MODUL 3 - VALURILE

FORMA, TIPURI DE SPARGERE, PROCESE

INDUSE
OBIECTIVELE MODULULUI:

Discutarea formei şi a elementelor morfometrice

Viteza, lungimea şi perioada valurilor

Înţelegerea mecanismelor de propagare a valurilor

Mişcarea particulelor de apă la trecerea valurilor

Spargerea valurilor şi procesele induse

 PARAMETRII ELEMENTARI AI VALURILOR (SINUSOIDALE)

Înălţimea valului (H): distanţa verticală

dintre şanţul şi creasta valului

Lungimea valului (L): distanţa orizontală

dintre crestele a două valuri consecutive

Perioada valului (T): perioada de timp

scursă la trecerea a două valuri consecutive
crests passing a fixed point
 PARAMETRII SECUNDARI AI VALURILOR

Panta valului: Frecvenţa angulară sau radiană:

Adâncimea relativă: Viteza valului:

Numărul valului: Amplitudinea valului:

Clasificarea Valurilor

© 2002 Brooks/Cole, a division of Thomson Learning, Inc.

Valurile formate de vânt
 GENERAREA VALURILOR
- NOMOGRAMA DE CORELAŢIE VÂNT-VAL -
(Komar, 1983)
 CLIMATUL VALURILOR
Regimul valurilor este controlat climatic:
• Furtunile din regiunile temperate şi tropicale produc valuri mari (H > 4 m)
• În zona caldă, valurile sunt relativ mici (H = 1–2 m)
• Mările închise şi semiînchise au cele mai mici valuri (H < 1.5 m)
DEPLASAREA
PARTICULELOR DE APĂ LA
TRECEREA VALURILOR
•Valurile şi energia lor se propagă unidirecţional,
dar particulele de apă descriu o mişcare
circulară fără a induce şi o deplasare netă
•Diametrul mişcării orbitale a particulelor de apă
descreşte odată cu adâncimea
•La o anumită adâncime sub suprafaţa mării
mişcarea apei devine insignifiantă: este baza
valului
•Baza valului poate fi definită altimetric de o
adâncime a apei mai mică de 1/2 din lungimea
valului (L/2 sau 0.5L)
•Valurile nu pot afecta relieful submers sub
această adâncime
© 2002 Brooks/Cole, a division of Thomson Learning, Inc.
DEPLASAREA PARTICULELOR DE APĂ ÎN ACVATORII
ADÂNCI, DE TRANZIŢIE ŞI SUPERFICIALE
DEPLASAREA PARTICULELOR DE APĂ ÎN ACVATORII
ADÂNCI, DE TRANZIŢIE ŞI SUPERFICIALE

© 2002 Brooks/Cole, a division of Thomson Learning, Inc.

DEPLASAREA PARTICULELOR DE APĂ ÎN ACVATORII
ADÂNCI, DE TRANZIŢIE ŞI SUPERFICIALE
 ECUAŢIILE VALURILOR

Acvatorii adânci (Deep water):

lungimea valului: L = gT2/2
viteza valului: C = L/T = gT/2
Acvatorii intermediare (Intermediate water):
L şi C descresc odată cu adâncimea apei d
Ecuaţii complexe
Acvatorii puţin-adînci (Shallow water):
lungimea valului: L = Tsqrt(gd)
viteza valului: C = L/T = sqrt(gd)
 ECUAŢIILE VALURILOR (II)

w  g k 
Viteza de propagare a valurilor: C     tanhkd 
(ecuaţia generală) k k  

gT 2
Lungimea valului în larg: Lo  sau L0 = 1.56 T2
2

L gT
Viteza valurilor în apă adâncă: Cp    1,56T
T 2

Viteza valurilor în apă puţin-adâncă: C  gd  3,1 d ,

(d < L/20)

1
Energia valului: E  gH b2
8
Interferența valurilor: constructivă vs. destructivă
 Cu cât adâncimea apei este mai mică, cu atât crește interacțiunea dintre val și
substrat, alterând proprietățile valurilor și cauzând, eventual, spargerea acestora

 Viteza și lungimea valurilor scad odată cu descreșterea adâncimii apei.

