Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1934 Istoricul Poliţiei Capitalei. Fosta Agie PDF
1934 Istoricul Poliţiei Capitalei. Fosta Agie PDF
lag
hra
Loc
-
.`\ -Nztv[16i
.
CHCSVOR be pouclE .
t!.
r 1 il
,I
., ,. .
1
k 1
1
'.. ________-__,...-.
)711
7 .1
1
.
7,-71
, "'oz....
irk
' "%.,
*Of
"14
I
a AM)
C.1 .
--t
tu
to,
www.dacoromanica.ro ,5
e
- .1:.._ 1- bil!' 1 ... 1-..
, '24A .e.e. 43-Ar..... '
<-
II
fl
www.dacoromanica.ro
,
DE ACELA AUTOR
gn lucrare :
111
aub presd :
www.dacoromanica.ro
VASILE V. DA$KEVIC1
LICENTIAT IN DREPT. - CHESTOR DE POLITIE
ISTORICUL
POLITIEI CAPITALEI
FOSTA AGIE
CU 2 PLANE IN COLOR!
$1 244 GRAVURI IN NEGRU
ulOT e,
- MUNICIP:UL Lif
6./../er
IBUCURETI
TIPOGRAFIA ,,CULTURA", STR. CAMPINEANU 15
MCMXXXIV
www.dacoromanica.ro
S'AU IMPRIMAT DIN ACEASTA LUCRARE:
i'
r- fROPrifriN,
n
flokik wics,Qck oce0A.
t
www.dacoromanica.ro
1"
spoo rE 0.4
- MU4IC1P LUI -
4 au
wi...,
P
tt, ) olitia...
sa$i.
e
.
vechie ca omenirea in-
gn intelesul de astdzi insd, ca insti-
.
1
,
11
Spre a ajunge ceia ce este astdzi, politia a suferit, in
decursul veacurilor, atatea prefaceri : dela Painful de vd-
l* ndtori al celor dint& Toevozi, ddtdtori de legi i datini",
1 . trecand peste glgii domniilot pdmantene si fanariote, panel
la Trefectul de politie din vremea de acum.
Cunoa$terea acestor transformdri, in apropiatd legdturd
cu fazele istoriei noastre nationale, formeazd obiectul lucrdrii
de fatd. .
qin istoric al polifiei Capitalei, ar urma sd redee,
prin reflex, insd$i viata economicd, politicd $i sociald a Vdrii.
gmagina nevoilor, zbuciumului, infrangerilor sau aspiratiu-
nilor acestui de Dumnezeu pdzit dcaun", ar fi sd se desprindo
din foile fie-cdrei epoci.
Dar pentru aceasta era nevoie, in prima linie, de materialul
corespunzdtor ce-1 formeazd documentele timpului : legi, isvoarele
istorice, ofise, urice, zapise, anaforalele tacrirurile gsprdvni-
ciilor de judete, ale Vribunalelor Spdtdriei $i Agiei, $. a. ..
?Ade se afld materialul acesta ?
%chile noastre legiuiri, (ce apar abia in secolul XVII) co-
www.dacoromanica.ro
VIII
piate, ca$i cele noui, dupd legile altor girt, - nu ne-au putut fi de
prea mare folos. Steele legi nu cuprind Inca dispozitiuni speciale
ce ar privi functionarea organelor de politie.
gstoricii nostri vechi ca $i cei mai noui mai ales cei noui
-- au prea patine date, sau aproape de loc, asupra materiei ce
.
It
ne preocupd. De minimis non carat praetor.
fisele, zapisele $i anaforalele de tot felul intr'un cuvlint
Mate hrisoavele ce formeazd temelia insd$i a istoriei noastre na-
tionale, au lost evacuate la aloscova, in vremea rdzboiului de
intregire al Vdrii.
Din aceste cauze am fost lipsiti nu numai de putinta de a ii
cerceta, in original, documentele ce ne-ar fi putut interesa ; dar
in acela$ timp nu am putut, cel putin nici completa, datele, de
_
cel mai viu interes pentru studiul nostru $i de care colectiunile de
documente din fericire publicate fac numai mentiune sau ex-
trase cu total sumare.
Am ndddjduit atunci sd gdsim materialul trebuitor fie $i
de datd mai recentd la sursä, in arhivele relecturii de politic..
De$artd amdgire...
Acum 60 de ani, anumite dosare (diele) au fost Ornate
51rhivelor e7tatului, de unde, cele mai importante, au luat drama!
aloscovei ; iar restul, ce puteau fi, din alt punct de vedere, tot atdt
de importante, au fost, acum zece ani, arse sau vdndute, ca inutile,
de cdtre Tolitia Capitalei, ca sd nu mai incurce local !"
Astfel cd in intocmirea lucrdrii noastre am fost lipsiti de isvo-
rul firesc, necesar unei asemenea incercdri, fiind redu$i la materi-
alul documentar publicat pand in prezent, desigur extrem de
pretios pentru alte domenii, dar cu total neindestuldtor spre a
reda, in intregime, mecanismul de functionare al politiei noastre
din trecut.
Nor veni altii in urma noastrd....
Legea progresului ca $i a spatiului nu cunosc margini. Te
baza materialului ce s'ar mai ivi, datele din lucrarea noastrd
se vor putea completa sau schimba... in intregime.
c,71m fdcut aceia ce se putea face, deocamdatd, cu materi-
alul cunoscut pond acum.
51vem multumirea de a fi pus astfel cea dintdi piatrd la te-
melia unui Istoric al breslel polifienesti. gn ori-ce caz, am
conservat cercetdtorului de mdine, documente, piese $i date ce
puteau sd dispard, mdcinate de dintele necrutdtor al vremii,
cum de altfel au dispdrut Mateo alte documente, $i din care pri-
cind lucrarea de fold nu se infdti$eazd asa cum am fi dorit'o, si
asa cum s'ar fi cuvenit sd se prezinte eel dintdi istoric al po- It
www.dacoromanica.ro
11
Ot .. / p - ,...g
6,)
-9'
Aril ter/fez, 4:oct. 1:we., -06 4
m--- .1%Yo et. .} (6- i<41
ee 4 ,t) If A p
I 6/
e(-7,7 Z.-
I
M ...4.-
1a
s 5 fPc -44t) n''''-e7-:5--j .,f, ,...-2 /4 "VC efAa...
..r....,-
P.. ot_-/Z4
II
(>"
' e.::
;4417-4; .
r,7A-e.
r ,-: A' joedge...j)- A. 0. Or al7°
/ .1Z-. ..-1-- . 2e..- .2 c.-... j/
r'
-1.,Ci
,
/14f ......44.
77;e:-: 4
- .--) -..,-... a se...4'Y
r
1(441
....,-.' 17, ./
,
c ty: A
e-4.-'
0a
.e
It
---4:-.,....,...- -X:47
.2/9 Au----n _,...t ' V
T"..C.-4.5.
/
-A.....%---- A..e, . ie', ' /<,..5,-; -)<:..
.2.-.. - alAt.-%,
f
,&.;.}
:-5
lr
I 4.
a/7-'42_
Pti A7..4., p,ros_. -,. ,A. , )
,,,,,Z..C.- a ..A. ' /pr ),
/ ..c...
', ,A.,,
-. .-...,,, - rA . A..-- - . ,
)":".A-)--1.?(.".---X2 ....:.. ...4
.... ..e,
0 d
47 '2,1/710 . .2:-".7>r
_ 7(
.4...., ,, 2, A -.0 15( 'f,.. -P..." asadist. c.9. szer5r......4
it
sac.33e;
/
'211 e.G
....4-0/ .1/. .....-7 .r...
laL /..A&:- 4, .7. -21-.- -;fr-rf I-- 6Aerrerr-f._
-044" 4-1 te#41-
3 .2Crirl
Fac-simile, dupA hrisovul Domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu,
- prin care reguleazA uniforma slujbasilor Politiel Capitalei-Bucurestia,
dupA proectul infAtisat de Dumnealui $eful Politiei, Vel Aga lancu Manu.
-4.r
www.dacoromanica.ro
a/
ce P. 21.0 ..A.A. e.-3-;32/73, ?...' .,.... e--4...0. ..2e-,3[22..../, ..) _.. 5, 6%,----,
,---<._ e :-....'4, 611- .-,...:".....),:r,
r
..:---, -,.....
.4;25 h --r,. (*Cy,. ,-, ,L, 7 e2Z-7., f .
"...0"
/if 22., ) 1 . , y a..2L-'._. A 7 .., _..., 6, c**.....,_ :.4...... -1,2]
.).., I 3'0 A....'. 4,-/-:..11.7.."-;
,4
.
.Z./t;
,, , ,..),.. ,.,,.----.,,?,,
,----"Te-
....---..-.._
j a-
'....7/4. ,
/
/A..:,..,--2
., -I.',
,.9
-1;
.4.3
-X.(2)/
e ..._!..73. e ->" 2./ el .41.4 '
// e.
0 AV 07.--.42-, ea,a_.
,....- '' ' .6.."...-.2% ..,,24-17e-74:-;;-12..1
sv __.) / ---) 2 ed.4
' 2 ,.., .../;/: ..4.4. ..1 -24., e., a .. 2 4. .05....1 .-21 ....-1,.."(c ....,,,
ire, di
"..,,;?--1_,,,,,. i.e.- .4.77.7. .7 r e./...2a-. i -"ga ,"....C4.-.7 De pj .2...e, 4-
.7.'....% g.71
ei,
ce 1_. -4.c_ ...e...e)e /V) de...'-' .. 7
-7r/, /..."-= ,40:),,r, /1.4_ -}Z,a' ''Z't 2,,-....-1.1.-----7;',f2
..
, ., .Cy'
e"--1-
,,,..... 3 .,.. ,r.?,..3,71 ......-- _..45:,', :Li,.
/..., .,
-ir e:
_..-.7),,-..._,
,
..../.........I...Y!'31
.
.---,-.,.. e r 4.--.-.2
..
j.4' ,(1,,,,,,,_ .)...-f-, e,,_. -4, .4. '.
i- -11'41.44 ' ;14.4' 4"6") . (..i...--; ......---,4-..,,,-604.
'2)... ..a.../e. er ---.A.; ex CO` -4-0 ,C.-1...,..;;(e-_Zre__, 4a-;-1-..--
-4,/ ',"7-' f" ,?...__ ,.., .." eri.
j; . .....47.6.a.r....._./ -'e I 1:- ..., er9,/,, --5......1.1-_,...,,:p Cer .2.-...",4-1e.
