Fise Discipline Niv 2

Universitatea
Ştefan cel Mare

Suceava
PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI

An universitar 2016-2017
1. Date despre program

Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava
Facultatea Facultatea de Stiinte ale Educatiei
Departamentul Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic
Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei
Ciclul de studii master
Programul de studii/calificarea NIVELUL II– formare continuă
2. Date despre disciplină

Denumirea disciplinei Psihopedagogia adolescentilor, tinerilor si a adultilor
Titularul activităţilor de curs Lector dr. Monica Turturean
Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Liliana Bujor
Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare examen
Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DF
DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DO
DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs 2 Seminar 1 Laborator Proiect
I b) Totalul de ore pe semestru din planul 42 Curs 28 Seminar 14 Laborator Proiect
de învăţământ
II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

II a)Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
II b)Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 36
II c)Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
II d)Tutoriat 4
III Examinări 3
IV Alte activităţi:
Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 80

Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 125
Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
Curriculum •
Competenţe •
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

Desfăşurare a cursului •
Desfăşurare Seminar •
aplicaţii Laborator •
Proiect •
6. Competenţe specifice acumulate

• Exersarea abilităţilor necesare cunoaşterii profilului educaţional al adolescentului, tânarului şi
adultului;.
Competenţe • Integrarea în practica scolară a unor demersuri de recadrare şi reconstruire a situaţiilor educative
profesionale din perspectiva analizei stadiilor de dezvoltare specifice vârstelor menţionate;
• Formarea capacităţilor de proiectare a unor activităţi de cercetare pedagogică vizând optimizarea
activităţii educative a acestor categorii de vârstă.
Competenţe • competenţa de a reflecta sistematic asupra propriului proces de dezvoltare personală si de
transversale modificare
1/5
Programa analitică / Fişa disciplinei
comportamentala;
• competenta de a cerceta informatiile cu care intra in contact;
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Obiectivul general al disciplinei • Integrarea referenţialului cognitiv specific domeniului Psihopedagogia
adolescentilor, tinerilor si adultilor in sfera dimensiunii aplicative a procesului
didactic;
• Dezvoltarea capacităţii de a relaţiona cunoştinţele specifice Psihopedagogiei
adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor cu achiziţiile anterioare corespunzând
domeniului psihopedagogic;
• Antrenarea dimensiunii aplicative a domeniului Psihopedagogia adolescentilor,
tinerilor si adultilor în soluţii de intervenţie educativă concretă pentru situaţii
care necesită modificări comportamentale
Obiective specifice • Utilizarea adecvată a informaţiilor şi conceptelor aparţinând domeniului
Psihopedagogiei adolescentilor, tinerilor si adultilor in în contexte şcolare
specifice
• Delimitarea ştiinţifică a unor strategii de interventie ce au la baza consilierea
educayionala pentru rezolvarea unor probleme scolare
• Formarea capacităţii de a opera intra şi interdisciplinar cu modelele de
interventie educativa pentru adultii care necesita anumite modificari
comportamntale
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
I. Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor – obiect 2 Prelegerea;
de studiu şi importanţa studierii domeniului Conversatia euristica
Consideraţii introductive; Problematizarea
Conceptul de dezvoltare psihică, accepţiuni ale dezvoltării,
caracteristici;
II. Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor – obiect 2 Prelegerea;
de studiu şi importanţa studierii domeniului (2 ore) Conversatia euristica
Perspectivă istorică asupra studierii dezvoltării psihice; Problematizarea
Domeniile dezvoltării psihice.
III. Stadialitatea dezvoltării psihice - repere psihogenetice ale 2 Prelegerea;
dezvoltării (2 ore) Conversatia euristica
Stadii ale dezvoltării psihosociale (M. Erickson); Problematizarea
Evoluţia morală a persoanei (L. Kohlberg);
IV. Stadialitatea dezvoltării psihice - repere psihogenetice ale 2 Prelegerea;
dezvoltării (2 ore) Conversatia euristica
Dezvoltarea din perspectiva evoluţiei cognitive (J. Piaget); Problematizarea
V. Adolescenţa – puntea spre vârsta adultă (2 ore) 2 Prelegerea;
Caracteristici generale ale vârstei; Conversatia euristica
Dezvoltarea fizică a adolescentului; Problematizarea
VI. Adolescenţa – puntea spre vârsta adultă (2 ore) 2 Prelegerea;
Specificul dezvoltării cognitive în perioada adolescenţei; Conversatia euristica
Dezvoltarea cogniţiei sociale şi a moralităţii: egocentrismul Problematizarea
gândirii sociale, credinţele morale asupra dreptăţii, dezvoltarea
ideilor politice, orientarea şi credinţele religioase;
VII. Adolescenţa – puntea spre vârsta adultă (2 ore) 2 Prelegerea;
Dezvoltarea personalităţii şi dezvoltarea psihosocială: cristalizarea Conversatia euristica
personalităţii, comportamentul social, conturarea identităţii; Problematizarea
Strategii educative adecvate particularităţilor de vârstă ale
adolescenţei, comunicarea eficientă cu adolescenţii, consilierea şi
orientarea profesională a adolescenţilor.
VIII. Perioada tinereţii (2 ore) 2 Prelegerea;
Dimensiuni ale dezvoltării cognitive; Problematizarea
Aspiraţii şi competenţa profesională;
IX. Perioada tinereţii (2 ore) 2 Prelegerea;
Factori sociali şi educaţionali implicaţi în integrarea tinerilor în Conversatia euristica
viaţa socială, în viaţa profesională şi de familie; Problematizarea
Diferenţe de gen în dezvoltarea specifică tinereţii.
X. Vârsta adultă (2 ore) 2 Prelegerea;

Dezvoltare cognitivă şi învăţare permanentă; Problematizarea
XI. Vârsta adultă (2 ore) 2 Prelegerea;
Dinamica personalităţii adultului; Conversatia euristica
Aspecte ale definirii identitare specifice vârstei adulte; Problematizarea
Nevoi educaţionale specifice vârstei adulte;
XII. Aspecte psihopedagogice ale învăţării la adult şi adult 2 Prelegerea;
tânăr (2 ore) Conversatia euristica
Particularităţi ale învăţării la vârsta adultă; Problematizarea
Modele de eficientizare a învăţării la vârsta adultă – modelul
învăţării accelerate, modelul stilurilor senzoriale;
XIII. Aspecte psihopedagogice ale învăţării la adult şi adult 2 Prelegerea;
tânăr (2 ore) Conversatia euristica
Strategii didactice şi de evaluare specifice vârstelor adulte; Problematizarea
Autoeducaţia şi educaţia permanentă;
Consilierea şi orientarea carierei la adulţi şi tineri.
XIV Curs de sinteză şi recapitulativ (2 ore) 2 Conversatia euristica
Problematizarea
Bibliografie
Albu, G., 2005, O psihologie a educaţiei, Ed. Institutul European, Iaşi;
Clinciu, A., Cocoradă E., Luca, M., 2006, Psihologia educaţiei, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov;
Crahay, M., 2009, Psihologia educaţiei, Ed. Trei, Bucureşti;
Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi;
Drapeau, Ch., 2000, Învaţă cum să înveţi repede.Tehnici de învăţare accelerată, Ed. Teora, Bucureşti;
Drăgan, I., Petroman, P., 1998, Psihologia educaţională, Ed. Mirton, Timişoara;
Druţă, M.E., 2000, Psihologia educaţiei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Dumitru, I. Al., 2001, Psihologia educaţiei, Ed. Mirton, Timişoara;
Joiţa, E., 2000, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Ed. Polirom, Iaşi;
Linksman, R., 2000, Învăţarea rapidă, Ed. Teora, Bucureşti;
Mayer, G., 2000, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, Iaşi;
Negovan, V., 2005, Introducere în psihologia educaţiei, Ed. Universitară, Bucureşti;
Pânişoară, I.-O., 2006, Comunicarea eficientă, Ed. a III-a., Ed. Polirom, Iaşi;
Sălăvăstru, D., 2009, Psihologia învăţării, Ed. Polirom, Iaşi;
Stănescu, M., 2002, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Ed. Polirom, Iaşi;
Szömösköszi, Ş., 1997, Evaluarea potenţialului intelectual la elevi, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca;
Şoitu, L., Hăvârneanu, C., 2001, Agresivitatea în şcoală , Institutul European, Iaşi;
Turcu, F., Turcu, A., 1999, Fundamente ale psihologiei şcolare, Ed. All Educaţional, Bucureşti;
Vrabie, D., Ştir,C., 2004, Psihologia educaţiei, Ed. Fundaţiei Universitare "Dunărea de Jos", Galaţi.
Bibliografie minimală
Balan C., C., Schipor D., M., (2009), Psihologia educaţiei- primii paşi pentru a fi profesor, Ed. USV
Bujor L., Schipor D., (2009), Psihologia educaţiei. Caiet de aplicaţii pentru seminar, Ed. USV
Cosmovici A., (1996), Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi
Cosmovici A., Iacob L., (2000), Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
Neculau A. (coord.), (2000), Psihologie- manual pentru clasa a X-a, Ed. Polirom, Iaşi
Sălăvăstru, D, (2004), Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi
Şchiopu U., (1997), Psihologia vârstelor- ciclurile vieţii, EDP, Bucureşti
Radu I.(coord.), (1991), Introducere în psihologia contemporană, Ed. Sincron, Bucureşti
Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

I. Repere psihoeducaţionale în dezvoltarea adolescentului (2 ore) 2 Conversatia
Adolescenţa problematică -consumul de droguri, violenţa în şcoală şi euristica
delincvenţa juvenilă. Strategii de identificare a problemelor, de Exercitiul
intervenţie şi prevenţie; Problemaizarea
Asistenta psihopedagogică a părinţilor cu copii adolescenţi; Jocul de rol
disciplinarea pozitiva;
Aplicaţii: studii de caz, proiecte de cercetare ameliorativă şi de
intervenţie educaţională
II. Repere psihoeducaţionale în dezvoltarea adolescentului (2 ore) 2 Conversatia
Adolescenţa problematică -consumul de droguri, violenţa în şcoală şi euristica
delincvenţa juvenilă. Strategii de identificare a problemelor, de Exercitiul
intervenţie şi prevenţie; Problemaizarea
Asistenta psihopedagogică a părinţilor cu copii adolescenţi; Jocul de rol

disciplinarea pozitiva;
Aplicaţii: studii de caz, proiecte de cercetare ameliorativă şi de
intervenţie educaţională
III. Probleme psihopedagogice specifice tinerilor (2 ore) 2 Conversatia