 Înălțimea valurilor crește odată cu descreșterea adâncimii apei.
 Șanțurile devin aplatizate și profilul valului devin profund asimetric.
 Perioada valului rămâne neschimbată.

 Când panta valului (H/L) este mai mare sau egală cu 1/7 (H/L  1/7), valul
devine instabil.
TIPURI DE SPARGERI
TIPURI DE SPARGERI
SPARGEREA VALURILOR ŞI PARAMETRUL
DE SIMILARITATE SURF

b = tan/sqrt(Hb/Lo)

unde:
tan = panta plajei (gradientul)
Hb = înălţimea valului deferlant
Lo = lungimea valului în apă adâncă

b < 0.5; spargeri de tip spilling

b = 0.5–3; spargeri de tip plunging

b > 3; spargeri de tip surging

(surging
breakers)
 COMPORTAMENTUL HIDRODINAMIC AL
PLAJELOR ŞI PARAMETRUL SCALAR SURF
b = (22Hb)/(gT2tan2)

unde:
tan = gradientul plajei
Hb = înlţimea valului deferlant breaker height
T = perioada valului
g = acceleraţia gravitaţională

b < 2.5; condiţii reflective

b = 2.5–30; condiţii intermediare

b > 30; condiţii disipative

PARAMETRII SCALARI ŞI DE SIMILARITATE
SURF

tan = 0.1, Hb = 0.5 m, T = 8 s

Lo = 102 m

b = 1.43

b = 1.54
Valurile în spargere sunt de tip plunging, condiţii reflective

tan = 0.02, Hb = 0.5 m, T = 6 s

Lo = 57 m

b = 0.21

b = 68.47
Valurile în spargere sunt de tip spilling, condiţii ultradisipative
 CONVERGENŢA ŞI DIVERGENŢA VALURILOR
Atunci când conturul liniei ţărmului este neregulat, refracţia valurilor poate genera o variaţie
în energia valurilor de-a lungul coastei. Convergenţa valurilor, sau concentrarea
ortogonalelor, se produce pe capuri marine, în timp ce divergenţa valurilor, sau disiparea
ortogonalelor are loc în golfuri.
REFRACŢIA VALURILOR
Când o parte a valului este în apă mai adâncă
decât cealaltă parte a lui, atunci porţiunea
valului aflată în apă adâncă se va deplasa mai
rapid decât cea situată în apă superficială.
Drept rezultat valul îşi va schimba direcţia, se
va curba, respectiv se va refracta. Refracţia
valurilor reduce valoarea unghiului dintre
creasta valurilor şi linia ţărmului.
PROPAGAREA VALURILOR IN ACVATORII INTERMEDIARE SI
SUPERFICIALE – EFECTUL BATIMETRIEI SI AL CURENTILOR
REFRACŢIA VALURILOR PE ŢĂRMURI LINEARE
REFRACŢIA VALURILOR ÎN CONDI-
ŢIILE UNEI TOPOGRAFII SUBMERSE
NEUNIFORME
 TEORIA NON-LINEARĂ A VALURILOR

Nr. lui Ursell:

Viteza transportului net de apă

(mass transport velocity):

Panta limită a valurilor

în apă adâncă:

Panta limită a valurilor pt. d < L/2:

TSUNAMI
 FORMAREA TSUNAMILOR
Tsunami sunt valuri cu perioada mare şi
amplitudine mică în apă adâncă. Au lungimi foarte
mari (până la 100 km) și se deplasează foarte
repede (viteze până la 760 km/h). Înălţimea lor
creşte semnificativ odată cu intrarea în acvatoriul
puţin adânc, atingând înălţimi devastatoare.
Tsunami călătoresc cu viteze foarte mari şi pot
traversa oceanele într-o singuă zi.

Sunt generaţi prin:

• Deplasarea plăcilor tectonice
• Alunecări submarine
• Activitatea vulcanică
• Asteroizi
• Explozii submarine
 VITEZA DE PROPAGARE - TSUNAMI

Tsunami călătoresc cu o viteză determinată de adâncimea apei:

u = sqrt(gd)

unde:

u = viteza tsunami
g = gravitate
d = adâncimea bazinului

De exemplu:
pentru d = 5 km, u = 221 m/s