'.. /' 0.4 , '7,2_ , ,,l.........
...., '...fr I Ao - --,---e.--
,Z4 1,,...? 0,5 e..-,2 ...... 9 '30,342.1---... 1 33. ...3.-7'.(..7.", -.41, 42..../. V' -....,....-_____
..-_, ..1.,..:_ ).....2...................,73, ..,- --, ,_, ,
1>C--- , ..70 ...6:-.) ,,,....-...-5,3, .
-26 41/.97 -.1. _../ -...-Z.., e..er.:-;15r.../. _er,
raV 6.1 , al...?
cltr... -7a...'),
-
/1,e_.....:-. ,ifAi e.,.
-eat, a
www.dacoromanica.ro
41/.
oup r
- MUNICIPIULUI
4'3,;(LcutiE51`
.
4
www.dacoromanica.ro
A^
N
oBLIO Tee Pa g.
Prefata
Resedinfe1e succesive ale Agiei
MUNICP:t.'0
,p,,
'Jet Tr-r:7-7
.... ..... VII
IX
PARTEA INTAIA
PRIMELE INCEPUTURI PANA LA EPOCA FANARIOTILOR .
PERIOADA I-a
PANA LA ANUL 1632
CAP. I
Vechla organizare admInistrathrfi a Tern.
Mare le Vornic este judecAtorul si supraveghetorul Curtii domnesti. .
www.dacoromanica.ro
10
CAP. H
Influenta tura.
InrAurirea puterii turcesti asupra organizatiunii TAM.
. Incetatenirea cuvantuIui turcesc AgA.
Mohammed-beg (1521) pune In toatA tara subasi" turci. -
Numiri turcesti in nomenclatura administrativA a Tara.
Cei dintai agi (1598) cApitenii militare : Aga Farcas si Aga Leca.
CAP. III
Schimbarea denumirii VAtafului de VAnAtori.
VAtAfia de VanAtori incredintatA la obraze mal inalte, cere schimbarea
denumirii.
Sub Mihnea VodA, (anul 1620) titulatura VAtafului de VAnAtori este
schmbatA in aceia de AgA.
VAtaful de VanAtori rAmane subaltern al AgAi.
Importanta crescanda a dregAtotiel Agiei.
Aga Matei ot Brancoveni, ajunge Domnul Tarii.
PERIOADA II-a
DELA 1632-1714
CAP. I
Prima legiuire serial.
Pravila" lui Matei Basarab.
Cele dintai norme scrise asupra chipului cum trebuie fAcutA cercetarea.
Organele de judecatd fac i instrumentarea politieneascd.
Nu se cade sA fie nimeni crezut fArA iscodire".
Seamnele cu care se cunoaste vinovatul".
Pentru seamnele furtisagurilor".
Antecedentele celui bAnuit : vestit de om bun" sau vestit de om rate.
Cum functiona aparatul pentru urmArirea celor vinovati.
Organele de executiune ale poruncilor domnesti. -
Chemarea in judecatA ,cu voe sau fArA voe", prin slugi domnesti.
www.dacoromanica.ro
11 .
II CAP. II
Organizarea Agfa .
CAP. III
Modificarea personalului Agiel.
Seimenii la cari s'au alAturat i Dorobantii, amAresc din cauza nebu-
niilor lor", zilele din urmA ale lui Matei Basarab.
Constantin Serban zis CArnul, cu ajutor din afarA, ii starpeste.
Spre a le micpra puterea, a orAnduit parte din Dorobanti sub ascultarea
lui Vel Aga. Pe cei cu tunuri, i-a dat in puterea Armaplui cel mare.
Aga are deci in subordine : Dorobanti, Talpasi, VAnAtori, Cazaci. (1657)
CAP. IV
Fl
www.dacoromanica.ro
PARTEA A DOUA
EPOCA FANARIOTILOR
PERIOADA I-a
CAP. I
Administratia sub Fanarloti.
Progresul realisat in aceastA epocA.
Cele dintAl norme de cancelarie iau flintA.
Logofetii.
Condici i condicari.
CAP. 11
Reducerea efectivului ostirllor Onlintenesti.
Se mentin numai slujitorii trebuitori pentru garda Domnului si pentru
asigurarea linistei publice.
Vel Aga supravegheazA ordinea in Centrul Capita lei. (TArgul din lAuntru)
Vel Sp Atar are rAspunderea in mahalale (periferia) si restul TArii.
CAP. III
Atributiunile de ordin politienesc ale Aglei.
Specializarea personalului.
CApitanul Za Dorobanti, loctiitorul lui Vel Aga.
Polcovnicul de Cazaci.
Polcovnicul de TArgoviste.
Ceausul Agiei.
CApitanii pedestri cu slujitorii bor.
www.dacoromanica.ro
14
PERIOADA II-a.
11
CAP. I
Reorganizarea Agiel.
Imputinarea slujitorilor agiasi, spAtArasi, armgsei, aprozi s. a.
Constantin Mavrocordat a fixat lefe boerilor, (dregAtorilor) suprimand
veniturile din afar& (Bacsisurile).
Desfiintarea Marilor CApitani i crearea Ispravnicilor de judete.
CAP. II
Inflintarea instantelor de judecati.
Numirl de boeri judecAtori.
Introducerea procedurei scrise in cercetare.
ff
Redactarea sentintelor judecAtoresti.
Vel Aga judecA pe bucuresteni.
Usa judecAtorilor sA fie deschisA pentru judecAti.
Dreptatea sA nu se \Tana
JudecAtorii numai cu poruncd domneascd, puteau lua gloabe talhAresti.
CAP. III
AtrIbutiunile Agiei.
. .
www.dacoromanica.ro
It
15
PERIOADA III-a
CAP. I.
Organizare.
Un pas insemnat in administratia OHL
D3mnul organizazA instantele de judecatA
Local anume, la Domneasca Curte, pentru cAutarea judecAtilor.
JudecAtorii sA nu creazA numai de cat pe vinovat ; ci sA caute i alte
semne pe din afarS.
Codicile lui Ipsilanti (1780).
Nu poate fi mai multA defAimare la un norod de cat a vietui fArA de
pravilA".
SA se Vila condici pentru trecerea anaforalelor i cArtilor de judecatA.
FArA rAva (chemare) zapciul (agentul) nu are voe sA cheme pe nimeni
la Judecata.
Jalba trebuie trimisA cu o zi inainte paratului.
Din casA nimeni nu p3ate fi tras cu sila, la judecatA, fArd poruncA
domneascA.
CAP. II
Judechtorla ot Vel Aga
Judeca pricinile ce se intamplau in targ : Jurtisag, preacurvie, bAtaia intre
oameni prosti ce se intamplA in carciumi, injurAturi s. a."
Agia putea i fArA poruncA domneascA se cheme la judecatA pe cei
ce se pricinuesc.
CondicA pentru pricini in care se treceau thate jalbele i hotArarile ce
se fac.
HotArarile judecAtoriei Agiei erau supuse la apelatia Divanului.
Martori mincinosi : se judecA antecedentele lor.
Cei de altA lege nu puteau da märturii impotriva crestinilor.
SambAta i Duminica Agia nu judeca.
Talharii insA se cerceteazd in thate vremile i lasts! in zilele de Pasti".
CAP. III
. Organizarea Agiel sub Ipsilanti.
Bucurestii sunt impartiti in douà tinuturi: Al Agiei (orasul propriu zis)
si al SpAtAriei (periferia).
. Tinutul Agiei era subdivizat in cinci pläi, (chesturi) in fruntea cArora
se aflau zapcii numiti vAtafi de plant (chesto:i).
www.dacoromanica.ro
i r
16
CAP. I
Organizare.
Organizarea administrativa inceputa de Alex. Ipsilanti, continua. II
II
Personalul de paza al Agiei se compunea din strajnici i raspantiasi,
afara de slujitori cu zapciii lor.
Domnul, pentru nevoile sale de informatiuni, are oranduiti sploni
inteadins".
Dupa semnalul strajil de seara, nimeni nu mai poate umbla prin or as
de cat cu felinar.
CAP. II
Siguranta.
Siguranta personala a Domnului cere inflintarea päsusului si a ravasului
de drum.
Domnul trimite cerceitori spre a vedea cum sunt pazite marginile.
Reglementarea portului de arme, uniforme i caiafete.
Oprirea prävaliasilor de a vinde soricioaica si iarba de pusca.
Maturarea cosurilor ; putine cu apa inaintea pravaliilor b caselor.
Toate pravaliile sä fie inchise Duminica i la praznicile cele marl.
CAP. III
TrIbunalul Agiei.
Tribunalul Agiei continua sa functioneze.
Se Infiinteaza pe langa Judecatoria Agiei i un judecator, plata cu 90
lei leafa pe luna.
Logofatul (secretarul) a carui scrisoare romaneasca sau greceasca nu
va avea trecut locul si timpul, se va pune in fiare, se va bate la scara dom-
neasca, apoi se va trimite la ocna l spre pilda altGra".
www.dacoromanica.ro
17
CAP. IV
ObOirea Epitropiei.
CAP. I
Organizare.
Primul Nizam (regulament) al strAjilor de pazA din orasul Bucur;sti.
Domnul nu sufere ca In mijlocul Bucurestilor, aci land noi, intre atatea
fi i zapcii s'au cAlcat de hoti casa cutAruia
atAtea strAji i s'au furat lucrul
cuivasi si nu s'a prins cel vinovat".
Toll cei ce olecau din Bucuresti erau datori sA rAspunzA strAjilor unde
merg.
Nu scade cinstea nimanui a rAspunde strAjerului.
StrAjerii even cAsute unde se adApostiau pe vremuri rele.
CAP. 11
Siguranta.
Domnul dA ordin ca Vel Aga sA cheme pe cei ce tin cahvenele, ca oa-
menu sA nu mai spunA feluri de halturi i scorniri de cuvinte.
Nimeni nu poate fi primit in hanurile din Targ sau din Mahala, fArd
rAvas dela Vel Aga sau Vel SpAtar.
PoruncA ca Vel Aga sd ordncluiascA la curte (Cotroceni) cu prisosintd
rdnda# pentru pazd la locurile stiute.
Nimeni nu are voe sd poarte iatagan sau pistol, afarA de De Ili.