Caracteristici psihocomportamentale ale vârstei; euristica
Factori sociali şi educaţionali pentru aspectele critice în plan social ale Exercitiul
vârstei tinereţii: şomaj, sărăcie, delincvenţă; Problemaizarea
Jocul de rol
IV. Probleme psihopedagogice specifice tinerilor (2 ore) 2 Conversatia
Aplicaţii: studii de caz, proiecte de cecetare ameliorativă, proiecte de euristica
intervenţie educaţională. Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
V. Educaţia adulţilor – o necesitate a societăţii contemporane (2 2 Conversatia
ore) euristica
Aspecte critice ale personalităţii şi redefiniri identitare la vârsta adultă Exercitiul
– posibilităţi de intervenţie şi ameliorare; Problemaizarea
Programele de educaţie permanentă. Modalităţi de identificare a Jocul de rol
nevoilor de formare şi de creştere a calităţii programelor formative
destinate adulţilor; Caracteristici ale metodelor de formare destinate
adulţilor;
VI. Educaţia adulţilor – o necesitate a societăţii contemporane (2 2 Conversatia
ore) euristica
Aplicaţii: eseuri, studii de caz, proiecte de cercetare Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
VII. Seminar de sinteză şi evaluativ 2 Conversatia
1. Evaluarea finală a seminarului euristica
2. Consolidarea structurii relaţional – logice a cunoştinţelor prin Exercitiul
integrarea în scheme Problemaizarea
Jocul de rol
Bibliografie
Albu, G., 2005, O psihologie a educaţiei, Ed. Institutul European, Iaşi;
Clinciu, A., Cocoradă E., Luca, M., 2006, Psihologia educaţiei, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov;
Crahay, M., 2009, Psihologia educaţiei, Ed. Trei, Bucureşti;
Crahay, Marcel, Psihologia educaţiei, Editura Trei, 2009
Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi;
Drapeau, Ch., 2000, Învaţă cum să înveţi repede.Tehnici de învăţare accelerată, Ed. Teora, Bucureşti;
Drăgan, I., Petroman, P., 1998, Psihologia educaţională, Ed. Mirton, Timişoara;
Druţă, M.E., 2000, Psihologia educaţiei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Dumitru, I. Al., 2001, Psihologia educaţiei, Ed. Mirton, Timişoara;
Gavriliu, Leonard, Introducere în psihologia educaţiei, Editura Stef, 2011
Joiţa, E., 2000, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Ed. Polirom, Iaşi;
Linksman, R., 2000, Învăţarea rapidă, Ed. Teora, Bucureşti;
Mayer, G., 2000, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, Iaşi;
Mecu, Carmen-Maria, Eu, profesor?! Eu? ... Profesor! : Introducere in psihologia educatiei, Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice, 2003, Bucuresti
Neacşu, Ioan, Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării, Polirom, 2010;
Negovan, V., 2005, Introducere în psihologia educaţiei, Ed. Universitară, Bucureşti;
Pânişoară, I.-O., 2006, Comunicarea eficientă, Ed. a III-a., Ed. Polirom, Iaşi;
Sălăvăstru, D., 2009, Psihologia învăţării, Ed. Polirom, Iaşi;
Stănculescu, Elena, Psihologia educa iei : de la teorie la practică, Editura universitara, 2008;
Stănescu, M., 2002, Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Ed. Polirom, Iaşi;
Szömösköszi, Ş., 1997, Evaluarea potenţialului intelectual la elevi, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca;
Şoitu, L., Hăvârneanu, C., 2001, Agresivitatea în şcoală , Institutul European, Iaşi;
Turcu, F., Turcu, A., 1999, Fundamente ale psihologiei şcolare, Ed. All Educaţional, Bucureşti;
Vrabie, D., Ştir,C., 2004, Psihologia educaţiei, Ed. Fundaţiei Universitare "Dunărea de Jos", Galaţi.
Balan C., C., Schipor D., M., (2009), Psihologia educaţiei- primii paşi pentru a fi profesor, Ed. USV
Bujor L., Schipor D., (2009), Psihologia educaţiei. Caiet de aplicaţii pentru seminar, Ed. USV
Cosmovici A., (1996), Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi

Cosmovici A., Iacob L., (2000), Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
Neculau A. (coord.), (2000), Psihologie- manual pentru clasa a X-a, Ed. Polirom, Iaşi
Sălăvăstru, D, (2004), Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi
Şchiopu U., (1997), Psihologia vârstelor- ciclurile vieţii, EDP, Bucureşti
Radu I.(coord.), (1991), Introducere în psihologia contemporană, Ed. Sincron, Bucureşti
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Pondere din nota
Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare
finală
Curs
Verificarea cunostintelor insusite in timpul Examen 50
cursului
Test docimologic 50
a. Participare la activităţile de seminar Fise de activitate
b. Evaluarea cunoştinţelor prin teste
docimologice: (după seminarul nr. 8)
c. Verificarea temelor de seminar
(seminar 12).
Seminar
Studenţii cu frecvenţă redusă la
seminar îşi vor echivala punctajul de
participare rezolvând în scris aplicaţiile
indicate cu semnul◊ plus câte o
aplicaţie la alegere din fiecare temă.
Laborator
Proiect
Standard minim de performanţă
- capacitatea de a opera minimal în sfera teoretică a psihologiei educaţiei;
- capacitatea de a aplica informaţiile specifice psihologiei educaţiei în contexte didactice concrete;
- demonstrarea abilităţilor de a utiliza metodele de cunoaştere psihologică a elevilor în vederea completării fisei
psihopedagogice
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie

26.09.2017
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

Universitatea
Ştefan cel Mare
Suceava

Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Facultatea Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
Domeniul de studii Ştiinţe ale educaţiei
Ciclul de studii Nivel II (Masterat)
Programul de studii/calificarea Program de formare psihopedagogică

Denumirea disciplinei Didactica domeniului si dezvoltari in didactica specialitatii
Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Ioan MAXIM
Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Marius EŞI
Anul de studiu I Semestrul 2 Tipul de evaluare E
Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DAP
DSI – Discipline de sinteză; DAP – Discipline de aprofundare

I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs 2 Seminar 1 Laborator - Proiect -
I b) Totalul de ore pe semestru din planul 42 Curs 28 Seminar 14 Laborator - Proiect -
de învăţământ

II d)Tutoriat 4
III Examinări 3

4. Precondiţii
Curriculum - Didactica specialităţii, Practică pedagogică, Proiectarea şi managementul programelor
educaţionale
Competenţe 1. Aplicarea adecvată a conceptelor psihopedagogice în context didactic integrat;
2. Operarea în manieră intra-, inter- şi transdisciplinară cu aparatul conceptual specific
disciplinelor psihopedagogice;
3. Planificarea si proiectarea activitatii didactice în concordanţă cu programa şcolară
4. Proiectare curriculum interdisciplinar
5. Proiectare activitatilor de evaluare curentă, de progres, periodică şi finală
6. Utilizare proceduri de relationare cu elevii în diverse situaţii
7. Analiza critică a unor idei, proiecte şi procese educaţionale din perspectivă „intra-“, „inter-“ şi
„trans” disciplinară.
8. Realizarea unui management eficient al situaţiilor de instruire.
9. Utilizarea auxiliarelor didactice materiale şi digitale, a calculatorului si tehnologiilor
informationale în activitatea didactică
10. Gestionarea propriului proces de dezvoltare profesională din perspectiva educaţiei permanente
Desfăşurare a cursului 1. laptop, videoproiector, suporturi electronice pentru unitatea de curs, prezentări PPT
Desfăşurare Seminar 2. videoproiector, PC, suporturi electronice pentru unitatea de curs, prezentări PPT,
aplicaţii conexiune Internet, drepturi de acces baze de date naţionale si internaţionale, jurnale
1/5
Programa analitică / Fişa disciplinei Informare şi perfecţionare prin intermediul calculatorului, CD an I 2013-2014
şi publicaţii ştiinţifice, biblioteci digitale

Laborator -
Proiect -

1. Identificarea, selectarea şi actualizarea cunoştinţelor psihopedagogice din domeniul educaţional
în vederea proiectării şi realizarii activităţilor instructiv-educative în contexte cognitive integrate;
2. Identificarea şi utilizarea strategiilor didactice specifice disciplinelor predate şi a noilor resurse
care să asigure calitatea şi eficienţa procesului didactic
Competenţe
3. Elaborarea de micro-proiecte de cercetare în domeniul instruirii în contex inter şi trans disciplinar
profesionale
4. Utilizarea cunoştinţelor privind educaţia personală şi socială la un nivel care să stimuleaze
interesul elevi pentru instruire şi care le ridice acestora nivelul de adaptare în rezolvarea unor
probleme de viaţă importante;
5. Elaborarea de analize, studii şi cercetări şi valorificarea acestora în practica profesională;
Competenţe Utilizarea unor practici educative eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în vederea formării şi
transversale dezvoltării profesionale continue şi adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului
profesional şi social;
1. Obiectivele disciplinei
Obiectivul general 1. însuşirea şi aplicarea principiilor generale ale didacticii cu privire la proiectarea şi desfăşurarea
al disciplinei activităţii didactice;
2. formarea deprinderilor de aplicare sistematică a metodelor şi procedeelor didactice în procesul de
predare-învăţare;
3. formarea capacitatii de proiectare logica a scenariilor didactie si de implementare a acestora in
activitatea didactica curenta
4. formarea competenţelor de informare şi documentare în perspectiva formării continue, pe
întreaga durată a activităţii profesionale, în probleme de natură profesională şi personală,
utilizând tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale şi accesând baze de cunoştinţe, jurnale şi
publicaţii ştiinţifice online şi biblioteci digitale.
Obiective specifice • înţelegerea locului şi rolului didacticii specialităţii în contextul disciplinelor din domeniul
ariei curriculare;
• însuşirea şi aplicarea metodelor de predare, învăţare, evaluare în contextul şi specificul
disciplinelor ariei curriculare;
• înţelegerea şi argumentarea avantajelor şi limitelor metodelor de instruire specifice unei
discipline;
• cunoaşterea direcţiilor de cercetare şi a orientărilor la nivel naţional şi internaţional privind
studiul discipinelor de specialitate ăn context cognitiv integrat;
• familiarizarea cu principiile şi tehnicile de realizare şi implementare a metodelor de instruire
specifice disciplinelor din aria curriculară;
• formarea deprinderilor de stabilire a obiectivelor operaţionale specifice fiecărei lecţii în
context inter si multidisciplinar
• formarea deprinderilor de atingere a obiectivelor operaţionale în context cognitiv şi afectiv
integrat;
• formarea deprinderilor de proiectare şi aplicare a miniprogramelor pentru disciplinele
opţionale cu caracter cognitiv integrator;
• perfecţionarea competenţelor de utilizare a calculatorului în procesul de comunicare,
asimilare şi evaluare a cunoştinţelor;
• formarea capacităţii de a aprecia pozitiv impactul utilizării noilor tehnologii informaţionale
asupra procesului de instruire;
• formarea capacităţii de a stimula şi susţine un comportament în concordanţă cu etica şi
morala profesiei didactice;
• localizarea şi accesarea informaţiilor şi cunoştinţelor de natură psihopedagogică din
domeniul educaţional în vederea utilizării în practica didactică curentă;
• identificarea şi exploatarea resurselor oferite de strategii didactice diverse, specifice
sistemelor educaţionale din diferite ţări;
• formarea capacităţilor de apreciere a compatibilităţii resurselor educaţionale cu
caracteristicile sistemului educaţional românesc şi cu particularităţile populaţiei ţintă, în
vederea ridicării nivelului de cunoştinţe privind educaţia personală, socială şi de adaptare la
situaţiile problemă;
• formarea competenţelor de autoinstruire, a deprinderii utilizării unor practici educative
eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în vederea formării şi dezvoltării profesionale
continue şi adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului profesional şi social
2. Conţinuturi
Metode de
Curs Nr. ore Observaţii
predare
1. Specificul şi obiectivele studiului didacticii domeniului 4 ore expunerea,
• Functiile didacticii si rolul lor in structurarea continuturilor problematizarea,
disciplinei conversaţia,
• Periodizări ale instruirii. Obiective specifice ciclurilor curriculare
• Conceptul de domeniu. Aspecte ale didacticii ariilor curriculare
• Sincronia şi consonanţa sistemului educaţional romanesc cu cu
sistemele educaţionale din spaţiul european
2. Abordări pluri, inter si transdisciplinare 2 ore prelegerea,

• Pluridisciplinaritate si interdisciplinaritate in curriculumul conversaţia,
ciclului superior al liceului.
• Abordari transdisciplinare
3. Paradigme educaţionale şi particularităţile formarii iniţiale şi 4 ore expunerea,

continue conversaţia,
explicaţia
• Behaviorism
• Cognitivism
• Constructivism
4 ore expunerea,
4. Competenţe conversaţia,
• Concept şi clasificare descoperirea
• Procesul de conturare a competenţelor dirijată
• Competenţe transversale
• Competenţe individuale şi competenţe colective
• Competenţe cheie
• Competenţele profesiei didactice
5. Proiectarea demersului didactic în context transcuricular 6 ore expunerea,

• Formularea competenţelor în context interdisciplinar şi demonstraţia,
pluridiscilinar problematizarea,
• Abordarea conţinuturilor în context interdisciplinar şi studiul de caz
pluridiscilinar
• Formarea competenţelor transdisciplinare (decentrarea,
paradoxul, analogia)
• Asigurarea transferului
6. Particularităţile psihopedagogice ale formării continue 4 ore expunere

