviciile de promovare și
medicina modernă și tehnologie prevenire îmbină medicina
sofisticată tradițională cu medicina modernă
Doctorul dominat Tehnologie adecvată pentru
îngrijirea medicală de primă linie
Rezultat Dependența de profesioniștii din Împuternicirea oamenilor sau
domeniul sănătății încrederea în sine

 Patru pietre de temelie sau stâlpi ai AMP

Utilizarea tehnologiei adecvate
Mecanism de suport pus la dispoziție
Participarea activă a comunității
Legături intra și intersectoriale
a. TEHNOLOGIA ADECVĂ implică utilizarea metodelor,
procedurilor, tehnicilor, echipamentelor sau materialelor care nu sunt
doar solide din punct de vedere științific, dar oferă și un serviciu sau
produs acceptabil din punct de vedere social și ecologic la cel mai mic
cost economic.
 CRITERII utilizate pentru a determina caracterul adecvat al
tehnologiei:
Acceptabilitate: măsurată în funcție de gradul de utilizare a oamenilor
Complexitate: ar trebui să fie simplu și ușor de aplicat în condițiile
locale
Cost: ar trebui să fie accesibil
Eficacitate: ar trebui să producă efectul dorit
Siguranță: efectul utilizării nu ar trebui să producă daune
Domeniul de aplicare al tehnologiei: servește o varietate de scopuri
Fezabilitate: compatibil cu condițiile locale

b. ABORDAREA MULTISECTORIALĂ recunoaște legăturile

intersectoriale și intrasectoriale în domeniul sănătății. Cu legături
intersectoriale, AMP recunoaște integrarea planurilor de sănătate cu
alte sectoare pentru dezvoltarea comunității TOTALE.

 Elemente/ Componente ale asistenței medicale primare

Controlul bolilor transmisibile
Educație pentru sănătate
Program extins de imunizare
Tratamentul bolii endemice local
Sanitația mediului
Sănătatea mamei și a copilului și planificarea familială
Furnizare de medicamente esențiale
Nutriție și aprovizionare adecvată cu alimente
Tratamentul cazurilor de urgență și acordarea de îngrijiri medicale

Partea 8 Zece plante medicinale recomandate de DOH

10 plante medicinale (LUBBY SANTA)

L agundi
 Indicatii: tuse, astm, febra, dureri musculare
 Mod de preparare: decoct sau sirop

U lasimang Bato
  Indicatii: scade acidul uric seric in cazurile de artrita guta
 Mod de preparare: Salată sau decoct

B awang
 Indicatii: scade colesterolul seric
 Preparate: pot fi prăjite, înmuiate în oțet sau folosite la sot

B ayabas
 Indicații: proprietățile sale antiseptice se folosesc cel mai bine pentru
curățarea rănilor, ca apă de gură în cazurile de infecții ale cavității bucale
și gingivite.
 Mod de preparare: decoct

Y erba Buena
 Indicatii: pentru dureri musculare
 Mod de preparare: decoct

S ambong
 Indicatii: efectul sau diuretic este bun pentru edem si impotriva urolitiaza
 Mod de preparare: decoct

O mpalaya
 Indicatii: pentru diabet zaharat sau diabet non-insulino-dependent
 Mod de preparare: decoct sau aburit

N iyug-niyogan
 Indicatii: pentru infestarea intestinala cu ascaris lumbricoides
 Preparare: se prepară semințe uscate, mature de niyug-niyugan
T saang gubat
 Indicatii: dureri de stomac
 Mod de preparare: decoct

Un kapulko
 Indicații: pecingine, tinea flava, picior de atlet și alte tipuri de infecții
fungice
 Preparare: cataplasma sau unguent

* GHIDURI
  Pesticidele sau insecticidele chimice pot lăsa reziduuri toxice pe plante.
Acestea nu trebuie folosite pe plante pe bază de plante
 Folosiți palayok sau oale de lut și o lingură de lemn când gătiți
medicamente pe bază de plante. Îndepărtați capacul oalei când preparatul
pe bază de plante începe să fiarbă
 Utilizați numai partea de plantă recomandată
 Utilizați planta potrivită pentru fiecare semn și simptom observat
 Atenție la reacții alergice. OPRIȚI utilizarea preparatului din plante
medicinale atunci când se observă reacții alergice și nefavorabile
 Păstrați întotdeauna recipientele pentru medicamente pe bază de plante
etichetate corespunzător
 Păstrați întotdeauna preparatele pe bază de plante la îndemâna copiilor
 RA 8423: utilizarea plantelor medicinale ca alternativă pentru
medicamentele cu cost ridicat
Politici:
 Indicațiile/utilizările plantelor
 Partea de plantă care trebuie utilizată
 Prepararea medicamentelor pe bază de plante

Partea 9 Procesul de îngrijire în familie

 Baza de date inițială
a. Structura și caracteristicile familiei
b. Factori socio-economici si culturali
c. Factori de mediu
d. Evaluarea sănătății fiecărui membru
e. Valoare acordată prevenirii bolilor