Nu e Ing Adult sd se sloboadd pusti sau pistoale in orasul Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
18
CAP. III
Epitropia obsteasca.
Epitropia obsteascA e formata din 13 membri boeri, fuel si
patru logofeti de hartie. .
CAP. IV
Despre Hoy.
Porunca strasnicA pentru starpirea hotilor din Bucuresti.
Slujbasii prindeau hotii, le luau lucrurile i apoi Ii lAsau sa scape.
Cel ce primea spre gazduire pe vre un strain, Fara adeverinta lui Vel
Aga, era radicat la inchisoare ca sa se pedepsiasca cu bataie pentru neurmarea
porunci i.
Capitanul de mahala Ene, acuzat ca a necinstit o fata Anastasia.
Cercetarea ne putand stabili faptul, Domnul porunceste ca Ene Capita-
nul sa nu fie suparat de Ora acestei Anastasii, cdreia i se cade i &Yale.
CAP. I
Organizarea.
Se pastreaza organizatia administrativa i judecatoreasca a lui Alexandru
Ipsilanti.
Strasnicia" in administratie caracterizeaza Domnia lui Mavrogheni.
Toti sa se paziasca de talharii si de hotii, caci vor fi pedepsiti cu
moarte, nu numai cu ocna i bataie.
SA nu se faca nimeni gazda de hoti.
Gazda mai vrednica de moarte de cat chiar hotii.
Pe unde nu sunt gazde, nu sunt hoti.
Caput hotului ucis sA fie trimis la curte.
- SA nu se inchizA muerile impreuna cu barbatii.
www.dacoromanica.ro
,
19
CAP. H
Organizarea Agiel.
Cresterea personalului.
Cei ce nu fac strejuirea i paza cuviincioasa, vor fi trasi in teapA.
Ce fel e strejuitA Capita la dacA a putut fugi din Bucuresti, printre strAji,
o muiere ?.
Nimeni in Bucuresti nu are voe sA inchizA portile, nici ziva nici noaptea.
,De se va intAmpla vre o pagub5 de furtisag cuiva, va indeplini Maria
Sa din visteria Lui".
Mavrogheni se imbraca uneori in haine popesti ori cu rasa i podcap
cAlugAresc ca sA vazA cum ii fac slujitorii datoria.
Mavrogheni infiinfeaza 2 cApitAnii de scutelnici pentru paza focului, care
erau nelipsiti din curtea lui Vel AgA i Vel SpAtar, pentru a fi pururi gata
la intAmplare de iangdn". (foc)
Domnul avea intr'adins ascunsi oamenii sai, (politia secreta) pentru cei
naraviti rau in netrebnicii i obicinuiti a vorbi halturi (lucruri nepermise).
Domnul umblatiptil", cAnd cAlare cand pe jos, cu doi trei arnauti dupa, el.
Pe fun ii soanzura, fiind gealatii dupa el, in ulitA de o prajina (in furci).
CAP. III
Tribunalul Agiel.
Tribunalul Agiei continul sA functioneze.
Judecatorii cand stau la judecata sA se pazeascd de toate alte vorbe i.
CAP. IV
Epitropia o4teaseä.
Nart pentru bacanii i cArAmizi.
Domnul fAcea cercdri la cei ce vAnd paine, i pedepsea foarte rAu pe
cei cu lipsA la canter.
PoruncA lui Vel Aga sA indemne pe oameni ce s'au plans cA n'au lemne
de foc I sunt prea scumpe, sä cumpere din vreme, ca si jivinele pamantului
incA grijesc din vreme cum este furnica".
Boerii fArA slujbe, ramasi Marl din bugetul tArii, sunt trimii prin Vel
Aga Scarlat Campineanu, la moii1e Dumnealor, pentru cA din multA adunare-
la Bucuresti se pricinueste nu numai scumpatate, ci i boalele se inmultescg.
Se izgonesc cAlugArii, ce practicau la adapostul rasei, spionajul.
www.dacoromanica.ro
20
Agia sA facA catastif de toti boerii ce stau pela hanuri, cu arAtare cum
II chiamA ? de unde este? de catA vreme a venit ? I cu ce treabA" ?
Vel Aga sl aseze prin mahala vAtAsei, oameni de ispravA, a cAror flu-
me sA se treacA in condica Agiei.
La 1790 Foisorul de foc se strAmutA la Turnul Coltei, unde fusese si
mai inainte.
Epitropia ObsteascA (primAria) sub Austrieci.
GrijA pentru curAtirea strAzilor.
Narturi (preturi maximale) pentru articole de hranA.
CAP. 1
Organizatia
Agia desArcinatA de incasarea dAjiiilor dela locuitorii din CapitalA.
Se infiintead (1794) o until functiune : Vornicia de Bucurefti.
Atributii: catagrafia nome a Capitalei (asedmantul) i perceperea dAjdillor
de care a fost desArcinatA Agia.
Personalul : 40 slujitori, zapcii i gros pentru dAjdii i dmAsite.
StrAjile i nizamul (regulamentul) pazei Bucurestilor (1793).
Se creazA (1796) functiunea de Vornic al obstirilor, care devine primul
dintre Epitropi.
Personalul Epitropiei obstirilor, a caret presidentie o are Mitropolitul
Tarii.
Polcovnicia de poduri inceteazA de a mai fi sub zaptul (autoritatea)
Agiel dandu-se Epltropiei.
Nizam (regulament) pentru zalhanale i mAcelari (1796).
CAP. 11
Despre Hoti
Domnitorul porunceste lui Vel Aga sA iasA la tiptilac, (inspectil inopinate)
in poporul sAu, ca sA vazA insusi de se urmeazA buna oranduialA.
Pentru descoperirea crimelor, bAtaia i tortura sunt ingAduite, ca si sub
Domnii de mai 'nainte.
Pedeapsa cu bAtaia la falangA pentru mincinoasA jalbA i defAimarea
fAcutA unor boerl.
La Cercetarea cu bataie trebuie sA stea fatA i cel ce invinovAteste
pe bAnuit.
Agia urmAreste pe hoti trimitand isnafurilor foaie de ifosul lucrurilor
furate.
Plastografii pedepsiti cu bAtAia la tAlpi : 150 toege, la 3 rAspantii in oras,
in vederea norodului.
www.dacoromanica.ro
21
CAP. III
Micile potlogArli.
Pitac ca Vel Aga sA opriascá pe cei ce joaca in bani cu naparstoace
si curele. (Jocuri ce se practica i astazi).
Celetnicele (prostituatele) dela toate carciumile din Bucuresti, sà fie
scoase din Capita la i sA nu fie slobode sa se mai reintoara
Dintr'un ban, doi". (la 1793).
Carciumarii ce \rand cu ocale viclene. sA se certe cu bAtaie, dar sa
nu se globiascA, caci vor cauta sa sonata gloaba tot prin viclenii, dela ocale.
Brutarii din Bucuresti ce nu se parasesc de rAu nAravul i netrebnicia
lor, vor fi spanzurati.
Cei inchii pentru datorii mArunte sä nu se puna la inchisoare ; ci sa
fie trimisi la Pociovaliste. (fabricA de postav).
Asisderea i unele mueri ,pentru netrebnicile i uratele lor fapte", sa
nu se trimitA la mAnAstiri ; ci tot la Pociovaliste.
CAP. IV
Siguranta.
MAsuri pentru strAinii ce yin in Bucuresti.
Nimeni afarA de Delii i Tufeccii, nu este slobod a purta arme.
Calpuzani. (Falsificatori de monede).
A Calugarii n'au voe sä umble incoace i incolo prin tarA, farA adeverinta
Mitropoliei i rAvasul Spatariei.
Un boer Serban (Hrisoscoleu) adus in fiare, pentru cA nu a IngAduit, cu
forta, unui slujbas domnesc sA intre in sat.
CAP. V
Vornicia o4tIrilor (PrimAria'.
Primul Vornic Matei Falcoianu.
Personalul: Un vornic al Epitropiei, Boeri nazari ori epitropi, cloud
ajutoare i un polcovnic de poduri.
Atributii : pavarea strAzilor, hotarele Bucurestilor, indestularea orasului,
mAsuri pentru evitarea incendiilor, scoale, spitale i altele.
Masud contra cersitorilor.
Adevaratil cersitori au leek oprindu-se sub pedeapsA, cersAtoria pe
ulita, biserici, Cacti s. a.
www.dacoromanica.ro
22
CAP. I
Organizare.
Se reorganizazd Departamentul Epitropiei Obstirilor (Prim Aria).
Mare Vornic al Departamentului Epitropiei.
Se inlocuesc 4 vornici al douilea, prin 4 negutAtori.
Fiecare din cei 4 negutAtori are in sarcina sa : 1) Cutia de milostenie.
,(asistenta sociall) 2) Podurile. (serviciul technic) 3) Scoalele. 4) Cismelele
(serviciul apelor).
Se alipesc 4 logofeti la Departamentul Epitropiei.
t Se mentine tribunalul Agiei, dandu-se noui instructiuni boerului judcAtor.
Pentru cAte zile va fi sezut inchis un pArAt, parAsul sd-i plAtiascA cAte
3 taleri pe zi, de se va dovedi nevinovat.
CAP. 11.
Masuri de siguranta.
Cafenelele sA fie deschise numai panA la ora 4 (10 seara).
Carciumile pand la ora 1 i jumAtate (7 si jum. seara).
Arnautimn sA nu poarte arme ; ci numai sope, afarA de neferii lui
4
Bas-besleagA.
Boerii sd nu mai tind arnAut cu caiafet (echtpament) de deliu i tu-
fecciu (garda curtii).
Vel Aga sA supravegheze pe strAinii ce yin in Bucuresti.
In vederea pericolului ciumei, preotul cu un epistat ad hoc si vAtAselul
de mahala, in fie care dimineatd, sA intrebe pe locuitori de sAnAtate.
Destituirea unui dohtor, ce nu are nici o stiintA de ale molipselei 4i
-toate ardtdrile lui s'au dovedit mincinoase".
CAP. III
Edilitatea.
Carele tdranilor sA nu mai stee cu lemne pe strade ; ci In anume
piete.
Suialgi basa (etut fAntAnelor) ingrijeste de intretinerea cistnelelor.
Pentru prima datA se comandA cloud tulumbe de foc la un mester ce se
afla in Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
23
CAP. I
Organizarea.