• Metacogniţia sistematica
• Autoinstruirea – rolul acesteia in formarea continua problematizarea,
• Competente de rol si competente de dezvoltare personala studiul de caz
• Informare si documentare profesională; rolul tehnologiilor
informaţionale şi comunicaţionale
• Surse de informare şi servicii oferite de bibliotecile digitale
4 ore expunerea,
7. Accesul la publicaţiile electronice
demonstraţia,
• Motoare de căutare academice
problematizarea,
• Accesul la jurnale ştiinţifice studiul de caz
• Probleme de acces şi copyright. Drepturi de acces.
• Utilizarea mijloacelor automate de traducere
Bibliografie curs
[1] Basarab Nicolescu, La transdisciplinarite, Manifeste, Éditions du Rocher, Paris, 1996
[2] Bîrzea, C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1998;
[3] Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi
[4] strategii, Ed. Aramis, Bucureşti;
[5] Ilica, A., (2003), Pedagogia comunicării educaţionale; Ed. Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad
[6] Ionescu, M., (2003), Instrucţie şi educaţie. Paradigme, strategii, orientări, modele, Cluj-Napoca
[7] Ionescu, Miron, (2000), Demersuri creative în predare şi învăţare, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
[8] Ionescu, M., Radu, I., (1995), Didactica modernă, Cluj- Napoca, Ed. Dacia
[9] Maxim, I. (2007), Didactica specialitatii, Iasi, Editura: Univ.”Al. I Cuza”
[10] Maxim, I. Buduşanu, S. Maxim, VV. (2007), Educaţie tehnologică, Cluj, Editura InfoData
[11] Neacsu , I.(1990), Instruire si invatare. Bucureşti: Editura Militară.
[12] Neacşu, I. (1990). Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Bucureşti: Editura Militară.
[13] Neacşu, I. (2000). Învăţarea şcolară – teorii, mecanisme, modele, orientări. În:Curs de pedagogie (Modulul I).
Bucureşti : Universitatea din Bucureşti. Colegiul Universitar – CREDIS.
[14] Neacsu, I.(2006). Invatarea academica independenta.Ghid metodologic.Bucuresti: Universitatea din Bucuresti,
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
[15] Negovan, Valeria. (2004). Autonomia în învăţarea academică – fundamente şi resurse. Bucureşti: Editura
Curtea Veche.
[16] Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I. O. (2005). Ştiinţa învăţării. De la teorie la practică. Iaşi: Editura Polirom.
[17] Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara. (2003). Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Bucureşti:
Universitatea din Bucureşti
[18] Monteil, M., (1997), Educaţie şi formare, Polirom, Iaşi
[19] Neacşu, I., (1990), Instruire şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti
[20] Potolea, D., (1989) Structuri, strategii, şi performanţe în învăţământ, Bucureşti, Ed. Academiei
[21] Stoica, A., (2000), Reforma evaluării în învăţământ, Ed. Sigma, Bucureşti;
[22] Panisoara, I. O., Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
[23] Prutianu, Ştefan, Antrenamentul abilităţilor de comunicare. Editura Polirom, 2004.
[24] http://www4.ncsu.edu/~jlnietfe/EDP304_Notes_files/Behaviorism%20Notes.pdf
[25] http://faculty.mercer.edu/codone_s/tco363/2012/Ertmer%20and%20Newby_.pdf
[26] http://learning.media.mit.edu/content/publications/EA.Piaget%20_%20Papert.pdf
Seminar Nr. ore Metode de predare Observaţii

Aplicaţii
1. Analiza planurilor cadru de învăţământ, conţinuturilor 4 ore explicaţia, descoperirea
programelor şcolare şi a manualelor specifice disciplinelor dirijată, conversaţia,
ariei curriculare studiul de caz
2. Planificarea şi proiectarea activităţilor didactice în context 4 ore explicaţia,

inter şi trans disciplinar demonstraţia,
problematizarea,
3. Elaborarea ofertei curriculare din perspectiva 4 ore conversaţia,
interdisciplinară şi în context cognitiv integrat. Întocmirea demonstraţia,
miniprogramelor studiul de caz
4. Dimensiuni profesionale şi culturale ale formării continue 4 ore expunerea, explicaţia,

- Metacogniţie demonstraţia,
- Modele culturale ale formării continue; problematizarea,
- Comunicarea interpersonală în perspectiva studiul de caz
universalismului profesional şi a implicării
tehnologiei comunicării în educaţie;
- Comunitatea profesională virtuală.
5. Perspectiva formării continue şi a autoperfecţionării 4 ore explicaţia,

personale şi profesionale în contextul societăţii demonstraţia,
informaţionale (utilizarea motoarelor de căutare descoperirea dirijată,
specializate, motoarelor de căutare academice, a tehnicilor conversaţia,
de traducere automată, acesarea bazelor de cunoştinţe, a studiul de caz
jurnalelor ştiinţifice şi colecţiilor de reviste internaţionale,
a bibliotecilor digitale, depozitelor digitale instituţionale,
serviciilor de biblioteca online)
conversaţia,
6. Aplicaţii practice 6 ore demonstraţia practică ,
- Documentare tematică folosind motoare de căutare; problematizarea,
- Traduceri folosind Google translate; studiul de caz
- Realizare proiect cu temă prestabilită;
7. Evaluare 2 ore proiect
Bibliografie seminar
[1] http://www.abstract-co.ro/
[2] Anghel, P., Stiluri şi metode de comunicare, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003.
[3] OXFORD Journals www.oxfordjournals.org

[4] IEEE All-Society Periodicals Package ieeexplore.ieee.org
[5] Springerlink Journals link.springer.com/
[6] PROQUEST Central search.proquest.com/
[7] Thomson Web of Knowledge REUTERS webofknowledge.com
[8] SCOPUS www.scopus.com
[9] http://www.academia.edu/4155760/Cercetarea_stiintifica_la_biblioteca_UDJG_surse_de_informare_si_servici
i#

Conţinuturile disciplinei au fost elaborate ca urmare a consultării programelor de studii similare din ţară, a aşteptărilor
şi evaluărilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi Casei Corpului Didactic Suceava.
Conţinuturile vin în întâmpinarea politicilor educaţionale actuale care impun cu necesitate formarea competenţelor de
planificare şi proiectare a activităţilor didactice în context cognitiv integrat şi de formare continuă pe toată durata
activităţii profesionale. Disciplina conturează competenţe de informare eficientă, relevantă şi rapidă şi de utilizare
practica a informaţiilor accesate, în deplin acord cu abordările contemporane din domeniul proiectării activităţii
didactice în context interdisciplinar. Parcurgerea cursului oferă posibilitatea formării competentelor de documentare,
informare, perfecţionare şi reglare progresivă a procesului de autoinstruire într-o perspectivă impusă de dinamica
formării şi rata schimbărilor de pe piaţa de muncă.
2. Evaluare
Tip Metode de Pondere din
Criterii de evaluare
activitate evaluare nota finală
• Utilizarea reperelor teoretice în vederea planificării şi proiectării Test 40%
activităţii didactice ăn contexte cognitive integrate docimologic
• Conturarea competenţelor de informare şi autoformare profesională;
Curs
• Dezvoltarea unor strategii de căutare a informaţiilor profesionale
relevante în baze de cunoştinţe ştiinţifice;
• Adaptarea strategiilor de formare în context metacognitiv.
• Demonstrarea capacităţii de identificare a informaţiilor relevante
contextului de formare şi a abilităţilor de a interveni adecvat în situaţii Portofoliul 60%
Seminar problematice de formare;
• Demonstrarea capacităţii de a utiliza cunoştinţele specifice
Comunicării interpersonale şi gestionării resurselor grupului virtual.
Laborator - - -
Proiect - - -
Standarde minime pentru nota 5:
- capacitatea de a stabili corelaţii interdisciplinare între elemente de conţinut specifice diciplnelor din aria
curriculară;
- capacitatea de a exploata resurse informaţionale în contexte didactice concrete;
- capacitatea de a proiecta lecţii în context cognitiv integrat
- capacitatea de a stabili corelaţii interdisciplinare între elemente de conţinut specifice diciplnelor din aria
curriculară;
- capacitatea de a exploata resurse informaţionale în contexte didactice concrete;
- capacitatea de a proiecta lecţii în context cognitiv integrat
- capacitatea de a localiza în mediul virtual informaţii relevante;
- capacitatea de a nuanţa subtil tehnicile de căutare în scopul evidenţierii informaţiilor relevante;
- demonstrarea capacităţii de a utiliza cunoştinţele specifice Comunicării interpersonale şi gestiunii resurselor
grupului profesional virtual în soluţionarea eficientă a necesităţilor de informare şi formare;
- abilitatea de a acţiona diferenţiat în funcţie de contextul cognitiv specific unei discipline din aria curriculară.

21.09. 2017 Conf. dr. Ioan MAXIM Lect. dr. Marius EŞI
Conf. dr. Ioan MAXIM
Conf. dr. Adina COLOMEISCHI
Universitatea
Ştefan cel Mare
Suceava

-an universitar 2015-2016
Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Facultatea Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
Domeniul de studii Ştiinţe ale educaţiei
Ciclul de studii Nivelul II
Programul de studii/calificarea Program de pregătire psihopedagogică- aprofundare

Denumirea disciplinei EDUCAŢIE INTERCULTURALĂ
Titularul activităţilor de curs Lector dr. Nadia Laura SERDENCIUC
Titularul activităţilor de seminar Lector dr.Corina GHEORGHIU
Anul de studiu II Semestrul I Tipul de evaluare E
Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DC
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DA

de învăţământ

II d)Tutoriat
III Examinări 3


Curriculum Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. Didactica
specialităţii, Managementul clasei de elevi, Dezvoltări în didactica domeniului şi didactica specialităţii
Competenţe -Analiza, interpretarea, corelarea intra/interdisciplinară şi aplicarea cunoştinţelor psihopedagogice în
cadrul demersului de proiectare a activităţii instructiv- educative
- Identificarea şi utilizarea strategiilor didactice specifice disciplinelor predate
- Aplicarea principiilor, funcţiilor şi scopurilor evaluării precum şi a metodelor şi instrumentelor de
evaluare în acord cu particularităţile de vârstă ale elevilor
- Interpretarea conceptelor specifice managementului clasei în evaluarea şi explicarea avantajelor şi
limitelor unor decizii şi intervenţii în diferite situaţii educaţionale

Desfăşurare a cursului PC, videoproiector, prezentări PPT
Desfăşurare Seminar Flip-chart, materiale auxiliare utilizate pentru aplicaţii specifice
aplicaţii Laborator -
Proiect -

Competenţe -Proiectarea programelor/ activităţilor instructiv- educative din perspectiva promovării şi a valorificării
1/6
profesionale diversităţii culturale în context didactic

- Realizarea de programe educaţionale nonformale vizând promovarea diversităţii culturale în
comunitatea şcolară şi locală
-Managementul eficient al grupului de elevi prin prisma afirmării diversităţii culturale
- Consilierea şi orientarea psihopedagogică a elevilor în direcţia adoptării unei atitudini active prin
raportare la recunoaşterea, respectul şi susţinerea diversităţii culturale
Competenţe -Aplicarea valorilor, principiilor şi a normelor de deontologie profesională specifice domeniului
transversale ştiinţelor educaţiei
-Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare pe tot parcusrul vieţii, în vederea formării şi
dezvoltării profesionale continue şi adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului
profesional şi social

