STUDIUL BIBLIOGRAFIC DE SPECIALITATE

1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic, care are drept scop transmiterea
coerentă de informaţii.
conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup de persoane care este
interesată/sunt interesate de un anumit subiect şi care consultă documente aferente subiectului în
cauză.

2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII

a) informare orientată pentru pregătirea profesională
student/masterand/doctorand:
- aprofundarea unor subiecte
- dezvoltarea capacităţii de lucru individual
medic (toate gradele)
- actualizarea cunoştinţelor
- creşterea competenţelor
b) informare orientată pe activitatea de cercetare
- cunoaşterea:
realizărilor existente la momentul respectiv
preocupărilor similare în domeniu
potenţialelor direcţii de cercetare
- compararea rezultatelor obţinute de alţi cercetători cu rezultatele proprii

Activităţi desfăşurate:
- consultarea unor cărţi/capitole din cărţi – privire de ansamblu asupra subiectului
- consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole
- vizitarea unor site-uri de profil
Observaţie: volumul mare de informaţii aferent unui anumit domeniu, precum şi barierele
lingvistice, fac imposibilă, din punct de vedere practic, parcurgerea tuturor documentelor, raţiune
pentru care se impune realizarea unei selecţii
exemple:
• 20.000 de reviste biomedicale
• primele 10 reviste principale de medicină internă – o lună – 200 articole originale, 70 editoriale
• 10 ani – 16.000 de articole în limba engleză despre hepatita virală
• Index Medicus – 1879 – 1946 – 2 kg/an; 1946 – 1955 – 4 kg/an;
1977 – 30 kg.

3. TIPURI DE DOCUMENTE, BIBLIOTECI, CENTRE DE DOCUMENTARE

Clasificare după suport:
- tipărite
- în format electronic

Clasificare după tipul de informaţie oferită

- documente primare
- documente secundare
- documente terţiare

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 1

IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
Documente primare
- oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale), însoţite de informaţii
bibliografice
- exemple: cărţi, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.

Documente secundare
- oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permiţând regăsirea
acestora (repertorii bibliografice)
- instrumente de lucru, rezultat al unei documentări specializate care are la bază documentele
primare
- exemple: fişă de carte, catalog de bibliotecă, listă bibliografică pe subiect, index de revistă,
buletin bibliografic, bază de date

Documente terţiare
- semnalează sau prezintă documente secundare
- exemplu: bibliografie de bibliografii

Clasificare după modul de stocare şi prezentare a informaţiei

- biblioteci clasice – organizate pe baza unui fond propriu de carte şi periodice
- biblioteci multimedia – biblioteci în care informaţia se poate găsi în format tipărit, pe CD-
ROM-uri, pe casete video/audio, pe discul unor calculatoare sau on-line, iar această informaţie
poate fi consultată simultan
- serviciul de achiziţii (asigură legătura cu furnizorii şi, conform bugetului, achiziţionează
documente de interes)
- serviciul de împrumut interbibliotecar (asigură relaţia cu alte biblioteci/instituţii, pentru
procurarea unor documente inexistente în fondul propriu, la solicitarea cititorilor)
- serviciul de catalogare (prelucrarea informaţiei)
- serviciul de conservare (ordonare clară, precisă şi în condiţii de siguranţă maximă a tuturor
materialelor) serviciul de circulare a documentelor (pentru servirea publicului)
- serviciul de suport tehnic (informatizarea activităţilor, multiplicare etc.)
- serviciul de schimb – în cazul bibliotecilor afiliate unor instituţii de învăţământ/cercetare
(schimburi de materiale editate sub egida instituţiilor respective)

FONDUL DE CARTE
manuale/cursuri
tratate
monografii
atlase
albume
lucrări cu caracter biografic şi/sau istoric
teze de doctorat
rapoarte de cercetare internă
dicţionare
enciclopedii
Manualul
- definiţie (MDE, 1978): carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei ştiinţe (…),
utilizată mai ales în instituţiile de învăţământ
Manualul
- adresabilitate: studenţi (caracter didactic)
- obiectiv: instruire de bază într-un domeniu mai larg, bine precizat
Structură:
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 2
IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
- uzual corespunde tematicii abordate în cadrul unor prelegeri/cursuri, conţinând mai multe
informaţii decât expunerea orală
- adaptat nivelului de cunoştinţe anterioare, la care se face apel
- prezintă informaţii clasice actualizate, în general fără referiri la problematica cercetării în
domeniu
- referinţele bibliografice permit aprofundarea anumitor detalii şi includ materiale apreciate
pentru claritatea expunerii, interesul istoric, valoarea de îndrumare

Tratatul
- definiţie (MDE, 1978): lucrare de specialitate, în care sunt expuse principiile fundamentale ale
unei discipline Tratatul
- adresabilitate: studenţi, rezidenţi, doctoranzi, specialişti (caracter didactic)
- obiectiv: instruire aprofundată într-un domeniu mai larg, bine precizat
Structură:
- prezintă informaţii detaliate, incluzând noţiuni şi concepte de dată recentă, cu referiri la
aspectele cele mai importante ale cercetării în domeniu
- referinţele bibliografice: uzual tratate de aceeaşi amploare, monografii sau articole de cercetare
cu rezultate bine cunoscute în domeniu
- frecvent elaborat de un colectiv mai numeros de autori, sub coordonarea unei personalităţi
ştiinţifice în domeniu
Monografia
- definiţie (MDE, 1978): studiu ştiinţific asupra unui subiect, tratat detaliat şi multilateral

Monografia
- adresabilitate: doctoranzi, specialişti, cercetători (caracter ştiinţific)
- obiectiv: acoperirea în mod exhaustiv a unei singure ramuri (domeniu îngust) de cunoaştere
Structură:
- lucrare erudită, foarte documentată, focalizată pe problematica cercetării
- corelează într-o manieră sintetică informaţiile existente, prin prisma experienţei personale din
aria ştiinţifică abordată
- referinţele bibliografice: articole cu caracter clasic, articole de dată foarte recentă, alte
monografii cu subiect similar/apropiat

II. PERIODICE
- cu profil general
- de specialitate
- de supraspecialitate

Reviste medicale cu profil general

- adresabilitate: număr larg de persoane cu instruire superioară în domeniul ştiinţelor medicale
- urmăreşte promovarea cunoaşterii şi transmiterea informaţiilor într-un domeniu ştiinţific larg
- exemple:
Revista Medico-Chirugicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti Nature
New England Journal of Medicine
Lancet
La Presse Medicale

Reviste medicale de specialitate

- adresabilitate: specialişti într-un anumit domeniu
- informaţiile aparţin unei arii de cercetare bine delimitată
- editate sub egida unor societăţi ştiinţifice/instituţii de profil
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 3
IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
- exemple:
Hepatology
Endocrinology
Gastroenterologie clinique et biologique
American Journal of Pathology
Cancer
Reviste medicale de supraspecialitate

SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE

Catalogul automat al unei biblioteci – Online Public Access Catalog (OPAC):
- modul al sistemului informatic al bibliotecii, construit pe principiul bazelor de date relaţionale
- precizează toate cataloagele/indexurile existente într-o bibliotecă şi permite accesul la fiecare în
parte
- oferă criterii de căutare combinate, pe baza juxtapunerii (facultative) a următoarelor tipuri de
informaţii:
autorul
titlul (cuvânt din titlu)
cuvânt-cheie
anul
editura etc.
Exemple
- sistemul informatic al Bibliotecii U.S.M.F. “ Nicolae Testemitanu” se bazează pe faptul, ca
USMF este membra a consortiului Resurse electronice pentru Moldova ofera produsul software
EBSCO care include mai multe baze de date.
Centrul de documentare
- afiliat unor centre naţionale de cercetare ştiinţifică sau unor institute de cercetare (Institutul
naţional de informare şi documentare, Centre de documentation du C.N.R.S., Research materials
information center, Institute for scientific information, Centre de documentation des sciences
humaines)
- oferă informaţii complexe, pe baza unei mari diversităţi de documente primare, secundare şi
terţiare
1934, Roy Thomson, Ontario - THOMSON COMPANY
1960, Eugene Garfield - INSTITUTE FOR SCIENTIFIC INFORMATION - ISI
1992, THOMSON SCIENTIFIC - THOMSON ISI
17.04.2008 THOMSON REUTERS