CAP. II
Catagrafia arciumilor.
Se face de cAtre Agie catagrafia cArciumilor din Bucuresti, pentru ca
dintr'o dare speciald pe cArciumari sd se plAtiascd Comitetul politiei.
Sunt in Bucuresti, bune 2.196 cArciumi.
Banii se adunau la Agie.
Darea pe cArciumi a dat nastere unei mari nemultumiri (1810).
Sunt arestati la SpAtArie 70 cArciumari recalcitrant si Inca cAte-va sute,
la mitohul sfintei Episcopii Rdmnic. (Ateneul de astAzi).
Divanul porunceste sA se incaseze taxa de la cdrciumari fiindcd aceastA
breasIA ii face vdnzarea vinului si a rachiului cu ce pret voeste".
www.dacoromanica.ro
24
CAP. III
Conflict de atributii.
Conflict intre Agie si Cinstitul comitet al Po litiel".
Comitetul politiei incalcA treptat atributiunile Agiei.
Comitetul ii asumA ingrijirea de spitale militare.
Stabileste in cate-va rânduri ti narturi (preturi maximale).
Vel Aga arata in scris, Excelentei sale Engelhard, Prezident, cA din
cauza cinstitului Comitet al Politiei, ce a inceput a se amesteca in feluri de
chipuri In oranduielile sale, dintr' aceastd cauzd, dregatoria Agiei a roman
numoi o numire neinfiintata".
CAP. IV
Siguranta.
Armasia ii mAreste personalul i atributiunile, fiind insArcinatA si cu
prinderea hotilor.
Motivul : armAsia are informatiuni asupra diferitilor hoti, cu prilejul ju-
decatil talharilor prinsi I detinuti la puscArie.
Pentru nizamul hotilor (regulament).
Cine din poteri sau alti oameni vor prinde pe hoti, banii ce vor fi
drepti ai hotilor t i alte lucruri ce se vor gAsi la hoti, vor fi ale celor ce-i vor ;
prinde.
Aga este dator sA se afle napristan la ori ce incendiu on chiar la o
simplA aprindere de cos.
Divanul dojeneste pe Vel Aga Alecu Ghica, cA nu s'a aflat la focul ce
s'a intamplat la Casa lui Vel SpAtar Grigore Ghica.
.Vel Aga sA nu lipsiasca de acum inainte la acest fel de intamplAri,
dupA datoria ce are".
Agia primeste ordin sa opreasca pe lboeri de a-si imbraca ciocoii In
livrele, semanand a uniforme ostasesti.
Pentru prima data (la 1811) se pomeneste de Polit-maistru in Bu-
curesti, in loc de AgA.
Circulatia.
Se opre0e alergarea butcelor si a calaretilor pe strada sub pedeapsA.
&banal butcei se va tine inchis la caraula 2 luni, numai pe paine i apa ;
iar vizitiul dupl ce se va bate cumplit, se va da In slujbA intre recruti. 11
www.dacoromanica.ro
25
CAP. I
Codul Caragea.
Lucrurile jefuite ce se gdsesc la Wharf, sd se intoarca stapanului. (Inainte
le luau zapciii, polcovnicul de potere i slujitorii).
Martorii mincinosi se dadeau prin targ si se treceau in condica mmci-
noglor.
Cel park pentru vind, dovedindu-se vinovat, dad tAgAclueste vina, atunci
sei se dimmed ca sd spue adevdrul.
Vinovatii care se caznesc, sd nu se creadd, de o data, macar de vor
spune cd sunt vinovati. CAci de multe ori de fricd ori de durere zic i ceia
ce nu este. Judecatorii sA hotArascd in scris ; iar hotArdrea nescrisa a jude-
cdtorilor sd nu aibA nici o tdrie.
CAP. 11
Tribunalul Agiei.
Caragea dA poruncA sA se treacA examenele de cercetArile fie cdrui
vinovat Si cAzut la hotie, ca sei se afle trecute".
JudecAtorii Agiei (sunt doui) sd fact cercetarile cu scumpatate spre a-pi
dobandi cel nApAstuit indestularea.
La 1815 sunt judecatori Paharnicul Constantin Fotino i Clucerul Cons-
tantin Otopeanu.
Minciuna se area la judecatd in chipul adevArului".
CAP. III
Organizarea.
Infiintarea Departamentului strAinelor pricini, pentru judecarea afacerilor
dintre suditi i raele.
lidtmAnia Divanului, cApitenie a zapciilor Divanului pentru executarea
hotardrilor.
Caragea conferd Hatmanului titlul de Vel Hatman al Divanului.
www.dacoromanica.ro
26
CAP. IV
Siguranta.
Nimeni nu are voe sA poarte arme in caiafet de nefer, af ail de neferil
domnesti i ai Agiei.
Aga Costache Filipescu, pentrucd s'a purtat impotriva vointei Domnitorului,
este dus in surgun la MAndstirea Dealului.
Nimeni din boerime sau negutAtorime nu are voe a purta haine cu fata
alba.
Cine va purta astfel de haine, sA stie cei i se vor rupe i sfeirdma.
Vel Aga primeste poruncA sd ia din spinare i sà rupd in bucAti un sa-
lup de atlas alb, cu care a trecut pe dinaintea Palatului, cu encases, Vorniciasa
Tarsita Filipeasca, ,ce s'a arAtat neghioabd, neintelegAtoare i nebAgatoare de
seamA la porunca domneascd".
CAP. V
Despre Hoti.
Pe land ponturile cdpitanilor si ale polcovnicilor, Domnitorul volnicia -§i
alte persoane de incredere cari sA urmAriascd i sä prindd cetele de hoti.
TAlharul lancu Jianu cu 7 tovardsi, este prins i inchis in grosul din
Romanati.
Polcovnicul za poterd Gheorghe, credinciosul boer al Domniei" este
volnicit sA prindA restul bandei.
Domnitorul tarn pe lancu Jianu dupd rugAciunea fratelui sAu Mihalache
Jianul.dar adoaga :
Se va pedepsi de acum innate strasnic de nu se va pArAsi de netreb-
niciile sale".
www.dacoromanica.ro
PARTEA A TREIA
DELA 1821 PANA LA CUZA VODA
PERIOADA I-a
REVOLUTIUNEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
CAP. I
Siguranta.
Lipsa totala de siguranta a populatiei Capita lei.
Eteri$tii lui Ipsilanti grail si omoara.
Boerii aleg pentru mentinerea ordinei $1 paza in Capita II, pe Cami-
rarul Sava (Bimbasa).
Forrnarea primei garzi nationale (1821).
CAP. II
Anarhia in Bucuresti.
Sfarsitul lui Bimbasa Sava.
Lupta eteri$tilor cu turcii in clopotnita bisericli Olari.
CAP. I
Tribunalul Agiei.
Tribunalul Agiei continua sä functioneze format din doui boeri cu rail
deopotriva : Medelnicerul Matei Greceanul $i Sdtrarul Enciu.
www.dacoromanica.ro
!I .13-^
28
CAP. 11
Politia comunalà.
Biv Vel Vornicul de politie Alexandru Nenciulescu, epistatul Agiei, in-
tervine cu anafora, pe langä cArmuire, sA dea brutarilor o suma de bani din
ce au de luat de la Vistierie, cAci altfel vor inchide cuptoarele. (1823)
Epistatul Agiei Nenciulescu, cere ocarmuirii sa ridice darile pe laptarit
vArzArit, cArnArit si altele, ca sA se mai efteniascA lucrurile de indestulare
obsteascA.
Vel Aga Niculae Filipescu, ca un bun patriot", s'a lipsit ca sA nu ia
nimicg din avaetul ce I se cuvinea dela brutarie, ca astfel sA nu alba brutarii
pricinA sa scumpeasca pAinea.
Pentru apArarea pravaliasilor din Bucure0i, de silniciile Ascherliilor
turci, se randueste un Ciavaz-basa plAtit prin starostele de negustori.
CAP. III
MAsuri de sigurantA.
Toate cArciumile sA se inchizA la 12 ceasuri seara, ca sa nu se intAmple
galcevuri i bAtaie de cAtre ostasi.
CArciumarii ce nu se vor supune poruncii, vor fi trimii la ocnA.
MAsuri energice pentru starpirea hotilor.
Pitac lui Vel Aga ca sa dea strapice porunci ca toti cei ce metaherisesc
zarafrac, sA nu mai stranga paralele cele mArunte.
SA se feriascA zapciii agiesti i spataresti, sa mai ia ceva, cu nici un fel
de numire, dela carele ce yin in Bucure0i.
PERIOADA II-a
Ocupatfunea ruseasea (1828-1834).
CAP. 1
DestrAbAlarea puterilor publIce.
Slujbele se incredintau celor ce dAdeau mai mult.
Lefuri de rAs, dar venituri marl.
Organele politienesti in intelegere cu hotii.
Opera de organlzare interprinsa de Kiselev.
CAP. 11
Organizarea politlei.
Cea dintAi lege a Politlei Statului : AlcAtuirea politiei i indatoririle sale".
Atributiunile politiei sunt precis determinate.
www.dacoromanica.ro
11
29
CAP. III
Pointe Comunali.
Oprirea de ziduri afarA de marginea stabilitd ca hotar a Bucurestilor.
Paza barierelor, in numAr de zece.
Fiecare staple de casA sau prAvAlias sA-si mature atat curtea cat i pe
dinaintea caselor.
Sunt opriti precupeta sa iasa afarà din oras spre a cumpara producturi
cu un pre i sa le canal apoi indoit I intreit.
Cumpenele, masurile, i coturile sA fie drepte i deopotrivA.
Toti copra orasului, sub ascultarea celor 5 comisari de plAsi.
Infiintarea de dricuri, data in sarcina unor anumite biserici din fiecare
plasA.
CAP. IV
Masud de sIgurantfi.
Supravegherea strAinilor.
DepArtarea din Bucuresti a oamenilor Ord cApital.
StApanii hanurilor i birturilor sd inainteze la Agie rdvasele de drum ale
cAlAtorilor, arAtAnd i pricina pentru care sunt veniti.
Oprirea portului de arme sau unelte primejdioase.
Strangerea cersitorilor de cdtre Agie. .
CAP. V
Paza de noapte.
Se oranduesc streji de jandarmi pentru paza de noapte.
Doulzeci dorobanti caldrasi la Agie.