Obiectivul general Integrarea principiilor interculturalităţii în organizarea activităţilor instructiv- educative specifice
al disciplinei disciplinelor de specialitate şi a activităţilor extracurriculare
Obiective specifice O1- Înţelegerea necesităţii abordării pedagogice a diferenţelor culturale
O2- Interpretarea mecanismelor structurale ale proiectării didactice prin prisma educaţiei
interculturale
O3- Valorificarea cunoştinţelor de specialitate în anticiparea unor demersuri educative cu
caracter nonformal pe baza principiilor educaţiei interculturale
O4- Delimitarea unor strategii de dezvoltare a competenţei interculturale a elevilor
O5- Argumentarea necesităţii dezvoltării continuumului: obiective- conţinuturi- metodologie-
forme de evaluare în perspectivă interculturală
O6- Experimentarea unei atitudini active de prevenire a blocajelor comunicării interculturale
O7- Dezvoltarea unor abilităţi de prevenire şi rezolvare a conflictelor interculturale în mediul
şcolar
O8- Exersarea unei atitudini formative centrate pe susţinerea diversităţii culturale în mediul
educaţional
8. Conţinuturi
1. Interculturalitatea- mediator între globalizare şi pluralizare 2 ore Expunerea
- Tendinţe ale societăţii contemporane - identitate şi globalizare Conversaţia
- Interculturalitatea ca perspectivă de abordare a pluralismului cultural euristică
- Interculturalitatea în România Dezbatere
2. Paradigmele interculturalităţii 2 ore Expunere
- Concepte cheie: socializare, cultură, identitate culturală, encluturaţie, Demonstraţia
aculturaţie, şoc cultural, diversitate culturală, relativism cultural, Studiul de caz
competenţă interculturală
- Modele ale culturii (modelul „icebergului cultural”, modelul
continuumului cultural- D. Larcher, modelul culturii ca „programare
mentală”- G. Hofstede, modelul „elementelor comportamentale ale
culturii”- E.T. Hall)
3. Spaţiul european – coordonate culturale şi interculturale 2 ore Prelegerea-
- Culturi şi identităţi europene - perspective valorice contemporane dezbatere
- Identitatea naţională în context european Conversaţia
- Modele de relaţionare interculturală (modelul cultural bucovinean) euristică
4. Culturi în contact - comunicarea interculturală 2 ore Prelegerea
- Modele ale comunicării interculturale Dezbaterea
- Blocajele comunicării interculturale: stereotipurile, prejudecăţile,
discriminarea
- Conflictul intercultural
- Strategii de prevenire şi rezolvare a conflictelor interculturale
5. Educaţia interculturală 2 ore Prelegerea
- Construirea unui învăţământ bazat pe principiile interculturalităţii Conversaţia
- Educaţia interculturală în şcoală euristică
- Curriculum intercultural (principii de construcţie, curriculum informal Demonstraţia
şi curriculum ascuns în perspectivă interculturală)
6. Dimensiuni ale educaţiei interculturale - aspecte metodologice 2 ore Problematizarea
- Dimensiunea experienţei în formarea interculturală a elevilor Dezbaterea
- Strategii de formare a competenţei interculturale a elevilor
7. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative cu 2 ore Prelegerea
specific intercultural Conversaţia

- Demersuri formale şi nonformale pentru încurajarea atitudinilor, Studiul de caz
valorilor şi comportamentelor interculturale
- Perspectiva interculturală asupra organizării învăţământului pe clase şi
lecţii
- Activităţi educative nonformale structurate în perspectivă interculturală
Bibliografie
- Abdallah- Pretceille, Martine (2006), „Interculturalism as a paradigm for thinking about diversity”, Intercultural
Education, vol. 17, no. 5, 475-483.
- Bârlogeanu, L. (2005), „Cadru general al politicilor interculturale”, în L. Bârlogeanu şi A. Crişan (coord.), Ghid de
politici interculturale, Editura Humanitas Educational,Bucureşti, p.7-27.
- Butnaru, Simona (2009), „Educaţia pentru diversitate culturală”, în C. Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 569- 590.
-Byram, M., Zarate, G. (1996) Defining and assessing intercultural competence: some principles and proposals for the
European context, in Language Teaching, vol.29, issue 4;
- Cozma, T.- coord. (2001) O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea,Editura Polirom, Iaşi
- Cucoş, C. (2000) Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi;
- Cucoş, C., “Educaţia interculturală- modalitate de prevenire a conflictelor” în Stoica- Constantin, A., Neculau,
A.(1998), Psihologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iaşi, p. 242-256.
- Cucoş, Constantin, Popa, Nicoleta Laura (2009), „Educaţia în societatea cunoaşterii: globalizare, internaţionalizare,
informatizare”, în C. Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura
Polirom, Iaşi, 31-64.
- Dasen, P., Perregaux, C., Rey, M. (1999) Educaţia interculturală- experienţe, politici, strategii, Editura Polirom, Iaşi;
- Delors, J.- coord. (2000) Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al comisiei internaţionale pentru educaţie în
secolul XXI, Editura Polirom, Iaşi;
- Dinello, R. (1987), „Identite culturelle et interculturalisme en Europe”, în Dinello, R., Perret- Clermont, A-N.(eds.),
Psychopedagogie interculturelle, Editions Delval, Fribourg.
- Gavriliuc, Alin (2011) Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iaşi
- Nedelcu, A. (2008) Fundamentele educaţiei interculturale. Diversitate, minorităţi, echitate, Editura Polirom, Iaşi.
- Neuner, G., Parmenter, L., Starkey, H., Zarate, G. (2003) Intercultural competence, Edited by M. Byram, University of
Durham, Language Policy Division, Council of Europe, Strasbourg
-Rathje, S. (2007) Intercultural Competence : The Status and Future of a Controversial Concept, in Language and
Intercultural Communication, vol. 7, Issue 4
- Schipor, Doina Maria (2009), Strategii de formare a formatorilor din perspectivă interculturală, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti.
-Stier, J., (2006) Internationalisation, intercultural communication and intercultural competence, in Journal of
Intercultural Communication, Issue 11
- Urlich, C.(2005a), „Educaţie şi globalizare în România: interpretări ale „diferenţelor””,în L. Bârlogeanu (coord.),
Identitate şi globalizare- Actele Coloviului Internaţional„Identitate şi globalizare”,Editura Humanitas Educational,
Bucureşti
- Ulrich, C. (2005b),” Educaţia civică şi „proiectul intercultural””, în L. Bârlogeanu, A. Crişan (coord.), Ghid de
politici interculturale,Editura Humanitas Educational, Bucureşti.

1.Seminar introductiv 2 ore Exerciţiul
- Organizarea seminarului. Prezentarea tematicii si a reperelor Conversaţia
bibliografice
- Discutarea strategiilor de derulare a activităţii de seminar
- Analiza specificului disciplinei şi a criteriilor de evaluare a activităţii
de seminar.
2. Globalizare şi pluralism în societatea contemporană 2 ore Studiul de caz
- Globalizarea şi dialogul culturilor: dreptul la diferenţă şi egalitate Dezbaterea
- Diversitatea culturală ca realitate şi provocare a societăţii
contemporane
- Mono-, multi- şi interculturalism
- Interculturalitatea în România- repere normative şi discursive
3. Interculturalitatea dicţionar de termeni 2 ore Demonstraţia

- Cultura ca instrument de categorizare a realităţii Exerciţiul
- Impregnarea culturală – enculturaţia Învăţarea prin
- Aculturaţia şi efectele contactelor culturale cooperare
- Şocul cultural şi necesitatea construirii unei grile de lectură
decentrate asupra culturii
4. Coordonate ale analizei spaţiilor culturale 2 ore Seminar socratic
- Coordonate clasice de determinare a culturii (spaţiale, lingvistice,
istorice) şi modele moderne de interpretare (modele ale culturii)
- Trecerea de la competenţa culturală la competenţa interculturală
5. Preocuparea pentru diversitatea culturală în spaţiul european 2 ore Conversaţia
- Susţinerea diversităţii culturale la nivelul drepturilor omului, Studiul de caz
problematica migraţiilor, protecţia minorităţilor, accesul la educaţie
- Identitate europeană/ identitate naţională
- Bucovina- context al afirmării diversităţii culturale
6. Culturi în contact 2 ore Problematizarea
- Efectele contactelor culturale Exerciţiul
- (Re)definiri identitare
- Comunicarea interculturală- schema funcţională
- Blocaje ale comunicării interculturale şi atenuarea lor (stereotipurile,
prejudecăţile şi discriminarea)
- Mass-media şi interculturalitatea
7. Conflictul intercultural 2 ore Exerciţiul
- Definire. Cauze. Tipuri Dezbaterea
- Strategii de prevenire şi rezolvare a conflictelor interculturale
- Modalităţi de ameliorare a comunicării interculturale
- Strategii de mediere şi negociere interculturală
8. Educaţia interculturală – formare prin şi pentru diversitatea 2 ore Conversaţia
culturală euristică
- Baze teoretice ale educaţiei interculturale: psihologia socială, Exerciţiul
psihologia interculturală, sociologia, antropologia, alte discipline
- Conexiuni terminologice: educaţie interculturală, educaţie
multiculturală, educaţie pentru diversitate, educaţie pentru toţi
- Principiile interculturalităţii în organizarea procesului de învăţământ
(repere normative)
9. Curriculum intercultural 2 ore Studiul de caz
- Exigenţele unui curriculum intercultural Demonstraţia
- Modalităţi de construire a unui curriculum intercultural (C. Bennett)
- Continuumul obiective- conţinuturi- metodologie- modalităţi de
evaluare în perspectivă interculturală
10. Activităţi, metode şi resurse ale educaţiei interculturale 2 ore Exerciţiul
- Abordări metodologice în perspectivă interculturală Dezbaterea
- Strategii de formare a competenţei interculturale a elevilor
11. Proiectarea activităţilor educative formale în perspectivă 2 ore Exerciţiul
interculturală Studiul de caz
- Corespondenţe între domeniul de specialitate şi organizarea
activităţilor educaţionale în perspectivă interculturală
- Aplicaţii
12. Proiectarea activităţilor extraşcolare în perspectivă 2 ore Exerciţiul
interculturală Conversaţia
- Realizarea unui proiect educaţional pornind de la o temă ce vizează
interculturalitatea (având ca beneficiari adolescenţi, tineri şi adulţi)
- Aplicaţii
13. Precauţii ale aplicării interculturalismului în şcoală. Atitudini 2 ore Dezbaterea
nefavorabile Problematizarea
- Aprecierea superficială a diferenţelor
- Ignorarea diferenţelor
- Blamarea diferenţelor prin relaţionarea cu insuccesul
- Amânarea abordării diferenţelor
14. Seminar de sinteză şi evaluativ 2 ore
Bibliografie
- Abdallah- Pretceille, Martine (2006), „Interculturalism as a paradigm for thinking about diversity”, Intercultural
Education, vol. 17, no. 5, 475-483.
- Bârlogeanu, L. (2005), „Cadru general al politicilor interculturale”, în L. Bârlogeanu şi A. Crişan (coord.), Ghid de
politici interculturale, Editura Humanitas Educational,Bucureşti, p.7-27.
- Butnaru, Simona (2009), „Educaţia pentru diversitate culturală”, în C. Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi, 569- 590.
- Byram, M., Zarate, G. (1996) Defining and assessing intercultural competence: some principles and proposals for the
European context, in Language Teaching, vol.29, issue 4;
- Cucoş, C., “Educaţia interculturală- modalitate de prevenire a conflictelor” în Stoica- Constantin, A., Neculau,
A.(1998), Psihologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iaşi, p. 242-256.
- Cucoş, Constantin, Popa, Nicoleta Laura (2009), „Educaţia în societatea cunoaşterii: globalizare, internaţionalizare,
informatizare”, în C. Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura
Polirom, Iaşi, 31-64.
- Dinello, R. (1987), „Identite culturelle et interculturalisme en Europe”, în Dinello, R., Perret- Clermont, A-N.(eds.),
Psychopedagogie interculturelle, Editions Delval, Fribourg.
- Gavriliuc, Alin (2011) Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iaşi
- Neuner, G., Parmenter, L., Starkey, H., Zarate, G. (2003) Intercultural competence, Edited by M. Byram, University of
Durham, Language Policy Division, Council of Europe, Strasbourg
-Rathje, S. (2007) Intercultural Competence : The Status and Future of a Controversial Concept, in Language and
Intercultural Communication, vol. 7, Issue 4
-Stier, J., (2006) Internationalisation, intercultural communication and intercultural competence, in Journal of
Intercultural Communication, Issue 11
- Urlich, C.(2005a), „Educaţie şi globalizare în România: interpretări ale „diferenţelor””,în L. Bârlogeanu (coord.),
Identitate şi globalizare- Actele Coloviului Internaţional„Identitate şi globalizare”,Editura Humanitas Educational,
Bucureşti
- Ulrich, C. (2005b),” Educaţia civică şi „proiectul intercultural””, în L. Bârlogeanu, A. Crişan (coord.), Ghid de
politici interculturale,Editura Humanitas Educational, Bucureşti.

Conţinuturile disciplinei corespund orientărilor actuale în ceea ce priveşte valorificarea diversităţii culturale în context
didactic. Fiind elaborate ca urmare a consultării fişelor disciplinelor din cadrul programelor similare de studiu
dezvoltate de universităţile din ţară, conţinuturile disciplinei vin în întâmpinarea nevoilor beneficiarilor de formare
prin raportare la prezenţa şi afirmarea multiculturalismul în spaţiul şcolar şi comunitar. Competenţele profesionale şi
transversale valorificate de disciplina Educaţia interculturală se structurează ca parte integrantă a profilului de
formare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi sunt în concordanţă cu cerinţele educaţiei
permanente.
10. Evaluare
Pondere din
nota finală
-Însuşirea şi valorificarea terminologiei specifice disciplinei Test docimologic 40%
Curs - Realizarea de conexiuni interdisciplinare în contextul
valorificării principiilor interculturalităţii în spaţiul didactic
-Intervenţiile/implicarea studentilor pe parcursul activitatilor Evaluare pe parcurs 60%
de seminar; Portofoliu
Seminar - Întocmirea unui portofoliu:
- Realizarea unui poster care să reflecte semnificaţia şi
posibilităţile de valorificare în spaţiul şcolar ale unui concept –
cheie specific interculturalităţii.

- Realizarea unui proiect de lecţie (pentru disciplina de
specialitate, clasele IX-XII) care să reflecte o perspectivă
interculturală asupra activităţii didactice (surprinsă fie la nivelul
finalităţilor lecţiei, fie la nivelul conţinuturilor, fie la nivelul
strategiei didactice, fie la nivelul modalităţilor de evaluare a
activităţii). În cazul în care disciplina de specialitate nu permite
corespondenţe în plan intercultural, proiectul de lecţie poate fi
realizat pentru disciplina Consiliere şi orientare (clasele IX-
XII), pornind de la o temă specifică educaţiei interculturale.
- Realizarea unui proiect de activitate educativă nonformală
(având ca beneficiari adolescenţi, tineri şi adulţi), pornind de la
un conţinut tematic specific educaţiei interculturale.
Laborator -
Proiect -
- Cunoaşterea terminologiei vizând abordarea pluralismului cultural în mediul şcolar;
- Exemplificarea unor modalităţi autentice de abordare pedagogică a diversităţii culturale;
- Delimitarea unor strategii de formare a competenţei interculturale a elevilor;
- Evidenţierea specificităţii perspectivei interculturale în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor
educative formale şi nonformale cu specific intercultural.
- Valorificarea terminologiei specifice educaţiei interculturale în analiza şi interpretarea componentelor unei
situaţii de instruire;
- Valorificarea continuumului obiective- conţinuturi- metodologie- evaluare prin prisma exigenţelor
curriculumului intercultural;
- Delimitarea modalităţilor de optimizare a comunicării interculturale în mediul şcolar;
- Utilizarea principiilor interculturale în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative formale şi
nonformale;
- Exemplificarea modalităţilor concrete de valorificare a metodologiei didactice în perspectivă interculturală;
- Justificarea opţiunii pentru abordarea unui demers formativ focalizat pe susţinerea diversităţii culturale în
mediul educaţional

26.09.2016

Universitatea
Ştefan cel Mare
Suceava

Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

Facultatea FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Departamentul DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL PSIHOPEDAGOGIC
Domeniul de studii ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
Ciclul de studii Formare iniţială
Programul de studii/calificarea Nivelul II

Denumirea disciplinei Managementul organizaţiei şcolare
Titularul activităţilor de curs Lector Dr. Eşi Marius Costel
Titularul activităţilor de seminar Lector Dr. Aura Hapenciuc
Anul de studiu II Semestrul I Tipul de evaluare E
Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DC
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DA

de învăţământ

II d)Tutoriat 4
III Examinări 3


Curriculum Psihologia educaţiei
Pedagogie
Competenţe

Proiect •

• înţelegerea limbajului specific disciplinei Managementul organizaţiei şcolare;
• formarea deprinderilor de analiză corectă a principalelor documente şcolare pentru folosirea lor
Competenţe
ulterioară în practică;
profesionale
• propunerea unor modalităţi eficiente de aplicare a strategiilor specifice managementului organizaţional
în situaţii şcolare dificile şi mai puţin dificile;
1/4
Competenţe • exersarea capacităţii de a utiliza cunoştinţele de management organizaţional şi de ainterveni în

transversale situaţii şcolare concrete;
• formarea unei atitudini corecte în relaţia cu beneficiarii actului educativ;
• dezvoltarea capacitaţii de a aplica la nivelul organizaţiei şcolare un management eficient şi pragmatic;
• formarea unor disponibilităţi motivaţional-afective privind interesul pentru aplicarea unui management
organizaţional eficient.

Obiectivul general al exersarea continuturilor fundamentale si a principalelor tendinţe în evolutia disciplinei
disciplinei Managementul organizaţiei şcolare
Obiective specifice să definească termenului de management al organizaţiei şcolare în domeniul educaţiei;
să înţeleagă rolului decizional al managerului organizaţiei şcolare în contextul procesului de
învăţământ;
să identificarea stilurilor de conducere ale profesorului manager
să determinarea momentelor de conducere ineficientă a procesului didactic în cadrul
organizaţiei şcolare
8. Conţinuturi
• Introducere în Managementul organizaţiei şcolare 2 Prelegerea
• Management: delimitări conceptuale, funcţii şi roluri 2 Expunerea, conversaţia
Trăsături ale managementului şcolii euristică
• Competenţe şi stiluri de conducere 2 Expunerea, dezbaterea
• Management organizaţional participativ: misiune şi viziune 2 Expunerea,
problematizarea
• Democraţie, autoritate şi responsabilitate în organizaţia 2 Expunerea, conversaţia
şcolară euristică
• Implicarea elevilor/profesorilor/părinţilor în procesul 2 Expunerea, conversaţia,
decizional problematizarea
• Implicarea comunităţii în viaţa organizaţiei şcolare 2 Lucrul în echipă, exerciţiul
• Management şi leadership la toate nivelurile organizaţiei 2 Expunerea, conversaţia
şcolare . Managementul la nivelul structurilor unităţii de euristică, problematizarea
învăţământ.Managementul de vârf la nivelul unităţii de
învăţământ
• Managementul activităţii didactice. Schimbare şi dezvoltare 2 Expunerea, exerciţiul,
organizaţională explicaţia
• Cultura organizaţională din perspectiva conducerii şcolii 2 Conversaţia, învăţarea prin
descoperire,
• Climatul organizaţional, instrument managerial în asigurarea 2 Lucrului în echipă,
calităţii vieţii şcolare explicaţia, exerciţiul
• Profesionalizarea pentru funcţia managerială în organizaţia 2 Invăţarea prin descoperire,
şcolara explicaţia
• Viziunea managerială asupra conducerii şcolii 2 Invăţarea prin descoperire,
explicaţia
• Investigarea atitudinii directorilor şi profesorilor faţă de 2 Problematizarea,
actualul statut al directorului de şcoală şi a opiniei lor asupra conversaţia euristică
introducerii unui nou sistem de pregătire care să ofere
calificare pentru profesia de director
Bibliografie
1. Bennis, W.: On Becoming a Leader, 1989.
2. Bernat, S: Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca 2003.
3. Blake, R.; Mouton, J.: The Managerial Grid III: The Key to Leadership Excellence. Houston: Gulf Publishing, 1985.
4. Carianopol, M.,Tîrcă, A.,.Alionte, A., Faur, C.: Managementul evenimentelor educa ionale, British Council, 2004.
5. Cornescu, V., ş.a. : Management de la teorie la practic - curs on line al Universităţii Bucureşti, 2004.
6. Covey, S.: Eficienţa în 7 trepte. Un abecedar al înţelepciunii, Editura Allfa, 2002.
7. Covey, S.R. : Etica liderului eficient sau Conducerea bazata pe principii. Bucureşti, Editura All, 2001.
8. Cristea, G: Managementul lecţiei, EDP Bucureşti, 2003.
9. Fullan, M.: The New Meaning of Educational Change, London, 1990.
10. Fullan, M.: Change Forces: The Sequel, Philadelphia, 1990.
11. Gardner, H., Csikszentmihalyi, M., Damon, W.: Munca bine făcută, Editura Sigma, 2005.
12. Goleman, D., Boyatzis, R., Mc Kee, A.: „Inteligen a emo ională în leadership”, Curtea Veche, 2007.
13. Goleman, D., Boyatzis, R., Mc Kee, A.: Primal Leadership, HBS Press, 2004
14. Hielscher, S.(coord), Tîrcă., A., Iucu, R., Nedelcu, A.: Management şcolar – ghid pentru directorii de şcoli, Editura
Atelier Didactic a CCD Bucureşti, 2008
1. Iosifescu, : Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti, 2001.
2. Iucu, R.: Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Polirom, 2000.
Jinga, I: Managementul învăţământului, Editura ASE Bucureşti, 2003;
3. Katz, R.L. : Skills of an effective administrator, Harvard Business Review, 33(1), 33-42, 1955.
4. Keen, E., Tîrcă A. : Management participativ - ghid pentru directorii de coli, Radical,2000
5. Lafaye, C. : Sociologia organizaţiilor, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
6. Lewin, K., LIippit, R. and White, R.K. : Patterns of aggressive behavior in experimentally created social climates.
Journal of Social Psychology, 10, 271-301, 1939.
7. Likert, R.: The human organization: Its management and value, New York: McGraw-Hill, 1967.
8. Mihăescu, M.: Managementul clasei - Pentru o experienţă de succes, Editura Gimnasium, 2003.
9. Mihăescu, M., Tîrcă, A.: Consiliul Elevilor – ghid de organizare şi funcţionare”, Editura Radical, 2000.

• Organizaţia şi managementul său. Modele manageriale din 2 Prelegerea, expunerea
perspectiva relaţiei individ- organizaţie
• Management şi leadership: Delimitări ale conceptelor 2 Expunerea, conversaţia
euristică
• Perspectiva organizaţională asupra şcolii 2 Expunerea, dezbaterea
• Trăsături ale şcolii ca organizaţie. Perspective istorice asupra 2 Expunerea,
organizaţiei, cu referire la organizaţia şcolară problematizarea
• Particularităţi ale organizaţiei şcolare. Aspecte formale şi 2 Expunerea, conversaţia
informale ale organizaţiei şcolare euristică
• Precizări conceptuale privind cultura organizaţională Cultura 2 Expunerea, conversaţia,
organizaţiei şcolare. Elemente de specificitate problematizarea
• Note definitorii ale climatului organizaţional. Particularităţi ale 2 Lucrul în echipă,
climatului şcolar exerciţiul
• Roluri ale directorului de şcoală din perspectiva leadershipului 2 Expunerea, conversaţia
euristică,
problematizarea
• Contextul educaţional european; Educaţia în ţările europene în 2 Expunerea, exerciţiul,
condiţiile extinderii UE; Cadrul comun de dezvoltare a explicaţia
învăţământului european
• Cadrul legislativ european al funcţiei de director de şcoală; 2 Conversaţia, învăţarea
Cerinţe privind pregătirea directorilor pentru numirea în funcţie prin descoperire,
• Directorul-manager; Statut, roluri, competenţe; Profilul de 2 Lucrului în echipă,
competenţă al managerului şcolar; Noi roluri ale directorilor- explicaţia, exerciţiul
manageri în contextul învăţământului european;
Profesionalizarea pentru funcţia managerială în învăţământ;
Calificare şi profesionalizare. Cadru general de prezentare;
Profesionalizarea directorilor de şcoală
• Pregătirea iniţială şi continuă a directorului de şcoala 2 Invăţarea prin
descoperire, explicaţia
• Sistemul de pregătire a directorului de şcoală în România 2 Invăţarea prin
Modelul de pregătire şi calificare a directorului pentru descoperire, explicaţia
profesiunea de manager al şcolii; Proiectarea managementului
la nivel de organizaţie şcolară
• Argumente privind pregătirea de bază a directorului de şcoală 2 Problematizarea,
ca profesor conversaţia euristică
Bibliografie
1. Bernat, S: Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca 2003.
2. Blake, R.; Mouton, J.: The Managerial Grid III: The Key to Leadership Excellence. Houston: Gulf Publishing Co.,
1985.
3. Carianopol, M.,Tîrcă, A.,.Alionte, A., Faur, C.: Managementul evenimentelor educa ionale, British Council, 2004.
3. Goleman, D., Boyatzis, R., Mc Kee, A.: „Inteligen a emo ională în leadership”, Curtea Veche, 2007.
4. Goleman, D., Boyatzis, R., Mc Kee, A.: Primal Leadership, HBS Press, 2004.
5. Hielscher, S.(coord), Tîrcă., A., Iucu, R., Nedelcu, A.: Management şcolar – ghid pentru directorii de şcoli, Editura
Atelier Didactic a CCD Bucureşti, 2008.
1. Iosifescu, : Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti, 2001.
2. Iucu, R.: Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Polirom, 2000.
Jinga, I: Managementul învăţământului, Editura ASE Bucureşti, 2003;
3. Katz, R.L. : Skills of an effective administrator, Harvard Business Review, 33(1), 33-42, 1955.
4. Keen, E., Tîrcă A. : Management participativ - ghid pentru directorii de coli, Radical,2000
5. Lafaye, C. : Sociologia organizaţiilor, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
6. Lewin, K., LIippit, R. and White, R.K. : Patterns of aggressive behavior in experimentally created social climates.
Journal of Social Psychology, 10, 271-301, 1939.
7. Likert, R.: The human organization: Its management and value, New York: McGraw-Hill, 1967.
8. Mihăescu, M.: Managementul clasei - Pentru o experienţă de succes, Editura Gimnasium, 2003.
9. Mihăescu, M., Tîrcă, A.: Consiliul Elevilor – ghid de organizare şi funcţionare”, Editura Radical, 2000.

