HIDROMETRIA SI HIDROLOGIA RAURILOR

Dinamica apelor raurilor

Miscarea apei  este o caracteristica fundamentala a cursurilor de apa,

fara de care acestea devin unitati hidrograce cu statut diferit: lacuri, balti,
mlastini, studiate de alte ramuri ale hidrologiei. Fenomenele dinamice se
refera la variatiideni ve l
uri
,debi te,vi t
eze,cont i
nutdeal uviuniet c., sunt
determinate de forte externe (gravitatie, Coriolis, centrifuga)
si interne (vascozitate) si se manifesta in cadrul anumitor conditii
climatice ale zonei simorfometrice ale sectoarelor de albie.

1.1. Fortele care actioneaza asupra apei din rauri

a)Mi
scar
ea apeidi
nraur
ies
te det
ermi
nat
ain pr
imulr
and de pant
a
acest ora, respectiv acceleratia gravitationala . Diferenta de altitudine dintre
un punct situat in amonte si un altul, situat in aval, reprezinta o cadere! a
apei, respectiv  
ofor tagr avitationala. (Figura nr. 1).

Figura nr. 1. Deplasarea unei molecule de apa pe un plan inclinat

  "nde: # $ picatura de apa

% $ greutatea picaturii de apa

&1, &' $ componente ale functiei de deplasare

n fond, prolul longitudinal al unui rau este un plan inclinat iar deplasarea
apei se face conform regulilor zicii.

b)n al doilea rand, mi

scarea apeidi
nrauries
tei
nfluent
ata sidef
ort
a
Cori
ols. aurile isi etaleaza cursurile pe lungimi mari, au directii de scurgere
i
 

diferite si ca urmare, miscarea de rotatie a &amantului are in*uenta asupra

dinamicii raurilor.

FortaCori olseste acea forta care rezulta din rotatia &amantului si care
i
face ca raurile cu directie meridiana sa se abata spre dreapta in emisfera
nordica si spre stanga in emisfera sudica. eprezinta in consecinta o inertie a
apei din albii, care nu face corp comun cu rocile din patul si malurile acestora
si are tendinta de a ramane! in urma, actionand asupra malurilor respective
(drept in emisfera nordica si stang in cea sudica). Fenomenul comporta si o
anumita denivelare! a apei in prol transversal. &e ansamblu insa, situatiile
sunt foarte comple+e din varii cauze: directii complicate ale cursurilor de
apa, lungimile si latimile lor foarte diferite, rocile talvegului si malurilor cu
duritati diferite, evolutia albiilor in plan sub impulsul pantelor locale si a
transportului solid, etc.

c)Forta cent
riuga actioneaza in cazul malurilor concave si este data de
f
formula:

unde: m  masa apei

  -  viteza apei

    raza curburii meandrului

#cest fenomen determina o anumita inaltare a nivelului apei catre malul

concav si o intensicare a actiunii de eroziune asupra acestuia. n
compensare pe malul conve+, predomina, aluvionarile cu formarea reniilor
(Figura nr. ')
 

Figura nr. '. idicarea apei spre malul concav datorita fortei
centrifuge (dupa . &isota si . uta. 1/0)
1.'. 2iscarea laminara si miscarea turbulenta

2iscarea apei in albiile raurilor, dependenta direct de panta de scurgere

(forta gravitatiei) si invers proportional de particularitatile morfometrice ale
albiei (rugozitate), se poate desfasura laminar  sau turbulent, in functie de
raportul factorilor de control (panta si rugozitate).

Miscarea laminara   este reprezentata prin depl asar ea par al

elal na a
i
suvitelor (sectoarelor) de apa in toata masa de apa, cu o viteza mai mare la
suprafata si la mi3locul raului si mai mica spre fundul apei si spre maluri.

Miscarea turbulenta sau dezordonata se caracterizeaza

prin depl asarea haot i
ca,i nst abila a fasiilor de apa si apare la depasirea
unui anumit prag al vitezei (viteza critica), diferentiat in functie de
asperitatile talvegului si neregularitatile malurilor. n miscarea turbulenta
masa de apa se a*a intr4un amestec continuu, fapt ce contribuie la
omogenizarea temperaturilor, turbiditatilor si a incarcaturii chimice si 5 sau a
poluantilor.

6chimbarile de directie si de viteza, frecvente in cazul miscarii

turbulente dau nastere vartejurilor .

2iscarea turbulenta a apei prezinta urmatoarele caracteristici:

4  vectorul viteza, in ecare punct al curentului de apa, are o directie

variabila ce tinde, sub unghiuri diferite, spre directia principala a cursului de
apa7 de aici deplasarea in varte3uri7

4  viteza la fund si la maluri este sensibil mai mica decat in sectoarele

 centrale ale sectiunii udate7

4  miscarea apei la turbulente nu depinde de vascozitatea ei7

4  la curgerea apei in rau, rezistenta este proportionala cu patratul

vitezei curentului.

1.8. Curentii din apa raurilor

Din cele prezentate mai sus, rezulta ca deplasarea apei in albiile raurilor
este un proces comple+, dependent de panta de scurgere, de particularitatile
morfometrice ale acestora, precum si de coeziunea slaba a particulelor de
apa, forta Coriolis etc. 6e poate consta faptul ca, e+ista variatii semnicative
 

ale vitezei de curgere a apei atat in plan orizontal (pe latimea raurilor) cat si
vertical (in adancime).

ntr4un curs natural de apa se formeaza o serie de curenti superciali si

interiori, complecsi. Fara a intra in detalii de hidraulicitatea albiilor
prezentam grac modul lor de formare. Figura nr. 8

Figura 8.
Curentii din
albiile raurilor

n ceea ce
priveste
modul de
formare si de
evolutie a
curentilor din
masa de apa
a unui rau, se
pot separa
patru tipuri:

a)
  Ti
pulI :curenti care se desfac la fund, de la
mi3loc catre maluri si formeaza doua
circuite inchise. 6e formeaza la rauri
late si putin adanci, unde in*uenta
malurilor este slaba. 6e numesc
curenti divergenti. (Figura nr. 9 )

Fig. nr. 9 Curenti de tip  $ divergenti

 T
b)  i
pulI
I:Curenti convergenti.  #cestia converg din adancuri spre suprafata
si de la maluri catre mi3locul raului.
 

Caracteristic la rauri late, adanci si cu

viteze mari. (Figura nr. )

Fig. nr.  Curenti de tip  $ convergenti

c)
   Ti
pul III:curenti circulari cu o singura
directie, care iau nastere in zona
adanca a albiei si se indreapta de la
malul concav spre cel conve+. 6e
formeaza la sectoare de rau
meandrate, unde prolul transversal al
talvegului este inclinat spre malul
concav. (Figura nr.  )

Fig. nr. . Curenti de tip  $ curenti

circulari

d T
  i
) pulI V:Curenti de tranzitie reversibila  de la tipul  la  (si invers), in
functie de raportul dintre latimea si adancimea albiei.

n timpul marilor viituri, cand albiile ma3ore sunt inundate, pot sa apara
diferentieri intre directiile de deplasare ale curentilor. n aceste cazuri se
considera ca se formeaza doua cursuri de apa: unul superior , la nivelul albiei
ma3ore, unde curentul urmareste panta generala a fundului vaii si
unul inferior , specic albiei minore. #stfel de procese sunt caracteristice si in
coada acumularilor unde, adesea, cursurile a*uente urmaresc traseele
vechilor albii inecate, pe distante mari (fenomen numit memoria raurilor ).
 

;vident nu trebuie pierdut niciodata din vedere gradul deosebit de mare

al comple+itatii si interdependentei fenomenelor din natura.
<idrometria vitezelor si debitelor

'.1. epartitia vitezelor in sectiunea raului

#tat pe latime, cat si in adancime e+ista o variatie a vitezelor de scurgere

determinata de contactul masei de apa cu aerul de deasupra, cu malurile si
cu patul albiei. n general viteza apei scade de la mi3locul (a+ul) raului catre
maluri si de la suprafata catre adancime. n ceea ce priveste variatiile vitezei
apei pe latimea raului situatiile sunt numeroase. &entru monitorizarea
acestora, atunci cand se efectueaza masuratori de debite se tine cont de
astfel de situatii, stabilindu4se un numar echitabil de verticale de masurare a
vitezei, in functie de latimea raului (cca. =41 verticale de viteza in medie si
altele, suplimentare, in caz de nevoie).

Daca avem in vedere variatia vitezei pe adancime, practica a

demonstrat urmatoarele:

4  vi
teza maxi ma nu este chiar la suprafata oglinzii apei, unde
frecarea cu aerul se pune in evidenta, ci ceva mai 3os7 cei
mai multi autori considera ca la >,' h (unde h  adancimea
apei)7
4  vi
teza scadet r atde la
ept
punctul >,' h,
catre fundul albiei
a3ungand pana la
>.

Diagrama de variatie a
vitezelor, pe adancime se
numeste epura sau hodogragul
vitezelor.(Figura nr. 0).

n cazul aparitiei unor

obstacole in albia raului (ingustari,
largiri, vegetatie cu crengi la
suprafata apei etc.) formele
epurelor de viteza sunt foarte
diferite.

&entru urmarirea corecta a vitezelor raurilor in sectiunile statiilor

hidrometrice, in practica se alege numarul de verticale de viteza  in functie
de latime, dar nu mai putin de 9 $ , asa cum se prezinta mai 3os.
 