400 strejeri de noapte dati de proprietarii binalelor.
CAP. VI
Reorganizarea judecatorlei politlei.
Atributiunile judecAtoriei.
Judeca toate pricinile : precum galcevuri, Mai in carciumd i alte vini
www.dacoromanica.ro
30
CAP. I
Organizare.
Se completeazA organizarea politiei InceputA In anul 1831.
Se fixeazA leafa slujba0lor insArcinati cu slobozirea ravwlor de drum.
(Pand atunci erau plAtiti de cei interesati).
Aga lancu Manu reglementeazA uniforma slujba0lor Agiei.
Purtarea uniformei obligatorie, pand la aprinsul lumandrilor, dupA care
vor fi slobozi a purta haine tivile".
Infiintarea postului de casier-contabil, prin trecere la Agie a casierului
Tribunalului Politiei.
Arestatii ce trAiau din mila trecAtorilor, vor fi Indestulati cu 15 parale
pe zi, pentru a lor hranA".
CAP. 11
Paza.
46 Dorabanti cAlAri i pe jos, plAtiti cu 60 lei pe lung.
340 vAt4ei cu leafA de 20 lei lunar.
Tulumbagiii Inceteazd de a mai fi sub ascultarea Agiei i comisiilor.
Sc creiazA o roatA de pompieri (companie).
www.dacoromanica.ro
1
31
CAP. III
Tribunalul politiel.
,
In afarA de prezident, 2 judecatori, 1 procuror si 1 logofAt, se comple-
i I ingrijitor al Politiei indreptaloare.
tease cu 2 scriitori, 1 registrator, 5 aprozi
Procedura Tribunalului politlei se indeplineste de aprozi, cate unul de
fiecare vopsea, nu de slujbasii Agiei sau ai vopselilor.
CAP. I
Nevoia serviclului Informativ in politie.
Publicatiunile subversive apAreau fArA tirea Agiei.
LogofAtul Iancu Manu, Vel Aga tin mare sef de pone neglija
partea informativA a serviciului.
Iscoadele nu erau !Agate In seeing.
Cum a fost posibilA isbucnirea revolutiei sub ochii autoritAtii.
CAP. II
MAsurile politienesti.
StApanirea reactioneaza prea tdrziu impotriva rebelistilor.
Atentatul Impotriva Domnitorului Bibescu.
Scar lat Cretulescu trage cu pistolul asupra lui Bibescu Voile, sled-
mandu-i epoletul.
Severe mAsuri de represiune.
Aga lancu Manu, secondat de tistul de Dorobanti, serdarul Costache
Chehaia zis i CApitan Costache Chioru, aresteazA, la cazarma din Dealul Spi-
rei, pe bAnuiti.
CAP. III
Isbucnirea revolutiei.
Domnitorul Bibescu aratA ostasllor, la cazarmA, epoletul sfArAmat de
glont.
Ofiterii declare cA vor lupta impotriva dusmanilor din afarA, nu a frati-
Li
www.dacoromanica.ro
.0 ,
32
CAP. IV
Neel:indite tile revolutiet.
Rebelistii au ciuruit cu pietre geamurile Agiei depe malul Dambovitei.
Locuinta fostului Mare Dvornic al Trebilor din launtru, Alecu Villara,
asaltatA de popor cu pietre.
S'au spart geamurile caselor fostului Aga Iancu Manu.
CApitan Costache Chihaia i slujbasii Agiei maltratati de rebeliftl.
CAP. V
Mäsurile guvernului provizor.
C. A. Rosetti, seful politiei Capita lei.
Decretarea drapelului national : albastru, galben, rosu.
Desfiintarea rangurilor civile (boeriile).
Formarea Guardei Nationale.
Scarlat Cretulescu, primul comandant al gardei civice.
In locul uniformei, toti slujbasii poartA esarfA.
Esarfa politiei, la Tirana. stanga ; pentru ceilalti amploiati, esarfa incinsä.
MArgArit Mosoiu e numit sef de politie in locul lui C. A. Rosetti.
Populatia intervine pentru mentinerea lui in slujba.
I. C. BrAtianu, sef de politic in locul lui Margarit Mosoiu.
Reorganizarea dorobantilor sub guvernul provizor.
CAP. VI El
CAP. VII
Contra reactiunea.
Reiatoarcerea guvernului.
Orasul sub teroarea bandelor periferice.
Tiganii pradA locuintele boerilor fugiti.
Distrugerea caselor lui Zossima, secretarul Mitropolitului Neofit, Balea-
nului, Herescului i protopopului din Batiste.
Politia rebelistilor i arderea Regulamentului Organic si al Arhrondo-
logiei.
Distrugerea monumentului din dealul Mitropoliei, ridicat in amintirea
Regulamentului Organic.
Duplicitatea Mitropolitului Neofit in evenimentele dela 1848.
www.dacoromanica.ro
'
33
CAP. I
Organizare.
Procedura condicei criminale intratà in vigoare la anul 1852, determina,
pentru prima data, rolul politiei In iscodirea crimelor, vinelor i abaterllor".
Seful politiei din Bucure0i, poate, In persoana sau prin slujbasii polihei
judecatoresti, sa facä veri ce urmariri spre dovedirea savarsirii crimelor.
Comisarii politiei In Capita la Bucure0i, vor priveghea cu strasnicie spre
iscodirea a veri ce crime, vini i abateri ce se vor sAvAr0 in ocolul lor, alcA-
tuind de indata practicale". (actele de anchetA).
Simple abateri se trimeteau in judecata Tribunalului politienesc.
CAP. II
Paza.
Numarul dorobantilor politiei a fost crescut la 100, avand peste ei 1 sef
0 3 ajutoare.
480 guarzi pentru paza de noapte, pu0 sub conducerea unui capitan,
ajutat de 5 locotenenti si 20 unter-ofiteri.
Garda era formata din cinci roate, cAte una suta de oameni fie care.
Comisiile de vapsele aveau cAte o roata de guarzi, sub comanda unui
locotenent.
Intreaga guarda era sub comanda superioara a Sefului politiei.
CAP. III
Personalul politiel.
Vel Aga Alexandru Plagino, ginerile Domnitorului.
Ajutorul Agai, clucerul Const Paucescu.
Numarul slujbasilor.
Atributiunile.
Salami
www.dacoromanica.ro
PARTEA A PATRA
ti
DELA 1859 PANA ASTAZI
PERIOADA I-a
UNIREA PRINCIPATELOR. CUZA VODA
CAP. I
Organizare.
Toate institutiunile publice se organizeazA pe baze foul.
Po litia singurA ramAne cu vechia ei organizare.
Seful politiei Capita lei primeste titulatura francezA de Prefect de polite-
In lipsa unei legi speciale politienesti, odatA cu Unirea Principatelor, se
aplicA si In CapitalA Condica de politie din anul 1850", in vigoare in Moldova.
Pentru prima data condica formuleazA principiul, cA : Dregatoria politiei
se lmparte in douA ramuri generalnice : intru Malta politie, ce este puterea
carmuitoare a Principatelor, i In obicinuita polifie, care este Agia".
ImpArtirea politiei obicinuitA, In trei ramuri:
a) In politia privighetoare asupra 1initei i bunei orandueli.
b) In polita municipalA si
c) In politia giuditlara.
CAP. II
Siguranta.
Serviciul de informatiuni al politiei slab organizat i rAu condus.
Domnitorul Cuza VodA, cu prilejul vizitei ce face Otelului Prefecturii.
politiei Capitalei", la 1862, recomandA Prefectului de politie, Colonelul N. Bibes-
cu, sA dea o atentiune deosebita cancelariei de renseignemente" (serviciul
de informatiuni).
Lipsa de coordonare intre serviciul de politie al garnizoanei si acela al
Prefecturii de politie.
Complotul de InaltA trAdare urmat in Bucuresti de C. Sutu si in Iasi
de Bals.
Asasinarea piimului ministru Barbu Catargiu, pe and se gAsea in trAsura
cu prefectul Politiei, Colonel Bibescu. .
www.dacoromanica.ro
36
CAP. III .
CAP IV
Serviciul circulatiel.
Cregterea mijloacelor de locomotiune impune organizarea serviciului cir-
culatiei.
Serviciul se exercitA pe Intreaga CapitalS.
5 comisari pentru controlul vehiculelor.
Autorizatii pentru conducAtoril fiacrelor (trAsurilor publice).
CAP. V
Personalul.
MiticA Cretulescu, implicat in tentativa de asasinat a Domnitorului Bibes-
cu, primul prefect de politie.
Maiorul Haralambie, impiedecat de Cuza-VodA sd-si dea demisia, este
numit Prefect al politiei Capitalei, la 1861.
Rada Rosetti, geful politiei de sub *tirbey-VodA, numit Prefect de poll-
tie la PY62.
M. Marghiloman, Vornic al Obstirilor, (primer) este numit a doua oarA
Prefect, la 1863.
Alex. Beldiman, fondatorul de mai tArziu al AdevAruitii", este prefectul
de politie din noaptea de 11 Februarie, 1866.
CAP. VI
Detronarea Domnitorului Cuza.
Insuficienta totalA a Prefectului de politie Alexandru Beldiman,
Colonelul Zefcari ignora m4carea din lumea militarA.
www.dacoromanica.ro
37
Regele Carol I
CAP. I
Organizare.
Politia are structura din timpul Regulamentului Organic, cu modificArile
neinsemnate ce au urmat.
Organizarea corpului sergentilor de oras (1867).
NumArul despärtirilor s'a rAdicat dela 15 la 30, (in 1868) apoi la 42
(in 1876). -
Regulamentul stabilimentelor publice. (1869).
Infiintarea unei case de economii a Politiei (1875).
Se infiinteazA serviciul fotografic 1876.
Prefectul de BrAila, maiorul Radu Mihai, adus Prefect al Capitalei cu
prilejul declarärii rAzboiului, (1877) reorganizeazA radical politia (1882).
Comisarii celor 5 vopsele, devin comisari-inspectori, directorul politiei,
comisar-director.
Capitala se imparte in 55 sectiuni politiene§ti, fiecare sub conducerea
unui comisar.
Pe lAngA fiecare coloare ia fiinf cAte un comisar de urmArire.
CAP. II
Siguranta.
Politia secretà. (1867).
.. Sub prefectoriatul maiorului Radu Mihai (1877) ia fiintà In germene ser-
viciul de siguranta al Capitalei.