şi evaluărilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi Casei Corpului Didactic Suceava. Conţinuturile vin în
întâmpinarea politicilor educaţionale actuale care impun cu necesitate formarea competenţelor de management al
organizaţiilor şcolare şi de formare continuă pe toată durata activităţii profesionale. Parcurgerea cursului oferă
posibilitatea formării competentelor de documentare, informare, perfecţionare şi reglare progresivă a procesului de
management al unităţilor şcolare în perspectiva impusă de dinamica domeniului.
10. Evaluare
Pondere din nota
finală
După dimensiunea temporală Evaluare sumativă (colocviu) 50%
Curs
a activităţîi didactice
După obiectul evaluării Evaluare parţială / evaluare formativă (test 50%
Seminar
docimologic, referat, eseu, portofoliu, proiect)
Laborator
Proiect
Cerinţe minimale (pentru nota 5)
+ operaţionalizarea obiectivelor / competenţelor asumate la nivelul disciplinei Managementul organizaţiei şcolare;
+ descrierea a cel puţin 3 trăsături specifice şcolii ca organizaţie, enumerarea şi explicitarea de competenţe şi stiluri de
conducere;
+ cunoaşterea documentelor şcolare întocmite la nivelul organizaţiei şcolare.
Cerinţe pentru nota 10
+ analiza cadrul legislativ european al funcţiei de director de şcoală şi al obiectivelor cadru, de referinţă, operaţionale /
competenţelor generale / specifice şi evidenţierea legăturilor dintre ele;
+ descrierea şi exemplificarea nivelurilor, etapelor şi strategiilor de formare în cadrul unei culturi organizaţionale
şcolare;
+descrierea rolurilor directorului de şcoală din perspectiva leadershipului;

Lector dr. Eşi Marius Costel Lector dr. Aura Hapenciuc

Conf. dr. Maxim Ioan
Universitatea
Ştefan cel Mare
Suceava


Departamentul DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL
PSIHOPEDAGOGIC

Denumirea disciplinei Metodologia cercetării educaţionale
Titularul activităţilor de curs Liliana BUJOR, lector universitar dr.
Titularul activităţilor de seminar Elena BUJOREAN, asistent universitar dr.
Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare E
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DL

I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs 1 Seminar 2 Laborator - Proiect -
de învăţământ

II d)Tutoriat 4
III Examinări 3


Curriculum • Fundamentele Pedagogiei, Teoria şi Metodologia Instruirii, Teoria si Metodologia Evaluarii
Competenţe • Competenţele de lucru cu materialele bibliografice, capacităţi de prelucrare a materialelor
documentare din domeniul Ştiinţelor Educaţiei, competenţe de lucru cu programele de statistica
specifice

Desfăşurare a cursului • PC, videoproiector, suporturi electronice pentru unitatea de curs, prezentări PPT sau
Prezi, soft-uri educaţionale, materiale pentru aplicaţii, CD-uri sau DVD-uri, flip-
chart, foi A1 şi A3; soft-uri educaţionale, manuale
Desfăşurare Seminar • PC, videoproiector, suporturi electronice pentru aplicaţii, prezentări PPT sau Prezi,
aplicaţii soft-uri educaţionale, materiale pentru aplicaţii, CD-uri sau DVD-uri, flip-chart, foi
A1 şi A3; soft-uri educaţionale, manuale şi materiale auxiliare utilizate pentru
aplicaţii specifice; referatul etc
Laborator • Nu este cazul
Proiect • Nu este cazul
1/4

C1 Elaborarea unor planuri de analiză şi aplicare a unor descoperiri din cercetarea în domeniul
educaţiei în activitatea profesională.
Competenţe profesionale
C 2 Adoptarea unei abordări interogative şi reflexive privind practica profesională şi angajarea
în pregătirea profesională şi activitatea de cercetare.
Competenţe transversale CT2 Elaborarea unui proiect educaţional, cu specificarea rolurilor fiecărui membru al echipei
de lucru

Obiectivul general al Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi tenhicilor de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei
disciplinei şi a particularităţilor acestora.
Obiective specifice • O1 Definirea conceptul de cercetare pedagogică; Explicarea specificul acesteia;
• O2 Caracterizarea funcţiilor cercetării;
• O3 Detalierea nivelurilor cercetării educaţionale;
• O4 Elaborarea unei cercetări teoretice;
• O5 Analiza cercetărilor din articolele ştiinţifice din baze de date internaţionale;
• O6 Descrierea şi aplicarea metodelor de cercetare;
• O7 Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor statistice (elemente de bază, prelucrare în Excel şi
SPSS);
• O8 Evaluarea (autoevaluarea) probelor;
• O9 Analiza probelor de cercetare utilizate în cadrul cursului şi seminariilor.
8. Conţinuturi
1. Cercetarea pedagogică – tematică, deschideri (2 ore) 28 expunerea, prelegerea,
2. Modelul proiectării şi desfăşurării unei activităţi de prelegerea cu oponent,
cercetare (4 ore) prelegerea-dezbatere,
3. Tipuri de cercetare; eşantionare (2 ore) prelegerea intensificată,
4. Metode folosite în cercetare (metoda observaţiei) (4 ore) problematizarea,
5. Experimentul psihopedagogic (4 ore) conversaţia, demonstraţia
6. Metoda anchetei (2 ore)
6. Chestionarul (2 ore)
7. Interviul. (2 ore)
8. Studiul de caz. (2 ore)
9. Metodele sociometrice ( 2 ore)
10. Tehnicile statistice de prelucrare a rezultatelor (4 ore)
11. Modalităţi de prezentare şi valorificare a rezultatelor
cercectării (2 ore
Bibliografie
• Agabrian, M. (2006). Analiza de conţinut, Ed Polirom, Iaşi.
• Bocoş, M. (2003). Teoria şi practica cercetării pedagogice, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
• Cristea, Sorin (2000). Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera, Chişinău;
• Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.
• Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice, metode cantitative şi calitative, Bucureşti: Editura
Economică.
• Chelcea, S. (2005). Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific ăn domeniul
ştiinţelor socioumane, Bucureşti: Comunicare.ro.
• Chelcea, S. (coord.) (2008). Psihosociologie. Teorie, cercetări, aplicaţii, Ed. Polirom, Iaşi.
• Culic, I. (2004). Metode avansate în cercetarea socială, Iaşi: Polirom.
• Clocotici, V. şi Stan, A. (2000). Statistică aplicată în psihologie, Iaşi: Polirom.
• D´Hainaut, L (1981) - Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, E.D.P., Bucureşti;
• Doise, W., Deschamp, J-C., Mugny, G. (1996). Psihologie socială experimentală, Ed. Polirom, Iaşi.
• Dincă, Margareta (2003) – Metode de cercetare în psihologie, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti;
• Enăchescu, C. (2005). Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Iaşi: Polirom.
• Gheorghiu, Dumitru (2003). Statistică aplicată în psihologie, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti;
• Gugiuman, A. Zetu, E. Şi Codreanca, L. (1993). Introducere în cercetarea pedagogică, Îndrumar pentru cadrele
didactice, Ed. Tehnică, Chişinău;
• Hăvârneanu, Cornel (2000). Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Ed. Erota, Iaşi;
• Howitt, D. şi Cramer, D. (2006). Introducere în SPSS pentru psihologie, Iaşi: Polirom.
• Jinga, I şi Istrate, E (1998). Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti;
• King, Ronald (2005). Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele ştiinţelor sociale, Iaşi: Polirom.
• Krueger, R., Casey, M. A. (2005). Metoda foscus – grup. Ghid practica pentru cercetarea aplicată, ed. Polirom, Iaşi.
• Labăr, V. A. (2008). SPSS pentru Ştiinţele Educaţiei, Ed Polirom: Iaşi.

• Marinescu, V. (2005). Metode de studiu în comunicare, Bucureşti: Niculescu
• Mitrofan, L. şi Mitrofan, N. (2005). Testarea psihologică. Inteligenţa şi aptitudinile, Iaşi: Polirom;
• Nicola, I (1994). Pedagogie, E.D.P., R.A. – Bucureşti;
• Nicola, I. şi Farcaş D. (1990). Teoria educaţiei şi noţiuni de cercetare pedagogică, manual pentru cls a-XI-a – şcoli
normale, E.D.P., Bucureşti.
• Popa, M. (2008). Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii pentru SPSS, Ed Polirom: Iaşi.
• Popa, N. L., Antonesei, L. & Labăr A. V. (2009) Ghid pentru cercetarea educaţiei. Un “Abecedar” pentru studenţi,
masteranzi, profesori, Ed. Polirom, Iaşi.
• Rateau, P. (2004). Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane, Iaşi: Polirom.
• Rotariu, T. (2000) (coord.). Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Iaşi: Polirom.
• Silverman, D. (2004). Interpretarea datelor calitative. Metodă de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Iaşi:
Polirom.
• Stan, Aurel. (2002). Testul psihologic, Iaşi: Polirom.
• Stan, L (1995) - Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradul II, ed. Spiru Haret, Iaşi;
Resurse web: www.edu.ro, www.imsa.edu, www.unimaas.nl, www.alcrc.com, www.teknat.auc.dk, www.didactic.ro,
www.intuitex.ro, www.cisco.com,www.school.discovery.com, www.ise.ro, www.education-world.com, www.ed.fr
www.ed.gov, www.educationplanet.com, www.education.fr; www. spss.ro
• Dumitru, G. (2003). Statistică aplicată în psihologie, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti;
• Gugiuman, A. Zetu, E. Şi Codreanca, L. (1993). Introducere în cercetarea pedagogică, Îndrumar pentru cadrele
• Hăvârneanu, Cornel (2000). Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Ed. Erota, Iaşi;
• Popa, N. L., Antonesei, L. & Labăr A. V. (2009) Ghid pentru cercetarea educaţiei. Un “Abecedar” pentru studenţi,
• Labăr, V. A. (2008). SPSS pentru Ştiinţele Educaţiei, Ed Polirom: Iaşi.

