Sunteți pe pagina 1din 10

GESTIUNEA PORTOFOLIULUI DE CONTRACTE FUTURES

PE PIAŢA DE CAPITAL ROMÂNEASCĂ SIBEX

Student: Florea Marina


Specializare: Finante si Banci
Anul :3
CUPRINS

Gestiunea portofoliului............................................................
1.Abstract .......................................................................................... Pag 2
2.Literatura de specialitate.................................................................Pag3
2.1 Prezentarea instituţiei Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu
SIBEX.................................................................................................Pag 4
3.Analiza...............................................................................................
3.1 . Analiza evoluţiei gestiunii portofoliului in perioada ianuarie-septembrie
2010.....................................................................................................Pag 5

CONCLUZII.............................................................................................Pag 9
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................Pag 10

2
Abstract

Prezentul referat abordează această temă bazându-se pe concluziile desprinse din literatura
de specialitate și studiul de caz realizat cu ajutorul datelor culese de pe site-urile instituţiilor
publice aferente .Alegerea acestei teme a fost influenţată de impactul pe care îl determină
utilizarea instrumentelor derivate asupra sectorului privat și public cât și asupra cetățenilor.
Deasemenea reprezintă un subiect de interes major pentru potențialii investitori si
participantii acestora.
Continutul este structurat în 3 părţi. Prima parte a studiului oferă o perspectivă introductivă
asupra aspectelor conceptuale care pregătesc o mai bună înţelegere a noţiunilor abordate în
referat. În cea de-a doua parte atenţia este îndreptată spre cele mai relevante abordări
promovate de literatura de specialitate, reprezentate de prezentarea notiunilor de bursa
financiara si monetara . A treia parte, reprezintă studiul de caz la constituirea unui portofoliu
de investiţii ,in care orice investitor trebuie să ţină cont de regula că nu există investiţii
complet lipsite de riscuri şi că investiţia ideală nu există. Dacă ar exista, aceasta ar genera un
randament uriaş, în absenţa totală a riscurilor.
Din aceste considerente, la începutul gestionării portofoliului toţi investitorii trebuie să
hotărască nivelul de risc pe care sunt pregătiţi să şi-l asume prin comparaţie cu nivelul
randamentului dorit; ulterior stabilirii acestui profil de risc, se vor include diferite produse de
investiţie într-un portofoliu de investiţii diversificat. Totuşi, riscul nu este singurul factor
decisiv în stabilirea tipului de investiţie.
Iar ca si nota de finalitate al acestui referat sunt prezentate concluziile si sursa de provenienta
a informatiilor majoritare prezente in text.

3
2. Prezentarea instituţiei Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu
SIBEX

Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu (BMFMS) a fost înființată în 14


decembrie 1994, având 11 acționari care dețineau 17 cărți de membru.
În iulie 1997 Bursa din Sibiu a devenit prima bursă futures și de opțiuni din România,
jucând un rol important în cadrul economiei de piață românești prin oferirea unor instrumente
eficiente pentru managementul riscului şi devenind un centru național în care participanții la
piața bursieră au oportunitatea de a-și acoperi riscurile sau de a specula modificarea prețurilor
folosind titluri financiare derivate.
În prezent, capitalul social al BMFMS este de 1.000.000 USD, reprezentând aportul
adus de cei 54 de acționari care dețin 90 de cărți de membru, fiecare carte de membru dând
dreptul la un loc de broker în toate ringurile Bursei.
Membrii Bursei au acces direct în ringurile de tranzacționare ale BMFMS și pot fi
totodată membri compensatori, având astfel acces și la mecanismul de compensare oferit de
Casa Română de Compensație.
Membrii Bursei care nu sunt și membri compensatori trebuie să aibă o relație de
colaborare, în vederea compensării tranzacțiilor lor, cu un membru compensator. Aceste
acorduri trebuie să fie aprobate de către Bursă.
Garantarea tranzacţiilor şi a decontărilor pe piaţa futures se face de către Casa de
Compensaţie care, pentru fiecare poziţie deschisă de investitori pe acestă piaţă, colectează de
la aceştia garanţii băneşti, numite marje sau riscuri.
Pentru a putea tranzacţiona un contract futures, atât cumpărătorul cât şi vânzătorul
trebuie să constituie această garanţie numită marjă sau risc. Marja sau riscul reprezintă
nivelul minim al disponibilităţilor pe care un membru compensator trebuie să le menţină la
casa de compensaţie agreată de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, în nume propriu sau în contul
clienţilor.
Marjele necesare tranzacţionării contractelor futures sunt colectate de către brokeri de
la clienţi şi apoi transmise către Casa de Compensaţie.
Nivelul acestor marje este stabilit separat pentru fiecare contract de către Casa de
Compensaţie şi poate fi modificat periodic în funcţie de volatilitatea pieţei sau valoarea

4
contractului futures. Marja pentru fiecare contract va fi actualizată periodic de către CRC în
funcţie de valoarea contractului, de evoluţia zilnică a preţului activului suport şi de limitele
de fluctuaţie maximă a preţului, după caz.
În momentul actual BMFMS este singura bursă din țară cu agenții de brokeraj (pentru
contracte futures și options) care oferă clienților lor următoarele servicii:
- instrumente de management al riscului valutar și posibilități de management al
portofoliului de investiții;
- strategii de acoperire a riscului, mecanisme de identificare a riscului și posibilități de
transferare a acestuia care sunt indispensabile pentru investitori.
Politica Bursei este aceea de a oferi servicii de calitate, de a realiza o bună
administrare a resurselor de care dispune pentru menținerea comisioanelor la un nivel redus.
Obiectivele principale ale BMFMS care au fost stabilite de la început şi sunt
menţinute şi în prezent:
- extinderea oportunităților oferite investitorilor;
- posibilități eficiente pentru acoperirea riscului;
- o mai mare lichiditate a pieței;
- costuri de tranzacționare reduse.

3. Analiza evoluţiei gestiunii portofoliului în


perioada ianuarie-septembrie 2010

Pentru cazul analizat al investitorului firmă de import-export care a încercat să-şi


protejeze profitul prin atenţia acordată diferenţelor de curs valutar se poate spune la prima
vedere că a încercat şi a reuşit. Trebuie subliniat că în exemplul ales nu s-a ţinut cont de
comisioanele pe care le practică societatea de brokeraj prin care s-a tranzacţionat. De asemeni
trebuie considerată investiţia la valoarea marjei depuse la Casa de Compensaţie a bursei din
Sibiu SIBEX. Se poate vorbi de avantajul tranzacţionării contractelor futures din punctul de
vedere al imobilizării banilor care valoric este foarte puţin comparativ cu tranzacţionarea la
bursa din Bucureşti BVB unde investitorul ar fi trebuit să depună suma integrală
corespunzătoare ordinelor de vânzare sau cumpărare.

5
În momentul în care se deschide o poziţie pe piaţa futures la un anumit preţ, în contul
de marjă al investitorului deschis la brokerul său se blochează suma corespunzătoare ca marjă
pentru contractul tranzacţionat. Din acest moment, în funcţie de mişcările preţului
contractului respectiv, investitorul incepe să înregistreze profit sau pierdere. Dacă cumpără şi
apoi preţul creşte, va avea profit. Daca preţul scade, el va pierde. Atâta timp cât poziţia
rămâne deschisă, profitul sau pierderea înregistrată ca urmare a fluctuaţiei preţului sunt
virtuale şi sunt în continuă mişcare în funcţie de fluctuaţiile preţului futures. În momentul
închiderii poziţiei acestea devin efective.
Analiza evoluţiei gestiunii portofoliului putem să o facem în condiţiile enumerate mai
sus la nivelul profitului brut pentru că nu vom evidenţia nici impozitul pe profit care se aplică
la orice câştig realizat.
Marjele sau garanţiile depuse de investitor la constituirea portofoliului pentru fiecare
tip de contract sunt următoarele:
Tipul de contract futures Valoarea marjei lei/contract Valoare a totală lei

DEBRD 120 10 contracte*120=1.200


DESIF5 120 10 contracte*120=1.200
USD/RON 100 50 contracte*100=1.000
EURO/RON 100 500 contracte*100=50.000
SIBGOLD_RON 300 100 contracte*300=3.000
TOTAL 56.400
Pentru a evidenţia randamentul investiţiei societăţii care a tranzacţionat pe bursa
SIBEX vom folosi formula:
Raportarea profitului
Randamentul % = *100
Capitalul investit
Randamentul pentru primele trei luni de la investirea pe bursă respectiv pentru
perioada ianuarie-martie 2010 este următorul:
Profit 60+300+580+5050+4936,24 lei *100 0,1937*100=19,37 %
Capital investit(marja depusă)56.400lei
Pentru a evidenţia avantajul tranzacţionării contractelor futures putem să calculăm şi
randamentul investiţiei în condiţiile în care presupunem că avem acelaşi profit dar valoarea
capitalului depus este integrală pentru cumpărarea pe bursa BVB.Astfel avem următoarea
formulă:
Profit 60+300+580+5050+4936,24 lei *100 0,00489*100=0,489 %
Capital investit 2.230.232,30 lei

6
Se observă diferenţa dintre cele două randamente dar aici intervine riscul mai mare pe
care şi-l asumă investitorul la tranzacţionarea contractelor futures pentru că poate interveni
efectul de levier. Efectul de levier este prezent atunci când se tranzacţionează instrumente
financiare derivate de tipul contractelor futures sau al opţiunilor. Tranzacţionarea acestor
instrumente financiare derivate presupune imobilizarea unor sume mai mici, de tipul garanţii
sau prime, în comparaţie cu valoarea tranzacţiei.
Randamentul gestiunii portofoliului pentru următoarele trei luni aprilie-iunie 2010
este determinat de tranzacţionarea la termen şi de marcarea la piaţă adică investitorul a
cumpărat şi a vândut înainte se scadenţa contractului.
Marja depusă pentru contractele futures încheiate a fost următoarea:
Tipul de contract futures Valoarea marjei depusă Valoare a totală lei
lei/contract
DEBRD 120 10 contracte*120=1.200
DESIF5 120 100 contracte*120=12.000
USD/RON 100 300 contracte*100=30.000
EURO/RON 100 700 contracte*100=70.000
SIBGOLD_RON 300 100 contracte*300=3.000
TOTAL 116.200

Calculând rata randamentului avem:


Profit 200+500+2750+4400,20-1150+500-2200+600 *100 0,04819*100=4,81%
Capital investit 116.200
Analiza randamentului portofoliului tranzacţionat în această perioadă ne arată că
investitorul a riscat şi a încercat să speculeze de pe o zi pe alta contractele futures pe
USD/RON şi EURO/RON dar nu a prognozat cu acurateţe cursul monedelor stăine faţă de
leul românesc şi astfel a pierdut. Procentual, nu putem vorbi de o pierdere doar că valoarea
cîştigului faţă de perioada anterioară este simţitor mai mică.
Pentru perioada 1 iulie- 25 septembrie 2010 marja depusă de investitor pentru
tranzacţionarea pe bursă a contractelor futures a fost următoarea:
Tipul de contract futures Valoarea marjei depusă Valoare totală lei
lei/contract
DEBRD 120 100 contracte*120=12.000
DESIF5 120 100 contracte*120=12.000
USD/RON 100 50 contracte*100=5.000
EURO/RON 100 200 contracte*100=20.000
SIBGOLD_RON 300 100 contracte*300=3.000

7
TOTAL 52.000

Randamentul investiţiei pentru această perioadă a fost:


Profit 1.400+1.200+1.250+3.000+22.455 *100 0,5635 *100=56,35 %
Capital investit 52.000
Putem observa că obţinerea unei rate a randamentului atât de mare se datorează
anticipării creşterii valorii de tranzacţionare a acţiunilor şi mai ales a aurului care a devenit
modalitatea de a investi banii în condiţiile crizei mondiale declanșată in 2008.
Analizând întreaga perioadă 1 ianuarie- 24 septembrie 2010 de investiţii la bursa din
Sibiu a firmei româneşti care a încercat să-şi acopere eventualele pierderi din cursul de
schimb valutar dar a avut curajul să parieze şi pe investiţia în aur putem să calculăm că per
ansamblu randamentul investiţiei a fost de 8,94% pe lună.

Randamentul analizat al investiţiei trebuie calculat ca raportul dintre randamentul


obţinut şi durata plasamentului înmulţit cu numărul de zile în care s-a investit.
Asfel, pentru perioada de la începutul constituirii portofoliului adică 1 ianuarie și până
la data de 25 septembrie adică pe parcursul a 257 zile s-a calculat randamentul astfel:
În perioada 1 ianuarie -26 martie 2010 randamentul a fost de 19,37% iar durata în zile
de 85. Făcând raportul 19,37% / 85 zile *257 zile obţinem un randament analizat procentual
pe perioadă analizată de 58,79%.
Pentru perioada 1 aprilie- 25 iunie 2010 au fost 86 zile de existenţă a portofoliului iar
formula randamentului analizat arată astfel: 4,81% / 86 zile *257 zile = 14,42%.
Ultima perioadă a investiţiei între 1 iulie şi 25 septembrie 2010 a avut un randament
de 56,35 % iar durata în zile a fost de 86 zile. Calculând randamentul analizat pentru această
perioadă avem raportul 56,36% / 86zile*257 zile= 171,38%.
Analizând cele trei randamente obținute pe aceași perioadă de timp dar prin structuri
diferite a portofoliului observăm ca ultima perioadă rămâne cea mai profitabilă.
Deoarece activitatea economica a societății comerciale care a avut constituit acest
portofoliu de contracte futures la SIBEX a stagnat în perioada octombrie-decembrie 2010,
resursele financiare nu i-au mai permis investirea în continuare. Dar pentru anul 2011, când
există perspectiva reluării activității economice generale în țară precum pe plan mondial,
societatea de import-export și-a propus să reia investirea pe bursa de la Sibiu și să atingă
aceleași randamente sau chiar să le depașească.

8
CONCLUZII

Fluctuaţiile cursului de schimb al monedei naționale față de monedele europeană sau


americană, prezente sau viitoare, pun în pericol activitatea companiilor care desfăşoară
activităţi de comerţ exterior, care ar putea fi depăşite cu uşurinţă prin transferul riscurilor în
piaţa futures, prin asigurarea unui curs de schimb prestabilit cu costuri mult reduse
comparativ cu contractele forward bancare. De exemplu, costurile în piaţa futures se reduc la
maximum 5% din suma acoperită, inclusiv comisioanele şi marja de garanţie, faţă de garanţia
solicitată de bănci, de 15 - 20% din valoarea importului sau exportului. Același lucru se poate
spune şi despre evoluţia preţurilor acţiunilor, posesorii de portofolii putând realiza arbitraj
între preţurile de pe cele două pieţe existente la noi în ţară (Bursa de Valori Bucureşti si cea
din Sibiu). De exemplu, investitorii pot obține profituri (randamente) lunare de 10%, care
depăşesc cu mult orice alt tip de plasament, cu un risc aproape nul.
Referitor la analiza gestiunii portofoliului de contracte futures a firmei românești
putem spune că a riscat dar a câștigat. Prin definiție, nu există investiții complet lipsite de
riscuri. Mai mult, investiția ideală nu există. Dacă ar exista, aceasta ar genera un randament
uriaș, in absența totală a riscurilor. Dar analizând cu atenție conjuctura economică mondială
și mai ales cea națională investitorul a reușit nu numai să prognozeze corect evoluția monedei
naționale dar și a aurului.
Din momentul hotărârii de a investi trebuie luată hotărârea referitoare la nivelul de
risc pe care dorește să și-l asume investitorul în comparație cu nivelul randamentului dorit.
Ulterior stabilirii acestui profil de risc, se vor include diferite produse de investiție într-un
portofoliu de investiții diversificat. Totuși, riscul nu este singurul factor decisiv în stabilirea
tipului de investiție.
Oferta de produse investiționale sau durata investiției, disponibilitatea capitalului,
randamentul și toate taxele si impozitele datorate fac astfel încât fiecare investiție să fie altfel.
Diverși alți factori trebuie de asemenea luați în considerație.
Se știe că economia parcurge perioade de creștere accentuată sau medie și perioade de
recesiune. Investițiile în acțiuni, obligațiuni și alte produse financiare bursiere sunt influențate
în mod diferit de aceste perioade, astfel încât anumite active financiare vor avea rezultate mai

9
bune decât altele. Dacă economia ar fi fost într-un alt punct al evoluției ei la data
tranzacționării de către investitorul român pe bursa SIBEX, este posibil ca randamentul
obținut să fi fost mai scăzut datorită stabilității sau chiar scăderii valorii aurului pe plan
mondial.
BIBLIOGRAFIE

Basno, Cezar „Tranzacţii bursiere cu produse derivate şi


sintetice”,

Editura Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti,1999

Bernstein, Jacob “Piaţa contractelor futures”,

Chirică, Lefter “Pieţe financiare şi decontări internaţionale”,


Editura Economică, Bucureşti, 2010

Stancu, Ion „Pieţe finaciare şi gestiunea portofoliului”,


Editura Economică, Bucureşti, 2002

Editura Hrema, Bucureşti 2000,

*** www.sibex.ro

*** www.bvb.ro

*** www.zf.ro

10

S-ar putea să vă placă și