Colonelul Sergiu Voinescu, (1888) infiinteazA 5 comisari, cafe unul de
fie care vopsea, pentru chestiuni , ce privesc exclusiv siguranta.
www.dacoromanica.ro
38
Spargerea casei de bani a politiei Capita lei, de cAtrA sentlnela Ion Soare,
din Jandarmi.
Manifestatia dela 18 Iunie, 1866, contra evreilor din Bucuresti. Stricaciuni
la Templul Nou, din Str. Sf. Vineri.
hterpelarea facutA la camera de deputatul Al. Candiano Popescu, relativ
la scrisoarea M. S. Domnitorului, catre Dr. Auerbach, In privinta intentlei ce
are de a abdica. (1870).
Hitrovo, urmarea reintronarea fostului Domnitor G. Bibescu.
Scandalul dela 11 Martie, 1871, din Sala SlAtineanu.
Consulul Germaniei de Radovitz, lovit de pietrele manifestantilor.
Scandalul studentesc din 14 Martie, 1874.
Studentii cereau accelerarea desvelirii statuei lui Mihai Viteazul.
Capitanul StAnciulescu, Comandantul Jandarmilor, sef al Companiei jan-
darmilor pedestri, al guarzilor Comunali si al sigurantei (1888).
0 mie de lei leafa pe zi ! declara Kneazul Moruzi.
Dat in judecatA pentru fraude, CApitanul Stanciulescu, este condamnat
la inchisoare.
Acuzatul a fost aparat de Cornea, Basile Missir i Vasile Lascar.
Atacuri aduse impotriva politiei de Nicolae Fleva.
Camoristii in Bucuresti : afacerea Andronic, Gherei, Moruzi.
Furtul clostel err pui, de catre Pantazescu.
Masuri impotriva scopitilor lipoveni.
CAP. III
Razboitil din 1877.
CAP. IV
. .
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
- -
40
www.dacoromanica.ro
41
Regele Ferdinand I.
CAP. I
Neutralitatea.
Bucurestii centrul spionajului puterilor in luptA.
Presa nationala si propaganda strAinA.
VAnzarea ziarului Minerva.
Legatiunile puterilor centrale, cuibar de spionaj.
Conte le Czernin ; comandantul jandarmeriei bucovinene Colcnelul Fischer
si spionul Wijnitzer.
Camuflarea Bucurestilor.
Stinge lumina".
Victimele aeroplanelor inamice.
CAP. II
Rizboiul din 1916.
StrAinii internati la Domnesti.
Politia mobilizatA pe loc este asimilatA erarhiei militate. .
CAP. III
Politia sub ocupatia inamieä.
Predarea orasului Bucuresti (23 Noembrie 1916).
Primarul Emil Petrescu, In IntAmpinarea ocupantilor.
Generalul Mustatd numit Prefect al Capitalei.
Prima sa Ordonanta de politie obliga pe bucuresteni, sub sanctiunea trn-
puecaril, sd predee armele.
Profesorul Tzigara-Samurcas, prefect de polite.
Rolul politiei noastre in vremea ocupatiunii strAine.
. In Bucuresti functionau : Politia germanA, Politia secretd, Politla pOliticA,
Sectiunea independentA a guvernatorului local, Sectiunea comandantului militar,
0 sectiune a Ministerului de externe din Berlin, Politia austriad, Politia
argued, Politia turceascA, Politia bulgarA.
Ostaticii dela Hotel Imperial.
Comisariatele rechizitioneaza plapome cu ajutorul a ate 10 soldati
si un politist german". -
www.dacoromanica.ro
42
CAP. IV
La hold
Crearea serviciului de spionaj 0 contra spionaj.
Organele politiei noastre ata§ate pe Iangä armatele mead: IV, VI 0 1X.
$coala de Malta politie fAcutA in tImpul rAzbolului.
Defectiunea armatei ruse i rolul sigurantei romAne.
MiFarea subversiva post belica, IntAmpind rezistenta organelor de sign_
rantA romAneti. . 11
CAP. V
Dupfi reintoarc ere
Sosirea trupelor romAne.
Generalul S. 5tefAnescu, Prefect al politiei Capitalei.
Ministeriatul dr. N. Lupu.
Manifestatia comuni§tilor in fata Prefecturii Politiei (1920).
Prefectoriatul generalului Eracle Nicoleanu,
Greva functionarilor publici.
Inaugurarea 5coalei pentru ofiteri de politie.
Ministeriatul Ion. I. C. Bratianu.
Subsecretarii de stat la Interne : Richard Franassovici i G. TAtArescu.
Ministeriatul d-lui C. Argetolanu.
Ministeriatul d-lui Octavian Goga.
Comemorarea a 25 de ani dela moartea lui Vasile LascAr.
Regenta
www.dacoromanica.ro
I
43
Carol al II-lea
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REEDINTELE AGIEI
(POLITIA CAPITALE1)
-we
- "" Caz,
.
1) Astazi, magazinul de manufactura Theodor Athanasiu & Comp., din piata de Mini,
cu emblema La Vulturul de mare, cu pestele in ghiare".
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
sant in slujbA, cat i cei fail de slujbA i merg cu Domnul la biserica, fart
de samnele boeriei, asamine ca i cand ar fl scosi de prin dregAtorii i sAvar-
sindu-se utrenia, sA Intorc la Curie unde Domnul se aseazA in scaunul sAti In
SpAtArie ; iar boerii toti rAman stand afara in divanul cel mic.... DupA aceia
Domnul chiama la sine pe Postelnicul cel mare, dacA voeste sA-I mai lase In
dregAtorie ; iar dacA nu, apoi chiamA pe acela pe care au socotit sA-I puie In
locul lui.... ii dA un toiag de argint..
Apoi Postelnicul chiamA in lAuntru
din porunca Domnului, pe acela pe
care voeste Domnia sA-I cinsteascA
cu dregAtorie...." 1).
Schimbarea sau moartea Voevo-
dului aducea Insa dupA sine, aproape
z="1-
in totdeauna, i schimbarea marilor
dregAtori 2).
Aga seful politiei desi per-
soana de incredere a Domnului, era
supus, de obiceiu, aceleiasi schim-
bAri, cu toatecA adesea Domnul ii ?.".
relnoia dregatoria i pentru anul vii-
thr 3).
RezultA deci cA pentru vremurile
mai IndepArtate, nu poate fi Inca vor-
ba de o resedintA statornicd a A-
giei, intrucat sediul ei se sclzimbd
odatA cu venirea in fruntea politiei
a noului Aga, la locuinta cAruia se
strAmuta i Agia.
Obiceiul acesta, de care vorbesc
isvoarele cele mai vechi, a existat Radu Vel LogofAt G r e cianu
de altfel panA la Regulamentul Or- (1689)
ganic (1830) 4).
Abia mai tarziu, cand incepe sl se fact deosebire Imre dregAtorul care
e vremelnic, i dregAtoria menita sa dureze, institutiunile publice au localuri
proprii unde la anumite ore impricinatii pot gAsi pe boerul dregAtor I pe sluj-
,- basii subalterni.
www.dacoromanica.ro
4,
50
.t.ft
4=a a
Cea mai vechie urind de resedintA a Agiei o avem din anul 1812, cAnd
loan Gheorghe Caragea, dA poruncA Marelui Agá Alecu Ghica, a cArui locu-
intA era departe de tArg, sA se mute, impreunA cu Agia, in casele lui PAun Is-
licarul, din podul TArgului-de-afarA, ,,spre a fi mai aproape, cAnd s'ar in-
tampla (feriascA Dumnezeu) vre un iangAn" 1). (incendiu.)
. Care erau casele lui PAun Islicarul ?
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
. 52
www.dacoromanica.ro
Sectiune din Bucuresti-Centru, sub Stirbey Voda (1849).
La mijloc (1-) Agia cu fo4oru1 de foc §i pompierli.
""s.44. s' s 41
,10),
5*
'
;
0 -64.1W4 _
.
E.
ci I
nia/iCklOtaa
c:,1
4111
re.
0.
133
4/7
A".
V)
eo
(9.
vVvvv
LEG ENDA
Ma
Q11.
fl. l.a D llamas%
caaa... 14111. 1. WI.
atta ',Wawa eV.
fl 3 Glue. 11S ollw11113
Cu. MM.. Ma.
111
...P.... MM..
S Cs- Wispd. NW OS!
.0..0
Ortul Ilti I1 ten
Coo 311np11144 MAL 4411
pmapILC.11118.11&310
AgI313
Cm DMA, MOM de
Pm. MY OW IMO
i Dame Cooll.110111a4.0
11... a alma Irat
toe "Um Pasta "Wes
tiN
,1 OreaueJ IM1.1.
.1 SW*.
1P,RN
le ..rws 1.41 1/
estisl Mae: Certutui 1.111.st e
.t
owl Ana.. Swat.,
-
Plan in elevaiie reconstituit de Poitevin-Skeletti, pe temeiul planului maior baron Baroczin, din .
www.dacoromanica.ro
55
i . .
I. Regulamentul Organic. Cap. 11, sect. 1, art. 39. Rezidenta Agiei spre dinner. trebilor
sale va fi pentru tot deauna in casele cele din dosul hanului Manuk".
Ibid. Tabela Lit A, p.544. Dregerea ce trebuie a se face la casele din dosul hanului Manuk
care pant acum au fost piatt a targului pentru vAnzare de came si alte producte ; iar acum se
hotareste a fi resedinta Agiei, dupa socotelele cu Nr. 13.... 22.500 lei" .
Analele Parlamentare ale Romdniei. Vol I p. 482. Meremetul ce trebuie a se face la
casele din dosul hanului Manuk, ce acum se hottrtste a fi taht al Agiei.- 25.000 lei".
2) Archivele Statului, sectia adm. Diela 3218 - 1831 (albastru). Pentru castle inchiriate, pa
seama Agiei i Tribunalului Politiei si a comisiilor". Fila 1.
www.dacoromanica.ro
.P
56
.
lieL At, fA.Cf4-21,,5
/0
-or-ol /Tr t a pc
1
,
550-A-44-
c., h/..147. It 1.-.1 A.,67,7% t: A. ;if s il:le 1.4.4r s
ti) 44,--- .1.."...., Z. .1 Zrlf 412.0L.--17
1f ,
Ca...,
,....
0-7-7-
.104' L.4. Ilci f--,1 AA sr Vs. AA-, e4.4.-te e.,c...v .,zi girt)... t -
.1e.e sr,i,
$ oit -6
7fiam2fe at flait .cJ.,..4.-
Ctutteg
www.dacoromanica.ro
Bucuresti. politie, de chestor Daskevici, Vasile de lei", Capita Niel Po ,,Istoricul Din
T22.3Q,
be
BUCAREST V 11' fi
?z,
.1. ..
f n .1 iiite
1842. '''',..,,, .....--- d r 44 like
.
a. ..,,./-..--- .----'-,-.
.
' ,,.., N:
4' .0 11.'' ,45 felefiNf.' ,.,
- pciem
Plot"' clod! . .
BISERICI ,.,- ,),0 foe, tiv .
1. Sf. Apostoli li
17
310 .' '''',...._ ,-..,---
tfCZ Pea .ez
2. Sf. Spiridon C.1 l, ..................--,.:
="--
0 0. _-_,_-----------
5. Cretulescu 1' g/
6. Episcopia Râmnictiliti t 4V c5' ''''' ,
,
It 4
r Panfrfrintomdau
7. Sf. Voevozi
12. Icoana
.
nflevnihr
,
7 ---- -----4, -03
4 64, ---?
15. Otetari -... Ws' a "PS,
PIETE
-,..
28. Hereasca -..--..
' '".,,-;....
\ fibt.t Nue/ p dd ,/ ./ -i 4
29. Piata mare ..qu, 1" .A is
30. Piata micA
10 r
0 Astim
ZIDIRI PUBLICE rwro,ppi -==\
4...g..oacreyi
-.,,,, fear ,rd,ulal
31. Palatul Domnesc n 6, .411111111
.
www.dacoromanica.ro
Planul Colonelului Wladimir de Blaremberg, din armata nationall
BLIU
59 `:-;
- MUNICIP:
ULU,
Case le cumpârate dela c.Vor çni Damaris, au devenit in urmA
proprietatea comandirului Constan go , pe care acesta le-a inchiriat la
1831, Agiei i Tribunalului Politiei. In dreapta imobilului cumpArat, vechi dar
incApAtoare , se ridicau casele bä-
trAnului Biv Vel Ban, pe locul ocu-
pat astAzi de Prefectura politiei Bu-
cu rest.
latA o parte din actul de van-
zare intervenit intre Banul Racovita
giPaharnicul Hagi Moscu :
Cinstitului i credincios boerului
Domniei Mele Mantras. Racovita,
biv. vel Ban, ca sA aibA a tinea 0
a stApAni casele ce le-au cumpArat
Dumnealui acum dela Paharnicul Hagi
Moscul, de aci din Midwest], din
Mahalaoa Zlotarilor, cu tot locul si
cu toate cuprinsurile, care si pahar-
nicul Hagi Moscu le-au cumpArat,
tot acum, dela Dumnealui Vornicut
lonita Damaris, ce le-au avut si
Vornicul, clironomie dela pArintele
sAu Niculache PAharnicul, si tocmind
Vornicul aceste case prin zapis cu 0 judecata la Tribunalul Politiei
invoialA, mai intAi cu Paharnicul
Hagi Moscu, i fiind cã Dumnealui Banul vecin de alAturea, avea pro-
timis dupd pravilä si dupA obiceiul pAmantului, ca de la vAncarea d'Intal sA le
iee Dumnealui, la care s'au i arAtat musteriu. si au fAcut multA silintA ca sA
facA bani, dar pant la soroc nu i-au putut face, fiind sumd multA (care la aceastA
0 lutist Domnia mea suntem pliroforisiti, i o stim adevArat) ; iar Vornicul
lonitA vAnzAtorul, neputAnd mai ingAdui, le-au dat pahar. Hagi Moscu, apoi mai
in urmA insusi Paharnicul Hagi Moscu, de bunA voia sa au primit i le-au
vAndut Dumnealui Banului, tot cu acel pret ce le-au cumpArat si el, adicA in
taleri sase spre zece mil; deci Domnia mea cercetAnd pricina i vAzAnd si Dom-
nia mea cA vAnzarea este buna, i fArA nici un fel de altA pricinA sau cu vre-o
silA de judecatA, sau de vre-o altd nevoe, ci numai vAnzare bunA cu voia sa,
pentru a :eia dar a m intArit si am hotarit Domnia mea printrA acest hrisov -
al Domniei mele, ca sA aibA Dumnealui Banul a tinea si-a stApAni aceste
case, cu tot cuprinsul lor, dupA cum mai pe larg se aratA inteamandoud zapi-
sele, cu bunA pace si cu desAvarsitA stApanire" 1).
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
:411
1
sittif P
www.dacoromanica.ro
62
vAzut mai sus , pentru trebuintele Agiei i Tribunalului politienesc ; iar cele din
mijloc, unde se afla astazi Prefectura de Politie, au fost ocupate, la 1830, de
cAtre generalul Pavel Dimitrievici Kiselev, prezidentul Divanurilor Munteniei vi
Moldovei 1).
Sub Domnia lui Barbu D. Stirbei, la anul 1851, in fosta resedintA a
generalului Kiselev, se muta Scoala MilitarA de Infanterie, dupa cum rezultA
dintr'un studiu mai vechi al d-lui general Niculae Inca, actualul ministru al
apararii nationale 2).
La anul 1855, Casele RacovitA devin proprietatea i revedinta Ministe-
rului de Resbel, care la randul sau le cedeaza 7- sub Domnia Regelui Carol 1 ,
la 1866, Prefecturii politiei Capitalei 3).
www.dacoromanica.ro
9
1;t4 CR
t_s
g =2-, are9' s
?eyi I tt
ej6eut4tm:" It 64A9c12? ,
;L,
2(94 Olo)19
e<4.7,k 714.t 7 64-s
0 4___:41A ezzy12-' 0 RA eAr t_
r ex" t---11 ir.'tis ke4r,?` (1/Aq RA qCtca_ t/P°0,:_#-A) )1?
d G2 9" s' 2r/A. c
rSi
t 6VF
0e
rde 1710-ge4 /
c?-011 cl? 4_ 914 FA /weax(41 2 40 OA
Gete 6 a ro.vaa, 9.
p42-61111415,"(,-c\
p eout gotieAd% RA 941/* e &IA R4
JP py
ifoAec,y6i-ouo
serA_
ea_ Air
QYA_____410
idia /3-
Afr4"494A.Aid4 4,
www.dacoromanica.ro
s
65
aflA stricate §i pline de gunoi, mA rog cinstitei agii ca dupA coprinderea con-
tractului ce am, sA binevolascA a face cuviincioasa punere la cale, ca sA pot
eu a mA muta IntrAnsele.
C (Apitan) RacovitA.
°;.44
014_ .4:0.4, e 357. .or.4 e.-,-'" , Q, r et;
.d.
47. . 4,.
I. -,,,,,- f..?");- fr, ,.., -01... ,.-/, , etrIVE .... Z.-0V4:-4-
24)1;e4 ,,,,2f__
t6.4 (E,, eg tilW, orTH'
/0*/* ,
., ...".
. RcjilpS A,- J 83/"P u
f'ff4
6 a" rVi?1". 'frt) eA-- OC7C4' f 5 Ito 4-et CI4-* or.t/o L._ -(rt: Per.4511--
/IA' 4 .$34 4.?-4),64
www.dacoromanica.ro
I
66
www.dacoromanica.ro
f yWe- 43/
d r.t7 el, 7% .7 a 19z
744, t er."6" ?cr..
0 \,;fi. L'ir
eto
d /4;-4.9; 4-2 1/2-7 SAg je t 9.4 4A-4-1' -1:21
p.cf
4,461r ,i); e rt ,, , tf 41 Iti!l'c./. 5 12
ee-te,AEArf C4.4.1
4--; t/4,, aea/W.,e "Tv, a (4FC 0/4 ;44, ,
' 441 s -yi i redriErt-- 7.: 4-, ,____,
At f.4
41 ICA dirc 417 ,.51k, -z.4.4,,,
A kiokic i.c.f is pi 4,12-7
S /
4/5 /Grin ezZA 4.,
n
_
r4 t
4 , ;.---- Gt
/.) E, ,
e hat, /4,44_ .9'1 e-y
Irv; e
..f,,,4 ,-71,t Ye,/ .7"--;M 42r7 . ;7
Aa afsfr, CE_ /-4.4 .a.e--; /C9
01./42-0t <4,
0
c'
A4.7
er,.;',I9 (?:',(4; t,
4 4%. 0. X i
/474, A. t e-i e--ie-3
,a/Ie ee s "CA-d 49
1i>414.44-e eSZ.." ,4 4.,,,,,t, 1:
411 fr4.4.t
,,e70- "ft 4/7
....a......., , -4tA
f .)
41.3k ergs, te 6°.lcz.k
2-6
/0 f t:ci; 4i,,t 7,,v
ai 'er /at a /egt, 12,4,101 AAA,
41,45 'e4 6. A.et 4-., :
-Acyri/7::.,0 431
2.A:1" .41fAusa
www.dacoromanica.ro
,
4Ar
J g1-1-*6
1'0
0
iiipAthRtsm Mt .
Bditi1PR4111.
-41
enza4 11,3 4 : ,
(C.77-iVr# %
1 A'
et,
4.11 0Z -fs'e:34-
y 4,1'
44. eal;
4-t el\
714 04. 6,3- 4N-
www.dacoromanica.ro
1LC441,
<
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
Sub Domnia lui Alexandru Ghica, Vel Aga fiind tot Vornicul Manolache
Florescu, Agia si-a strAmutat resedinta, in anul 1839, in casele proprii, de lane
podul Mihai VodA, pe locul astAzi viran, din spatele ministerului de comuni-
catii i lucent publice, langA Postul Central de Pompieri 1).
sr,
I. .
,1
www.dacoromanica.ro
74
Creionul pictorului a prins intr'una din acele planse i localul Agiei, (la
anul 1840) luat din spre Curtea Arsd, (astAzi Arsenalul Armatei din Dealul
Spire!), asa cum se vede it cliseul dela pag. 44 si pe coperta acestei lucrdri,
reconstituire a pictorului (nostru) Poitevin-Skeletti.
Planul colonelului Wladimir de Blaremberg, (fostul adjutant al generalului
Kiselev) lucrat 1842, (pag. 7) fixeazd Agia pe partea stAngA a Dambovitei,
(Nr. 39) in fata podului dela Mihai Voile 1).
latA cum descrie Al. Pelimon, in Revolutia anului 1848", localul unde
se afla Agia, la acea datA :
Cam in dreptul puntii dela politie, intr'o chute de partea cealaltA a
malului Dambovitei, sedea locotenentul DAnescu, trecut dela regiment la co-
manda pompierilor. In fatd-i se radica edificiul panda cu un turn inalt de
lemne, pentru observator de foc". 2)
Descrierea exteriorului Agiei, corespunde intocmai desenului din plansa
lui Bouquet.
Am stdruit mai indelung asupra resedintei Agiei, din 1840; cAci pand la
aparitia lucrArli noastre, nu se ftia cd localul impozant, cu etaj I cu turn, din
mijlocul plansei pictorului Bouquet, reprezintd Agia.
PlecAnd dela acest punct, am putut identifica l clAdirea situatA in stAnga
Agiei, unde se afla, incA din anul 1835, cazarma Jandarmilor Capitalei 5)*
Ziaristul N. T. OrAsanu, nurnit mai Mulch in 1865, comisar al coloarei de
Rosu 4), (chestor) si care a fost arestat la politie, pentru Conspiratiunea dela
28 Septembrie, anul 1859", descrie in chipul urmAtor localul, la acea epocA :
Pentru trebuintele naturale eram siliti sd mergem intre santinele, care
ne conduceau ca baioneta, trecand prin curte, i sA ne intornAm iar astfel prin
multimea de oameni ce se aflA totdeauna la aceastA autoritate, ca niste tAlhari
pAziti de aproape, care nu asteptau deck streangul.
Noaptea, dupd ce adormeam, eram nelinistiti de cismele cele grele ale
sentinelelor, care se plimbau printre paturile noastre.
Alta data cand sentinela adormea, eream desteptati fArd de veste de
sgomotul ce fAcea pusca cAzAndu-i din mAnA.
Fie care aprindere de cos i erau dese se anunta prin trompete
prin clopot, i neincetat striga o sentinelA din curte, cAreia ii rAspundea cea
din turnul de foc :
Observator !
Ce e ?
Ce vezi ?
Bine, pretutindeni ! 5)
www.dacoromanica.ro
75
ss.
2 1,
1. Archiv. Stat, sect. adm. Minist. de Int., Dos. 968 1864, f. 289.
2. Monitorul, jurnal oficial al Principatelor Unite. Anul 1862, f. 163.
www.dacoromanica.ro
76
1. Arch. Stat, sect. adm., Minist. de Int. Dos. 968 1864, f. 358.
www.dacoromanica.ro
77
pra them este cladit, dar va pericola (sic) si chiar pe oamenii din nauntrul
lore.
Prefectul cere sa se la masuri pentru grabnica imbunatAtire a observa-
torului, sure a evita ori ce trist accident" 1).
Ministerul de interne comunica ce-
lui de lucrAri publice sa insarcineze un
architect, care sa studieze imbunatatirile
necesare.
$1 in timp ce localul politiei ame-
ninta cu prabusirea, corespondenta isi
urrneaza nestingherita cursul ...
Inginerul architect Mihail Nedeleano,
membru al societAtii de arte din Mtin-
chen", prezintA o oferta in sumA de lei
38.500, pentru reparatiunea radicala a
localului. 2)
Prefectul Marghiloman, in asteptarea
inceperii lucrArilor de refacere, revine,
peste doua luni, cu un nou raport : 1'
Localul Prefecturii, dupa starea de
stricAciune in care se gasia mai ina-
inte, i prin apAsarea observatorului,
(de foc) care este rezemat pe tavanul
sat', era panA aci de temut, fiind i chiar
acel observator plecat la o parte si pu-
trede lemnele lui de constructie...
De la inundatie insA, apa strabAtand
in fundul temeliei acestui edificiu, a ajuns Misu Marghiloman (1864)
ca el sa fie cuprins de douA stricA- In uniformA de prefect de politie.
duni, astfel in cat la cea mai mica
zguduire, ma tem, Domnule Ministru, ca sA nu devie o ruled, i cei aflati
Inteansul, victimile unei nenorociri ireparabile " 3). (Localul dela pagina 41).
www.dacoromanica.ro
78
Intre timp, numai dupd vre-o 2 luni, politia gAsind alte case mai incd-
patoare, inainteazd, spre aprobare, Ministerului, oferta fAcutd de cAtre colo-
nelul Emanoil Boteanu, din Mahalaua Mihai VodA, ce inchiriazd casele sale
compuse din 17 camere, pe termen de 2 ani, cu pret de 450 galbeni pe an" 6).
Cresterea chiriei dela 200 la 450 galbeni, sileste pe ministrul de interne
Mihail KogAlniceanu, sd rdspunzA Politiei : nu numai cd pretul mi se pare
mare, dar aceasta casa. fiind kite() pozitie supusd inecului, urmeazd ca Pre-
fectura sd caute alte case" 7).
1. Archiv. Stat, sect. adm., Minist. de Int., Dos. 1027,1864, f. 111.
2. Ibidem, Ibidem, p. 117.
3. Ibidem, Dos. 2026,1864, f. 444.
4. lbidem, Dos. 1556,1865, f. 108.
5. Ibidem, Dos. 202611864, f. 103.
6. Ibidem, Dos. 968 1864, f. 450.
7. Ibidem, Ibidem, f. 451
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
Regele Carol I
1. Arch. Stat. sect, adm., Minist. de Int. Dos. 2026 1866. p. 170.
www.dacoromanica.ro
4/4 IVINVPRICLDRINTRItla
Pp-r- 249
ytf
I
hto GEN.
MIN IS'I'ER I UL DE RFAVE/h.:
IV-a Da11
ls1
e
- .L8S1P - 11*
/ graerace. &efe //66
it. 0. ecege..
IA
0,7r
A'9 e.
P ..
t,-z-4- ar-C.7,0g- -.->ZEZ -41-GLZZeije6.4,-"6 'Otr ,t-e7i.;
2, em" 'l
zrecs Z Zae.gr:3
-Z
L; At
,pr" ,
ethzfle,
Sr
.7/..;,4'
Ge../r2e,e2":ce,r-GeZ., 41.4cC4.7:
cAfrz'
cr_
eTri,t4 5
www.dacoromanica.ro
83
Consiliul decide :
I. E vorba de Hanul *erban Voda, Ceram.. in anul 1880 83, 13_ locul caruia s'a clAdit
Banca Nationalá.
Vezi Frederic Dame, Bucarest en 1906", (Socec, 1907) p. 102.
2. Ion Ghica era Presedintele consiliului de Ministri, Ministru de .nterne si Ad. Interim
la Resbel.
3. Arch. Stat., sect. adm., Minist de Int., Dos. 2026/1866, f. 329.
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
r
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
r
88
Starea actualA
ClAdirea de astAzi a Prefecturii Politiei Capita lei, are exact aceias forma
si aproape aceias Impartire interioarA, ca pc vremea resedintei generalului Ki-
selev.
In anul 1889, sub prefectoriatul generalului I. Algiu, localul politiei
ajuns intr'o completa clarapanare, a suferit o reparatiune radicalA, dupa cum
se vede din expunerea de motive a ministrului de interne Gh. Manu, la bu-
getul respectiv, expunere ce aminteste rapoartele din 1864. ale prefectului
Marghiloman, asupra stArii localului Agiei, de langA podul Mihai VodA.
rt'ot.,orert". ryr- .-t;
17
V 6 L.1-,
: Cht' c °
"i.2"t 4,22.4:7
'
ffo
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
134
90
www.dacoromanica.ro
It
91
a. A C.
A
3
www.dacoromanica.ro
92
I
Cazarrna Regele Carol al II-lea a Gardienilor Municipiului Bucuresti"
Pentru gardienii necAsAtoriti, sunt destinate 12 dormitoare, pline de lu-
minA,unde pot, la esirea din posturi, gAsi odihna pe deplin meritatg.
Localul cuprinde un spital, douA sail pentru Scoala agenjilor de politie",
un muzeu, o salA de gimnasticA, cloud bAi, o frizerie a corpului, sail de mAn-
care, bucAtAria, sAll pentru echipament, ateliere de croitorie, incAltAminte, tam-
plArie si fierArie, garaj pentru automobile, motociclete etc. etc.
. Cazarma a costat, in total, 34 de milioane, fArA ca bugetul Statului sA
fi fost grevat cu cAt de putin.
Este in intregime opera cetAtenilor Capitalei, a cAror bunA vointA a fost
insA continu stimulatA de rAvna neobositA a unuia din marii prefecti pe care
i-a avut Prefectura Politiei : Colonelul Gabriel Marinescu.
CAtA deosebire dela starea localurilo 931 . a cum o descriu docu-
. CURW\
iffiritu 4- 1
'-.11444
161 0.
www.dacoromanica.ro
lorga N. Studii si Documente cu privire la Istoria Romani lord'. Bu-
curesti, 1901. Vol, III.
Istoria RomAnilor prin CA Mori". Bucuresti, 1920. Vol. I.
Moisil Constantin. Bucurestii Vechi". Bucuresti, 1932.
On4anu N. T. IntemnitArile mele politice". Bucuresti, 1861.
Pappasoglu Locot. Colonel D. Istoria fondArii orasului Bucuresti". .41
Bucuresti, 1891.
Pe Union Al. Revolutia Romând din anul 1848". Bucuresti, 1868.
Prefectura Polifiei Bucuresti. Activitatea pe anul 1932.
Regularnentul Organic al Munteniei. Bucuresti, 1847.
Uicd Cdpitan Nicolae. Istoricul scoalei militare de infanterie, dela
1847-1911, cu 63 gravuri in text". Bucuresti, 1911.
Urechia V. A. -- Istoria RomAnilor". Bucuresti, Tom. IX, X, partea
A. si Xl.
Veress Dr. Andrei. Pictorul Barabas si Romanii. Academia Românii.
Memoriile sectiunii literare, Tom. IV. Bucuresti, 1930.
,ung
I .3 r
ib I E.
www.dacoromanica.ro
9.
PARTEA INTAIA
Prime le inceputuri pand la Epoca Fanariotilor.
www.dacoromanica.ro
PERIOADA I-a
PANA LA ANUL 1632
Cap. 1
Vechia organizare
administrativA.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro