UI 2.

OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Unitatea de învăţare nr. 2

OCEANOGRAFIE
Unitatea de studiu 2.4
FORMELE DE MIŞCARE ALE APELOR MARINE. VALURILE
Ritm de studiu recomandat: 100 min.
Cuprins
Valurile: Definitie, elementele valurilor, clasificare.
Valurile de vânt, hula şi alte forme de mişcare ale apelor marine. Influenţa valurilor
asupra navigaţiei

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 2.4

Studentul să fie capabil să:;
• Definească valurile, prezinte corect elementele valului şi corelatiile acestora cu
condiţiile hidrometeorologice si sa clasifice valurile
• Descrie şi prezinte corect particularităţile valurilor de vant, hulă şi alte tipuri de
valuri;
• Să prezinte influenţa valurilor asupra navigaţiei şi modalităţi de calcul la bordul a
elemntelor valurilor

2.4.1 Valurile: Definitie, elementele valurilor, clasificare.

Valurile sunt mişcări neperiodice ale apei oceanice în care fiecare particulă descrie o
orbită circulară; deci în cazul valurilor, apa nu se deplasează din cauza orbitei circulare.

Elementele valurilor sunt :

Fig. 2.4.1 Elemente generale ale valurilor (Prelucrarea după http://www.utdallas.edu)

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Creasta - linia cea mai înaltă a valului în raport cu nivelul suprafeţei apei. Vârful este
partea cea mai înaltă a crestei.
Talpa (Baza) - adâncitura sau golul valului, adică partea cea mai joasă din profilul valului
în raport cu nivelul suprafeţei apei.
Înălţimea - distanţa măsurată pe verticală între creastă şi talpa (baza) valului .
Lungimea - distanţa măsurată pe orizontala care uneşte vârfurile a două creste
consecvente sau a două adâncituri consecutive.
Panta - unghiul de înclinare al valului, în raport cu orizontala. Se exprimă prin
raportul dintre înălţimea şi lungimea valului: P = H / L.
Frecvenţa - numărul de valuri care trec printr-un punct oarecare în unitate de timp.

Fig. 2.4.2. Amplitudinea şi perioada unui val

Fig. 2.4.3. Energia şi frecvenţa valurilor

Direcţia - punctele cardinale sau alte repere spre care se îndreaptă valul

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Viteza - distanţa parcursă de creasta valului într-o unitate de timp:

unde:
g - acceleraţia gravitaţională
Dacă S=L, vom avea V= L/T

Fig. 2.4.4 Miscarea valului pe adancime şi lungime (Prelucrarea după http://www.utdallas.edu)

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Fig.2.4.5 Mişcarea apei în cadrul valurilor; a-mişcarea particulelor de apă într-o apă adâncă; b-
mişcarea particulelor de apă din largul mării; c-mişcarea particulelor de apă în sectoarele cu
adâncimi reduse; d - mişcarea particulelor de apă întră valuri (www.mandrescu.com)

Lungimea de undă reprezintă distanţa pe orizontală dintre două creste succesive; direcţia
de propagare a valurilor fiind un alt element.

Cauza cea mai frecventă a formării valurilor este vântul, între cele două fenomene
existând legătura (Tabelul nr 2.4.1) :

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Tabelul nr. 2.4.1

VÂNT VAL
˚Bf viteza [m/s] h [m] L [m] τ [sec]
1 2÷3 0,25 până în 10 2÷3
5 10 2,5 40 5
7 16 5 85 7,5
10 25 11 1280 13
11 peste 27 peste 12 1400 16

Valurile se clasifică după mai multe criterii :

a) după cauza care le generează :
- valuri de vânt;
- valuri seismice;
- valuri staţionare;
- valuri interne;
- valurile navei;
b) după durata acţiunii :
- valuri întreţinute – care se manifestă atâta timp cât acţionează forţa generatoare;
- valuri libere – valurile de hulă;
c) după dimensiunile geometrice ale valurilor :
- valuri scurte – când raportul dintre lungime şi înălţime este mai mic de 40;
- valuri lungi – când raportul dintre lungime şi înălţime este între 2÷25.
d) Dupa modul şi cantitatea de transmitere a energiei (Fig 2.4.6)

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Temă pentru studiu 2.4.1 Utilizand adresa http://hyperphysics.phy-

astr.gsu.edu/hbase/wavrel.html#c1, calculati elementele valurilor in diferite situatii
conform modelelor dezvoltate. Comentati rezultatele si definiti tipul de valuri obtinute

2.4.2 Valurile de vânt, hula şi alte forme de mişcare ale apelor marine.

Valurile de vânt

Iau naştere datorită acţiunii tangenţiale a vântului asupra suprafeţei apei. Valoarea
dimensiunilor depinde de direcţia şi durata de acţiune a vântului (fech), intensitatea vântului,
configuraţia coastei şi relieful submarin.
Iniţial se formează mici încreţituri ale apei, care la încetarea vântului se pot amortiza,
apoi, odată cu intensificarea vântului, valurile cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate fi
spulberată şi împrăştiată pe toată suprafaţa mării. Crestele retezate şi înspumate se numesc
berbeci, lebede sau armăsari.
Valurile acţionează în mod diferit la ţărm şi în larg. La ţărmurile înalte forţa de izbire fiind
în jur de 30 T/m2, determină erodarea bazei ţărmului, prăbuşirea părţii superioare şi retragerea
falezei. La ţărmurile joase, creasta valului se răstoarnă peste mal şi se prelinge.

Relatia dintre energia valului pe m2 şi inaltimea valului poate fi exprimata grafic conform
figurii 2.4.7

Fig 2.4.7 Relatia dintre energia valului si inaltimea sa (Prelucrarea după http://www.utdallas.edu)

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Valurile din larg sunt mai ales valuri de hulă. Valurile de hulă sunt produse de o
perturbaţie meteorologică şi se manifestă şi după ce cauza generatoare a încetat. Aceste valuri
pot apare însă şi înaintea acestei perturbaţii. Ele preced sau urmează o furtună.
Se propagă sub formă de sisteme (rânduri). În zona de formare au înălţime şi lungime
mare şi pe măsură ce se îndepărtează de cauză, înălţimea scade, dar lungimea şi viteza rămân
aceleaşi.
Valurile de hulă pot avea până la 400 m lungime şi 4 m înălţime. Direcţia de propagare a
acestor valuri se modifică dacă întâlnesc zone cu funduri mici. În mare largă şi adâncă, indică
întotdeauna direcţia vântului.
Brizanţii – sunt valuri de hulă produse de furtuni îndepărtate care întâlnesc ape puţin
adânci şi se deformează crescând exagerat în înălţime. La scăderea adâncimii, crestele se
răstoarnă din cauza înălţimii exagerate. Brizanţi de dimensiuni mari se formează pe coastele
Australiei de Est, Californiei şi Ins.Hawaii.

Valurile seismice

Sunt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pământ submarine sau a
prăbuşirii unor pachete de aluviuni. În largul mării sunt greu de detectat, având lungimi de
peste 100 Mm, înălţimi de câteva picioare şi viteze de până la 300 Nd.
La intrarea în ape puţin adânci, devin mai scurte dar foarte înalte – până la 30 m. Iniţial
mişcarea se propagă pe verticală, de la hipocentru la epicentru (suprafaţa apei). De la
suprafaţă se propagă concentric în toate direcţiile.
Primul val este cel mai înalt, cu energia cea mai mare, după care urmează o succesiune de
valuri mai mici, şi apoi treptat dispar.
Perioada de formare este de 10÷40 minute. Aceste valuri se numesc tsunami. Ele parcurg
distanţe mari (de exemplu 1/3 din Pacific). Sunt valuri deosebit de violente. Câteodată se
observă o scădere bruscă a apei în largul mării – înaintează talpa.

Valurile staţionare (seişe) – sunt valuri anemobarice. Sunt caracteristice mărilor închise
sau semiînchise şi se manifestă ca un fel de pendulare a masei de apă de la un ţărm la altul.
Pot fi confundate de cele mai multe ori cu mareea.