 Evaluare de prim nivel

a. Stare de bine – declarată ca POTENȚIAL sau PREGĂTIRE – o judecată
clinică sau asistență medicală despre un client în tranziție de la un anumit
nivel de bunăstare sau capacitate la unul superior
 b. Amenințări asupra sănătății – condiții care conduc la boală, accident sau
eșecul de a-și realiza potențialul de sănătate
c. Deficiențe de sănătate – cazuri de eșec în menținerea sănătății (boală,
dizabilitate sau decalaj de dezvoltare)
d. Puncte de stres/Situație de criză previzibilă – perioade anticipate de
solicitare neobișnuită asupra individului sau familiei în ceea ce privește
adaptarea sau resursele familiei

 Evaluare de nivel al doilea (pe baza sarcinilor de sănătate a familiei lui

Freeman):
a. Capacitatea de a recunoaște existența unei probleme
b. Capacitatea de a lua decizii cu privire la luarea măsurilor adecvate de sănătate
c. Capacitatea de a oferi îngrijiri medicale membrului de familie afectat
d. Capacitatea de a oferi un mediu de acasă care să favorizeze menținerea
sănătății și dezvoltarea personală
e. Capacitatea de a utiliza resursele comunității pentru îngrijirea sănătății

 Prioritizarea problemelor
a. Natura problemei
 Stare de bine
 Deficiențe de sănătate
 Amenințări pentru sănătate
 Criza previzibila
b. Potențial preventiv – se referă la natura și amploarea problemelor viitoare
care pot fi minimizate sau total prevenite dacă se intervine asupra problemei
luate în considerare
c. Modificabilitatea stării – se referă la probabilitatea de succes în
îmbunătățirea stării de bine, îmbunătățirea stării, minimizarea, atenuarea sau
eradicarea totală a problemei prin intervenție
d. Proeminența – se referă la percepția și evaluarea de către familie a
problemelor în ceea ce privește gravitatea și urgența atenției necesare

Scala pentru Clasificarea Condițiilor și Problemelor de Sănătate în funcție de

Priorități

Criterii Scor Greutate

Natura condiției
Starea bunăstării 3
Deficit de sănătate 3 1
Amenințare pentru 2
sănătate
 Criză previzibilă 1
Modificabilitatea Condiției
Ușor modificabil 2
Modificabil parțial 1 1
Nemodificabil 0
Potenţial preventiv
Înalt 2
Moderat 2 1
Scăzut 1
Proeminență
O afecțiune care necesită 2
atenție imediată
O afecțiune care nu 1 1
necesită atenție imediată
Nu este percepută ca o 0
condiție care necesită
schimbare

Partea 10 Diagnostic comunitar

A. Ce este diagnosticul comunitar?
 Ca profil, este o descriere a stării de sănătate a comunității, așa cum este
determinată de factorii săi fizici, economici, politici și sociali. Ea definește
comunitatea și stabilește problemele comunității
 Ca proces, este o experiență de învățare continuă pentru asistenta/coordonatorul
programului și personalul, precum și oamenii din comunitate.

B. De ce să facem un diagnostic comunitar?

 Să aibă o imagine clară a problemelor comunității și să identifice resursele
disponibile oamenilor din comunitate.
 Diagnosticul comunitar permite asistentei/coordonatorului programului să
stabilească priorități pentru planificarea și dezvoltarea programelor de îngrijire
a sănătății pentru comunitate.
C. Care sunt tipurile de diagnostic comunitar?
Tipurile de diagnostic comunitar pot varia în funcție de:
 Obiectivele sau gradul de detaliu sau profunzimea evaluării;
 Resursele; și
 Timpul disponibil asistentei pentru efectuarea diagnosticului
comunitar
a. Diagnosticul comunitar cuprinzător – urmărește obținerea de
informații generale despre comunitate sau o anumită populație
b. Diagnostic comunitar orientat către probleme - tip de evaluare
care răspunde unei anumite nevoi

D. Care sunt elementele unui diagnostic comunitar cuprinzător?

1. Variabile demografice
-ar trebui să arate mărimea, compoziția și distribuția geografică a populației

2. Variabile socio-economice și culturale

a. Indicatori sociali
b. Indicatori economici
c. Indicatori de mediu
d. Factori culturali
e. Alți factori care pot afecta direct sau indirect starea de sănătate a comunității
3. Model de sănătate și boală
-dacă asistenta are acces la date secundare recente și de încredere, atunci acestea
ar putea fi folosite

4. Resurse de sănătate
-se referă la resursele de muncă, instituționale și materiale oferite nu numai de
stat, ci și de cele care sunt aduse de sectorul privat și de alte organizații
neguvernamentale

5. Modele politice/ de conducere

- să reflecte potențialul de acțiune al statului și al poporului pentru a aborda
nevoile și problemele de sănătate ale comunității; oglindește sensibilitatea
guvernului față de lupta oamenilor pentru o viață mai bună

E. Care sunt sursele de date în realizarea diagnosticului comunitar?

1. Date primare - sursa ar fi oamenii comunității prin sondaj, interviu, discuții de
grup focalizate, observație și prin procesele verbale reale ale întâlnirilor
comunității
 2. Date secundare – sursa ar fi înregistrările organizaționale ale programului,
înregistrările centrului de sănătate și alte înregistrări publice prin revizuirea
înregistrărilor

F. Care sunt pașii în efectuarea unui diagnostic comunitar

1. Planificare
a. Determinarea obiectivelor – asistenta decide cu privire la profunzimea și
amploarea datelor pe care trebuie să le strângă; indiferent de tipul de
diagnostic comunitar care urmează să fie efectuat, asistenta trebuie să
determine apariția și distribuția unor condiții de mediu, socio-economice și
comportamentale selectate importante pentru prevenirea bolilor și promovarea
bunăstării.

b. Definirea populației studiate – pe baza obiectivelor, asistenta identifică

grupul de populație care urmează să fie inclus în studiu

c. Pregătirea comunității – apelurile de curtoazie pentru întâlniri sunt o

necesitate pentru a permite asistentei să formuleze obiectivele diagnosticului
comunitar cu liderii cheie ai comunității

d. Alegerea metodologiei și instrumentului de diagnostic comunitar

* Trei niveluri de colectare a datelor
1. Oamenii comunității
2. Lucrătorii comunitari din domeniul sănătății
3. Personalul programului

*INSTRUMENTELE pot fi următoarele:

 Chestionar de sondaj
 Lista de verificare a observației
 Ghid de interviu

2. Implementarea
a. Colectarea efectivă a datelor
b. Colectarea/organizarea datelor
c. Prezentarea datelor
d. Analiza datelor
e. Identificarea problemelor de îngrijire a sănătății comunitare
i. Probleme de stare de sănătate – pot fi descrise în termeni de
morbiditate, mortalitate sau fertilitate crescute sau scăzute
 ii. Probleme de resurse de sănătate - pot fi descrise în termeni de lipsă
sau absență de forță de muncă, bani, materiale sau instituții necesare
pentru rezolvarea problemelor de sănătate

iii. Probleme legate de sănătate – ele pot descrise în termeni de existență

a factorilor sociali, economici, de mediu și politici agravează situațiile
de îmbolnăvire în comunitate.
f. Stabilirea priorităților comunitare Probleme de îngrijire medicală
g. Feedback către comunitate – au loc întâlniri comunitare pentru a informa
oamenii din comunitate cu privire la rezultatele diagnosticului comunitar
h. Planificarea acțiunilor – programele de acțiune sunt activitățile necesare de
rezultatele diagnosticului comunitar.

3. Evaluare – este necesară o schemă de evaluare care să măsoare realizările

progresului programului pe baza planului de acțiune realizat prin Diagnosticul
Comunitar.

Partea 11 COPAR
A. Definiții
 O abordare de dezvoltare socială care își propune să transforme săracii apatici,
individualiști și fără voce într-o comunitate dinamică, participativă și receptivă
din punct de vedere politic
 Un proces prin care o comunitate își identifică nevoile și obiectivele, își dezvoltă
încrederea în a lua măsuri în privința acestora și, făcând acest lucru, extinde și
dezvoltă atitudini și practici de cooperare și colaborare în comunitate.

B. Importanța COPAR
 La fel de important instrument pentru dezvoltarea comunității și abilitarea
oamenilor, pe atât de acesta îi ajută pe lucrătorii comunitari să genereze
participarea comunității la activitățile de dezvoltare
 Pregătește oamenii/clienții pentru a prelua în cele din urmă managementul
unui/un program/e de dezvoltare în viitor
 Maximizează participarea și implicarea comunității; resursele comunitare sunt
mobilizate pentru servicii comunitare

C. Principiile COPAR
  Oamenii, în special sectoarele cele mai oprimate, exploatate și defavorizate, sunt
deschiși la schimbare, au capacitatea de a se schimba și sunt capabili să aducă
schimbări
 COPAR ar trebui să se bazeze pe interesele celor mai sărace sectoare ale societății
 COPAR ar trebui să conducă la o comunitate și o societate autonome

D. Procese/Metode utilizate
 Un Ciclu Progresiv de Acțiune- Reflecție- Acțiune care începe cu probleme
mici, locale, concrete, identificate de oameni și evaluarea și reflecția și asupra
acțiunii întreprinse de aceștia
 Conștiința – CREȘTEREA prin învățare experiențială este esențială pentru
procesul COPAR, deoarece pune accent pe învățarea care reiese din acțiuni
concrete și care îmbogățește acțiunile ulterioare
 COPAR este participativ și bazat pe masă, deoarece este în primul rând
îndreptat către și părtinitor în favoarea săracilor, a celor neputincioși și a celor
oprimați.
 COPAR este centrat pe grup și nu pe lider . Liderii sunt identificați, apar și
sunt testați prin acțiune, mai degrabă decât numiți sau selectați de o forță sau
entitate externă

E. Fazele procesului COPAR

1. Faza de pre-intrare
 Faza inițială a procesului de organizare în care organizatorul comunității caută
comunități pentru a servi/a ajuta
 Criterii de proiectare pentru selectarea site-ului
 De fapt, selectând site-ul pentru îngrijirea comunitară
2. Faza de intrare
 Denumită uneori faza de pregătire socială, deoarece activitățile desfășurate
aici includ sensibilizarea oamenilor asupra evenimentelor critice din viața lor,
motivându-i să-și împărtășească preocupările și în cele din urmă mobilizându-
i pentru a acționa colectiv asupra acestora.
3. Organizare – Faza de construcție
 Presupune formarea unor structuri mai formale și includerea unor proceduri
mai formale de planificare, implementare și evaluare a activităților la nivel
comunitar
 Realizarea de training-uri pentru liderii sau grupurile organizate pentru a-și
dezvolta cererile în gestionarea propriilor preocupări/programe
4. Faza de întreținere și consolidare
 Apare atunci când organizația comunitară a fost deja înființată și membrii
comunității participă deja activ la activități la nivel comunitar
  Se așteaptă deja ca diferitele comitete înființate în faza de construire a
organizației să funcționeze prin planificarea, implementarea și evaluarea
propriilor programe, cu îndrumarea generală din partea organizației la nivel
comunitar.
 Strategii:
*educatie si antrenament
*rețele și legături
*dezvoltarea liderilor secundari

Partea 12 Programe de sănătate publică selectate

Partea 13 Statistici vitale

STATISTICA VITALĂ - aplicarea măsurilor statistice la evenimentele vitale care este utilizată
pentru a măsura nivelul de sănătate, boală și servicii de sănătate ale unei comunități

INDICATORI DE SĂNĂTATE – o listă de informații care ar determina starea de sănătate a

unei anumite comunități, cum ar fi populația, rata brută a natalității, rata brută a mortalității, rata
mortalității infantile și materne, rata mortalității neonatale și rata mortalității cauzate de
tuberculoză

Indicatori de sănătate
 Naștere
 Moarte
 Căsătorii
 Migrația

INDICATORI STATISTICI VITAL COMUNI

 Ratele de fertilitate
 Rata brută a natalității

Numărul de născuți vii într-un an

= Populația la mijlocul anului,
X 1000
Folositan
același des din cauza disponibilității datelor
a. Măsoară cât de repede se adaugă oamenii la populație prin naștere
 b. Brut, deoarece este raportat la populația totală, inclusiv bărbați, copii și
vârstnici care nu sunt capabili să nască

 Rata generală de fertilitate

Numărul de născuți vii într-un an
=La mijlocul anului Populația femeilor cu X 1000
vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani

a. Mai specific decât CBR, deoarece nașterile sunt legate de segmentul de

populație considerat capabil să nască
b. În unele țări, grupele de vârstă reproductivă sunt de 15-49 de ani

 Rata de fertilitate specifică vârstei

Total nașteri la femei în vârstă de X ani
= La mijlocul anului Populația femeilor în vârstă de XX 1000
a. ani
Cel mai precis rafinament în studiul fertilităţii

 Rata mortalitatii
 Rata brută a mortalității
Numărul de decese într-un an
= Populația la mijlocul anului,
X 1000

a.același
Brutanpentru că moartea este afectată de diferiți factori
b. Utilizat pe scară largă datorită disponibilității datelor

 Rata specifică a mortalității

Numărul de decese în grupul

=
specificat X 1000
Populația la mijlocul anului,
a. același
Specificat
an conform:
 Vârstă
 Sex
 Ocupaţie
 Educaţie
 Expunerea la factori de risc
 Combinație a celor de mai sus
b. Mai valid decât CDR atunci când se compară experiențele de mortalitate între
grupuri
  Rata cauzei mortalității
Numărul de decese în cauza
=
specificată X 1000
a. RataPopulația la mijlocul
brută, deoarece anului, include întreaga populație
numitorul
b. același
Ar puteaan fi precizat prin raportarea deceselor dintr-o cauză și un grup specific
cu populația de la jumătatea anului a acelui grup specific

 Rata mortalității infantile

Nr. decese sub 1 an
= Nr. născuți vii, același an
X 1000

a. INDICE SENSIBIL al nivelului de sănătate într-o comunitate

b. IMR ridicat înseamnă NIVELURI JOASE ale standardelor de sănătate
secundare îngrijirii proaste a sănătății mamei și copilului, malnutriției,
salubritatea proastă a mediului sau furnizarea deficitară a serviciilor de
sănătate
c. Poate fi redus artificial prin îmbunătățirea înregistrării nașterilor

 Rata mortalității neonatale

Nr. decese în rândul celor sub 28 de zile

=Nr. de născuți vii, în același an X 1000

 Rata mortalității post-neonatale

Nr. decese datorate sarcinii, nașterii și puerperiului
= Numărul de născuți vii
X 1000

 Rata mortalitatii maternale

Nr. decese datorate sarcinii, nașterii și puerperiului
= Numărul de născuți vii
X 1000

a. Măsoară riscul de deces din cauze asociate cu nașterea

b. Afectate de:
 Practici de sănătate maternă
 Stabilirea diagnostică a stării materne sau a cauzei decesului
 Completitudinea înregistrării nașterii