Selectează aproximativ 10000 de reviste ştiinţifice din totalul celor apărute în întreaga lume.
Această selecţie este considerată drept curentul principal al literaturii ştiinţifice mondiale (cel
puţin în domeniul ştiintelor fundamentale) şi se realizează în funcţie de o serie de criterii
cuantificabile.

4. FAZELE DOCUMENTĂRII:
ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE CĂUTARE,
SELECŢIA DOCUMENTELOR,
ANALIZA DOCUMENTARĂ

I. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII

- unde pot fi găsite referinţe bibliografice pentru un anumit subiect?

- surse: documente primare, secundare, terţiare

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 4

IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
• documentele secundare – indispensabile într-un demers de cercetare, singura cale de acces
organizat la documentele primare
Sursele secundare
- caracteristici:
informaţii generale sau specializate

informaţii exhaustive sau limitate

informaţii de semnalare sau de analiză
decalaj în timp între apariţia unui document primar şi semnalarea sa într-o sursă
secundară
difuzarea în manieră “personalizată” (selectivă) a informaţiei - servicii speciale pentru
abonaţi

Sursele secundare
- forme de prezentare:
1. Reviste de semnalare
2. Reviste analitice
3. Liste bibliografice inserate în diverse lucrări
4. Sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
5. Servicii de difuzare personalizată a documentelor
1. Reviste de semnalare
a) reviste de sumarii ale periodicelor
exemplu: Le Medexpress, Current contents (Thomson Institute / Institute for Scientific
Information, SUA)
Le Medexpress
- prezintă paginile de sumar ale publicaţiilor de limbă franceză reunite sub genericul Sciences de
la Sante
Current contents
- prezintă paginile de sumar ale unui anumit număr de reviste periodice (selecţie extinsă),
precizând limba în care este apărut articolul/rezumatul
- articolele apărute sunt semnalate într-un interval de două săptămâni
- oferă o informare rapidă asupra progreselor din specialitate, fără a se limita la un subiect de
cercetare precis
- există: index pe subiecte
(utilizează cuvinte din titlul articolului,
şi nu cuvinte-cheie), index pe autori

1. Reviste de semnalare
b) indexuri de semnalare
- exemple:
Index Medicus (National Library of Medicine, SUA)
Science citation index (Institute for Scientific Information, SUA)
Excerpta Medica (Elsevier)
Index Medicus
- organizare:
2750 reviste
interval de semnalare: 2-7 luni
semnalează apariţia actualităţilor şi a trecerilor în revistă/tutorialelor, cu clasificare pe
subiecte şi pe autori (Bibliography of medical reviews)
semnalează noile articole
originale din periodice,
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 5
IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
 cu clasificare pe subiecte
şi pe autori (Index Medicus)
Index Medicus
referinţele bibliografice complete sunt indicate în funcţie de cuvintele cheie (conform
MeSH – Medical Subject Headings)
există un index alfabetic al tuturor autorilor
anual, apare Cumulated Index Medicus – 10 volume, incluzând lista şi abrevierile
periodicelor indexate şi lista cuvintelor-cheie, după MeSH
Science citation index
- organizare:
utilizează citările articolelor din periodice după principiul “un articol care citează un altul are
probabil un punct comun cu acesta”
utilizează articole cunoscute, pentru a găsi articole apărute ulterior
permite o investigaţie pe cuvinte cheie, subiecte sau numele autorilor

