Lipidele musculare Acestea se gasesc in interiorul fibrelor musculare si tesutul conjunctiv cu precadere aderente de vasele sangvine din fasciculele musculare. Musculatura contine in medie cam 3,5% lipide cu o variabilitate intre 1,4 – 15 %. Dupa structura lor chimica , lipidele sunt : - neutre : trigliceridele , fosfolipidele , cerebrozidele , colesterolul - substante insotitoare ale acestora Trigliceridele : componenta de baza, 0,5-1,5 % din SU regasindu-se in sarcoplasma sub forma globulelor fine si avand rol energetic. Fosfolipidele sunt esterii acizilor grasi cu polialcooli unde se mai afla si fosfor + baza azotata.Acestea se regasesc sub forma de lecitina , cefalina , sfingomielina , atat la nivel tesutului muscular scheletic cat si in tesutul muschiului cardiac. Au rol energetic dar si plastic. Alaturi de trigliceride reprezinta 2/3 din lipdidele musculare. Cerebrozidele : lipide azotate si fara fosfor , contin un glucid cu rol energetic. Colesterolul : se afla sub forma libera dar si esterificat cu acizi grasi fiind legat de proteinele sarcoplasmatice si proterinele miofibrilare. Reprezinta cam 0,3% in musculatura striata , o cantitate ceva mai mare fiind in musculatura de la pasari ( cele rosii ). Substantele extractive azotate : fac parte din substantele extractive musculare , alcatuiesc azotul neproteic , avand o pondere intre 1,5-5 % din greutatea musculaturii. Substante neazotate : de tipul glicogenului si zaharurilor simple ( fructoza , glucoza , inozitol ) reprezinta 4% din greutatea musculaturii si au rol important in initierea si derularea proceselor biochimice care au loc dupa obtinerea carnii. Nucleotide si derivatii acestora Nucleotidele sunt contiuite dintr-o baza azotat purinica sau pirimidinica , pentoza si acidul fosforic. Rolul acestora se leaga de biochimia musculaturii din timpul vietii animalului dar si dupa taierea acestora unde determina / influenteaza prerigiditatea , rigiditatea musculara , capacitatea de retinere sau hidratare a fibrei musculare si fragezimea. Unele dintre acestea au rol semnificativ in determinarea gustului carnii. Creatina : o componenta azotata neproteica intalnita in musculatura striata dar si cardiaca si sub forma de fosfocreatina. Printre alte roluri se numara si rolul din timpul tratamentului termic cand se transforna partial in colina ( atata in stare libera dar si ca acetil colina ) in musculatura , ficat , rinichi , cord. Dipeptide de tipul carnozinei si anserinei au rol in reactiile enzimatice cu precadere legate de degradarea glicodenului muscular. Glutationul : tripeptid format din cistina , glicocol si acid glutamic cu rol de oxidoreducere in viata si dupa taierea animalelor. In viata intervine prin oxidarea lipidelor nesaturate participand la contractia musculara. Dupa taiere impreuna cu ceilalti aminoacizi ( care contin sulf ) are rol in determinarea pontetialului oxidoreducator. Aminoacizii liberi au rol plastic si reprezinta suportul activ digestive dar si hormonale inainte si dupa taierea animalelor. Azotul din aminoacizi creste semnificativ in timpul maturarii carnii. Azotul amoniacal se gaseste redus dar prin decarboxilare rezulta amine biogene care alaturi de azot formeaza compusii - nitrozamine cu rol „ deosebit „ in aparitia cancerului. Glicogenul : un poliglucid in ficat putandu-se gasi pana la 4% , in timpul vietii asigura energia necesara pentru contractia musculara, dar dupa taiere scade in primele 24-48 de ore de 8 ori, in special pe baza glicolizei anaerobe de unde rezulta acidul lactic cu rol in aparitia rigiditatii musculare. Substantele minerale : elemente organice din tesutul muscular, 0,8-1,8% , in mediul extracelular se gasesc sub forma clorurilor , sodiu si bicarbonatilor iar in mediul intracelular sub forma de sulfati , sulfiti , potasiu , magneziu. Dupa taiere in tesutul muscular se petrec o serie de trasnformari prin redistribuirea anionilor si cationilor aspect ce influenteaza capacitatea de retinere a apaei.
Compozitia chimica a tesutului conjunctiv
Tesutul conjunctiv propriu zis contine mai putina apa si mai multe proteine de cat tesutul muscular, dar acestea ( proteinele ) sunt dezechilibrate / neomogene din punct de vedere al continutului in aminoacizi in prezenta colagenului , elastinei , reticulinei. Fibrele de colagen prin incalzire la 60 – 70 de grade isi maresc volumul , se gelatinizeaza prin fierbere , isi modifica proprietatile fizico-chimice , prin hidroliza rezulta gelatina care se gelifica prin racire formand legaturi intramoleculare conferind gelului respectiv o structura specifica. Acest colagen are un continut foarte mare in aminoacizi neesentiali astfel incat 25% din ei sunt reprezentati de glicina , prolina , hidroxiprolina , cu valoare biologica scazuta fata de aminoacizii esentiali. Elastina : intra in structura ligamentelor , tendoanelor , pielii , vaselor sanguine. Deosebirea fata de colagen : incapacitatea de a fi convertita in gelatina , aceasta continand glicina , alanina si izoleucina. Se adauga si fenilalanina , acestea toate si alaturi de prolina si hidroxiprolina. Reticulina : se deosebeste de colagen printr-o cantitate mare de sulf pana la 2% dar mai putin azot , cantitate mai mare de acizi grasi – acidul miristic , stabilitate la fierbere dar si la hidroliza acida.
Compozitia chimica a tesutului adipos
Este format din apa si SU – lipide , proteine si saruri minerale. Lipidele : sunt reprezentate de glicerine 99% , restul acizi grasi liberi , steride , fosfolipide , pigmenti caracteristici si vitamine liposolubile. Gliceridele sunt constituite din acizi grasi cu 14-18 atomi de carbon, in tesutul gras se intalnesc mai multi acizi grasi saturati : miristic , palmitic si stearic. Acizi monosaturati : oleic , polinesaturati : linoleic si linolenic. Acizii stearic, plamitic si oleic influenteaza calitatea grasimii la animale. In general prezenta in cantitate mare a acizilor grasi saturati si apoi nesaturati se leaga de seul de la bovine , ovine si procine , la pasari preponderent cei nesaturati de tipul linoleicului , ponderea acizilor nesaturati descreste de la grasimea cavitatii interne fata de cea de acoperire ceea ce face ca seul din rinichi , din cavitatea pelvina sa aiba o consistenta ceva mai mare decat grasimea intramusculara. Compozitia chimica a organelor comestibile Ficat , rinichi , splina , inima , pancreas , pulmoni , limba , anumite glande. Aceste organe au greutati diferite in functie de specie. Taurine adulte : - ficat 6 kg - rinichi 0,5-1 kg - inima 2-3 kg - pulmonii 3,5-4 kg - splina 0,5-0,8 kg - limba 2-3 kg - creier 0,5 kg - glanda mamara 2-5 kg. Porcine : - ficat 1,5 kg - rinichii 0,3 kg - limba si creierul 0,5 kg Organele de la vitel sunt mai bogate in apa si proteine si mai sarace in lipide. Ficatul mai bogat in SU - 30% proteine si in substante minerale. Sarurile minerale si vitaminele se regasesc din belsug la nivelul organelor, ficatul fiind cel mai bogat in saruri minerale de tipul fosforului si fierului dar si in vitamine.
Diferentierea carnurilor provenite de la animalele domestice si vanat pe baza
caracteristicilor organoleptice – XEROX!
