Student: Goldan I.

Daniela-Elena
Disciplina: Chimie
Clasa: a X a
Subiectul: Alcani – Alchene, studiu comparativ
Tipul lecţiei: Lecţie de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor

Definirea Metoda asaltului de idei (engl. brain = creier; storm = furtună, asalt) este o metodă de
metodei dezbatere în grup care are ca obiectiv producerea de idei noi sau găsirea celei mai bune
soluţii pentru o problemă de rezolvat, prin participarea membrilor grupului.
Se aplică mai ales la liceu oferind elevilor posibilitatea să se exprime în mod liber,
contribuind la formarea şi dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, limbajului ştiinţific, a
unor trăsături de personalitate (spontaneitate, curajul de a exprima un punct de vedere), a
relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă, prin
înţelegerea calităţilor celor din jur) etc. Această metodă, iniţiată de Osborn se desfăşoară
în două etape distincte: etapa de producerii ideilor de către elevi (se poate realiza în
prima parte a lecţiei) şi etapa de evaluare a soluţiilor de către profesor şi elevi (se poate
realiza la sfârşitul lecţiei). Datorită separării în timp a celor două etape, este supranumită
„metoda evaluării amânate” sau „filosofia marelui DA”, deoarece se acceptă toate ideile
emise.
Descrierea Reguli de aplicare a metodei:
metodei 1. Enunţarea problemei de către profesor sau elevi.
2. Etapa stimulării, de emitere a cât mai multor idei legate de soluţionarea
problemei puse în discuţie; fiecare elev, chiar şi cel mai tăcut „tăcut”elev, este
solicitat şi încurajat să enunţe păreri, puncte de vedere cu privire la soluţionarea
problemei puse în discuţie.
Nici o idee emisă nu este apreciată criticat, contrazisă, ironizată sau evaluată în
această etapă; se pune accentul pe cantitatea de idei emise, nu pe calitatea acestora;
3. Etapa de cercetare (etapă facultativă), în care se aplică în practică, soluţiile
imaginate de către elevi, prin experiment cu caracter de cercetare, dacă este posibil sau
dacă problema pusă în discuţie are rezolvare practică, nu teoretică;
4. Etapa evaluării soluţiilor, realizată după o anumită perioadă de timp, prin
analiză critică; soluţiile emise de elevi sunt comparate, sunt ierarhizate şi selectate cele
mai bune soluţii pentru rezolvarea problemei, dacă problema se poate rezolva pe mai
multe căi (sau cea mai bună soluţie, dacă există o singură cale de rezolvare).
Aplicarea acestei metode este condiţionată atât de pregătirea teoretică şi practică
în domeniul chimiei a elevilor, cât şi de cultura generală a acestora, căci uneori pentru a
 emite cât mai multe idei, elevii pot utiliza şi cunoştinţele din alte domenii ale cunoaşterii
sau pot realiza conexiuni interdisciplinare între cunoştinţele însuşite în cadrul altor
discipline şcolare.

Aplicația Precizări metodologice:

metodei la Disciplina: Chimie
clasă, la Clasa: a X-a
disciplina Materiale și conținuturi utilizate în timpul activității :
predată manual, fişe de lucru, flip-chart, diagrama Venn.
Timp estimate pentru activitate: 30 minute
Obiective:
- să identifice aspecte structurale ale compuşilor organici: saturaţi – nesaturaţi,
tipuri de izomeri, omologi ai unei serii de hidrocarburi,
- să denumească alcani şi alchene;
- să completeze scheme de reacţii;
- să identifice tipul de legături covalente implicate în reacţia de substituţie,
izomerizare, adiţie, descompunere termică;
- să diferenţieze structural alcanii de alchene;
- să enumere utilizări ale unor reacţii chimice cu aplicaţii practice.
Condiţii prealabile:
Elevii deţin informaţii despre cele două categorii de hidrocarburi, pe parcursul
orei ei vor selecta doar ce este necesar şi important. Este necesar ca ei să manifeste
capacitatea de a lucra în echipă.

Descrierea activității:
1. Enunţarea problemei de către profesor
Brainstorming individual: închideţi ochii şi gândiţi-vă la idei, grupuri de cuvinte cu care
puteţi asocia cuvintele : ALCANI, ALCHENE.
Interviul de grup: elevii sunt rugaţi să numere de la 1 la 4, apoi sunt împărţiţi în 4
grupe a câte 6 elevi (elevii cu nr.1 formează prima grupă, cei cu nr.2 formează grupa a
doua, cei cu nr.3 formează grupa a treia şi cei cu nr.4 formează grupa a patra).
Pentru buna desfăşurare a lecţiei se anunţă obiectivele, se motivează subiectul şi
se explică forma de organizare.
2. Etapa stimulării:
GRUPA 1
1. Scrieţi formulele pentru următorii alcani şi izoalcani:
a) propan –
b) izobutan –
 c) 2,2-dimetilpropan –
2. Specificaţi în ce condiţii n-alcanii se transformă în izoalcani. Exemplificaţi.
3. Reacţia de polimerizare a alchenelor.

GRUPA 2
1. Precizaţi proprietăţile fizice ale alchenelor.
2. Reacţia de adiţie a H2 şi Cl2 la alchene.
3. Importanţa reacţiei de ardere a alcanilor.

GRUPA 3
1. Specificaţi care sunt proprietăţile fizice ale alcanilor.
2. Cum decurg reacţiile de cracare la alcani?
3. Precizaţi tipul de izomerie pentru următoarele alchene:
a) 1-butenă
2-butenă
b) izobutenă
2-butenă

GRUPA 4
1. Specificaţi condiţiile în care au loc reacţiile de adiţie ale HCl şi ale H2O la
alchenele nesimetrice.
2. Arderea alchenelor – importanţă.
3. Reacţia de clorurare a metanului.

3.Etapa de cercetare (etapă facultativă):

Fiecare grup de lucru va realiza o diagramă Venn – pentru procesarea
informaţiilor din lecţie. Astfel, în arealul în care se suprapun cele 2 cercuri se vor nota
asemănările dintre alcani şi alchene, în arealul din partea stângă se vor trece aspectele
care diferenţiază alcanii de alchene şi în arealul din partea dreaptă, aspectele care
diferenţiază alchenele de alcani.
Spre finalul activităţii, se cere alcătuirea unui cvintet după schema:

- 1 substantiv - ALCANI
- 2 adjective (descriere)
- 3 verbe (acţiuni)
- 4 cuvinte ( sentimente)
- 1 cuvânt (esenţial)
 - 1 substantiv - ALCHENE
- 2 adjective (descriere)
- 3 verbe (acţiuni)
- 4 cuvinte ( sentimente)
- 1 cuvânt (esenţial)
4. Etapa evaluării soluţiilor:
Se discută la fiecare grupă ceea ce au de realizat, folosind metoda “Gândiţi – lucraţi în
perechi – comunicaţi”.
Se pregătesc grupele şi se distribuie fişele de lucru.
Elevii organizaţi pe grupe, completează fişele de lucru primite.
Elevii s-au implicat în rezolvarea cerinţelor din fişele de lucru, au fost nerăbdători să
participe la completarea diagramei Venn şi foarte încântaţi de constatările pe care le-au
făcut. Au înţeles diferenţele care există între un compus saturat şi un compus nesaturat,
cum se denumeşte un alcan sau un izoalcan comparativ cu o alchenă sau o izoalchenă.
Majoritatea elevilor au scris corect reacţiile chimice cerute în fişa de lucru (au
existat şi situaţii în care, din cauza modului dezordonat de lucru, s-au produs mici erori,
dar au fost observate la timp de către colegii din grup şi au fost corectate)
Nu întotdeauna au respectat regulile cercului de discuţii, dar dacă se va insista aceste
reguli vor fi respectate.
Surprinzătoare au fost cvintetele create de elevi, 2 grupe au scris câte un cvintet
despre alcani şi celelalte 2 grupe câte un cvintet despre alchene.
Consider că aceste metode active de învăţare “au prins” la elevii clasei a X a şi
cred că pot fi utilizate şi la predarea şi consolidarea altor noţiuni, atât la clasele mari (IX-
XI) cât şi la clasele VII-VIII (referindu-mă doar la chimie).

Analiza Puncte tari Puncte slabe

SWOT a
 Învățarea se realizeaza în mod activ;  Nu toate continuturile
metodei instruirii pot fi abordate
 Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, prin utilizarea acestei
alese
încrederea în sine prin procesul evaluării metode;
amânate;
 Poate avea caracter
 Dezvolta abilitatea de a lucra în echipa; inhibitoriu pentru
subiectii intovertiti si
 Ofera soluții sau răspunsuri la problema, la
pentru cei care poseda o
subiecte;
fluenta verbala mai
 Amplifica motivatia membrilor pentru redusa;
activitatea de instruire, deoarece acestia
 Poate deveni limitativă
constientizeaza faptul ca îsi pot aduce o
pentru elevii  din ciclurile
contributie în abordarea unei anumite teme.
mai mici deoarece aceștia
nu poseda multiple
experiente de învatare si
nici nu au o
 disponibilitate mărită
pentru comunicare.

Oportunități Amenințări
 Toti participantii pot oferi alternative pentru Nu suplineste cercetarea de
soluționarea problemei; durată.
 Se pot exprima propriile nemultumiri, dar și
expectatiile prin exprimarea dorințelor.

Concluzii:
 Astăzi, mai mult ca întotdeauna, într-o societate caracterizată printr-o dinamică accelerată a
schimbărilor structurale, dar și a profunzimii acestor schimbări, a plasării omului în contextul
acestor „izbucniri tehnologice”, se ridică în permanență noi sarcini educației, cărora acestea
trebuie să la faca față.Folosirea tehnologiilor implică un grad de civilizaţie, iar avantajele
civilizaţiei nu necesită demonstraţii, o dată ce produsele revoluţiei tehnologice fac parte din
mediul nostru ambiant.
 Noile educaţii nu trebuie privite numai ca surse de reînnoire şi reconstrucţie a unor conţinuturi
care derivădin dimensiunile tradiţionale ale educaţiei. Ca modalităţi practice de realizare a
acestora, se disting mai multe posibilităţi de acţiune cum ar fi introducerea de noi discipline
centrate pe un anumit tip de educaţie, crearea unor module educaţionale specifice, respectiv a
unor capitole speciale, în cadrul disciplinelor tradiţionale, infuzarea disciplinelor clasice cu
mesaje educaţionale înglobând conţinuturi informaţionale specifice „noilor educaţii” sau
acordarea prioritară formării unor aptitudini pedagogice complexe, pe parcursul formării iniţiale
şi continuie a cadrelor didactice.

CÂNTEC DE INIMĂ

În această scurtă, dar profundă, poveste este vorba de destinul unui bărbat care tânăr fiind și-a găsit
aleasa inmii, iar din iubirea lor nemărginită Dumnezeu i-a binecuvantat cu o minune de fetită. Această
fetiță este iubită, adorată de tatăl său, aceasta numindu-o ”fetiță mică”.
Fata crescuse, dar tatăl sau din alint, din iubire o considera tot puiul lui, fetița mică si dragălașă de altă
dată. Ea chiar se supară pe tatăl său și îl roagă să nu-i mai spună așa.
Timpul trece, nu așteaptă pe nimeni, iar bătrânul tată are un atac de apoplexie. În urma acestui atac,
părintele este condamnat să nu-și mai poată alinta fetița. Atunci ea își aduse aminte de toate vorbele bune
și frumoase, amintiri ce se strânsese odinioară. Chiar dacă tatăl nu mai poate exprima ceea ce simte, însă
trupul și inima îi sunt aproape de copila. Acesta auzind cuvintele magice:” Te iubesc, fetița mea!”
Morala acestei povesti este:
Să ne prețuim părinții, să nu-i desconsiderăm chiar dacă ei sunt bătrâni. Înainte de toți și de toate ei au
fost singurii care ne-au iubit, ne-au crescut, ne-au așteptat si ne-au iertat oricat le-am gresit noi.

ANEXA 1
Bilet 1
1. Scrieţi formulele pentru următorii alcani şi izoalcani:
d) propan –
e) izobutan –
f) 2,2-dimetilpropan –
 2. Specificaţi în ce condiţii n-alcanii se transformă în izoalcani. Exemplificaţi.
3. Reacţia de polimerizare a alchenelor.

Bilet 2
4. Precizaţi proprietăţile fizice ale alchenelor.
5. Reacţia de adiţie a H2 şi Cl2 la alchene.
6. Importanţa reacţiei de ardere a alcanilor.

Bilet 3
7. Specificaţi care sunt proprietăţile fizice ale alcanilor.
8. Cum decurg reacţiile de cracare la alcani?
9. Precizaţi tipul de izomerie pentru următoarele alchene:
c) 1-butenă
2-butenă
d) izobutenă
2-butenă

Bilet 4
10. Specificaţi condiţiile în care au loc reacţiile de adiţie ale HCl şi ale H2O la alchenele
nesimetrice.
11. Arderea alchenelor – importanţă.
12. Reacţia de clorurare a metanului.