Excerpta Medica
- organizare:
selecţionează articolele prezentate
include şi rezumatul articolului
2. Reviste analitice
a) buletine de rezumate
- acoperă domenii vaste sau restrânse/specializate, incluzând:
periodice
cărţi
teze
lucrări susţinute la congrese
rapoarte de cercetare
publicaţii guvernamentale oficiale
- exhaustive sau selective (nu semnalează decât documentele care li se par importante)
- timp îndelungat pentru realizare (câteva luni între apariţia unui document şi publicarea analizei
sale)
- calitate deosebită a serviciilor oferite, facilitată de consultarea indexului pe:
subiecte specializate, ierarhizat sau permutat
autori
subiecte şi autori, cumulativ
- exemple:
Biological Abstracts
Bioresearch Index (Bioscience Information Service – Biosis)
b) buletine de anunţare a documentelor încă nepublicate
- prezintă o evidenţă a lucrărilor ştiinţifice acceptate pentru publicare
- important pentru informarea grupurilor de cercetători angrenaţi în teme similare, întreprinse
simultan
- exemplu: Archives originales du Centre National de la Recherche Scientifique
- primeşte în depozit lucrări originale încă nepublicate sau rezultate parţiale ale unor studii de
lungă durată, pentru ca autorii să poată revendica, în viitor, prioritatea preocupărilor în domeniu
3. Liste bibliografice inserate în diverse lucrări
- bibliografia articolelor originale sau a lucrărilor cu caracter monografic – furnizează informaţii
ultraspecializate, pe domenii foarte restrânse
- bibliografia articolelor de tip actualităţi, trecere în revistă, editorial, precum şi cea din tratate,
manuale – furnizează informaţii considerate fundamentale unui anumit domeniu

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 6

IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
4. Sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
- diverse modalităţi de organizare (pe autori, pe titluri, pe domenii etc.)
- permit exploatarea colecţiilor de documente, în timp scurt şi efort minim
5. Servicii de difuzare în manieră “personalizată” a informaţiei
- abonatul la un serviciu de difuzare selectivă a informaţiei primeşte cu regularitate lista tuturor
documentelor care au apărut recent şi care îl interesează în mod direct
- profilul de interes al abonatului este stabilit periodic, conform solicitărilor acestuia
- furnizorii (expediază documente în format tipărit sau electronic):
edituri (extrase din cataloage)
biblioteci sau institute de cercetare (prin sisteme speciale, care
asigură informarea într-o specializare oricât de îngustă)
II. PRINCIPII DE CĂUTARE
- alegerea celui mai potrivit criteriu de căutare (modalitate de referire sintetică şi eficientă la
subiectul propus)
- criterii uzuale de căutare:
• cuvinte-cheie (exprimă condensat conţinutul unui
text/subiect)
• index de subiecte, index de autori
alegerea celui mai potrivit instrument de căutare (una dintre sursele secundare)
- datorită complexităţii de informaţii furnizate de instrumentele de căutare, utilizarea lor corectă
şi eficientă necesită, frecvent, o instruire prealabilă
- căutarea are un caracter mediat – prin documente secundare sau terţiare, care nu oferă
cunoştinţele propriu-zise, ci deschide căi de acces la documentele primare, susceptibile de a
conţine atare informaţii
• aspectul lingvistic al căutării

III. SELECŢIA DOCUMENTELOR

- implică o lectură rapidă
- primul criteriu de selecţie – respectarea principiilor de redactare ştiinţifică
(i) evaluarea titlului şi a rezumatului – dacă rezumatul este relevant, corespunzând
subiectului căutat, documentul merită o lectură completă
(ii) evaluarea rezultatelor – are o eficacitate crescută, dacă se cunoaşte bine subiectul
- articole imprecise, neconcludente, incorect redactate – eliminare de pe lista de referinţe
bibliografice
- articole de interes restrâns asupra unui punct (rezultate) – se notează referinţa bibliografică,
rezultatele, unele comentarii care ar putea fi citate
- articole de interes crescut:
fotocopie, pentru a putea fi consultate oricând
preluarea unor referinţe bibliografice citate, pentru
consultare ulterioară

IV. ANALIZA DOCUMENTARĂ

- implică lectura completă, aprofundată şi obiectivă a articolelor selecţionate
- permite compararea informaţiilor furnizate de două sau mai multe surse primare, asupra unei
aceleiaşi teme (ipoteze de lucru, metodologii, rezultate, concluzii)
- permite compararea informaţiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie în acelaşi
domeniu
- conduce la acumularea de cunoştinţe generale/speciale care pot fi utilizate în activitatea proprie

5. EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU TIPUL

MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR DE INFORMAŢII
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 7
IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
Criterii urmărite:
- enunţarea clară a problemei de fond a cercetării
- referirea la cercetări similare în domeniu (calitatea documentării)
- utilizarea unei metode corespunzătoare pentru studiu
- descrierea precisă a metodei de lucru
- prezentarea rezultatelor în manieră logică, clară, precisă şi coerentă
- sublinierea elementelor de originalitate
- impactul rezultatelor şi discuţiilor asupra cunoştinţelor existente în domeniu
- stilul de redactare

6. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN

DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ
- utilizează informaţii/documente în format electronic
- introducerea reţelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distanţă şi
la orice oră
- complementară documentării clasice, realizată prin accesul la material tipărit
- facilitează un acces rapid la informaţia secundară şi, în anumite condiţii, la informaţia primară
- utilizarea sistemelor informaţionale (a informaticii documentare) în căutarea referinţelor
influenţează comportamentul uman, în sensul redimensionării următoarelor activităţi:

• software-ul caută şi găseşte ceea ce ar trebui să întreprindem noi, câştigând astfel în rapiditate
şi eficacitate
• tehnologia permite obţinerea, în final, a unei liste cu referinţele dorite (listă ce poate fi apoi
limitată din diverse considerente) – acţiune care altminteri ar fi trebuit să se desfăşoare manual
• utilizarea reţelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca şi eficienţă, graţie
flexibilităţii investigaţiilor şi acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentării

REŢEAUA INTERNET
Internetul
- reţea de reţele, care uneşte computere personale, universitare şi chiar guvernamentale,
furnizând infrastructura necesară pentru utilizarea e-mailului, documentelor hypertext, fişierelor
arhivate, a bazelor de date şi a altor resurse ale tehnicii de calcul
- ansamblu imens de reţele de calculatoare care formează şi acţionează ca o singură reţea uriaşă
pentru transportul informaţiilor şi al mesajelor pe distanţe oricât de mici şi oricât de mari
“anywhere from the same office to anywhere in the world”

INCONVENIENTE LEGATE DE UTILIZAREA INTERNET-ULUI

- nu există o sistematizare a imensei cantităţi de informaţie existente pe toate site-urile
- nu există instrumente de clasificare şi ordonare care să evalueze conţinutul intelectual şi cota
valorică a informaţiilor
- calitatea informaţiei este variabilă
- pentru utilizatorul obişnuit timpul de căutare a informaţiei este frecvent mult mai mare decât s-
ar crede
- viteza de transfer a datelor este puternic dependentă de gradul de aglomerare a furnizorului de
servicii Internet

7. PRINCIPII GENERALE DE STRUCTURARE ŞI STOCARE A INFORMAŢIILOR

ÎNTR-O BAZĂ DE DATE.

ACCESUL LA BAZA DE DATE

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 8

IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
Terminologie
- baza de date – mulţime / colecţie de date, organizată pentru a optimiza prelucrarea acestora, în
contextul unui set de aplicaţii
- elementul fundamental în organizarea informaţiilor într-o bază de date se numeşte articol
- articolul se compune din mai multe zone denumite câmpuri care pot fi adresate direct
- un grup de articole omogene, structural identice, formează un fişier
- software-ul care asigură procesarea informaţiilor într-o bază de date (creare, actualizare,
interogare etc.) este uzual denumit sistem de gestiune a bazei de date (SGBD)
- exemple: dBASE, FoxPro, ORACLE

Baze de date bibliografice

- iniţial, bazele de date pentru biblioteci au respectat concepţia fundamentală a bibliografiilor
specializate
- schimbul de date în reţea şi exploatarea prin Internet a condus la reorganizarea bazelor de date
bibliografice
- crearea şi actualizarea bazelor de date bibliografice sunt realizate în exclusivitate de către
personalul calificat
- accesul utilizatorilor este permis numai pentru operaţii de consultare (interogare) a bazei de
date
Exemplu – o bază de date care prin interogare furnizează rezumate de lucrări publicate în reviste

- structura unui articol – semnificaţia câmpurilor

- în interogarea bazei de date utilizatorul va trebui să furnizeze informaţii complete şi/sau

parţiale (după caz) referitoare la unul sau mai multe din câmpurile: autori, titlu, nume de revistă,
anul de apariţie, cuvinte-cheie
- în unele situaţii, informaţiile aferente unui câmp, furnizate pentru interogarea bazei de date pot
fi prelucrate logic prin introducerea de către utilizator a operatorilor booleeni: sau, şi, nu (or, and,
not)
OR/SAU = reuniune ca mulţime de lucrări
AND/ŞI = intersecţie ca mulţime de lucrări
NOT/NU = excludere ca mulţime de lucrări
- în lipsa oricărei informaţii cu privire la autori şi titlul lucrării (presupunând că se furnizează
informaţii complete despre numele revistei şi anul de apariţie), SGBD permite ca pe seama
informaţiilor de tip “cuvinte-cheie” să se realizeze legături (punere în relaţie) către toate
articolele cărora le corespund cuvintele-cheie respective
Exemplu
- introducând “cancer” drept cuvânt-cheie, SGBD va returna toate articolele bazei care fac
referiri la acest tip de boală
- introducând “cancer AND colon” drept cuvânt-cheie, SGBD va returna toate articolele bazei
care fac referiri la acest tip de boală, localizată exclusiv pe colon
- introducând “cancer AND colon NOT metastaze” drept cuvânt-cheie, SGBD va returna toate
articolele bazei care fac referiri la acest tip de boală, localizată exclusiv pe colon, fără a lua în
considerare metastazele

8. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE.

PRINCIPII ŞI EXEMPLE DE CAUTARE
- în scop didactic şi ştiinţific, pe probleme biomedicale, startarea căutării se recomandă a fi
direcţionată în următoarele maniere:

• după cuvinte-cheie (care individualizează domeniul de interes - topic)

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 9
IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
• după autor/autori
• după reviste/cărţi/edituri
• după numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare, sau subunităţi ale acestora
(departamente, laboratoare)
• după numele unor site-uri specializate

Principiu:
conexiuni directe către documente in extenso, specifice domeniului investigat – de cercetare sau
de învăţământ:
articole
rapoarte de cercetare
tehnici de laborator
note de curs
note pentru şedinţe de aplicaţii
chestionare pentru evaluare
imagistică specifică de înaltă calitate

I. CĂUTAREA DUPĂ CUVINTE CHEIE

Medline

- cel mai cunoscut/utilizat sistem informatic de căutare a referinţelor bibliografice

- informaţii similare ca Index Medicus
- rapiditate
- lipsa de experienţă necesară în procesul de căutare poate fi suplinită de ajutorul unui bibliotecar
- esenţial – alegerea cuvintelor-cheie şi a opţiunilor de răspuns în algoritmul de căutare, pentru a
putea ajunge la informaţiile dorite
II. CĂUTAREA DUPĂ AUTOR/AUTORI
III. CĂUTAREA DUPĂ REVISTE / CĂRŢI / EDITURI
IV. CĂUTAREA DUPĂ NUMELE UNOR INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR SAU
DE CERCETARE
V. CĂUTAREA DUPĂ NUMELE UNOR
SITE-URI SPECIALIZATE

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice 10

IP USMF “Nicolae Testemitanu”
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica