HIDROLIZA SĂRURILOR

Reacţia ionilor sărurilor dizolvate cu solventul (apa), în urma cărora se formează

acizi slab disociaţi, baze slab disociate sau săruri acide sau bazice se numeşte
hidroliză. Acest fenomen nu are în vedere totalitatea proceselor de solvatare, ci
numai modificările de pH, deoarece soluţia astfel obţinută are un caracter acid sau
bazic. În reacţia dintre un acid AH şi o bază BOH:
AH + BOH ← neutralizare → A − + B+ + H 2O hidroliză

sensul spre dreapta este neutralizare, spre stânga este hidroliză. În cazul
reacţiei de neutralizare, dintre un acid tare şi o bază tare echilibrul reacţiei de
mai sus este mult deplasat spre dreapta, deoarece se formează sare (electrolit
tare) şi apă (electrolit foarte slab). În celelalte cazuri de neutralizare, în care
acidul şi baza sunt de tărie redusă, echilibrul reacţiei de mai sus este determinat
de gradul de ionizare al componentului de tărie redusă, iar sarea rezultată va
hidroliza. a. Hidroliza sărurilor provenite din acid slab şi bază tare (Ex.
CH3COONa) La dizolvare în apă CH3COONa puternic disociat reacţionează cu apa:

[CH 3COO- + Na + ]+ H 2 O ↔ CH 3COOH + [Na + + HO − ]

acid slab bază tare Ionii sării se comportă astfel: Na+ - acid Bronsted conjugat al
unei baze tari nu reacţionează cu apa şi rămâne în soluţie; CH3COO - baza conjugată
a unei acid slab, are tendinţa de a accepta protoni de la apă formând acidul slab
disociat. În soluţie apar ioni OH-, care imprimă soluţiei caracter bazic. Întrucât
ionul acetat reacţionează cu apa, reacţia de hidroliză este: CH 3 COO - + H 2 O ↔
CH 3 COOH + OH − sau, în general
A − + H 2 O ↔ AH + + OH −

Aplicând legea acţiunii maselor pentru reacţia de echilibru şi incluzând

concentraţia [H2O ] = const. în constanta K, se obţine constanta de hidroliză:
Hh = Kw Ka

unde: Kw - produs ionic al apei; Ka - constanta de aciditate a acidului slab. Deci

hidroliza este cu atât mai pronunţată cu cât acidul este mai slab (Ka mai mică).

1
b. Hidroliza sărurilor provenite din acid tare şi bază slabă (Ex. FeCl3) Reacţia de
hidroliză :
Fe 3+ + 3Cl − + 3H 2 O ↔ Fe(OH )3 + 3H 3 O + + Cl −

bază slabă acid tare Ionii sării se comportă astfel: Cl- - baza conjugată a unui
acid tare, nu reacţionează cu apa şi rămâne în soluţie; Fe3+- acid conjugat al unei
baze slabe, are tendinţa de a ceda protonii apei formând baza slabă nedisociată. În
soluţii apar ionii H3O+ care imprimă caracter acid soluţiei. Întrucât ionul Fe3+
reacţionează cu apa, reacţia de hidroliză este: Fe 3+ + 3H 2 O ↔ Fe(OH )3 + 3H 3 O
+ sau, în general
B + + H 2 O ↔ B + H 3O +

Aplicând legea maselor, cu înlocuiri similare cazului precedent, constanta de

hidroliză este:
Hh = Kw Kb

unde: Kw Kb - produs ionic al apei; - este constanta de bazicitate a bazei slabe

c. Hidroliza sărurilor provenite din acid slab şi bază slabă (Ex. Pb(CH 3 COO )2 )
Ionii ce se formează prin ionizarea sării, stabilesc cu apa echilibre acid-bază:
2H 2O } 2+ + 2H O ↔ Pb(OH ) + 2H O + Pb 2 3 2

CH 3 COO - + H 2 O ↔ CH 3 COOH + OH −

sau

2CH 3 COO - + Pb 2+ + 2H 2 O ↔ 2CH 3 COOH + Pb(OH ) 2

Având în vedere că în orice soluţie apoasă echilibrul între moleculele de apă şi

ionii săi este acelaşi, reacţia se poate scrie pentru cazul general:
B + + A − + H 2 O ↔ BOH + HA

In acest caz constanta de hidroliză este:

Hh = Kw Ka ×Kb

În acest caz, soluţia va avea caracter slab acid sau slab bazic în funcţie de tăria
relativă a celor doi componenţi. d. Sărurilor provenite din acid tare şi bază tare
nu hidrolizează (Ex. NaCl, KCl, Na2SO4)

2
Principalele relaţii de calcul la hidroliza sărurilor Sare provenită din reacţia
unui acid tare cu o bază slabă provenită din reacţia unui acid slab cu o bază tare
provenită din reacţia unui acid slab cu o bază slabă Constanta de hidroliză Kh
Kh =
Kh =

Grad de hidroliză h
h= K H 2O c⋅Kb
K H 2O c ⋅ Ka
Kh 1+ K h

[H 3O + ]
[H 3O + ] =
[H 3O + ] =
K H 2O ⋅ c Kb
K H 2O ⋅ K a c K H 2O ⋅ K a Kb

K H 2O Kb
K H 2O Ka
K H 2O Ka ⋅Kb

h=

Kh =

h=

[H 3O + ] =

HIDROLIZA SĂRURILOR Reactivi şi aparatură necesară a. Substanţe solide: Na2CO3;

NaCl; Na3PO4; CH3COONa; NH4Cl; (NH4)2CO3; CH3COONH4. b. Turnesolul sau albastrul de
bromtimol; c. Stativ cu eprubete numerotate; d. Spatulă din plastic. Mod de lucru
În 8 eprubete se introduc cantităţi egale de apă distilată (cca 3 cm3) şi 4-5
picături turnesol sau albastru de bromtimol. În fiecare eprubetă începând cu a
doua, se introduc câteva cristale dintr-o sare solidă. Se agită până la dizolvarea
totală. Se compară culorile obţinute cu culoarea soluţiei din prima eprubetă pe
fondul unei hârtii albe plasată în spatele eprubetelor. Rezultatele se trec în
următorul tabel: Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 Sarea Na2CO3 NaCl Na3PO4 CH3COONa NH4Cl
(NH4)2CO3 CH3COONH4 Culoare indicator Reacţia mediului Reacţia de hidroliză