 Rata mortalității perinatale

Decese fetale, 28 de săptămâni și peste de gestație + decese neonatale precoce, vârsta de
1 săptămână în anul calendaristic
= X 1000
Numărul de născuți vii
  Rata de mortalitate proporțională

Număr de decese dintr-o cauză specială

= Total decese din toate cauzele, în același an
X 100

a. Folosit pentru clasificarea cauzei de deces după mărimea frecvenței

b. Exprimat în PERCENTAGE

 Indexul lui Swaroop

Numărul de decese în rândul celor de 50 de ani și peste

= Total decese, același an
X 100
a. INDICELE SĂCUT implică faptul că speranța de viață este scurtă
b. Direct proporțional cu starea de sănătate a unei populații, unde țările
dezvoltate au un indice Swaroop mai mare decât țările în curs de dezvoltare

 Rata fatalității cazurilor

Nr. decese dintr-o cauză specificată

= Nr de cazuri ale aceleiasi boli
X 100
a. Măsoară puterea de ucidere a unei boli sau răni
b. Un CFR ridicat înseamnă o boală mai fatală
c. Tariful depinde de:
 Natura bolii
 Verificarea diagnosticului
 Nivelul de raportare în populație
d. CFR din spitale MAI INALTE decât din comunitate

 Ratele de morbiditate
 Rata de incidenta
Nr. CAZURI NOI de boală care se dezvoltă dintr-o perioadă de
=
timp X 100.000

a. MăsoarăPopulația din zonă

dezvoltarea uneiînboli
aceeași perioadă
într-un de timp
grup expus riscului bolii într-o perioadă
de timp
b. Poate fi făcut specific pentru vârstă și sex
  Rata atacurilor
Nr. CAZURI NOI de boală care se dezvoltă dintr-o perioadă de
=
timp X 100
Populația cu risc de a dezvolta boala în aceeași perioadă de timp
a. Folosit pentru un grup limitat de populație și o perioadă de timp, de obicei în
timpul unui focar sau a unei epidemii

 Rata de prevalență
a. Util în descrierea apariției afecțiunilor cronice și ca bază pentru luarea
deciziilor în administrarea serviciilor de sănătate
b. Util și în calcularea ratelor de purtători și a nivelurilor de anticorpi
A. Prevalența punctului

Numărul de cazuri existente (cazuri vechi și noi) ale unei boli la

=
un moment dat X 100
Populația examinată în acea perioadă
B. Prevalența perioadei
Numărul de cazuri existente (cazuri vechi și noi) ale unei boli la un
= interval de timp dat X 100
Populația examinată în acel interval de timp
INTERPRETAREA STATISTICILOR VITALE
Surse de date
 Înregistrări Vitale
a. Legea Registrului Civil sau Legea Republicii nr. 3753 impune înregistrarea tuturor
nașterilor și deceselor – c/o Oficiul Național de Recensământ și Statistică

b. PD 651 – cere tuturor lucrătorilor sanitari să înregistreze nașterile în termen de 30 de

zile de la naștere

 Rapoarte săptămânale de la personalul sanitar de teren

 Recensămintele Populației – efectuate la fiecare 5 ani c/o Oficiul Național de
Recensământ și Statistică

ORIENTĂRI ÎN CLASIFICAREA DATELOR

1. Evaluarea evenimentelor vitale – toate evenimentele vitale sunt înregistrate și raportate
după locul producerii, NU după locul de reședință
2. Evaluarea vârstei – vârsta este înregistrată la ultima naștere
 3. Clasificarea bolilor și a cauzelor morții
a. Definiția/ Clasificarea evenimentului fie la numărător, fie la numitor pentru
consecvență
b. Acuratețea numărării evenimentului sau populației în cauză
c. Utilizarea numărătorului corect
d. Mărimea / Natura ratei

Partea 14 Epidemiologie

EPIDEMIOLOGIE – studiul distribuției bolilor sau stărilor fiziologice, cum ar fi deformările

sau dizabilitățile și chiar moartea în rândul populațiilor umane și factorii care afectează această
distribuție

SCOP: identificarea factorilor de cauzalitate ca bază pentru determinarea măsurilor preventive și

de control

FAZA DESCRIPTIVĂ – se ocupă cu colectarea, organizarea și analiza datelor referitoare la

apariția bolii și a altor afecțiuni de sănătate

A. VERIFICAREA UNUI DIAGNOSTIC

-enunțarea definiției unei boli/diagnostic pe baza semnelor și simptomelor prezente
 Luați în considerare doi factori:
1. Sensibilitate – indică puterea asocierii dintre un semn/simptom și boală; preia
majoritatea cazurilor și evită falsele negative
2. Specificitatea – arată unicitatea asocierii dintre un semn/simptom și boală;
exclude non-cazurile sau evită FALSUL POZITIV

B. DESCRIEREA BOLII/ STADII

 Factori care afectează distribuția:
1. Locul – factori extrinseci
2. Persoana – caracteristicile intrinseci precum vârsta, sexul, dotarea genetică și
alți factori precum ocupația, locul de reședință, venitul sunt analizate pentru a
identifica grupurile susceptibile dintr-o anumită localitate.

Factori care afectează reacția comunității la invazia cu agenți de boală

a. Imunitatea de turmă – starea de rezistență a unui grup de populație la o
anumită boală la un moment dat; nivelul de imunitate al grupului
b. Starea de susceptibilitate – determinată de numărul de indivizi cu imunitate
mică sau deloc
 Tipare de apariție a bolii
i. Epidemie - o situație în care există o incidență mare a cazurilor noi de o
anumită boală peste cea așteptată
ii. Endemic - prezența obișnuită a unei boli într-o anumită locație geografică,
care reprezintă numărul scăzut de imuni și sensibili.
iii. Sporadic – boala apare din când în când afectând doar un număr mic de
oameni în raport cu populația totală
iv. Pandemie – apariția globală a unei boli

3. Timp – modele temporale; exprimate zilnic, săptămânal, lunar sau anual

C. ANALIZA MODELULUI DE BOLI

-se incearca sa afle daca exista o relatie statistica intre o boala si factorii biologici sau
sociali

 Cauzal – atunci când există dovezi care arată că anumiți factori cresc
probabilitatea de apariție a unei boli și o modificare a unuia sau mai multor dintre
acești factori produce o modificare a apariției bolii
 Non-cauzal
a. Fals – din cauza întâmplării sau părtinirii cauzate de anumite
proceduri/aspecte implicate în studiu
b. Indirect - atunci când un factor și o boală sunt asociate doar pentru că ambele
sunt legate de o afecțiune de bază comună
Partea 15 Demografie
A. DEMOGRAFIE
Studiul empiric, statistic și matematic al populației umane; derivat din două cuvinte
grecești snyos , care înseamnă oameni și ypagly , care înseamnă a desena sau a scrie

 Se concentrează pe trei evenimente umane comune și observabile:

a. Compoziția sau structura populației
b. Distribuția populației în spațiu
c. Dimensiunea populației

 Surse de date demografice

a. Recensământ
b. Sondaje eșantion
c. Sistem de înregistrare
Două moduri de a atribui oameni
1. De jure – oamenii sunt repartizați în locurile în care locuiesc de
obicei, indiferent de locul în care se află la momentul recensământului
2. De facto – persoanele sunt repartizate la locul unde sunt prezente fizic
la momentul recensământului, indiferent de locul lor obișnuit de
reședință
B. COMPONENTE
1. Compoziția populației – se referă la toate caracteristicile măsurabile ale oamenilor
care alcătuiesc o anumită populație
a. Raportul de sex
Numărul de bărbați
= Numărul de femele
X 100

b. Raportul de dependență de vârstă – utilizat ca indice al consumului economic

de resurse umane indus de vârstă
Nr. persoane 0-14 ani + Nr. persoane cu varsta de 65 ani si peste
= Nr. persoane 15-64 ani
X 1000

c. Compoziția de vârstă și sex – prezentare grafică a compoziției pe vârstă și sex a

unei populații prin utilizarea PIRAMIDEI POPULAȚIEI

d. Vârsta medie – vârsta sub care se încadrează 50% din populație și peste care scad
50% din populație.
 e. Speranța de viață la naștere – numărul mediu de ani pe care se așteaptă ca un
copil să trăiască în condițiile de mortalitate pentru un an dat

2. Distributia populatiei
a. Distribuția urbană – rurală – arată ponderea persoanelor care locuiesc în
mediul urban comparativ cu zonele rurale

b. Crowding Index – indică ușurința cu care o boală transmisibilă poate fi transmisă

de la o gazdă la o altă gazdă susceptibilă

c. Densitatea Populației – determină aglomerația locului

3. Dimensiunea populației
a. Creștere naturală – diferența dintre numărul de nașteri și numărul de decese care
au avut loc într-o anumită populație într-o anumită perioadă de timp

b. Rata creșterii naturale – diferența dintre CBR și CDR a unei populații specifice
într-un timp specificat

Partea 16 Țintă – Setare

STABILIREA OBIECTIVELOR
 -Implică calculul populației eligibile pentru serviciile de imunizare. De când obiectivul de
imunizare universală a copiilor de 80% a fost atins în 1989, ținta pentru imunizări din 1992
încoace a crescut la 90%. Cele mai importante două obiective sunt următoarele:
 Durabilitatea acoperirii ridicate și,
 Menținerea calității serviciilor de imunizare

A. Populația eligibilă
1. Sugari – pentru EPI într-un barangay, municipiu, district, provincie/oraș și regiune,
stabilirea țintei se bazează pe 3% din populația totală

2. Participanti la scoala BCG – foloseste 3% din populatia totala in calcularea

numarului de copii care intra in clasa I intr-un an

3. Femei însărcinate – Toate femeile însărcinate sunt eligibile pentru EPI. Setarea țintei
trebuie să includă numărul de sarcini care se vor întrerupe prin născuți vii (3% din
populația totală) plus numărul de sarcini (0,5% din populația totală); astfel, procentul
femeilor eligibile în totalul populației este de 3,5%

B. Calcularea Necesarului de Vaccin

*Cum se calculează nevoile de vaccin
 Pasul unu: Determinați populația eligibilă
 Pasul doi: Determinați numărul de doze necesare într-un an prin înmulțirea
populației eligibile cu numărul de doze pentru imunizarea completă
DOZE ANUALE NECESARE = Populația eligibilă X Nr. de doze

 Pasul trei: Determinați rata de risipă a antigenului sau utilizați multiplicatorul de

risipă. De la pasul doi, înmulțiți produsul cu multiplicatorul de risipă pentru a
obține necesarul anual, inclusiv alocația de risipă

DOZE ANUALE CU ADENSAȚIE PENTRU DEȘI

= Populația eligibilă X Nr. de doze X Multiplicator al pierderii

 Pasul patru: Determinați numărul de fiole sau fiole necesare împărțind doza
anuală la doza per flacon sau fiolă

NEVOI ANUALE DE VACCIN PER DOZA DE FLACON = Vaccin anual / Doza per flacon sau

 Pasul cinci : Determinați necesarul de vaccin pe lună sau trimestru

NEVOI LUNAR DE VACCIN NEVOI TRIMESTRIALE DE

VACCIN
= Total Fiole sau fiole / 12
luni = Total Fiole sau fiole / 4
sferturi
  Pasul șase : Determinați necesarul de vaccin pe lună sau trimestru cu stoc de
rezervă

NEVOI LUNAR DE VACCIN

= (Total fiole sau fiole / 12 luni) X 1,25

C. Determinarea cerințelor pentru ace și seringi

*Cum se calculează cerințele pentru ace și seringi
 Pasul unu: Determinați populația eligibilă
 Pasul doi: Determinați populația lunară eligibilă

POPULAȚIE ELIGIBILĂ LUNAR = Populație eligibilă anuală / 12 luni

 Pasul trei: Înmulțiți populația lunară eligibilă cu numărul de doze necesare

pentru fiecare antigen
INJECȚII LUNARE = doze lunare de populație eligibile X necesare per antigen

 Pasul patru: Determinați necesarul total, inclusiv alocația suplimentară pentru

seringi și ace

TOTAL SERINGI NECESARE = Injecții lunare X 1,25 pentru seringi

TOTAL ACE NECESARE = Injecții lunare X 1,50 pentru ace

Partea 17 Igienizarea mediului

SANITAREA MEDIULUI
- este definită ca studiul tuturor factorilor din mediul fizic al omului care pot exercita un efect
dăunător asupra sănătății, bunăstării și supraviețuirii sale

SCOP: eradicarea și controlul factorilor de mediu în transmiterea bolilor prin furnizarea de

servicii și facilități de bază tuturor gospodăriilor

COMPONENTE:
 Programul de salubrizare pentru alimentarea cu apă
 Program adecvat de eliminare a excrementelor și a apelor uzate
 Controlul insectelor și rozătoarelor
 Programul de salubrizare a alimentelor
 Programul de management al deșeurilor spitalicești
 Strategii de minimizare a riscurilor pentru sănătate datorate poluării mediului

A. Programul de salubrizare pentru alimentarea cu apă

Trei tipuri de aprovizionare cu apă și instalații aprobate
Nivelul I Nivelul II Nivelul III
Punctul sursă Sistem comunal de robinete Sistem de canalizare sau
sau stâlpi stand conexiuni individuale ale casei
O fântână protejată sau Un sistem compus dintr-o sursă, Un sistem cu o sursă, un rezervor,
un izvor dezvoltat, cu un rezervor, o rețea de distribuție o rețea de distribuție de conducte
o ieșire, dar fără prin conducte și robinete și robinete de uz casnic, care este
sistem de distribuție comunale, situate la cel mult 25 potrivit pentru zonele urbane
pentru zonele rurale în de metri de cea mai îndepărtată dens populate
care casele sunt puțin casă din zonele rurale unde
împrăștiate casele sunt grupate dens.

B. Program adecvat de eliminare a excrementelor și a apelor uzate

Trei tipuri de toalete aprobate

Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3

Toaletă fără cărucior de apă
Toalete la fața locului de tip
cărucior de apă cu tip sigilat și
spălat cu apă, cu boltă
septică/facilități de eliminare a
rezervoarelor
Tipuri de instalații de toaletă
pentru transportul apei
conectate la fose septice și/sau
la sistemul de canalizare la o
stație de epurare
C. Gestionarea corectă a deșeurilor solide
-se referă la metode satisfăcătoare de depozitare, colectare și eliminare finală a deșeurilor
solide
REFUZ este un termen general aplicat deșeurilor solide și semisolide, altele decât
excretele umane. Deșeurile din gunoi pot fi împărțite în:
1. Gunoiul se referă la resturile de legume, animale și pește din bucătăriile și unitățile
alimentare. Aceste materiale au tendința de a se descompune, astfel, degajând miros
urât și uneori servesc și ca hrană pentru muște și șobolani.
2. Gunoiul se referă la deșeuri, cum ar fi sticle, sticlă spartă, conserve, deșeuri de hârtie,
materiale textile aruncate, articole din porțelan, bucăți de metal și alte materiale de
ambalare.
3. Cenușa este rămasă de la arderea lemnului și a cărbunelui. Cenușa poate deveni o
pacoste din cauza prafului asociat cu acestea
4. Gunoiul de grajd este gunoiul de grajd colectat din grajduri
5. Animalele moarte includ câini, pisici, șobolani, porci și pui morți care au fost uciși de
vehicule pe străzi și drumuri publice.
DOUĂ CĂI DE ELIMINAREA EXCRETELOR
Gospodărie Comunitate
Înmormântare Depozit sanitar
Deschide Burning
Hrănirea animalelor
Compostarea
Canalizare de macinare si
eliminare

D. Programul de salubrizare a alimentelor

Politici:
1. Unitățile alimentare sunt supuse inspecției
2. Respectați cerințele de autorizare sanitară pentru toate unitățile
alimentare
3. Respectați certificatele de sănătate actualizate pentru manipulatorii de
alimente, ajutoare, bucătari
E. Programul de management al deșeurilor spitalicești
SCOP: prevenirea riscului de a contracta infecții nosocomiale și alte boli din eliminarea
deșeurilor infecțioase, patologice și a altor deșeuri spitalicești
Politici:
1. Se va adopta utilizarea tehnologiei adecvate și a materialelor locale pentru sistemul
HWM
2. Instruirea întregului personal spitalicesc implicat în gestionarea deșeurilor va fi o
parte esențială a programului de formare a spitalului
 3. Se instituționalizează ordonanțe locale privind tehnicile de colectare și eliminare, în
special incineratoarele

F. Strategii de minimizare a riscurilor pentru sănătate datorate poluării mediului

Acestea includ următoarele:
a. Campanie anti-eructatie de fum si campanie de poluare a aerului
b. Gestionarea zero deșeuri solide
c. Gestionarea deșeurilor toxice, chimice și periculoase
d. Controlul și monitorizarea mareei roșii
e. Managementul integrat al dăunătorilor și agricultura durabilă
f. Managementul reabilitării râului Pasig

Partea 18 DOH Evenimente Naționale

PRIMUL SFERT 17-23 Săptămâna Conștiinței
ianuarie Cancerului
februarie
16-22 Săptămâna de control al leprei AL TREILEA TRIMESTRU
Luna inimii August
Luna sănătății dentare 1 Ziua Planificării Familiale
Campanie de planificare familială 1-17 Săptămâna prietenoasă mame-bebe
Martie 6-12 Săptămâna Națională a Spitalelor
24 Ziua Mondială a TBC 8-14 Criză de astm
Luna Sănătății Femeilor 19 Ziua Națională a TBC
Luna pentru prevenirea rănilor prin Luna națională a plămânilor
arsuri Luna economisirii vederii
Luna conștientizării rabiei Luna de conștientizare a cancerului
Luna de conștientizare a cancerului de colon și pulmonar
rectal
Septembrie
AL DOILEA SFERT
Aprilie 26 Ziua Mondială a Inimii
Luna de conștientizare a cancerului
7 Ziua Mondială a Sănătății hepatic
Luna de conștientizare a cancerului la copii
Luna de conștientizare a genericelor
Mai AL PATRULEA SFERT
9-15 Săptămâna maternității în octombrie
siguranță
23-29
1-7 Săptămâna filipineză pentru
Săptămâna Sănătății la locul de
vârstnici
muncă
3-9 Săptămâna Națională a Sănătății
31 Ziua Mondială fără Tutun
Mintale
Luna naturală a planificării
3-9 Săptămâna națională de screening
familiale
pentru nou-născuți
Luna de conștientizare a cancerului de
col uterin 10-16 Săptămâna Educației pentru
iunie Sănătate
17-23 Săptămâna de conștientizare a
5 Ziua Internationala a Mediului
osteoporozei
14 Ziua Internațională a Donatorului de
Sânge 17-23 Săptămâna de conștientizare a
siguranței alimentelor
23 aniversarea DOH
Luna de conștientizare a cancerului
Luna rinichilor
de sân
Luna interzisului de fumat
Luna Națională a Copilului
Luna conștientizării denguei
noiembrie
Luna de conștientizare a cancerului de
prostată 7 Ziua Fortificarii Alimentelor
iulie 7-13 Săptămâna prevenirii abuzului de
18-24 Săptămâna Națională de substanțe
Conștientizare a Diabetului 14 Ziua Mondială a Diabetului
Luna Nutriției 17 Ziua de conștientizare a BPOC
Luna națională a donării de sânge voluntare Luna asistenței medicale tradiționale și alternative

Luna națională a pregătirii pentru dezastre decembrie

1 Ziua Mondială împotriva SIDA
10 Ziua Națională a Sănătății
Tineretului
11 Ziua Mondială a Astmului