Fig. nr. 0 ;pura (hodograful)

vitezelor in albie libera (#) si cu
fenomene de inghet ()

a)n ceea ce priveste l

ati
mearaul
ui, conform instructiunilor:

 B (m) Sub 1 m 1 – 10 10 - 40 40 – 60 60 – 80 80 –100 Peste 100 m

!"#e!t"" 4-$ 8-% 10 10 – 1& 10 – 1& 10 – 1& 1& – 1$

me, repartitia punctelor de masurare a vitezelor se face astfel:

b)Peadanci

In albiile libere 4 sub >,1 m $ nu se masoara viteza sau se

utilizeaza micromorist
i:
4 >,1 $ >,'> m $ la >, h7
4 >,'1 $ >,9> m $ la supraf.7 la fund7
4 >,91 $ >, => m $ >,' h7 >, h7 >,= h7
4 peste >,=> m supraf. >,'7 >,7 >,= h, fund7

h reprezinta adancimea verticalei de viteza, in m:

4  in cazul podului de gheata si a naboiului se e+ecuta masurarea vitezei

si la adancimea de >,9 h.

&e baza rezultatelor masuratorilor asupra vitezei efectuate in punctele

standard, pe latime si adancime, se pot trasa izotahe (curbe care unesc
puncte cu aceeasi viteza). 2etoda izotahelor, desi putin folosita in practica,
poate  utilizata pentru determinarea debitelor de apa.

'.'. 2asurarea si calcularea vitezei raurilor

n cadrul actiunii de masurare a debitelor, atunci cand nu se folosesc

dispozitive speciale (debitmetre, canale &arshall, deversori, oricii, prole
practice), masurarea vitezei apei este absolut necesara. &rin cunoasterea
vitezei si a sectiunii udate (active) se determina debitul de apa, ca produs al
acestora.

2asurarea vitezei apei se mai e+ecuta insa si in alte scopuri: determinarea

curentilor, calcule hidrologice speciale, navigatie etc.

n practica hidrologica, viteza apei raurilor se masoara cu mai multe categorii

de dispozitive, instrumente si aparatura:
 

a $ *otori sau plutitori7

b $ tahimetre $ batometre7

c $ dinamometre7

d $ tuburi hidrometrice7

e $ moristi hidrometrice.

a – Fl otorii sau pl utitoriireprezinta corpuri simple, confectionate din

materiale usoare, care plutesc pe suprafata apei.

&entru efectuarea masuratorii, in sectiunea data, se aleg trei prole, situate

la distante cunoscute ( de lansare – plecare, de evidenta si de sosire) situate
pe un sector rectiliniu si cu maluri simetrice. Flotorii lansati putin in amonte
de prolul de plecare (in cel de lansare) sunt urmariti cu cronometrul
(declansat la atingerea prolului de plecare), pana la prolul de sosire (cand
se inchide cronometrul). n prolul de evidenta (de la mi3loc) se
consemneaza distanta la care trece *otorul fata de mal (de un reper
prestabilit).

Cunoscand distanta ? dintre prolul de plecare si cel de sosire si durata

parcurgerii acesteia de catre *otor se determina viteza pe acel aliniament:

-itezele masurate cu *otori sunt cele de la suprafata apei si, in principiu,

sunt mai mari decat media pe verticala. Corectia care se aplica este de >,= $
>,/ (-m  >,= $ >,/ -supr..) .

6e mai folosesc otori captivi, care se recupereaza, sau otori

integratori (recipiente care, pe masura ce se umplu cu apa, coboara in
adancime, integrand in acest fel viteza apei pe verticala).

b. Tahimet re,bat omet re. 6unt aparate mai comple+e utilizate, mai ales,
pentru recoltarea probelor de apa. Dispun insa si de curbe de etalonare,
curbe prin care se determina viteza apei in functie de debitul de umplere:

c. Dinamomet
r edetermina viteza apei prin masurarea  actiunii sale
el
dinamice.
 

d. Tuburi le hi dromet rice(tubul &it@t), masoara viteza apei prin

transformarea energiei hidraulice in presiune hidrostatica.

e.Mori sti
lehi dromet ricesunt aparatele cele mai utilizate pentru masurarea
vitezei apei. n principiu o morisca hidrometrica  nu masoara direct viteza
apei, ci un numar de turatii ale paletei (rotorului) intr4un anumit timp (=> $
1'> secunde), respectiv un numar de rotatii pe secunda.

&e baza unei ecuatii de etalonare, stabilita in atelierele de tarare, unde se

imprima viteze cunoscute si se determina numarul de turatii pe secunda, se
calculeaza viteza apei. Formula generala este: V = an + b unde a si b sunt
coecienti numerici determinati de pe curba de tarare (ecuatia acestei
curbe).

n principiu o morisca hidrometrica se compune din:

4  corpul
mori st iicu dispozitivele de contact7
4  coada(ampena3ul)7
4  rotorul(paleta): a+, rotor, rulmenti,
distantieri, rotita cu '> dinti si stift de
contact, r de argint, etc.)
4  accesori i:4 sonerie electrica sau
dispozitiv luminos7
4  ti3a (cablu gradat)7
4  greutate lestara7
4  carabiniera, varte3 etc.
4  surubelnite, baterii, becuri
lanterna:

;tapele masurarii vitezei cu morisca hidrometrica sunt:

4  r
 p egat
irea mori
stipentru lucru7
i
4  ef
ect
uar
easondaj
elorsi determinarea adancimilor de scufundare7
 

4  masurar ea numar ul
ui de t uratii(in => $ 1'>!) in ecare punct,
dupa o prealabila asteptare de acomodare a turatiilor rotorului
cu viteza apei7 A!
4  determinarea numarul uidet uratiipes ecunda n!7
4  calcululviteze lorla diferite adancimi pe baza ecuatiei moristii7
4  calculul vitezei medi i pe ver t
icala (pe baza recomandarilor din
instructiuni), prin metode diferite: analitica, grafomecanica,
grafoanalitica etc.

Metoda analitica  consta in calcularea vitezei medii pe verticala prin

medierea aritmetica, ponderata, a vitezelor masurate in punctele standard.
nstructiunile care se aplica in reteaua hidrometrica a omaniei elaborata de
A2< ucuresti, recomanda urmatoarele formule, in functie de numarul
punctelor de masurare:

4  1 punct: Vm = V· 0,6
4  ' puncte: Vm = (Vs + Vf ) / 2
4  8 puncte: Vm = (V0,2+2V0,6+V0,8)/4
4   puncte de masurare: Vm = (Vs+3V0,2+3V0,6+2V0,8+Vf ) /10
 

Metoda grafomecanica, consta in urmatoarele operatiuni (Figura nr. =):

4  se deseneaza, la o scara convenabila, epura vitezelor7

4  se planimetreaza suprafata epurei in cm '7
4  se imparte aceasta suprafata la adancime si se obtine viteza
medie pe verticala.
 

 Atentie: &entru vericare, atunci cand se traseaza cu linie verticala viteza

medie, partile din epura care raman in dreapta acestei linii trebuie sa e
apro+imativ egale cu golul din stanga.

'.8. 2asurarea debitelor raurilor

Debitul de apa reprezinta volumul (cantitatea) de apa care se scurge

printr4 o sectiune activa a unui rau, in unitatea de timp (o secunda).

Din denitie se constata ca, pentru determinarea debitului de apa,

trebuie cunoscute sectiunea activa (Ω 4 m') si viteza apei (-4 m5s).

n practica hidrometrica se folosesc mai multe metode pentru

masurarea (determinarea debitelor de apa):

a.  metoda sectiune $ viteza7

b.  metoda volumetrica7

c.  metoda amestecului (chimica)7

d.  utilizarea unor constructii si instalatii hidrometrice specializate

(deversori, oricii, a3uta3e, prole practice etc.).

 Bermenul de determinarea debitelor!  este mai potrivit decat cel de

masurare! pentru ca prin nici o metoda nu se obtine direct valoarea
debitului, ci elemente a3utatoare, de calcul: Ω, -, , n etc.

Det
ermi
nar
eadebi
tul
uipr
inmet
odasect
iune–v
iteza

#ceasta metoda, cel mai frecvent utilizata in practica hidrologica, se refera la

determinarea debitelor prin:

4 masur
area sect iuni i de apa prin efectuarea sonda3elor cu ti3a
hidrometrica sau prin ridicare topograca. Aumarul de sonda3e
se alege in functie de latimea raului si de conguratia albiei.
De obicei numarul verticalelor de sonda3, este de doua ori mai
mare decat cel pentru viteze.

- masurarea vi
tezei apei cu mor
isca hi
dromet
rica sau cu
 flot
ori(modul de masurare a fost prezentat mai sus ).

Formula generala de calcul a debitului este: Q = Ω·V, dar pentru a se

obtine o precizie cat mai buna, operatiile se fac pe parti (suprafete partiale
cu viteze caracteristice).
 

In cazul masuratorilor cu otori  se e+ecuta urmatoarele operatii, care se

noteaza pe un formular tip.