Modificarile biochimice normale care se produc in carne dupa obtinerea acesteia si
importanta lor practica Viata se caracterizeaza prin coordonarea neuroendocrina a metabolismului precum si a celorlaltor functii legate de ansamblul celular care alcatuieste organismul. Suprimarea vietii transforma acest ansamblu viu intr-o masa de celule si tesuturi lipsite de coordonare care continua sa isi desfasoare activitatea ceva timp fiecare pe contul sau. In aceste conditii procesele biochimice de sinteza ( anabolismul ) nu mai au loc, pe cand descompunerea / transformarea macromoleculelor in molecule din ce in ce mai mici ( catabolism ) este din ce in ce mai intensa. Asta inseamna ca procesele biochimice se vor derula intr un singur sens adica in directia simplificarii, a degradarii. Se mai adauga si faptul ca inceteaza si functionarea aparatului respirator deci aportul de oxigen este suprimat. Continua respiratia tisulara dar se reduce treptat pana la epuizarea oxigenului inmagazinat la nivelul mioglobinei. Dupa obtinere , carnea sufera modificari / transformari pe de o parte consecutive mortii animalului pe de alta parte datorate factorilor externi reprezentati de temperatura , umiditate , la care se pot adauga si microorganismele. Transformari care conduc la imbunatatirea caracterelor organoleptice , care sunt considerate normale si imbunatatesc valoarea alimentara a carnii: rigiditatea musculara , maturarea , fezandare pentru anumite tipuri de carnuri. Rigiditatea musculara : este prima transformare si vizibila a musculaturii intregului corp exprimandu-se ca o stare de contractie generalizata dependenta fiind de mai multi factori : integritatea musculaturii , starea de oboseala a animalului inainte de taiere , temperatura mediului, specia , varsta , starea de sanatate. Integritatea musculara : muschii puternici intra mai tarziu in rigiditate dar aceasta se exprima mult mai bine . Starea de oboseala : carnurile provenite de la animalele obosite si mai ales intr o accentuata stare de oboseala , extenuate , bolnave , febrile sau cu diferite stare de intoxicatie , intra in rigiditate foarte repede dar aceasta este de scurta durata , slab evidentiata , incompleta , uneori nu se instaleaza ceea ce se traduce prin faptul ca in momentul sacrificarii animalului exista un nivel crescut de acid lactic la nivelul musculaturii iar rezervele de glicogen si glucoza sunt epuizate. La vanat : iepurii , cervideele : cand suprimarea vietii se face in plin efort , rigiditatea se instaleaza foarte repede , chiar fara nici o pauza intre ultima contractie musculara din timpul vietii animalului si rigiditate. Se vorbeste de rigiditate catalectica sau spasm cadaveric Temperatura mediului : influenteaza in mod evident instalarea rigiditatii , cu cat este mai mare cu atat rigiditatea se instalaleaza mai repede. Specia : la bovine vara rigiditatea de poate instala in 1-2 ore , iarna la porcine 2-5 ore , la ovine iarna 6-10 ore , la ovine vara 2-5 ore. Timpul scurs de la taierea animalelor pana la instalarea rigiditatii musculare este conditionat de scaderea valorii pH ului , aceasta trebuie sa ajunga la 5,4 , inseamna ca este conditionat de viteza de derulare a glicolizei. Aceasta la randul ei fiind influentata de temperatura carnii , timpul la care aceste carnuri au fost tinute la temperaturi pozitive , cantitatea de acid lactic acumulat in musculatura – valoarea pH ului , rezervele de glicogen, glucoza si ATP existente la nivelul tesutului muscular in momentul suprimarii vietii animalului. Varsta : la animalele tinere rigiditatea se instaleaza mai repede si este de scurta durata. Starea de sanatate : carcasele provenite de la animalele viguroase si cu o buna stare de intretinere intra in rigiditate in mod normal si dureaza in medie 24 de ore daca vorbim de animale adulte. Daca starea de sanatate este buna si stare de intretinere tot buna, daca discutam despre vanat , inseamna ca exista o cantitate de acid lactic crescuta la care se adauga si rezerve de glicogen si glucoza musculare crescute , rezulta ca desi intra in rigiditate aproape instantenu , rigiditatea se instaleaza normal , este puternica si poate dura 24 ore. In cazul unor intoxicatii cu stricnina , atropina , veratrina , alcool , cloroform , poate sa apara rigiditatea dar este tulburata : intarziata , neuniform instalata. In caz de insolatie , electrocutare sau tetanos – rigiditatea se instaleaza imediat. Bolile cu caracter septicemic + intoxicatii cu diferite plante, de obicei rigiditatea nu se instaleaza sau este foarte slab evidentiata. Din punct de vedere al cantitatii glicogenul poate fi la nivelul tesutului muscular intre 0,2 – 2,2 % si fenomenul glicolizei pe cale anaeroba intereseaza pentru ca influenteaza aceasta rigiditate musculara. In lipsa oxigenului glicoliza se realizeaza pe cale anaeroba de unde rezulta sau se opreste in stadiul de acid lactic care se acumuleaza treptat la nivelul tesutului muscular. Energia rezultata de aceasta transformare nu mai este consumata de procesele vitale , de asemenea nu mai poate fi stocata la nivelul legaturilor macroergice ale ATP ului pentru ca acesta nu se mai sintetizeaza . In general ATP ul indeplineste un rol veritabil de acumulator de energie pentru nevoile urmatoare ale proceselor vitale. De aceea aceasta energie se elibereaza numai sub forma de caldura , aceasta accelerand mersul glicolizei care tinde sa ia o dinamica tumultoasa. Franarea glicolizei este o cerinta obligatorie in tehnica de abatorizare a animalelor pentru obtinerea unor carnuri de buna calitate. Aceasta se realizeaza prin racirea timpurie si energica a carnurilor, urmarea acestei raciri - activitatea enzimelor glicolitice este si ea franata si in final dirijiandu-se in mod normal si constant aceste procese biochimice. Prin acumularea treptata a acidului lactic in carne pH ul acesteia scade relativ repede la o valoare neutra de 7- 7,2 in timpul vietii , tinzand la 5,4. In jurul acelei valori se instaleaza unul dintre cele mai importante procese biochimice din carne – rigiditatea musculara. Formarea acidului lactic si acumularea lui in tesutul muscular la care se adauga si scindarea ATP ului , determina aparitia complexului actomiozinic. Este o transformare sau un mecanism biochimic catabolizat de enzime si aceasta transformare este oprita de obicei cand pH ul ajunge la 5,4 , deoarece este punctul la care activitatea enzimatica este blocata. Formarea complexului actomiozinic : deasupra pH ului de 5,4 proteinele miofibrilare de tipul actinei si miozinei , disociaza si pun in libertate ionii de hidrogen care se comporta ca acizi. In acest caz , incarcatura electrostatica in mediu de disociere fiind de acelasi sens , actioneaza ca forte de respingere . Deci cele 2 proteine se mentin la distanta pastrandu-si individualitatea. Punctul izoelectric al miozinei este undeva in jur de 5,4 iar cel al actinei este 4,7. In jurul valorii de pH de 5,4 miozina va disocia punand in libertate ionii hidroxil care se comporta ca o baza , actina in schimb continua sa disocieza cu punere in libertate de ioni de hidrogen care se comporta ca acizi. De data aceasta incarcatura electrostatica in mediu de disociere va fi de sens opus. Deci intre cele 2 proteine vor actiona forte de atragere rezultand acel cuplu sau complex rigid actomiozina responsabil de instalarea rigiditatii musculare. Timpul scurs pana la instalalarea rigiditatii este dat de ajungerea la aceasta valoare de pH la 5,4 , de viteza glicolizei. Exista urmatoarele corelatii : starea de odihna a animalului → cantitati mari de glicogen → vor rezulta cantitati sporite de acid lactic → pH scazut → perioada mare de rigiditate. Pe de alta parte starea de oboseala → cantitati mici de glicogen → rezulta cantitati mici de acid lactic → pH ridicat →perioada scurta de rigiditate. Scaderea valorii ATP ului se produce odata cu descompunerea glicogenului , proces biochimic catabolizat de enzimele ATP-aza si influenta temperaturii si pH ului. Este normal si firesc sa existe aceasta stransa corelatie intre descompunerea glicogenului si ATP ului , ambele fiind influentate de intensitatea activitatii enzimatice. Odata cu scaderea valorii pH ului se produce o acumulare de acid fosforic . Prin particularitatile de structura si compozitia chimica , ATP ul este in cantitate mult mai mica in carne fata de glicogen , de aceea si epuizarea lui se realizeaza inaintea glicogenului. Acest complex actomiozinic este hidrofob. In aceasta perioada caracteristicile organoleptice legate de consistenta , savoare , miros ,gust sunt nepotrivite pentru a fi consumata carnea.