Valurile interne (apă moartă) – sunt caracteristice zonelor polare şi se formează în zona
de vărsare a unor fluvii (Lena, Obi, Enisei). Reduc simţitor viteza de înaintare a navelor.

Valurile navei – sunt determinate de înaintarea navei prin apă. Sunt oblice faţă de corpul
navei, cu o înclinare de 15˚÷20˚. Depind de viteza navei, profilul navei şi agitaţia mării.
În zona ţărmurilor înalte, pe timpul furtunilor, pot lua naştere valuri de interferenţă, care
pot atinge înălţimi de 50 m. Apa din primul val se combină la retragere cu următorul val, din
această combinare rezultând un val de dimensiuni mai mari.

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

Temă pentru studiu 2.4.2 Utilizand urmatoarele adrese de internet vizualizati modul
de formare a diferitelor tipuri de valuri>https://www.youtube.com/watch?v=kIdESF0OwTo;
(formare valuri transversale, longitudinale) tsunami
(https://www.youtube.com/watch?v=SlwZzbGh7Cw) intrarea navei in tsunami
https://www.youtube.com/watch?v=OdhfV-8dbCE. Comportarea navei pe valuri pe timp de
furtuna ( https://www.youtube.com/watch?v=K6AfSckWSZA) . Comentati

2.4.3 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Ce sunt valurile?
b.Valurile sunt c.Valurile sunt mişcări
d.Valurile sunt mişcări
a.Valurile sunt mişcări mişcări periodice ale cu amplitudine constantă
periodice ale apei oceanice în
neperiodice ale apei apei oceanice în care si periodică ale apei
care fiecare particulă este
oceanice în care fiecare fiecare particulă oceanice în care fiecare
translatată odata cu apa de
particulă descrie o orbită descrie o orbită particulă descrie o orbită
mare
circulară circulară eliptică

2) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?

a ) Suprafata de contact; Coeficientul de
b ) Forta vintului; Durata c ) Forta vintului; Suprafata
frecare si abatere Corolis; Forta vintului;
de actiune a vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a
Durata de actiune a vintului; Adincimea
de contact; Adincimea apei. vintului; Latitudinea locului.
apei.
5) Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
d ) Valuri mari cu
a ) Mare violenta cu b ) Nu sunt schimbari c ) Hula moderata cu
lungimi si inaltimi
valuri din toate directiile notabile in starea marii directie nedefinita
extreme

2.4.4 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Reprezentati si definiti elementele valului

2. Clasificati valurile dupa urmatoarele criterii: după cauza care le generează ; Dupa modul
şi cantitatea de transmitere a energiei

11
 UI 2. OCEANOGRAFIE ©FORMAT IFR

2.4.5 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

1.Raspuns corect: a 2. Răspuns corect: b 3. Răspuns corect: b

2.4.6. BIBLIOGRAFIE

1. Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism , Bucureşti 1981.

2. Atodiresei D., Meteorologie şi oceanografie -Note de curs, Editura ANMB,Constanţa, 2011
3. Pescaru, Cornelia ; Pescaru, Al., Meteorologie marină , Editura Nautica, Constanta, 2005.
4. Butterworth-Heinemann., An introduction to dynamic meteorology., Elsevier Oxford, 2004.
5. Balaban Gh., Tratat de navigaţie maritimă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1996.
6. Şelaru O., Elemente de meteorologie şi hidrologie maritimă, Editura Tipofin,
Constanţa, 1997.
7. ATT (Admiralty tides tables)- Vol 1-5 Editia 2013

Cărţi, articole şi surse de internet

1. http://www.ukho.gov.uk/ProductsandServices
2. http://www.nauticalalmanac.it/en
3. www.metoffice.gov.uk
4. http://www.nhc.noaa.gov
5. http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/wavrel.html#c1
6. http://www.utdallas.edu/~mitterer/Oceanography/pdfs/OCEChapt09.pdf

11