4  se efectueaza masuratoarea asa cum am prezentat in subcapitolul

anterior7 avand gri3a ca, pe toata latimea raului, sa e cronometrati un
numar sucient de *otori7

4  se intocmeste gracul D4B, pe care se ordoneaza *otorii in functie

de distanta fata fata de reper (mal), pe la care au trecut in prolul de
evidenta si de timpul parcurs7

4  se determina grupele de *otori, considerand ca abateri admise 1>4

17

4  se completeaza tabelul cu vitezele, determinate pe grupe, pe baza

formulei7

 (;tapa  de completare)

4  se completeaza tabelul de calcul al suprafetelor partiale intre sonda3e

si intre grupele stabilite7

4  se completeaza etapa  a tabelului cu viteze si debite, pe grupe de

*otori7

4  se totalizeaza debitele partiale (de suprafata) si se obtine valoarea

debitului de suprafata (ctiv) 4 E s7

4  se aplica un coecient de corectie:  s  >,= 4 >,/ determinat pe baza

unor masuratori efectuate cu morisca hidrometrica sau prin apreciere7

4  se calculeaza tabelul centralizator cu rezultatele masuratorilor.

n cazul masurarii vitezelor cu morisca hidrometrica se folosesc de

asemenea imprimate tip.

Etape:

4  se efectueaza sonda3e conform instructiunilor. 6onda3ele se efectueaza

de regula in puncte +e precizate prin gradatii pe un cablu, la distante
corespunzatoare, dus si intors7

4  se calculeaza adancimile de scufundare a moristii (conform

instructiunilor) la verticalele de viteza desemnate7
 

4  se e+ecuta masurarea impulsurilor de viteza in ecare punct 7

4  se calculeaza, pe baza ecuatiei de tarare, vitezele7

4  se calculeaza vitezele medii pe verticalele de viteza (analitic,

grafoanalitic sau grafomecanic).

De aici operatiile se diferentiaza:

I
ncazulcal
ulul
uianal
itc:
i

4  se determina suprafetele partiale intre verticalele de sonda3 si de

viteza7

4  se consemneaza vitezele medii in dreptul verticalelor de viteza7

4  se calculeaza viteze medii, intre verticalele de viteza corespunzatoare

suprafetelor partiale. ?a maluri se considera '58 din prima (ultima) verticala
de viteza7

4  se calculeaza debitele partiale (G HIv), apoi, prin insumare se obtine

debitul total (E)7

4  aceleasi calcule se efectueaza luand in considerare numai vitezele de

suprafata, pentru determinarea coecientului de corectie  s (J) al
masuratorilor efectuate numai la suprafata (in cazul viiturilor) sau a celor cu
*otori:

4  se completeaza tabelul centralizator, cu toate elementele masuratorii:

mprimatele utilizate se vor prezenta si utiliza la ?ucrari practice.

I
ncazulcal
cul
uigraf
omecani
c(graf
oanal
iti
c)alvi
tezel
or:

Dupa determinarea epurelor (hodografelor) vitezelor si a vitezelor medii

pe verticale:

4  se deseneaza prolul transversal (raportarea ridicarii topo sau din

sonda3e)7

4  se determina debitele elementare pe epurele de viteza7

 

4  se traseaza, pe prolul transversal, epurele debitelor elementare si a

vitezelor7

4  se planimetreaza epura debitelor elementare si se obtine debitul7

4  se planimetreaza prolul transversal cu toate elementele sale:

suprafata totala, activa, inactiva, cu gheata, etc.

4  se calculeaza celelalte elemente ale masuratorii si se completeaza

tabelul cu rezultate.

;lementele de calcul ale unei masuratori de debit:

4  Aivelul apei $ atunci cand ne a*am la o statie hidrometrica: (< cm)

4  suprafata sectiunii de apa (K m') $ totala Kt (m')7

4 activa Ka (m')

4 inactiva K (m')

4 a ghetii Kgh (m')

4 naboiului, Knab (m')

4 latimea raului (m)7

4 latimea fetei inferioare a ghetei  gh (m)7

4 debitul de apa E (m85s)7

4 viteza medie -m (m5s)7

4 viteza ma+ima - ma+(m5s)7

4 adancimea medie h med L5 (m)7

4 adancimea ma+ima h ma+7

4 perimetrul udat &(m) &   M'hmed

  &  M'hmed Mgh

4 raza hidraulica   L5& (m)7

4 debitul ctiv Es $ debitul corespunzator vitezei de suprafata7

 

4 coef. de corectie  s sau J  E5 Es $ >,= $ >,/7

Det
ermi
nar
eadebi
tel
orpri
nmet
odavol
umet
rica

6e practica de obicei la izvoare, paraie foarte mici, conducte etc. si consta in

umplerea unui vas gradat intru4un timp cronometrat. De regula se fac mici
amena3ari pentru ca apa sa nu se piarda: 3gheaburi, tuburi etc.

&entru debite mici metoda este foarte precisa si comoda (operativa).

Det
ermi
nar
eadebi
tel
orpri
nmet
odaamest
ecul
ui(
chi
mica,di
lut
iei
).

n principiu, metoda consta in lansarea unei cantitati de substanta

(neotravitoare) intr4o sectiune situata in amonte, recoltarea si analiza
concentratiei intr4o alta sectiune situata la o distanta bine determinata in
aval.

Calculul se efectueaza cu formula: E +  oMG +  1  EM Gl +  '

unde:

G  debitul solutiei (debit de lansare din vasul special)

 1 concentratia solutiei lansate7

E  debitul curentului7

 >  concentratia apei in stare naturala7

 '  concentratia probei recoltate.

2etoda este precisa, dar la debite mai mari necesita importante

cantitati de solutie concentrata, de regula sare de bucatarie.

Det
ermi
nar
eadebi
tel
orcu i
nst
alat
iihi
dromet
rice

nstalatiile hidrometrice au o utilizare frecventa mai ales in domeniul

hidrologiei tehnice, deoarece se masoara anumite elemente, iar restul se
 

determina dupa tabele sau prin calcule. ;+ista o literatura hidrotehnica

deosebit de bogata in acest domeniu.

ntre instalatiile de masurare mentionam:

d.1.Deversori . Deversorii sunt deschideri practicate in anumiti pereti

i
metalici sau de beton cu care se bareaza cursul unui parau sau canal. #pa,
barata formeaza o mica acumulare in spate si curge apoi prin deschiderea
respectiva. n teren se masoara inaltimea coloanei de apa care trece peste
pragul deversorului, restul elementelor se calculeaza sau sunt prezentate in
tabele speciale. &entru a putea aplica insa formulele si coecientii tabelati,
e+ista anumite reguli de constructie si de amplasare a deversorilor.

Deversorii pot functiona in regim neinundat , atunci cand apa cade direct
in albie, iar nivelul din aval nu are nici o in*uenta asupra celui din amonte si
in regim inundat , atunci cand in aval e+ista o saltea de apa care in*uenta
asupra partii din amonte. Deversorii se clasica dupa forma si dupa grosimea
peretilor.

"upa forma deversorii sunt:

4  triunghiulari, cu unghi drept sau ascutit (8> >, 9>)7

4 trapezoidali, in forma de trapez, cu baza mica in 3os7

4 dreptunghiulari, in forma de dreptunghi.

n functie de grosimea peretelui deversorului, acestia pot :

4  cu prag subtire (lame metalice de 8 $  mm grosime)

4  cu prag lat   (prol practic), cand este vorba de un bara3 de beton cu

zidarie cu grosime mai mare.

&rezentam mai 3os cateva formule ale deversorilor:

1) Deversor trapezoidal cu unghi N  1>9 >

E  1,= bh85' pentru viteze de apropiere O >,' m5s

E  1,/ bh85' pentru viteze de apropiere P >,' m5s

E in m85s7 b $ in m7 h $ in m7

') Deversor triunghiular cu unghi N  /> >

 

E  1,= h5'

d.
2.Ori
fici
ilesiaj
utaj
ele

Qriciile se practica in bara3e pentru diferite interese legate de

e+ploatarea acestora. &ot  aplicate si in cazul unor barari improvizate
pentru masurarea debitului. n functie de grosimea peretelui (bara3ului)
oriciile pot  cu pereti subtiri  sau cu pereti grosi. ntre acestea e+ista multe
diferente, dar nu le discutam. Cand oriciul este prevazut cu o mica teava,
aceasta se numeste a3uta3.

Formula generala de calcul este:

E  RH , unde: R, H $ coeficienti7

  g $ acceleratia gravitationala7

  < $ inaltimea coloanei de apa din spatele bara3ului.

d.3. Tubul Pi tôta fost descris la subcapitolul privind masurarea

vitezelor. Daca se ia in considerare si suprafata sectiunii de apa, se poate
calcula debitul: E  KS - (m 85s)

d.4.Di spozi t
ivulParshal leste o constructie care ingusteaza sectiunea
de apa si prezinta pante si contrapante bine determinate. &e baza
diferentelor de contrapante de nivel care e+ista intre sectiunea din amonte
de dispozitiv si cea din aval, se determina debitele. De regula se folosesc
doua limnigrafe care functioneaza corelat.

d.5. Debi tmetrel esunt dispozitive special construite care masoara

direct debitul de apa. 6e folosesc in general la conducte.
<idrometria nivelurilor

8.1. Qbservarea si prelucrarea nivelurilor

&rin nivelul apei  unui rau nu se intelege adancimea acestuia, asa cum s4
ar parea la prima vedere, ci inaltimea oglinzii apei fata de un anumit punct
+, numit >! al mirei.

Cota >! mira se alege de regula in asa fel, incat nivelul apei sa nu
scada niciodata sub acesta, pentru a se evita valorile negative atunci cand
se prelucreaza sirurile de valori obtinute. Dar, in natura, sunt situatii cand
albia este erodata si nivelul apei scade sub cota >! mira stabilita. &entru a
se evita valorile negative, la prelucrari se alege un plan ctiv situat cu 14' m
 

mai 3os decat planul >! mira, care se numeste planul >! al gracului.
Diferenta dintre cele doua planuri se numeste ∆< (delta <).

Qbservatiile asupra nivelurilor se efectueaza la  mira

hidrometrica. #cesta este, in fond un dispozitiv gradat (placi de mira), +at
pe piloti, pe pilele sau culeele podurilor etc. pe care se citesc valorile de nivel
observate. ;cartul mirei se alege in asa fel, incat sa poata  observata toata
gama de valori, de la cele mai mici, pana cele mai mari. &entru acces mai
usor, atunci cand se folosesc piloti de mira acestia sunt mai multi si se
+eaza pe mal, cu continuitatea placilor bine determinata. Figurile nr. >/. si

Figura nr. /. 2ira hidrometrica si

detaliu la partea inferioara

Figura nr. Bipuri de mire hidrometrice (inclinata, pe un singur pilot si pe mai

multi piloti)

Qbservatiile la mira se efectueaza de doua ori pe zi (orele 0 si 10). n

situatia regimului relativ constant si suplimentar , in caz de variatii
semni#cative. 6e are in vedere includerea in sirul de valori observate
a nivelurilor maxime si minime .

Qservatiile de nivel se consemneaza in carnete tip, in care se mai

inregistraza precipitatiile cazute, temperatura apei si a aerului, viteza si
directia vantului (aprecieri), starea timpului si starea raului (liber sau cu
fenomene de inghet, vegetatie etc.). Ca si in cazul debitelor, imprimatele tip
se vor prezenta si discuta la activitatile de lucrari practice.

&relucrarea nivelurilor comporta urmatoarele operatiuni:

4 la citirile brute (fata de >!mira) se aplica adaosul (T<)7

 

4 se calculeza medii zilnice:

4 aritmetic, cand sunt ' valori si cand variatiile nu sunt prea mari7

4 ponderat, cand sunt 8 sau mai multe valori diferentiate mai mult
de 1> fata de ecartul anual de variatie 7

4 se calculeaza media lunara 5 8>,817

4 se e+trag valorile e+treme.

Dupa calculul nivelurilor, pe acelasi carnet se efectueaza calculele asupra

temperaturilor, fenomenelor de inghet sau vegetatiei, se intocmesc grace
etc., conform instructiunilor din reteaua hidrometrica nationala.

n ceea ce priveste, nivelurile, putem vorbi, despre:

4 valori instantanee $ de la orele de observatie7

4 valori medii: zilnice, lunare7

4 valori ma+ime si minime $ din ecare luna7

4 valori medii anuale7

4 valori e+treme anuale7

4 valori multianuale7

4 ecart anual de variatie (< ma+ 4 <min)7

4 ecart multianual de varitie (din sirul de valori)7

4 hidrogradul: < d 

#vand in vedere variabilitatea mare a nivelurilor in timp si imposibilitatea

practica de supraveghere permanenta a mirelor hidrometrice pentru
inregistrarea nivelurilor se utilizeaza aparate speciale numite limnigrafe. n
principiu, un limnigraf (Figura nr.11) se compune din:
 

Figura nr. ?imnigrafe: orizontal si vertical

4 un tambur orizontal sau vertical pe care se +eaza diagramele specice

ecarui tip in parte7

4 un dispozitiv de ceasornic, cu arc, care se incordeza la '9 ore, saptamanal

sau lunar7

4 un sistem de inregistrare, dotat cu penita cu tus special sau cu creion7

4 un rotor, cu sistem de reducere la scara a variatiilor de nivel7

  ?imnigraful se instaleaza intr4o cabina (caseta) dispusa deasupra unui put

care are legatura, printr4o conducta, cu albia raului si in care nivelurile
variaza concomitent si concordant cu cele ale apei din rau, pe principiul
vaselor comunicante.

#tunci cand nu se dispune de

limnigrafe, pentru identicarea cel putin a
valorilor e+treme se utilizeaza mire de
maxima si de minima . 2ira de ma+ima
este o cutie de lemn cu usita, cu un perete
interior vopsit in negru si gradat, care se
ataseaza la constructia mirei e+istente. 6e
da cu creta partea innegrita, iar apa, in
crestere spala aceasta creta pana la
nivelul ma+im. 2ira de ma+ima este
dispusa cu cote corelate cu mira de baza,
astfel ca nu este greu de citit, pe rigla
gradata din interior, cota ma+ima inregistrata.

2ira de minima este o constructie din rigle prevazute cu crestaturi in

care alunecatorul coboara pana la cotele minime, in mod adecvat.

n ultimii ani s4au introdus si la noi in tara statii hidrometrice automate

care au senzori pentru masurarea nivelurilor, precipitatiilor si a
temperaturilor (Figura nr. 1'.).
 

Figura nr. 1'. &luviometru automat.

8.' Cheia limnimetrica

ntre niveluri si debite, pe un curs de apa, e+ista o legatura directa.

Cresterile de nivel se concretizeaza prin cresteri corespunzatoare ale
debitelor.

?egatura debitelor cu nivelurile se numeste cheie limnimetrica  si

prezinta o importanta deosebita pentru activitatea de hidrometrie $
hidrologie. Cheia limnimetrica  se intocmeste pe baza masuratorilor de debite
efectuate de4a lungul anului, pe fazele de regim. #re forma unei curbe cu
deschidere spre dreapta. (Figura nr. 1').
 

Figura nr. 1'. Cheie limnimetrica. aul 6lanic la 6lanic 2oldova

Cheile limnimetrice pot :

4 curbe unice $ in cazul albiilor stabile7

4 curbe periodice $ in cazul albiilor care se modica la viituri7

4 familii de curbe $ in cazul fenomenelor de remu7

4 curbe cu bucla $ uneori, in cazul surparii malurilor din timpul viiturilor7

&entru cheile limnimetrice se determina e+presiile lor tabelare, dupa care

nivelurile se transforma in debite.
#naliza scurgerii apei

6curgerea apei (6) este un element al bilantului hidrologic general si

cunoasterea acesteia este deosebit de importantanta pentru cercetarea
fundamentala si pentru gospodarirea cantitativa si calitativa a resurselor de
apa. -ariatia in timp a scurgerii apei se numeste regimul scurgerii .

9.1. #limentarea scurgerii. 6ursele de alimentare

n alimentarea scurgerii apei, rolul factorilor climatici este determinant,

dar nu singurul. 2ai contribuie la aceasta factorul geologic (structura,
tectonica si litologia zonei), morfologia bazinului hidrograc, pantele de
scurgere, vegetatia, e+istenta lacurilor si a mlastinilor etc. Qmul, prin
lucrarile pe care le e+ecuta in bazinele hidrograce (acumulari, indiguiri,
desecari, irigatii etc.) introduce modicari semnicative in regimul scurgerii
(redistribuire, consumuri, transferuri de debite etc.).

n principal, cursurile de apa au o al imentaresuper ficiala (din ploi,

topirea zapezilor si a ghetarilor) si subterana(din resurse freatice si de
adancime).

 Al ime ntarea r auri

lor di n pl oieste caracteristica zonelor calde ale
globului si in cele temperate pe durata sezoanelor calde. egimul hidrologic
al raurilor alimentate din ploi re*ecta caracterul precipitatiilor, ind mai
constant   in zonele ecuatoriale, variabil in zonele musonice, tropicale umede
si temperat oceanice si foarte variabil in zonele tropicale semiaride si
temperate continentale.

 Ali
ment area r auri
lor di n t opi
rea zapezi loreste specica regiunilor
temperate si subpolare, dar se manifesta si in regiunile calde foarte inalte
 

(montane) unde zapezile persista perioade mai lungi din an sau sunt
persistente.

 Al iment area raur il

ordi nt opirea ghetariloreste caracteristica zonelor
reci si foarte inalte, unde sunt instalati ghetari de calota sau montani. ?a
aceste rauri caracteristica regimului hidrologic consta in faptul ca scurgerea
ma+ima si debitele cele mai mari se produc vara, la topirea limbilor
ghetarilor. (e+. raurile din #lpii inalti $ %Unz, 2indel, VUrn, sar, nn7 6f.
?aurentiu din #merica de Aord7 Ailul superior din #frica7 #ngara din 6iberia
etc.).

n functie de predominarea uneia sau a alteia din sursele de alimentare

superciala, tipurile de alimentare se numesc: pluviala, nivala, glaciara,
pluvio4nivala, nivo4pluviala etc.

 Al ime ntar ea di n sur se subt er ane f reati mese

ce sau de adanci
realizeaza prin descarcarea panzelor respective.

#tunci cand se studiaza mai in amanut procesele de formare si regimul

scurgerii se procedeaza la separarea surselor de alimentare care se
realizeaza prin procedee diferite (grace si analitice) asupra carora nu
insistam aici.

n functie de regimul de alimentare -oieWov separa mai multe tipuri de

rauri pe baze climatice:

I.  auri care se alimenteaza din topirea zapezilor,  din zone cu

inaltimi de pana la 1>>> m.(nordul 6iberiei si al Canadei). Debitul ma+im
este vara.

II.  auri care se alimenteaza din topirea zapezilor  si din ghetari din

zona montana inalta din #sia Centrala.

III.  auri cu alimentare din ploi, cu viituri vara (zona tropicala si

musonica)4 #mur, Ail, %ange, #mazon7 Congo.

IV.  aurile din nordul si vestul #siei cu alimentare bogata

 primavara, la topirea zapezilor, viituri vara si toamna din ploi. #ici se includ si
raurile din tara noastra.

V. aurile cu alimentare din ploi, iarna (;uropa centrala si de vest).

VI.  auri cu alimentare din ploi, iarna si aproape lipsite de

 precipitatii vara (zona mediteraneana)7
 

VII.  egiunile cu climat arid, lipsite de scurgere (#sia Centrala,

6ahara, #rabia, regiunea #ralo4Caspica)7

VIII.  auri intermitente 2ongolia, azahstanul de est, Crimeea de

nord7

I.  egiuni lipsite de rauri din cauza inghetului peren: %roenlanda,

#ntarctida7

  2arile *uvii se incadreaza de regula la mai multe tipuri de alimentare.

  !ent"# $%man&a, . "3vari (1//) separa 9 tipuri de alimentare.

1.  $ival moderat , cu alimentare subterana moderata zp4s in muntii cei

mai inalti: odna, Calimani, Fagaras, etezat7
'.  $ivo % pluvial, subteran moderat zp4s in muntii inalti7
8.  &luvio – nival, subteran moderat pz $s, in zona de deal si podis (9>> $
1>> m)7
 9. $ivo – pluvial $ subteran bogat zp4 s $ in depresiunile intramontane .
9.'. egimul hidrologic al raurilor

6tudiul regimului hidrologic al raurilor consta in cunoasterea variatiilor

nivelurilor si debitelor acestora pe o anumita perioada de timp (de regula un
an), in stransa dependenta de sursele de alimentare.

&entru
 fiecar e zona cl imat ica este caracteristic un anumi t t
ip de
regim (constant si bogat in zona ecuatoriala, sezonier bogat in zone
musonice, cu variatii diferite in zonele tropicale si temperate).

&entru tara noastra, in conditiile unui climat temperat continental moderat in

vest si mai e+cesiv in est, de4a lungul unui an calendaristic, in regimul
raurilor se constanta e+istenta a patru perioade:

1. P
  erioada de i arna (lunile X4) cu scurgere redusa, alimentata
predominant din resurse subterane (mai ales in partile estice ale tarii),
caracterizata prin retinerea precipitatiilor pe sol sub forma de strat de
zapada si prezenta fenomenelor de inghet pe cursurile de apa (naboi, gheata
la maluri, poduri de gheata, sloiuri, zapoare etc.).
2. P
  erioada depr imavar a (lunile 4-), caracterizata printr4o mare bogatie
a scurgerii (8>49> si peste, din volumul anual) datorita topirii zapezii si
precipitatiilor. 6e produc viituri si ape mari cu durate mai indelungate. Cea
mai bogata scurgere de primavara se intalneste in zonele montane.
 

3. P
  er i
oada de v ara (lunile -4-). &rocenta3ele de participare la volumul
anual al scurgerii sunt mai mici decat cele de primavara, dar se mentin inca
ridicate ('48) datorita unor viituri torentiale de amploare mare.
4. P
  er i
oada de t oamna (lunile X4X). 6e caracterizeaza printr4o scurgere
mai redusa (14'> din volumul anual), prin cresterea rolului alimentarii din
resurse subterane. &e acest fond de calm! hidrologic se produc insa si unele
viituri.

n prol multianual regimul scurgerii  apei urmareste indeaproape variatiile

climatice, in special repartitia temporo4spatiala a precipitatiilor. #nii medii,
ploiosi sau secetosi din regimul climatic isi au corespondenta in anii cu
scurgere medie, respectiv bogata (maxima) sau de#citara (minima).

&entru bazinul hidrograc 6iret regimul multianual al scurgerii se caracteriza

prin ani medii (1/, 1/>, 1/, 1/0, 1/0, 1/=9), ani cu scurgere
bogata (1/8', 1/, 1//, 1/0>, 1/0, 1//1) si ani cu scurgere
redusa (1/>, 1/', 1/8, 1/=, 1/=, 1/=0, 1//>, 1//9, '>>>).

#cest regim multianual al scurgerii apei este caracteristic zonelor temperate

cu un continentalism moderat. n zonele cu climate mai uniforme si mai
umede regimul scurgerii este, de asemenea, mai uniform in timp, dupa cum
in regiunile tropicale scurgerea multianuala prezinta discontinuitati si mai
mari. De asemenea si periodizarea anuala prezinta alte caracteristici, de la o
uniformitate clara, pana la e+istenta a numai 14' sezoane cu debite bogate.

9.8. n*uenta factorilor zico4geograci asupra scurgerii raurilor

n analiza regimului scurgerii unui rau se porneste totdeauna de la ideea ca

acesta, intr4o sectiune data, re*ecta ansamblul conditiilor zico4geograce
din bazinul hidrograc aferent. ?a i nfluent af actorilornat uralise adauga,
tot mai pregnant, impact ulant ropi c.

Deoarece clima reprezinta principalul factor de control al scurgerii,

elementele climatice (temperatura, precipitatiile, nebulozitatea, umiditatea
aerului, evaporatia, vanturile, durata de stralucire a soarelui, radiatia solara
etc.) reprezinta factorii climatici ai scurgerii . Celelalte componente ale
mediului geograc (geologia, relieful, pantele de scurgere, vegetatia, solurile
si altele) reprezinta factorii neclimatici. ?a randul lor, activitatile socio4
economice se constituie in factorul antropic.

ntre factorii naturali ai scurgerii (climatici si neclimatici) e+ista legaturi

stranse de interdependenta, in sensul ca acestia actioneaza intotdeauna
intercon3ugat. #stfel temperatura aerului si radiatia solara in*uenteaza direct
asupraevapotranspiratiei, dupa cum umezeala aerului si nebulozitatea o
in*uenteaza indirect. De asemenea diferentele termice locale, zonale sau
 

globale conditioneaza regimul vanturilor care, la randul lor, au in*uenta

asupra evaporatiei. #supra tuturor acestor interdependentete actioneaza
factorii neclimatici cum ar   pozitia geogra#ca ce se supune zonalitatii
latitudinale sau relieful, care, prin altitudine, impune  zonalitatea verticala.

Caracteristicile geologice ale bazinului hidrograc conditioneaza acumularea

panzelor de ape subterane care, la randul lor, alimenteaza scurgerea raurilor.

-egetatia si solurile au, de asemenea, un rol important in regularizarea

debitelor de apa prin interceptia unei parti din precipitatii pe coronament si
acumularea apei in litiera sau in orizonturile afanate ale invelisului pedologic.
;ste evident ca padur i
ledef oi oasecu o litiera bogata dezvoltata pe soluri
adanci se constituie in adev ar ate r eze rvoare de apa care au efect
regularizator deosebit de puternic asupra scurgerii.

#ceste procese vor  intelese mai bine pe masura ce se vor acumula mai
multe cunostinte de climatologie, geomorfologie, geologie, biogeograe,
pedologie etc.

9.9. n*uenta factorului antropic

#ctiunile omului asupra mediului geograc, tot mai puternice si mai

comple+e pe masura dezvoltarii activitatilor social economice, se e+ercita si
asupra scurgerii apei. &rin amena3area cursurilor de apa si a bazinelor
hidrograce (construirea unor acumulari tot mai mari, indiguiri, irigatii,
desecari si prin consumurile de apa) se introduc modicari esentiale asupra
regimului scurgerii.

#mplasarea lacurilor de acumulare pe cursurile de apa face ca, in aval de

bara3ele acestora, regimul scurgerii apei sa devina dependent de manevrele
care se e+ecuta la uvra3e. Debitele mici si medii se acumuleaza in chiuvetele
lacurilor, de unde sunt valoricate in scopuri comple+e (hidroenergie,
alimentari cu apa potabila, industriala si pentru agricultura, agrement etc.)
iar cele ma+ime, care nu pot  acumulate sunt tranzitate prin manevre
prevazute de regulamente de e+ploatare precise. #mena3arile comple+e,
irigatiile, desecarile, transferurile de debite si consumurile de apa reprezinta
aspecte ale modi#carilor directe  pe care factorul antropic le introduce asupra
regimului scurgerii apei. #laturi de acestea se asociaza si multe alte activitati
cu impact indirect  cum ar  despaduririle, pasunatul intensiv, practicarea
agriculturii, e+tinderea spatiul cladit si multe altele. 2odicarile indirecte se
re*ecta mai mult la impactul asupra elementelor climatice si a schimbarii
conditiilor de manifestare propriu4zisa a scurgerii (cresterea torentialitatii,
diminuarea scurgerii, procese geomorfologice active etc.).

9.. ;lementele caracteristice ale regimului scurgerii

 

n practica hidrologica si in gospodarirea apelor prezinta relevanta toate

aspectele scurgerii, considerate in timp si spatiu, dar cel mai mult se
opereaza cu valorile medii si e+treme ale acesteia (scurgerea ma+ima si
minima).

Scurger ea medi eeste considerata ca ind i ndicele ce l mai gener alal

resurselor de apa si sta la baza tuturor proiectelor de valoricare comple+a a
acestora, de amena3are si de gospodarire a apelor.

-alorile medii ale scurgerii se obtin pe baza observatiilor si masuratorilor

efectuate intr4o retea bine organizata de puncte de monitorizare si a
e+tinderii rezultatelor obtinute, pe baza de corelatii si generalizari
fundamente stiintic, pentru alte zone mai putin cercetate in mod direct.

&entru ca valorile obtinute direct sau prin relatii de generalizare sa e+prime

cat mai del realitatile din teren este necesar ca sirurile de valori  sa aiba
anumite dimensiuni statistice ('48 ani si chiar mai mult). n felul acesta
valorile medii care se calculeaza sustin in buna masura o fundamentare
corespunzatoare a proiectelor de valoricare a apelor.

Fiind strict dependenta de factorii mediului geograc, scurgerea se

supune legilor zonalitatii latitudinale si altitudinale , iar relatiile de e+tindere
si generalizare se spri3ina in mod deosebit pe aceste zonalitati. n cazul
e+istentei in*uentelor antropice, acestea se monitorizeaza prin metodologii
adecvate iar valorile reale7 masurate, se corecteaza in mod corespunzator,
operatie numita in mod curent reconstituirea regimului natural .

&e teritoriul omaniei scurgerea este monitorizata la un numar de peste />>

statii hidrometrice, din care peste 1' numai pentru spatiul hidrograc 6iret
(bazinul hidrograc 6iret administrat de catre Directia #pelor 6iret) care nu
include subbazinele arlad si uzau.

&ornind de la importanta marimii bazinului hidrogra#c si de la elementele

cadrului natural care conditioneaza, in principal, marimea scurgerii, de
obicei, in practica, se utilizeaza corelatii in care se re*ecta aceasta
conditionare. &entru ca valorile sa e cat mai reprezentative nu se opereaza
direct cu debitele de apa (E), decat in anumite cazuri.

Cel mai adesea este utilizata scurgerea speci#ca (G), rezultata din

raportul G care se e+prima in l5sec5Wm '.

6curgerea specica reprezinta volumul de apa cu care participa ecare

m' dintr4un bazin hidrograc la formarea scurgerii. n felul acesta,
 

diferentele introduse de marimea bazinului hidrograc dispar, iar datele

devin mult mai reprezentative.

Cele mai frecvente legaturi (corelatii) cu care se opereaza sunt: G f(F)7

 G  f(< med) unde G  debit specic $ (l5sec5Wm ')7

  F  suprafata bazinului hidrograc (Wm ')7

  <med  altitudinea medie a bazinului

hidrograc (m).

-arietatea mare a conditiilor de formare si de regim al scurgerii, chiar pe

teritorii mai reduse cum este cazul omaniei, impune, de fapt, o familie de
curbe de variatie a legaturii G f(< med) iar rezultatele obtinute se ordoneaza
geograc. 6e constata ca valorile scurgerii medii specice sunt mai mari in
zona montana, inalta, 1>48l5sec5Wm ', au valori mi3locii in zonele de deal si
podis 41>l5sec5Wm' si sunt mai mici in campie sub l5sec5Wm '. #ceste limite
sunt estimative.

?a nivel planetar scurgerea medie specica prezinta variatii cu mult mai

mari.

 Brebuie mentionat faptul ca intre marimea bazinului hidrograc si valorile

scurgerii specice e+ista un raport de proportionalitate inversa. aurile mari
ocupa teritorii situate in diferite zone geograce, iar precipitatiile cazute pe
teritoriul acestor bazine sunt foarte diferentiate.

Scur
ger ma reprezinta o faza deosebit de importanta a scurgerii atat
ea maxi
prin efecteles aledirecte (inundatii soldate adesea cu victime si pagube
imense), cat si pentru pr oiectar ea l ucr arilorpe cursuri de apa. Datorita
faptului ca masuratorile in conditiile scurgerii ma+ime se efectueaza cu mare
dicultate si contin erori importante, aceasta prezinta inca o problema
delicata pentru hidrologie. ;+trapolarea cheilor limnimetrice la ecarturi mari
contine, de asemenea, multe apro+imatii indiferent de metodele folosite.

&entru tara noastra fondul mare de date acumulate in timp, intr4o retea
hidrometrica destul de bine pusa la punct a permis o cunoastere
satisfacatoare a scurgerii ma+ime, chiar si pe rauri pe care nu e+ista sectiuni
de monitorizare.

Ca si scurgerea medie, scurgerea ma+ima sesupunel egi l

orzonal i
tat i. n
i
cazul omaniei nu diferentele de latitudine sunt cele care controleaza
formarea scurgerii ma+ime, deoarece suprafata este destul de redusa,
 

cialtitudinile medii diferite ale bazinelor hidrograce. #ici, insa, conteaza

foarte mult suprafata bazinului hidrograc.

;+presia cea mai elocventa a scurgerii ma+ime o constituie viiturile, in

special cele generate de ploi torentiale si abundente cantitativ. n conditiile
tarii noastre, in care muntii ocupa o pozitie relativ centrala, topirea zapezii
singura, oricat de rapid s4ar realiza, nu poate produce viituri catastrofale.
#tunci cand peste o topire rapida a zapezii se suprapun ploi insemnate
cantitativ, viiturile produse sunt deosebit de mari. ;ste cazul viiturii de la
 3umatatea lunii mai 1/0>, produsa pe ma3oritatea raurilor tarii, in special pe
cele cu obarsia in Carpatii Qrientali (6omes, 2ures, Qlt, istrita) care a
produs pagube foarte mari, apreciate la 1> miliarde de dolari si 1 victime
omenesti.

Vii
turilereprezinta cresteri importante de nivel, produse in timp scurt, ca
urmare a unor ploi torentiale bogate, topirii rapide a unui strat important de
zapada, accidente hidrotehnice etc.

Durata unei viituri se masoara in ore pentru raurilor mici, torentiale, zile
pentru raurile mi3locii si mari si in saptamani, pe *uviile cu bazine
hidrograce de dimensiuni subcontinentale.

Daca avem in vedere modul lor de formare, viiturile pot avea ca origine
ploile, topirea zapezilor si a ghetarilor, sau pot  de provenienta mi+ta. n
Figura 18. prezentam un model de viitura.
 

Figura nr. 18. -iitura de la %oioasa 3ud. acau

&entru analize si calcule hidrologice si pentru scurgerea ma+ima se

intocmesc corelatii si generalizari avand ca suport dependenta valorilor
acesteia de suprafata si de altitudinea medie a bazinelor de receptie.

Gma+  f(F)7 Gma+  f(<med)7 Gma+  f

Ca si in cazul scurgerii medii aceste legaturi au o repartitie zonala pe

teritoriile analizate.

Deoarece debitele ma+ime cele mai semnicative provin din ploi, analizele
comple+e si corelatiile care se intocmesc tin cont si de acest element
meteorologic. 6e au in vedere ploile care au produs viitura in mod efectiv,
ploile ma+ime cazute in '9 ore, precum si ploile care le4au precedat pe cele
care au generat viitura cu un numar de zile (de regula 1>) si care au
imprimat un anumit grad de umiditate solului (62).

Conteaza foarte mult capacitatea de absorbtie a precipitatiilor de catre sol.

n practica inginereasca si in proiectare se utilizeaza debite ma+ime cu

anumite  probabilitati de depasire (>,1, >,, 1, ', 8, , 1>, '>) determinate
 

prin prelucrari statistice aplicate unor siruri de valori. De e+emplu, se

considera ca un debit ma+im cu probabilitatea de depasire de 1 poate 
atins (depasit), teoretic, odata la 1>> ani etc.

#stfel de calcule se intocmesc si pentru volume asigurate, necesare mai ales

in proiectarea acumularilor.

#lte elemente deosebit de importante care se determina prin prelucrarea

viiturilor sunt coefici ent ul de scurger ecare reprezinta raportul dintre
volumul scurs si cel al precipitatiilor care a generat viitura si stratul scurs,
respectiv raportul dintre volumul scurs si suprafata bazinului hidrograc.
Coecientul de scurgere ofera indicii asupra e#cientei ploii  pentru scurgere,
iar stratul scurs se utilizeaza in analizele de bilant , plecand de la faptul ca
precipitatiile se masoara de regula sub forma de strat.

 Brebuie mentionat faptul ca notiunile: coecient de scurgere, strat scurs,

asigurari se utilizeaza de regula si in cazul scurgerii medii sau celei minime .

Scur gerea mi ma prezinta o importanta practica deosebita pentru

ni
asigurarea rezervelor de apa la sursele de alimentare. n conditiile actuale
scurgerea minima este cel mai mult afectata de activitatile
antropice atat cantitativ (prin consumuri) cat si calitativ  (prin poluare).

6curgerea minima este dependenta de marimea bazinului hidrograc si de

altitudinea medie a acestuia. #ceste legaturi au o valabilitate zonala.

#vand in vedere importanta deosebit de mare a scurgerii minime pentru

comunitatile populate si necesitatea unei cunoasteri cat mai bune a
parametrilor acesteia, in cercetarile hidrologice si in practica se determina
anumite valori etalon:

4  debitulmi nim mi nimor um (istoric)  cea mai mica valoare care a fost
inregistrata intr4un lung sir de observatii7
4  debitul medi u zi lnic mi ni m anual cea mai mica valoare medie
zilnica din toate valorile unui an7
4  debitul medi ul unar mi ni m anual cea mai mica valoare medie
lunara dintr4un an7
4  debitul medi ul unar mi nim di n per ioada VI -VIII cea mai mica
valoare medie lunara din perioada de vara (de irigatii).

&e baza sirurilor de valori selectate pe categoriile de mai sus, s4au

intocmit curbe statistice de asigurare. Cele mai importante valori asigurate,
care se iau in calculele de proiectare, sunt de =>, />, /, /0.
 

Q valoare asigurata de / este teoretic un debit care se intalneste in

sectiunea respectiva in / din durata unui an.

Daca valoarea asigurata / se refera la debitul mediu lunar  minim anual,

atunci aceasta este denumita debitul de dilutie  si este cel mai frecvent luata
in calculele de specialitate.

n gospodarirea apelor sunt consacrate mai multe denumiri ale diferitelor

categorii de debite minime.

4  debi tuldedi lutie 4 E med lunar min. an. asig. /7

4  debi tuldeet iaj$ poate  depasit 8 zile an7
4  debi tulde apa mi nim (lunar, sezonier, anual, multianual) sau minim
minimorum7
4  debi tulmi nim nece sarpentru utilizatori7
4  debi tulsal ubru (ecologic) debitul necesar pentru evitarea epidemiilor,
bolilor legate de apa7
4  debi tuldeservi tute$ debitul salubru M minim necesar.

n gracele si corelatiile de analiza (G min f(F))7 Gmin f(<m) se utilizeaza mai

ales valorile specice ale scurgerii pentru o buna comparabilitate.

Secar ea r aur ioreste un fenomen legat de scurgerea minima. Cauzele

l
secarii sunt: lipsa precipitatiilor, e+istenta unor sectoare de rau cu inltratii
puternice, bararea cursurilor in amonte si e+ploatarea defectuoasa a
acumularilor.
ilantul hidrologic al raurilor

ilantul hidrologic al raurilor este o ecuatie care contine date despre

precipitatii, scurgere, evapotranspiratie si inltratie.

&e ansamblu si considerand evolutia fenomenelor in timp, se poate pune

semnul egalitatii intre precipitatiile care cad pe suprafata scoartei terestre,
ca aport de apa si celelalte elemente care se considera consumatori.

0 = '0+0+0  unde X>  precipitatiile cazute (mm)7

 6>  scurgerea superciala (mm)7

">  scurgerea medie subterana (mm)7

 Y>  evapotranspiratia (mm).

 

ndicele > arata ca este vorba de valori medii multianuale.

;lementele bilantului se zoneaza pe teritoriile mai intinse, deoarece e+ista

numeroase particularitati locale care imprima adesea valori diferite.

#lte formule considera ca scurgerea subterana o alimenteaza pe cea

superciala, astfel ca valorile acesteia se regasesc aici. n acest conte+t
ecuatia bilantului devine:

0 = * 0+0  unde Z>  scurgerea totala7

Cunoasterea bilantului hidrologic are o mare

importanta teoretica si practica. Din punct de vedere teoretic  este vorba de o
cunoastere mai aprofundata a proceselor de formare si de regim ale scurgerii
si a variatiei acesteia in timp si spatiu, in functie de legile zonalitatii
(latitudinale si altitudinale) si de in*uenta factorilor locali. &entru ecare
element al bilantului se intocmesc harti.

Din punct de vedere  practic, analiza bilantului permite evaluarea

potentialului hidrologic, cunoasterea evapotranspiratiei pentru programarea
udarilor in irigatii si corectarea unor componente pentru care nu s4au putut
efectua suciente masuratori precise, pe baza cunoasterii bune a celorlalte.
6curgerea aluviunilor

#luviunile din albiile raurilor prezinta o importanta deosebita, mai ales pentru
gospodarirea apelor, din mai multe puncte de vedere:

4  tranzitul de aluviuni e+prima pot entialuler ozionaldin cadrul bazinului

hidrograc7
4  aluviunile pot colmat apr i
zel edeapa7
4  apele cu grad mai mare de turbiditate sunt mai greu de tratat  pentru
consum7
4 viiturile cu ape foarte tulburi, produc aluvionari pe terenurile inundate7
 
4  aluviunile contribuie la diminuarea calibrului albiilor, canalelor si
conductelor, reducand din ecienta acestora.

egimul scurgerii aluviunilor prezinta o variabilitate mult mai mare decat cel
al apei deoarece factorii locali si in special litologia, solurile si pantele detin
un control mult mai pregnant in formarea acestora.
&"%met"&a a-#&#n&-%" .

&rin albiile raurilor trec al uviuni in suspensi e(in masa de apa,

reprezentand tubiditatea apei
 ) ,tar e(care se rostogolesc pe fundul albiei)
at
 

si sediment at e(depuse in patul albiei, cu deplasari la viituri). &entru ecare

dintre cele trei categorii de aluviuni e+ista metodologii specice de
masurare. n cazul aluviunilor in suspensie se masoaraturbiditatea
apei, e+primata in gr5l sau Wg5m8. Burbiditatile masurate in verticalele de
viteza se inmultesc cu debitele partiale si prin insumare, se obtine debitul
de aluviuni in suspensie () masurat in Wg5s.

n principiu metodologia prevede:

a)recol tarea probel oruni ce. #cestea sunt probe de apa care se preleveaza
de la o verticala +a (la raurile mai mari se stabilesc ' verticale) si de la
suprafata (respectiv adancimea de >,>0m). &robele recoltate se ltreaza prin
ltre, cantarite initial in conditii de laborator. Dupa ltrare si uscare ltrele se
cantaresc din nou, iar diferenta reprezinta cantitatea de aluviuni. De regula
probele de apa luate cu batometrul sau cu sticlele de ajutaj, au greutatea in
1 litru, deci se obtine turbiditatea. Daca probele difera ca greutate se fac
calculele respective:

 (in gr5l sau g5m8).

&rin cantarire, in conditii de laborator, intelegem faptul ca ltrele goale sau

pline cu aluviuni se usuca mai intai in etuva, timp de ' ore la temperatura de
1>> C, apoi se mai tin inca ' ore intr4un e+icator cu clorura de calciu, care
este un puternic absorbant. #stfel, diferentele care s4ar produce prin
umiditatea din aer sunt inlaturate, iar valorile cantaririi, cu o precizie de 9
zecimale (de gram) sunt astfel omogene si comparabile.

Frecventa de recoltare a probelor unice este de una la 849 zile cand raul este
limpede si mai dese, in functie de evolutia turbiditatii. ?a viituri se pot recolta
si cate 14'> probe pe zi.

b)Ef ectuar ea masuratorilordedebi t edeal uviunii n suspensi e.#nual, in

functie de regimul raului si de posibilitatile de efectuare, se e+ecuta 1'41
masuratori de debite de aluviuni in suspensie, concomitent cu masurarea
debitului lichid.

4  se e+ecuta sonda3ele (dus4intors) la verticalele stabilite7

4  se calculeaza punctele de scufundare a moristii la verticalele de
viteza7
4  se e+ecuta masurarea vitezei apei cu morisca in punctele standard7
4  se recolteaza probe de apa pentru turbiditate din punctele de
masurare a vitezei astfel: 4 pentru 3umatate din verticalele de viteza, in
 

toate punctele in care s4a masurat viteza, in functie de adancime, asa cum
s4a mentionat la subcapitolul respectiv7

4 pentru cealalta 3umatate din verticalele de viteza se recolteaza

proba de aluviuni de la >,h. n functie de situatiile din teren pot  alese
verticalele cu sot sau fara sot pentru stabilirea numarului de probe.

?a efectuarea masuratorii se are in vedere ca un punct de recoltare sa

coincida, pe cat posibil, ca verticala si adancime, cu locul de recoltare al
probelor unice. #ceasta proba tine loc si de proba unica. Daca nu este
posibil, atunci se recolteaza obligatoriu si probele unice.

Calculul masuratorii de debite de aluviuni in suspensie se face dupa

metodologia recomandata de instructiuni.

?a verticale:

4  se noteaza in carnet numarul probei de apa7

4  se noteaza volumul probei de apa7
4  se calculeaza turbiditatea [, in gr5m 87
4  se determina debitul unitar de aluviuni N, in gr5sm ' prin inmultirea
turbiditatii cu viteza din punctul de masurare.
&e tabloul general al masuratorii:
4  se calculeaza media pe verticala, dupa acelasi principiu ca si la viteze7
4  probele de la >, h se considera medii pe verticala si se inmultesc cu
viteza medie pe verticala.
?a pagina cu sonda3e si calcule7
4  se consemneaza in rubrici debitele unitare pentru ecare verticala7
4  se calculeaza debitele partiale de aluviuni prin inmultirea debitelor
unitare medii dintre verticale cu suprafetele corespunzatoare lor7
4  se insumeaza si se obtine debitul de aluviuni in suspensie () la
inceput in gr5s, apoi, prin transformare, in Wg5s7
4 se completeaza tabloul cu rezultate de pe pagina din fata a carnetului de
masuratori:4 4 Wg5s7

4  turbiditatea medie, 7
4  turbiditatea ma+ima (se alege din toate valorile)7
4  turbiditatea minima (se alege din toate valorile).

Calculul prezentat mai sus este efectuat prin met oda anal itica. ;+ista si in
cazul masuratorilor de aluviuni in suspensii met oda gr af omec anicade
calcul, in buna parte asemanatoare cu cea din cazul debitelor lichide.

&e baza unor corelatii intocmite intre turbiditatile calculate prin masuratorile
efectuate si turbiditatile probelor unice de la masuratorile respective se
 

determina un coecient de corectie, cu care se corecteaza toate probele

unice din timpul anului. #stfel, probele unice, capata valoarea unor
masuratori complete.

n cazuri deosebite, masuratorile de debite de aluviuni se efectueaza numai

la suprafata sau la >,h.

6e constata deci ca e+ista trei tipuri de masuratori de aluviuni in suspensie.

4  Masurat orisimpl e, respectiv probele unice independente (nu cele de

la masuratorile complete)7
4  Masurat oricompl ete, la care recoltarea probelor de aluviuni se face
in toate punctele standard7
4  Masur at oril
esi mpl ificat e, efectuate numai la suprafata sau la >,h.

  2asuratorile la >,h se pot considera ca medii si nu se mai

corecteaza, in schimb cele efectuate numai la suprafata! se corecteaza,
dupa, calcule si corelatii prevazute de instructiuni. n speta, masuratorile
complete! se calculeaza pe se separate luand in considerare numai
probele de suprafata. 6e intocmeste o corelatie cu care se efectueaza
corectiile respective.

&e baza masuratorilor efectuate, prin metoda corelatiilor   f(E) sau  

f(B) sau prin alte metode (debitul limita) se determina valorile zilnice ale
debitelor de aluviuni in suspensie, apoi cele lunare si anuale. 6e e+trag
valorile e+treme pentru ecare luna si anual. 6e obtine astfel sa de debite
medii de aluviuni in suspensie. #naliza unui sir de mai multi ani duce la
cunoasterea regimului scurgerii de aluviuni in suspensie. 

Ca si in cazul scurgerii lichide, pe durata unui an calendaristic e+ista cele

patru perioade caracteristice, dar aici diferentierile se fac mai pregnant
pentru doua sezoane: toamna%iarna cu debite de aluviuni reduse (aproape
ine+istente iarna) si  primavara%vara cu debite mari de aluviuni in suspensie.
Daca intre toamna si iarna e+ista anumite diferentieri (ploile de toamna cresc
turbiditatea, iar prezenta fenomenelor de inghet pe sol si in albii o reduc
drastic), intre primavara si vara valorile ma+ime se intrepatrund practic:
primavara se e+ecuta lucrari agricole iar vegetatia inca nu este dezvoltata
fapt ce conduce la o intensicare a eroziunii areale si la turbiditati mari, in
situatia unor debite ceva mai mici7 vara, in schimb, viiturile au debite foarte
mari, iar caracterul torential al scurgerii de pe versanti contribuie la
cresterea turbiditatii si implicit a debitelor de aluviuni in suspensie.

n prol multianual se constanta, de asemenea, o variatie continua a

scurgerii aluviunilor in suspensie corelata cu cea a scurgerii lichide. ;+ista
astfel ani cu scurgere medie de aluviuni  (media anuala este apropiata de cea
 

multianuala), ani cu scurgere de aluviuni in suspensie bogata (ma+ima) si ani

cu scurgere solida redusa.

#nalizele multianuale si corelatiile care se intocmesc cu altitudinea medie a

bazinului hidrograc se face pe baza scurgerii speci#ce de aluviuni in
suspensie (r), e+primate in tone pe hectar si an (t5ha5an).

Debitul mediu specic de aluviuni in suspensie se supune legilor zonalitatii

verticale, dar imprastierea punctelor in campul r  f(< med) este mult mai
mare deoarece in*uenta factorului local (roca, relief, vegetatie) este mai
pregnanta in cazul aluviunilor.

Cele mai mari turbiditati (debite de aluviuni in suspensie) din tara noastra se
intalnesc in zonele de dealuri si podisuri si in 6ubcarpati (in special in zona
de Curbura) deoarece fragmentarea reliefului este mare, rocile friabile,
padurile ocupa suprafete reduse, iar practicarea agriculturii este intensa.

n Carpatii de Curbura, lipsa padurilor este cauza care a facut ca debitele

specice de aluviuni in suspensie sa e P ' t5ha5an.

?a nivel planetar e+ista, de asemenea o foarte mare variabilitate a scurgerii

solide. 6a mentionam numai aluviunile fertile ale Ailului, aspectul colorat al
apelor unor rauri determinat de turbiditati (<uan <e $ aul %alben in regiune
cu loess7 aul osu $ 6"# 4 2e+ic etc).

?a nivelul bazinului hidrograc 6iret valorile sunt: E >  '8> mc5s7 >  80
Wg5s7 [>  1,87 r>  ',9 t5ha5an.
11.
1.  egimul termic si al fenomenelor de inghet

0.1. egimul termic al apei raului

 Bemperatura apei raurilor

difera in functie de variatiile
temperaturii aerului, dar oscilatiile
acesteia sunt mai reduse datorita
inertiei de incalzire si de racire
a apei. n plus, fata de
temperatura aerului, in cazul apei
e+ista si alti factori care ii
in*uenteaza regimul termic:

4  e+punerea versantilor fata de

radiatia solara si de miscarea
maselor de aer7
 

Figura nr. 19. -ariatia comparata a temperaturii

apei si aerului la Bg. Qcna (raul Brotus)

4  marimea debitului de apa din rau7

4  aportul de apa din panza freatica7
4  aportul apei din carst7
4  in*uenta apelor uzate, evacuate de la

obiectivele industriale.

-ariatia diurna a temperaturii apei o urmareste indeaproape pe cea a aerului,

dar cu o anumita intarziere si cu oscilatii mai mici. -alorile e+treme (in caz ca
nu e+ista inghet) sunt atenuate.

?a fel se petrec lucrurile si in cazul variatiei lunare (Figura nr. 19).

#ceasta situatie este caracteristica pentru zonele temperate. &entru alte

regiuni, regimul termic al apei este strans legat de cel al temperaturii aerului
pe zone climatice: ecuatoriala, tropicala, subtropicala etc.

0.'. egimul fenomenelor de inghet

&entru raurile din zonele temperate si reci, in anumite perioade ale anului,
mai lungi sau mai scurte, sunt caracteristice fenomenele de inghet . #cestea
se instaleaza dupa ce temperatura aerului scade sub > > C la intervale de
timp, mai mici sau mai mari, in functie de debitul de apa si de viteza de
scurgere. ?a paraie si raurile mai mici, instalarea fenomenelor de inghet are
loc aproape imediat, deoarece debitele sunt reduse si apa preia destul de
repede temperaturile negative ale aerului.

De regula fenomenele de inghet pe cursurile de apa apar atunci cand se

realizeaza o anumita suma a temperaturilor negative. -iteza mare a apei
intarzie, de cele mai multe ori, aparitia formatiunilor de gheata.

ntr4o ordine logica evolutia fenomenelor de inghet se produce astfel:

4  acedegheat a 4 sunt primele formatiuni de gheata care apar in apa

raului. #cele de gheata se formeaza in masa de apa si curg odata cu aceasta7
4  gheat
a def und 4 la raurile de munte, din cauza vitezei mari, gheata
nu se poate forma in masa de apa supraracita. ?a fund, unde vitezele sunt
mai mici se formeaza o gheata spongioasa prinsa de pietre7
4  gheat
al a mal uri$ la malurile raurilor, unde vitezele sunt mai mici
apar fasii de gheata care se latesc incontinuu7
 

4  naboi(
zai)-reprezinta zapada care cade pe apa si se aglomereaza
fara sa se dezghete, sau grupari de ace de gheata. Aaboiul in*uenteaza mult
variatiile de nivel, deoarece, prin acumulare in portiunile mai inguste sau sub
celelalte formatiuni de gheata, reduce mult viteza raului, uneori pana la
blocarea scurgerii7
4  gheatala mal ur ievoluat a $ se formeaza prin alipirea unor fasii noi
de gheata, catre a+ul raului, la formatiunile e+istente la maluri. 6e identica
prin aspect si culoare diferita7
4  canaldezghet at$ cand evolutia ghetii la mal continua, pana ce
ramane un spatiu liber spre a+ul raului, destul de ingust, ca un canal7
 p4  od degheat ai ntrerupt$ fenomenul se numeste astfel atunci cand
pe anumite sectoare gheata ocupa toata latimea raului, dar raman inca
portiuni, destul de intinse, dezghetate7
4  apa pestegheat a $ de regula apare atunci cand apa de sub gheata,
iese prin unele crapaturi sau ochiuri, la suprafata ghetii si o inunda, pe
anumite grosimi7
4  maluridezghet at e– apar primavara, cand malurile se incalzesc sub
razele soarelui, iar gheata se dezlipeste de acestea7
4  sloi
uri(mari si dese sau mici si rare)  $ sunt formatiuni de primavara
formate prin distrugerea podurilor de gheata si antrenarea spre aval a
bucatilor rezultate7
4  zapor$ o aglomeratie de sloiuri in portiuni ingustate ale albiilor sau
la poduri, care impiedica scurgerea si produc revarsari si inundatii. 6unt
foarte periculoase, prin forta lor de distrugere7
 p4  oddegheat a $ cand toata suprafata apei este inghetata.

Yapoarele se formeaza si atunci cand raurile se dezgheata din

amonte spre aval, datorita unor incalziri locale. ;+. raul Dorna $ cu bazin
dezvoltat in -, in zone cu desprimavarare timpurie. De asemenea marile
*uvii care curg spre A (Qbi, ;nisei, ?ena).