Problematica temei de cercetare; exemplificări cu teme existente 28 exerciţiul, conversaţia,
şi crearea unor teme noi; demonstraţia,
- Tipul de cercetare (analiza unor cercetări din literatura de experimentul,
specialitate şi descrierea caracteristicilor cercetărilor dezbaterea, expunerea,
educaţionale); problematizarea,
- Etapele cercetării educaţionale (exemplificări şi analiza unor proiectul, lucrări practice
lucrări de cercetare desfăşurate);
- Modalităţi de concepere a cercetării aplicative;
- Metodele de cercetare – aplicaţii pentru fiecare metodă
specifică cercetării educaţionale; exemplificări din cercetările
care apar în bazele de date internaţionale;
- Evaluarea unor lucrări de cercetare publicate şi/sau susţinute în
anii anteriori,
- Exemple de bune practici în domeniul cercetării educaţionale;
- Creionarea unor proiecte de cercetare diferenţiate pentru aceeaşi
temă de cercetare;
- Prezentarea critică a articolelor aparute în baze de date
internaţionale;
- Prezentarea critică a propriilor articole sau lucrări de cercetare;
- Prezentarea cercetării din lucrările de licenţă.
Bibliografie
Dumitru, G. (2003). Statistică aplicată în psihologie, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti;
Gugiuman, A. Zetu, E. Şi Codreanca, L. (1993). Introducere în cercetarea pedagogică, Îndrumar pentru cadrele
Hăvârneanu, Cornel (2000). Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Ed. Erota, Iaşi;
Popa, N. L., Antonesei, L. & Labăr A. V. (2009) Ghid pentru cercetarea educaţiei. Un “Abecedar” pentru studenţi,
Labăr, V. A. (2008). SPSS pentru Ştiinţele Educaţiei, Ed Polirom: Iaşi.
Dumitru, G. (2003). Statistică aplicată în psihologie, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti;
Hăvârneanu, Cornel (2000). Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Ed. Erota, Iaşi;
Popa, N. L., Antonesei, L. & Labăr A. V. (2009) Ghid pentru cercetarea educaţiei. Un “Abecedar” pentru studenţi,
Labăr, V. A. (2008). SPSS pentru Ştiinţele Educaţiei, Ed Polirom: Iaşi.

şi evaluărilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, Asociaţiilor profesionale din regiunea noastră etc.
10. Evaluare
Pondere din
nota finală
Standarde minime Test docimologic 60%
- însuşirea principalelor noţiuni, idei, teorii din
metodologia cercetării,
- cunoaşterea problemelor de bază din domeniu;
- enumerarea etapelor principale ale unui proiect de
cercetare,
Curs
- abilităţi, cunoştinţe certe şi profund argumentate din
literatură,
- exemple analizate, comentate din lucrările anterior
susţinute,
- mod personal de abordare şi interpretare;
- parcurgerea bibliografiei şi lecturarea critică a cesteia
Standarde minime Portofoliu, eseu, 40%
- însuşirea principalelor noţiuni, idei, teorii din raport de cercetare
metodologia cercetării,
- enumerarea etapelor principale ale unui proiect de
cercetare,
Seminar
- abilităţi, cunoştinţe certe şi profund argumentate din
literatură,
- exemple analizate, comentate din lucrările anterior
susţinute,
- parcurgerea bibliografiei şi lecturarea critică a cesteia
Laborator
Proiect
- însuşirea principalelor noţiuni, idei, teorii din metodologia cercetării,
- enumerarea etapelor principale ale unui proiect de cercetare,
- abilităţi, cunoştinţe certe şi profund argumentate din literatură,
- exemple analizate, comentate din lucrările anterior susţinute,
- parcurgerea bibliografiei şi lecturarea critică a cesteia;

26.09.2017

Universitatea
Ştefan cel Mare
Suceava


Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava
Facultatea Facultatea de Stiinte ale Educatiei
Domeniul de studii Stiinte ale Educatiei
Ciclul de studii master
Programul de studii/calificarea NIVELUL II– formare continuă

Denumirea disciplinei Proiectarea si managementul programelor educationale
Titularul activităţilor de curs Lector dr. Monica Turturean
Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Liliana Bujor
Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare examen

de învăţământ

II d)Tutoriat 4
III Examinări 3

Curriculum •
Competenţe •

Proiect •

• Soluţionarea unor situaţii problemă specifice managementului educaţional prin utilizarea cunoştinţelor
de management
• Relaţionarea conţinuturilor dobândite la Proiectarea si managementul programelor educationale cu
Competenţe
informaţiile de specialitate dobândite pe parcursul facultăţii în vederea unei optime aplicabilităţi în
profesionale
activitatea de proiectare a unui program educational
• Identificarea rolului disciplinei Proiectarea si managementul programelor educationale pentru formarea
profesionala initiala si continua a cadrelor didactice, dar si a beneficiarilor invatarii
Competenţe • competenţa de a a aplica valorile, principiile si normele de deontologie profesionala specifice
1/4
transversale programelor educationale

• competenta de a cerceta informatiile cu care intra in contact;

Obiectivul general Conştientizarea impactului proiectării şi managementului educaţional asupra comunitatii scolare
al disciplinei Formarea capacitatii de implicare intr-un demersului de proiectare a programelor educaţionale;
Formarea abilitatii de utilizare flexibilă şi adecvată a tehnicilor manageriale privind programele
educaţionale.
Obiective specifice Utilizarea adecvată a informaţiilor şi conceptelor aparţinând domeniului proiectarii educationale
in demersuri didactice specifice
Delimitarea ştiinţifică a unor strategii de construire un demers educativ centrat pe strategii
manageriale
Utilizarea în secvenţe de instruire tehnici manageriale specifice fiecărei dimensiuni pentru a le
surprinde şi aprecia efectele;
8. Conţinuturi
I. Introducere în metodologia managerială 2 Prelegerea;
Managementul contemporan - management participativ. Demers Conversatia euristica
managerial autentic Problematizarea
II. Caracteristici generale şi specifice managementului 2 Prelegerea;

educaţional; Conversatia euristica
Funcţiile managementului educaţional; Relaţii interdisciplinar Problematizarea
III. Managementul de proiect 2 Prelegerea;

Delimitări conceptuale; Conversatia euristica
Importanta construirii proiectelor Problematizarea
IV.Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Cauze care determina lansarea de cereri de proiecte Conversatia euristica
Condiţii perntru realizarea unui proiect; Problematizarea
V.Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Tipologia proiectelor în educaţie; Conversatia euristica
Specificul proiectelor educationale Problematizarea
VI.Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Elemente definitorii ale proiectului instituţional; Conversatia euristica
Problematizarea
VII.Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Proiecte educaţionale europene Conversatia euristica
Structura proiectului educational Problematizarea
Proiectul curricular;
Proiectul educaţional sau didactic.
VIII.Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Structura proiectului educational Conversatia euristica
Proiectul curricular; Problematizarea
Proiectul educaţional sau didactic.
IX.Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Proiectul curricular; Conversatia euristica
Problematizarea
X. Managementul de proiect
Proiectele manageriale-utilitate si aplicabilitate
XI. Managementul de proiect 2 Prelegerea;
Proiectul educaţional sau didactic-analiza comparativa Conversatia euristica
Problematizarea
XII. Schimbare si inovare in managementul educational 2 Prelegerea;
Schimbarile in domeniul educatiei formale Conversatia euristica
Reforma invatamantului in Romania Problematizarea
XIII. XII. Schimbare si inovare in managementul educational 2 Prelegerea;
Reactii la schimbare si adoptarea inovatiei Conversatia euristica
Inovatia in invatamant Problematizarea
XIV Curs de sinteză şi recapitulativ (2 ore) 2 Conversatia euristica
Problematizarea
Bibliografie
***, Management educaţional, Institutul Român de Management Educaţional, Iaşi, 2003;
***, Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC, ISE, 2001;
***, Un instrument comun de autoevaluare a proiectelor educationale europene din scoala- Agentia Nationala pentru
Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale;
Clesiu S.R. Managementul prin proiecte-note de curs, 2009;
Crisan A., Reflecţii pe marginea schimbării în educaţie:Despre „comutarea de paradigmă” şi „ciclurile de schimbare” în
România, Grupul Educatia 2000+ ;
Gherguţ, A., Management general şi strategic în educaţie. Ghid practic, Ed. Polirom, Bucureşti, 2009;
Iosifescu, Ş., Element de management strategic şi proiectare, Ed. Corint, Bucureşti, 2008;
Joiţa, E., Management educaţional, Ed. Polirom, Bucureşti, 2009;
Pascu Mihai Lucian, Introducere in managementul de proiect, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2013;
Stan Mari Isabele, Managementul Proiectelor, Ovidius University Press, Constanta, 2013;
Stan, E., Pedagogie postmodernă, Ed. Institutului European, Iaşi, 2004;
Young, T., The Handbook of Project Management, Ed. Kogan Page, Londra, 1996;
Zlate, M., Leadership şi management, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;
Tudorică, R., Managementul educaţiei în context european, Ed. Meronia, Bucureşti, 2007.
Ţoca Ioan, Management educational, EDP, Bucuresti, 2007

I. Management, conducere, administraţie, leadership 2 Conversatia euristica
Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
II. Obiectivele şi contextele managementului 2 Conversatia euristica
Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
III. Proiectarea programelor educationale-exemple de proiecte 2 Conversatia euristica
Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
IV. Implementarea programelor educationale 2 Conversatia euristica
Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
V. Programele de dezvoltare instituionala-exemple de proiecte 2 Conversatia euristica
Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
VI. Schimbare si inovare in invatamant-profilul personalitatii 2 Conversatia euristica
creatoare Exercitiul
Problemaizarea
Jocul de rol
VII. Seminar de sinteză şi evaluativ 2 Conversatia euristica
1. Evaluarea finală a seminarului Exercitiul
2. Consolidarea structurii relaţional – logice a cunoştinţelor Problemaizarea
prin integrarea în scheme Jocul de rol
Bibliografie
***, Management educaţional, Institutul Român de Management Educaţional, Iaşi, 2003;
***, Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC, ISE, 2001;
***, Un instrument comun de autoevaluare a proiectelor educationale europene din scoala- Agentia Nationala pentru
Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale;
Clesiu S.R. Managementul prin proiecte-note de curs, 2009;
Crisan A., Reflecţii pe marginea schimbării în educaţie:Despre „comutarea de paradigmă” şi „ciclurile de schimbare” în
România, Grupul Educatia 2000+ ;
Iosifescu, Ş., Element de management strategic şi proiectare, Ed. Corint, Bucureşti, 2008;
Joiţa, E., Management educaţional, Ed. Polirom, Bucureşti, 2009;
Pascu Mihai Lucian, Introducere in managementul de proiect, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2013;
Stan Mari Isabele, Managementul Proiectelor, Ovidius University Press, Constanta, 2013;
Stan, E., Pedagogie postmodernă, Ed. Institutului European, Iaşi, 2004;
Young, T., The Handbook of Project Management, Ed. Kogan Page, Londra, 1996;
Zlate, M., Leadership şi management, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;
Tudorică, R., Managementul educaţiei în context european, Ed. Meronia, Bucureşti, 2007.
Ţoca Ioan, Management educational, EDP, Bucuresti, 2007

10. Evaluare
Pondere din nota
finală
Curs
Verificarea cunostintelor insusite in timpul Examen 50
cursului
Test docimologic 50
a. Participare la activităţile de seminar Fise de activitate
b. Evaluarea cunoştinţelor prin teste
docimologice: (după seminarul nr. 5)
c. Verificarea temelor de seminar
(seminar 7).
Seminar
Studenţii cu frecvenţă redusă la
seminar îşi vor echivala punctajul de
participare rezolvând în scris aplicaţiile
indicate cu semnul◊ plus câte o
aplicaţie la alegere din fiecare temă.
Laborator
Proiect
- însuşirea principalelor noţiuni, idei, teorii din domeniul proiectarii educationale si a managementului;

26.09.2017
rData aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

Universitatea
Ştefan cel Mare
Suceava

Departamentul DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL PSIHOPEDAGOGIC

Denumirea disciplinei Practica pedagogica (in invatamantul liceal, postliceal si universitar)
Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Ioan MAXIM
Titularul activităţilor de seminar Conf. dr. Ioan MAXIM
Anul de studiu II Semestrul I Tipul de evaluare colocviu
Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DD

I a) Număr de ore pe săptămână Curs Seminar 3 Laborator Proiect
I b) Totalul de ore pe semestru din planul Curs Seminar 42 Laborator Proiect
de învăţământ

II d)Tutoriat 4
III Examinări 3


Curriculum • Modul psihopedagogic Nivel I, PPATA, DDDDS
Competenţe • Utilizarea procedurilor psihopedagogică de relationare cu elevii şi adulţii
• Planificare si proiectare activitati didactice la nivel liceal, postliceal si universitar
• Proiectarea curriculumului opţional
• Implementarea proiectului de lectie in activitatea didactica curenta
• Proiectarea activitatilor de evaluare

Desfăşurare practică • organizare frontală
pedagogică • resurse materiale: videoproiector, conexiune internet, mijloace multimedia
Desfăşurare Seminar • organizare frontala
aplicaţii • organizare pe grupe de max. 12 studenti
• resurse materiale: videoproiector, conexiune internet, mijloace multimedia
• resurse procedurale: studiul de caz, jocul de rol, simulare
Laborator •
Proiect •
1/4

• Capacitatea de a proiecta si pune in practica scenarii didactice pentru lectii de comunicare
Competenţe de cunostinte, de exersare si evaluare
profesionale • Valorificarea resurse procedurale si materiale, inclusiv pe suport digital pentru dinamizarea
si eficientizarea activitatilor didactice
Competenţe • Capacitatea de a discerne similitudinile şi diferenţele intre diferite situatii educaţionale problema
transversale • Capacitatea de a lua în considerare ceea ce este comun, eficient si productiv diverselor contexte
educationale
• Capacitatea de adaptare la contextul educational real produs de factorii perturbatori
• Abilitatea de a căuta si gasi sensul, istoria şi mizele normelor de practică didactica si de a se poziţiona
în raport cu acestea
• Capacitatea de a evidentia, a dezvălui aspectele implicite şi a relativiza propriul punct de vedere in
practica didactica curenta.

Obiectivul general al - Formarea deprinderilor necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice în momente particulare
disciplinei ale anului şcolar şi universitar (începutul anului, înainte şi după vacanţele şcolare, perioada
evaluării periodice, presesiune, sesiune etc.);
- Aprofundarea elementelor de legislaţie privind regimul documentelor şcolare, graficul mişcării
personalului didactic (titularizare, transfer, perfecţionare, grade didactice, promovare);
- Iniţierea în problematica cercetării psihopedagogice;
- Accentuarea experienţei didactice prin diversificarea tipologiei activităţilor didactice şi educative;
- Formarea profilului profesional şi moral
- Formarea capacitatii de proiectare si punere in practica didactica curenta a scenariilor
didactice
Obiective specifice - realizarea particularităţilor şi specificului documentelor de planificare şi proiectare a activităţii
didactice de predare-învăţare-evaluare
- însuşirea şi aplicarea principiilor didactice moderne cu privire la practica didactica curenta;
- formarea capacitatii de adaptare la si flexibilizare a demersului didactic in functie de deprinderilor
de utilizare a programelor de învăţare
- formarea capacităţii de apreciere calitativă a prestatiei didactice
8. Conţinuturi
Practica pedagogica Nr. ore Metode de predare Observaţii
I. Legislaţia în domeniul educaţiei şi cercetării 4 Observaţia, explicaţia,
I.1. Identificarea documentelor legislative conversaţia
I.2. Lectura personalizată a documentelor legislative
I.3. Legea învăţământului
II. Curriculumul Naţional şi Programul Naţional de cercetare în 2 Explicaţia, conversaţia
domeniul educaţiei euristică, explicaţia
II.1. Analiza şi aprofundarea componentelor curriculumului
II.2. Premisele şi direcţiile de dezvoltare a cercetării
psihopedagogice în România
III. Implementarea în practica didactica curenta a 14 Problematizarea,
particularităţilor metodologice specifice ciclului liceal şi demonstraţia, observaţia,
didacticii universitare studiul de caz
III.1. Suşinere lecţii demonstrative de tipuri diferite
III.2. Aplicare metode, mijloace, procedee (alternanţa)
III.3. Analiza activităţii didactice desfăşurate
III.4. Abordări inter şi transdisciplinare ale conţinuturilor
IV. Planificarea, proiectarea şi urmărirea desfăşurării evaluarii 6 Problematizarea,
IV.1. Lecţii de evaluare observaţia, invatarea prin
IV.2. Metode de evaluare descoperire
IV.3. Exploatarea rezultatelor evaluării
IV.4. Notarea - ritmicitate Tipuri de lecţii de evaluare
V. Planificarea, proiectarea şi urmărirea desfăşurării activităţilor 4 Problematizarea,
didactice educative observaţia, studiul de caz
V.1. Caietul dirigintelui (îndrumător de an) - completare
V.2. Tematica lecţiilor de dirigenţie
V.3. Planificarea şi desfăşurarea lecţiilor de dirigenţie şi a
activităţilor educative extraşcolare.
V.4. Activitatea de orientare şcolară şi profesională

V.5. Relaţia cu părinţii. Comitetul de părinţi.
V.6. Întocmirea fişei de observaţie a elevului
V.7. Întocmirea fişei de caracterizare a clasei.
VI. Completarea portofoliu de practică 12
La portofoliul de practică existent se vor adăuga documentele
întocmite pentru susţinerea lecţiilor demonstrative şi a lecţiei
finale.
Teme
Temele vor consta în realizarea documentelor de planificare şi
proiectare didactică şi educativă necesare susţinerii lecţiilor
demonstrative.
Studenţii vor susţine lecţii demonstrative, care vor fi asistate de
profesorul mentor şi care vor fi analizate cu întreaga grupă.
Bibliografie
1. Albulescu, I, Albulescu, M. (2000) - Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică
aplicată, Editura Polirom, Iaşi.
2. Albulescu, Mircea, Albulescu, Ion, (2002) - Studiul disciplinelor socio-umane. Aspecte formative: structura şi
dezvoltarea competenţelor, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca.
3. Ausubel, D.P.. Robinson, F.G., (1981) - Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică (trad).
Bucureşti.
4. Cerghit, I. (2008) - Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi.
5. Chirea, G. (coord.) (2001)- Ghid de evaluare pentru disciplinele tehnologice, S.N.E.E. Bucureşti
6. S. Cristea, Dicţionar enciclopedic de pedagogie, Editura Didactică Publishing House, Bucureşti, 2015
7. Gheorghiu Al.; Popovici M. M. (1983) - Elemente de tehnologie didactică, Bucureşti, E.D.P.
8. Ionescu, M. (2001) - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca.
9. Lichiardopol L., Ştefan Cr. şi colectiv (2001) - Educaţie tehnologică - ghidul profesorului, Editura Corint,
Bucureşti
10. Nicola, I. (1996) - Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
11. Norel, M. , Sâmihăian, F. (2011) - Didactica limbii şi literaturii române,Politehnica Press, Bucureşti
12. Purţuc D. (1996) - Modele de instruire formativă specifice disciplinelor tehnice, Iaşi, Editura Spiru Haret
13. I. Maxim, C. Moroşanu – Didactica specialităţii INFORMATICĂ, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi,
2007
14. I. Maxim – Didactica specialităţii, Ghid pentru profesori şi studenţi, Editura InfoData, Cluj Napoca, 2007
15. I. Negreţ-Dobridor, I.O. Pânişoară, Ştiinţa învăţării, de la teorie la practică, Editura Polirom, Iaşi, 2005
16. Radu, I. T. – Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1981
17. Romiţă Iucu – Formarea cadrelor didactice – sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas educaţional, 2007
18. Stoica, A. – reforma evaluării în învăţămant, Editura Sigma, Bucureşti, 2000
19. * * * Plan cadru de învăţământ
20. * * * Programa şcolară
21. * * * Manuale şcolare
1. S. Cristea, Dicţionar enciclopedic de pedagogie, Editura Didactică Publishing House, Bucureşti, 2015
2. I. Maxim, C. Moroşanu – Didactica specialităţii INFORMATICĂ, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi,
2007
3. I. Maxim – Didactica specialităţii, Ghid pentru profesori şi studenţi, Editura InfoData, Cluj Napoca, 2007
4. Radu, I. T. – Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1981

• Analiza documentelor privind planificarea şi 6 Problematizarea, observaţia, Clasa organizata in
proiectarea activitatii didactice şi educative studiul de caz, invatarea prin grupe de max. 12
descoperire studenti
• Proiectarea documentelor de planificare şi 6 Studiul individual, observaţia,
proiectare a activitatii didactice invatarea prin descoperire
• Evaluare practica 22 Evaluare formativă
Bibliografie


Conţinuturile disciplinei vin in intampinarea politicilor educationale actuale care impun formarea initiala si continua a
personalului didactic. Disciplina, cu un caracter aplicativ proclamat, este disciplina din modulul de formare initiala
psihopedagogica care contureaza competente de planificare si aplicare a teoriilor psihopedagogice, în deplin acord cu
abordările contemporane din domeniul tehnologiei şi metodologiei instruirii şi evaluării, oferind posibilitatea formarii
competentelor de proiectare, implementare, evaluare si reglare a procesului de instruire într-o perspectivă centrată pe
elev şi în acord cu cerinţele de competenţa presupuse de profesia didactică moderna. Disciplina urăreşte evidenţierea
specificitatea practicii didactice din învăţământul liceal, postlicel şi universitar, generată de particularităţi la nivelul
conţinuturilor, maniera de abordare şi particularităţi de vârstă ale populaţiei ţintă.
10. Evaluare
Tip Pondere din
Criterii de evaluare Metode de evaluare
activitate nota finală
- Implicarea activă in activitatea didactica în Probe de evaluare formativă:
context individual si de echipa; - proiectarea scenariului didactic pentru 40%
- cunoşterea principiilor şi tehnicilor de lectie;
realizare a documentelor de planificare si - stabilirea si formularea corecta a
Practică proiectare; competentelor specifice;
- Promptitudinea rezolvarii sarcinilor de lucru; - realizarea si implementarea scenariului 60%
- Corectitudinea si completitudinea didactic, realizarea feedback-ului si a
continutului ştiinţific al lectiei si originalitatea evaluarii formative ( activităţi aplicative,
proiectarii si derularii demersului didactic lecţii demonstrative şi lecţia finală)
Laborator
Proiect
- susţinerea lecţiilor de probă şi finale
- aprecierea critică a lecţiilor asistate
- întocmirea documentelor de planificare şi proiectare a activităţii didactice;
- întocmirea portofoliului.
- susţinerea lecţiilor de probă şi finale
- aprecierea critică a lecţiilor asistate
- întocmirea documentelor de planificare şi proiectare a activităţii didactice;
- întocmirea portofoliului.
- cunoşterea principalelor metode şi procedee didactice şi a particularităţilor acestora;
- identificarea momentelor de aplicare a metodelor şi procedeelor didactice şi alternarea optimă a acestora pe parcursul
activităţilor de predare, exersare, evaluare;
- utilizarea instrumentelor de evaluare;
- proiectarea CDŞ şi întocmirea miniprogramelor.

26.09.2017

Fise Discipline Niv 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fise Discipline Niv 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea

Ştefan cel Mare

PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 80

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

X. Vârsta adultă (2 ore) 2 Prelegerea;

Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Asistenta psihopedagogică a părinţilor cu copii adolescenţi; Jocul de rol

III. Probleme psihopedagogice specifice tinerilor (2 ore) 2 Conversatia

Cosmovici A., (1996), Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 80

şi publicaţii ştiinţifice, biblioteci digitale

6. Competenţe specifice acumulate

2. Abordări pluri, inter si transdisciplinare 2 ore prelegerea,

3. Paradigme educaţionale şi particularităţile formarii iniţiale şi 4 ore expunerea,

5. Proiectarea demersului didactic în context transcuricular 6 ore expunerea,

6. Particularităţile psihopedagogice ale formării continue 4 ore expunere

Seminar Nr. ore Metode de predare Observaţii

2. Planificarea şi proiectarea activităţilor didactice în context 4 ore explicaţia,

4. Dimensiuni profesionale şi culturale ale formării continue 4 ore expunerea, explicaţia,

5. Perspectiva formării continue şi a autoperfecţionării 4 ore explicaţia,

[3] OXFORD Journals www.oxfordjournals.org

1. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie

PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 80

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţe specifice acumulate

profesionale diversităţii culturale în context didactic

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

specific intercultural Conversaţia

Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

3. Interculturalitatea dicţionar de termeni 2 ore Demonstraţia

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

cheie specific interculturalităţii.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore