CURSUL BURSIER: FACTORI DETERMINANTI, IMPORTANTA

IORDACHE SIMONA CRISTINA AN II MASTER AFACERI INTERNATIONALE

FACULTATEA RELATII INTERNATIONALE

CAPITOLUL 1 - Bursa de valori

Bursa este piaa organizat pe care se ofer i se desfac dup o procedur special marf sau valori mobiliare. n funcie de varietatea tranzaciilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi :

generale se tranzacioneaz o gam variat de mrfuri i hrtii de

valoare;

specializate se tranzacioneaz numai mrfuri sau numai hrtii de

valoare. n funcie de obiectul tranzaciilor delimitm: burse de mrfuri; burse de valori mobiliare; burse valutare sau burse de devize; burse complementare comerului internaional (exemplu bursele de navlu). Bursa de valori mobiliare reprezint segmentul cel mai important al pieei secundare de capital. Fiecare tranzacie e generat de interesele vnztorilor i cumprtorilor i, la rndul ei, produce efecte asupra cursului valorilor mobiliare. Bursa asigur mobilitatea i lichiditatea capitalurilor (deintorii unor titluri financiare pot oricnd s le transforme n bani). Bursa de valori mobiliare reprezint o organizaie nfiinat pe baz de lege i supravegheat de organe statale care are ca scop ncheierea de tranzacii, fr prezentarea, predarea i plata concomitent a obiectului tranzaciei care se efectueaz prin intermediari. Bursele de valori au un caracter public n tranzacie, ele au o localizare oficial, o organizare statutar i permite accesul numai anumitor instituii sau societi care sunt membrii si. Particularitatea bursei de valori const n faptul c hrtiile de valoare se vnd i se cumpr la preuri stabilite pe baza cererii i ofertei, n cadrul edinelor

de licitaie ce se desfoar ntr-un anumit loc, n zile i la ore fixate n cadrul programului. Bursa funcioneaz dup reguli clare i obligatorii, ntreaga sa activitate fiind controlat i supravegheat. Asemenea reguli privesc condiiile de nfiinare i organismele de conducere a bursei, exigenele care trebuie de un titlu pentru a fi cotat i tranzacionat prin intermediul bursei, agenii care au acces la tranzacie, modul de formare a preurilor, etc. Bursa de valori se poate nfiina doar n msura n care exist un numr mare de societi pe aciuni i subieci abilitai s emit aciuni, este necesar o mare dispersie a titlurilor pentru ca oferta s fie ct mai atomizat, s provin de la un numr mare de subieci. Modul de organizare a bursei presupune centralizarea tranzaciilor prin intermediul unui mecanism care asigur accesul direct i continuu al clienilor la informaiile de pia i la efectuarea operaiunilor exclusiv n cadrul acestui mecanism. Aceast organizare asigur sigurana afacerilor, secretul operaiunilor, rigoarea asupra informaiilor, asupra afacerilor, i corectitudinea. Activitatea bursier se desfoar ntr-un anumit spaiu sala de negociere a bursei (are ca elemente eseniale ringul, panoul de afiare, mijloacele de telecomunicaie) n care sunt admii conductorii licitaiei, agenii de burs, curierii care realizeaz legtura ntre brokeri i agenii economici i publicul care poate doar s asiste ntr-o zon strict delimitat. Bursa de valori mobiliare ndeplinete urmtoarele funcii: constituie un mecanism prin care fondurile din economie circul de la cei care au resurse financiare ctre ci care au nevoie de ele pentru desfurarea activitilor economice; organizeaz efectuarea tranzaciilor la liber concuren, pe baza ordinelor adresate de clieni i asigur n condiii de control i supraveghere circuitul titlurilor mobiliare; asigur securitatea tranzaciilor; ofer condiii optime pentru difuzarea de capital, asigurnd asisten tehnic partenerilor i totodat uureaz i stimuleaz creaia de capitaluri mari;

 permite urmrirea cursului valorilor mobiliare nregistrate la cota bursei; constituie un indicator al ntregii piee de capital, al situaiei generale economico-financiare. Principalul rol al bursei l constituie efectuarea de tranzacii cu hrtii de valoare emise de agenii economici i plasate de agenii de schimb acestea putnd fi comercializate datorit caracterului lor negociabil. Bursa este sensibil la toate evenimentele de ordin economic financiar monetar, social, politic. Ea pune n eviden starea conjunctural a economiei naionale n cadrul creia funcioneaz bursa.

CAPITOLUL 2 -. Formarea cursului bursier

Cursul bursier se formeaz prin confruntarea direct a cererii cu oferta, prin intermediul societilor de burs i a agenilor de burs. n cadrul edinei de negocieri, agenii de negocieri concentreaz ordinele de vnzare i cele de cumprare, le pun fat-n fa, iar din aceast confruntare rezult un pre care exprim realitatea pieei, respectiv echilibrul dintre cerere i ofert. Procedura tradiional permite echilibrarea cererii i ofertei prin aplicarea urmtoarelor reguli: toate ordinele la pia trebuie executate cu prioritate; urmeaz toate ordinele de vnzare cu o limit inferioar, precum i toate ordinele de cumprare cu o limit superioar. Ordinele privind o anumit valoare cotat sunt centralizate, apoi sunt ordonate dup sensul operaiei vnzare sau cumprare i dup limita de curs permis. Centralizarea ordinelor se realizeaz descresctor la cumprare i cresctor la vnzare, n aa fel nct s se asigure contrapartid (interesul vnztorului de a obine un pre ct mai mare s coincid cu interesul cumprtorului. Formarea cursului la BVB se realizeaz prin licitaie la pre unic. Mecanismul este diferit, n funcie de categoria n care s-a nscris la cot fiecare valoare mobiliar, i anume:

 mecanismul de licitaie la pre unic folosit pentru titlurile din categoria de baz; mecanismul de tranzacionare continu pentru titlurile listate la categoria I. n cazul tranzacionrii valorilor mobiliare pe piaa intermitent n care se utilizeaz mecanismul de licitaie la pre unic, edina de tranzacionare poate fi format din una sau mai multe sesiuni de tranzacionare. n cadrul sesiunii de tranzacionare se disting trei etape: sesiunea principal, alocarea, i sesiunea suplimentar. Introducerea ordinelor n sistem se realizeaz n intervalul 9.00 11.00 timp n care se afieaz un pre de pia potenial. La ora 11.00 se afl algoritmul prin care se determin preul de pia pentru aciunile solicitate la vnzare sau cumprare n edina respectiv. Dup ce tranzaciile s-au ncheiat, fiecare societate de intermediere primete raportul su de tranzacionare, separat, n funcie de clieni i ordine proprii, precum i raportul de decontare, obligaiile societii rezultate din tranzacii.

CAPITOLUL 3 -FACTORI DETERMINANTI AI CURSULUI BURSIER

A doua parte a anului curent a adus o perioada cum nu am mai vazut de multi ani pe piata bursiera. Tranzactii reduse, lipsa de volatilitate, lipsa de reactie la stiri economice importante, lipsa de corelatie cu pietele bursiere majore. O stare de lancezeala care ingrijoreaza investitori generand serioase semne de intrebare privitoare la posibilitatea de a fructifica superior capitalurile detinute prin investitie bursiera. Ca atare preambulul anului 2011 nu lasa loc optimismului plasand bursa la acelasi nivel al defetismului timpurilor actuale care pare sa puna stapanire tot mai accentuat peste Romania. Insa asteptarile, ca de multe ori in ultimii ani, s-ar putea sa fie false. Sunt cateva argumente in acest sens. Fondul Proprietatea. S-ar putea dovedi o noua borna de hotar, un punct zero de unde s-ar putea construi noul ciclu bursier. In acest sens ar trebui sa privim spre Fondul Proprietatea ca spre cea mai mare listare in termeni de free-float de pe piata romaneasca. Ce ar putea reprezenta pentru piata?

In primul va fi o oportunitate de investitie. Atuurile noului emitent sunt evidente: o expunere foarte interesanta pe sectorul energetic romanesc, un administrator de talie mondiala si o lichiditate bursiera care cu siguranta va propulsa FP pe prima pozitie al topului emitentilor listati. In al doilea rand este mai mult decat plauzibil ca in urma listarii piata sa beneficieze de o lichiditate mai buna iar banii noi atrasi sa disponibilizeze sume investite si pentru alti emitenti. Cu alte cuvinte este probabil ca Fondul Proprietatea sa produca un efect de antrenare si pentru alti emitenti, in special pentru cei cu lichiditate bursiera si rezultate financiare bune. In al treilea rand, poate cel mai important, listarea Fondului Proprietatea ar putea sa readuca investitia bursiera in atentia generala. Reusita listarii FP dublata de derularea in 2011 a programului de vanzare a unor participatii ale statului pe bursa ar putea indrepta, din nou, atentia generala spre investitia bursiera. Randamentele pietei monetare. Inevitabil atractivitatea pietei bursiere este invers corelata cu evolutia dobanzilor reale de pe piata monetara. In momentul de fata bancile ofera in marea lor majoritate dobanzi real negative la produsele de economisire ofertate. O astfel de situatie nu poate genera decat un aflux spre alte piete investitionale iar bursa intotdeauna devine o optiune principala. Imaginea Romaniei ca piata investitionala. Imaginea investitorilor fata de o zona investitionale este setata pe baza asteptarilor acestora. Asteptarile se formeaza comparand situatia actuala cu cea preconizata in viitor. Iar in cazul Romaniei comparatia ar trebui sa furnizeze rezultate pozitive. Chiar in aceasta saptamana un studiu ZEW releva faptul ca Romania este perceputa ca avand cea mai slaba economie insa asteptarile pentru evolutia pe 6 luni sunt cele mai bune din zona central-est europeana. Vanzarea unor participatii ale statului pe Bursa. Statul roman declara ca doreste sa vanda in 2011 cel putin patru pachete de actiuni (SNP, TGN, TEL si Romgaz) aducand pe bursa actiuni evaluate la circa 1 mld EURO. Intr-un an cu costrangeri bugetare severe aceste intentii au sanse mari de a se materializa. Prin transparenta bursa ar putea oferi cea mai rapida cale de valorificare ale unor astfel de pachete de actiuni eliminind suspiciunile care deseori au blocat astfel de intentii in trecut. Aceste vanzari ar produce efecte imediate pe piata prin cresterea lichiditatii bursiere pana la praguri care sa faca vizibila bursa romaneasca la nivel intrenational

Sunt cateva argumente care stau la baza unei viziuni optimiste fata de evolutia bursei romanesti. Insa mai presus de toate cred ca anul 2011 va fi anul in care majoritatea investitorilor vor realiza ca singura cale de a prospera este de a-si reasuma riscuri. In mod controlat, in mod rational insa intr-un mod activ. Va trebui sa depasim starea de defetism si sa gandim din nou pozitiv odata ce vom intra intr-un nou ciclu economic si bursier.

Este evident ca Romania a trecut printr-o recesiune economica deosebita, arcata de puternice contractii, Totodata, prognozele specialistilor, inclusiv ale Fondului Monetar International, vizeaza in continuare o depreciere economica anuala de peste 8%. Cresterea continua a ratei somajului la 6,9% dupa 15 luni de zile , cat si radierea, dizolvarea sau suspendarea a peste 100.000 firme, ambele procese fiind in plina evolutie. Totodata, sectorul privat din Romania a reusit sa actioneze rapid pentru diminuarea consecintelor recesiunii economice, in primul rand, pentru protejarea intereselor actionariatului majoritar, prin reducerea substantiala a costurilor, prin disponibilizarea a circa 25% din angajati, aruncand greutatile acestora pe umerii unui guvern prins intro puternica criza politica ce agraveaza situatia socio-economica din tara. Pe de alta parte, este evident ca dupa 20 de ani se simte nevoia unor reforme in multe sectoare de activitate, insa, in primul rand, in cel al zonei politice de baza. Membrii clasei politice neglijeaza influentele crizei politice asupra unei veritabile recesiuni economice, stiind bine ca privilegiile lor nu vor fi afectate. Totusi, efectele acestei atitudini periculoase pot genera mari greutati in acordarea sprijinului financiar din partea institutiilor internationale, cu efecte imediate si nedorite asupra riscului de tara si, implicit, asupra sectorului financiar suportul economiei. In acest caz, piata monetara, dar si pietele de capital autohtone (BVB si Sibex) vor resimti masiv si direct exit-ul investitorilor straini, care pot intra in expectativa o perioada mai mare de timp. pe masura, afectandu-i nu pe cei in cauza, ci pe cei care sustin in fapt mersul economiei, adica pe putinii investitori bursieri activi.

1.FACTORI POLITICI

Dupa 20 de ani se simte nevoia unor reforme in multe sectoare de activitate, insa, in primul rand, in cel al zonei politice de baza. Acesta este un proces de vointa foarte dificil de realizat, deoarece membrii clasei politice neglijeaza influentele crizei politice asupra unei veritabile recesiuni economice, stiind bine ca privilegiile lor nu vor fi afectate. Totusi, efectele acestei atitudini periculoase pot genera mari greutati in acordarea sprijinului financiar din partea institutiilor internationale, cu efecte imediate si nedorite asupra riscului de tara si, implicit, asupra sectorului financiar suportul economiei. In acest caz, piata monetara, dar si pietele de capital autohtone (BVB si Sibex) vor resimti masiv si direct exit-ul investitorilor straini, care pot intra in expectativa o perioada mai mare de timp. In Romania, politica a influentat mai mereu piata de capital . In perioada ultimelor alegeri electorale pentru Parlament si Presedentie, bursa a reactionat ferm la declaratiile oamenilor politici, la anunturile lor, la acuzatii si la decizii. De asemenea, jucatorii cu experienta pe piata de capital isi amintesc cat de mult a fost afectata Bursa de Valori Bucuresti de incertitudinile legate de anunturile repetate si contradictorii privind modificarile de impozitare ale castigurilor din actiuni mobiliare. Legatura dintre politica si bursa exista in orice stat, insa, pana in prezent, o problema semnalata de brokeri si de investitori se refera la faptul ca, in Romania, legatura dintre bursa si politica a fost mai mare uneori decat cea dintre bursa si economia in sine.

Jucatorii straini au scos bani de pe Bursa in luna aprilie 2011 , pentru prima data dupa semnarea acordului cu FMI, ingrijorati ca tensiunile de pe scena politica, care au pus sub semnul intrebarii sursele de finantare a Romaniei, ar putea avea urmari si asupra ratingului de tara.

Nerezidentii au scos din piata 3,8 milioane de euro in octombrie, dupa ce chiar cu o luna in urma, in septembrie, afisasera cel mai mare interes de la inceputul acestui an pentru actiunile romanesti, realizand achizitii nete record de 11,2 milioane de euro. Si in august strainii au adus sume importante la BVB, ca de altfel in toate lunile de dupa confirmarea sprijinului financiar din partea FMI. Valoarea achizitiilor brute s-a injumatatit luna trecuta fata de septembrie, de la 38,4 la 19,7 milioane de euro, ponderea banilor pusi la bataie de straini reducandu-se astfel drastic, de la 25% la numai 16,6% din totalul cumpararilor realizate in octombrie, nivel ce reprezinta un minim pentru acest an. "Cand au vazut ca incepe sa miroasa urat in Romania au iesit din piata, pentru ca majoritatea nu tranzactioneaza clasic, cum o facem noi localii, pe fundamente sau analiza tehnica, ci se uita la ratingul de tara, la stirile pe care le dau publicatiile internationale despre Romania si in general la orice factor de instabilitate", spune Octavian Dragolea, directorul pe Bucuresti al casei de brokeraj IFB Finwest, despre comportamentul investitorilor straini pe bursa romaneasca si pe pietele emergente din estul Europei in general. Graficul evolutiei plasamentelor straine la BVB pare sa reflecte foarte fidel istoricul negocierilor cu FMI. Dupa un sold negativ in februarie, achizitiile nete au revenit aproape de zero in martie, odata cu inceperea negocierilor, si au trecut pe plus in aprilie cand a fost parafat acordul. Prima transa primita din partea Fondului a generat un val de entuziasm al strainilor pe Bursa, acestia aducand in piata peste sapte milioane de euro in luna mai, cand au avut si cea mai mare pondere in rulajul total al pietei - 25,3%. Corectiile care au urmat in iunie si iulie au redus activitatea nerezidentilor la BVB, insa soldul achizitiilor nete, desi in scadere, s-a mentinut pozitiv. Valul de euforie care a inceput apoi in august pe pietele financiare globale

nu a ocolit Bursa de la Bucuresti, iar increderea pe care strainii inca o aveau fata de Romania i-a determinat sa aduca alti bani "noi" in piata, aproape 10 milioane de euro, dinamica ce a continuat in septembrie. Nici debutul neintelegerilor de pe scena politica nu a avut impact imediat pe Bursa, in conditiile in care multi investitori au acordat politicienilor o "perioada de gratie", amanand decizia de a iesi din piata in speranta unei rezolvari rapide a impasului. Primele semnale negative venite din partea FMI au fost insa factorul declansator al retragerii strainilor. Pe masura ce sansele ca Romania sa primeasca o noua transa de bani in decembrie erau tot mai mici, iar unele agentii de rating sau analisti straini avertizau ca ar putea fi afectat si calificativul tarii, nerezidentii au trecut de tot in stand-by. La toate acestea a pus umarul si situatia pragului la SIF-uri, pe a carui majorare la 5%, inca de anul acesta, incepeau sa parieze tot mai putini investitori. Sfarsitul lunii octombrie a adus astfel un dezinteres total din partea nerezidentilor, intr-o perioada in care rulajele abia mai depaseau 10 milioane de lei pe sedinta, trimitand brokerii locali intr-un razboi al nervilor unde orice decizie ajunsese foarte riscanta. SIF-urile au pierdut 16% pe parcursul lunii octombrie, contrar restului pietei care a reusit sa reziste fara scaderi. Tensiunile au culminat cu o serie de declaratii din partea autoritatilor, potrivit carora Romania este in pericol sa nu-si indeplineasca obligatiile convenite cu Fondul si risca astfel sa nu mai primeasca banii, afirmatii care au adus cateva sedinte de corectii drastice pe Bursa si pe care brokerii le-au calificat ca total iresponsabile. Cresterile care au avut loc ulterior in debutul lunii noiembrie si in ultimele cateva sedinte sunt puse mai degraba pe seama investitorilor locali si se datoreaza in mare masura si votului pozitiv al Senatului pentru ridicarea pragului la SIF-uri la 5%. In prezent, desi la ultima vizita FMI a afisat o pozitie mai degraba toleranta fata de situatia politica din Romania, brokerii spun ca atitudinea

investitorilor fata de piata de la Bucuresti va ramane rezervata in perioada urmatoare. "Situatia politica este foarte delicata. Parlamentul mai are cam doua saptamani sa decida daca va investi sau nu un guvern. Daca il respinge, din nou, devine din ce in ce mai probabil ca, fara buget, nu vom primi transa de la FMI, iar in plus Parlamentul risca sa fie dizolvat. Daca hotarasc sa cada la pace, probabil semnalele de la FMI vor fi pozitive, si cred ca investitorii straini, care acum asteapta, ar putea reveni in piata", spune Dragolea de la IFB. Alti brokeri sunt de parere ca situatia ar putea deveni cu adevarat dramatica pentru Romania daca blocajul politic va continua si dupa alegerile din 6 decembrie.

"In urmatoarea perioada cred ca disputele politice vor face ca investitorii nerezidenti sa fie foarte reticenti in a-si mari expunerea pe Romania. Pentru moment, intarzierea transei care trebuia primita de la FMI in decembrie determina doar o crestere a costurilor de finantare si nu pericliteaza executia bugetara pe termen scurt, pentru care exista surse alternative de finantare.

Studiu de caz: Actiunile Rompetrol Rafinare Constanta au scazut de la 0,1250 pana la 0,06 - 0,07 lei, pentru ca apoi sa creasca din nou la 0,11 0,13 lei. Paradis al speculatorilor, RRC a fost si un infern pentru investitorii ce s-au bazat pe rezultatele - excelente - ale companiei petroliere. Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a fost in mod repetat audiat pentru presupuse ilegalitati, in plus si procesul de privatizare al rafinariei Petromidia a fost pus sub semnul intrebarii...

Presiunile politice (in care a fost implicat pana si primul ministru Calin Popescu Tariceanu, acuzat si el de anumite favoruri) au afectat drastic evolutia bursiera a RRC, astfel ca statul roman va fi curand implicat intr-un proces international in cadrul caruia Rompetrol se declara lezata si cere despagubiri majore.

2. CONJUNCTURA PIETEI

Rata dobanzii
De regula exista o legatura inversa intre evolutia ratelor dobanzilor si evolutia preturilor actiunilor. Astfel, atunci cand ratele dobanzilor cresc, scade atractivitatea investitiei in actiuni pentru ca investitorii primesc mai multi bani plasand banii in depozite sau alte instrumente cu venit fix fata de atunci cand dobanzile erau mai scazute; atunci cand ratele dobanzilor scad, veniturile celor care plaseaza banii in depozite scad si ele, si acestia cauta plasamente mai rentabile in actiuni si alte instrumente pe piata de capital. In plus, atunci cand dobanzile scad, banii devin mai ieftini inclusiv pentru cumpararea de actiuni: investitorii institutionali sau individuali se pot imprumuta mai ieftin pentru a cumpara actiuni. Intre dobanzile de pe piata bancara si evolutia Bursei a existat in ultimii ani o

corelatie inversa puternica. Astfel, cand dobanzile de pe piata au o tendinta de apreciere, apetitul investitorilor pentru actiuni scade, iar tendinta pe Bursa este in general descendenta, acestia fiind mai tentati sa-si tina banii in depozite bancare. Invers, cand dobanzile bancare scad, Bursa are o tendinta pozitiva pentru ca investitorii nu mai sunt multumiti de randamentele oferite de banci si se indreapta catre instrumente mai riscante. Aceeasi corelatie inversa puternica exista si intre dobanda de politica monetara a BNR si Bursa. De exemplu, in intervalul octombrie 2007 - august 2008, cand institutia a urcat dobanda de politica monetara de la 7% la 10,25%, indicele BET al Bursei a inregistrat o corectie puternica, depreciindu-se de peste patru ori si coborand sub nivelul de 2.000 de puncte. Incepand cu luna februarie din 2009, cand BNR a inceput un proces de reducere a dobanzii de referinta, Bursa a intrat pe o tendinta puternic

ascendenta. De la acea data, dobanda de referinta 01a fost redusa pana in prezent la 6,5%, timp in care indicele BET s-a apropiat de nivelul de 6.000 de puncte.

INFLATIA Inflatia este un dezechilibru macroeconomic, care se manifesta prin cresterea generalizata a preturilor si tarifelor si scaderea puterii de cumparare a banilor; Inflatia este un fenomen care a aparut inca din perioada circulatiei banilor cu valoare intrinseca. Ea constituie o manifestare a dezechilibrelor economice inca din antichitate, asa cum mentioneaza Piere Bezbakh . Inflatia afecteaza negativ economiile moderne, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Pe termen scurt, erodeaza puterea de cumparare a monedei nationale si prin aceasta ii afecteaza in mod deosebit pe cei mai vulnerabili dintre cetateni pensionarii, bursierii, cei cu venituri fixe (salariatii bugetari, de exemplu). Pe termen lung, inflatia descurajeaza investitiile si inhiba cresterea economica, din cauza riscurilor si a
incertitudinii.

In cele mai multe dintre tarile dezvoltate ale lumii, functia de gardian al stabilitatii preturilor a fost atribuita Bancii Centrale. Alte functii care ii reveneau precum asigurarea echilibrului balantei de plati sau stimularea cresterii economice au devenit secundare in raport cu asigurarea stabilitatii preturilor. O data stabilita prioritatea luptei impotriva inflatiei si institutia insarcinata cu aceasta, s-a pus problema instrumentelor, metodelor si parghiilor prin care Banca Nationala poate contribui in mod semnificativ la stabilitatea preturilor in economie. Aici, atat experienta tarilor lumii, cat si literatura de specialitate descriu o paleta larga de politici utilizate de diverse tari, in diverse imprejurari economice si politice. Fara indoiala, nu exista o reteta unica sau o reteta infailibila. Mai mult, in nici o tara, politica monetara singura nu poate asigura indeplinirea obiectivului antiinflationist, atingerea acestuia fiind influentata uneori hotarator de alte componente ale mix-ului de politici promovate de autoritati, printre care cele mai importante sunt politica fiscala si politica bugetara.

4.PSIHOLOGIA

PIETEI

Exista multe teorii despre psihologia unui investitor sau grup de investitori si modul cum poate fi influentzata aceasta. Marii analisti si investitori ai pietei de capital, Gann, Elder, Jenkins. Waren Buffet si altii au afirmat de multe ori ca a investi cu succes pe piata de capital inseamna 90% cunoastere psihologie umana si 10% celelalte (AF, AT). Este de la sine inteles ca cine stapaneste cel mai bine acest capitol are sanse sporite de reusita, mai ales pe o piata puternic influentata de asa ceva si cu multi investitori noi necunoscatori. De asemenea, exista de secole arta manipularii maselor de investitori sub diferite forme si care pentru unii a devenit o adevarata industrie, manufactura chiar. Fini cunoscatori ai acestei psihologii, ei alimenteaza puternic si permanent piata cu zvonuri, care cu greu pot fi verificate si reusesc sa induca in mintea (si asa neformata a unui investitor dintr-o piata ciudata) o idee sau manevra care necesita a fi facuta. In final aceasta va aduce avantaje considerabile initiatorilor in detrimentul celor manipulati. S-a vorbit de trusturi si grupuri de interese in mass media: TV, radio, presa, publicitate etc. Nu trebuie sa uitam ca cei care au bani, multi bani, vor dori sa-si promoveze direct sau indirect nu numai imaginea, dar mai ales interesele proprii publicului larg si prin aceasta sa influenteze evenimentele care de multe ori sunt sub forme mai putin oculte. O informatie este utila daca se verifica prin mai multe surse, iar cand n-o poti proba este bine sa nu-i acorzi suficienta atentie. Au aparut mai multe emisiuni despre piata de capital, pe diferite posturi TV. Multe din acestea nu au numai scopul de a informa obiectiv pe doritori si a tine legatura cu acestia, ci uneori au si scopuri clar definite de a influenta evolutia de moment a bursei sau pe o perioada de timp. Este evident ca pentru a reusi aceste initiative terenul este pregatit din timp, in mod gradual, pe o conjunctura favorabila, de multe ori creata sau stimulata de cei in cauza. Odata ajunsa la un punct critic, pentru ca operatiunea sa reuseasca este necesar doar un mic imbold. Atunci apar piesele de rezistenta ale intregului arsenal folosit, piese care vor produce inducerea unei idei, atitudini, decizii si care de regula pot fi oameni cu credibilitate sau o mare influenta in piata de capital si care prin aparitia dar mai ales prin afirmatiile lor publice produc avalansa. In aceste momente oricine ar spune altceva este foarte greu sa mai schimbe sensul actiunii induse deja.

Ceea ce este demn de relevant in final este ca fata de aceste manevre, manipulari este strict necesar sa le analizam cu foarte mult discernamant si daca este posibil sa luam atitudine prin toate mijlocele si formele posibile. Din pacate legea bursiera romana este blanda cu cei care se fac vinovati si nu are suficiente instrumente pentru a preveni asemenea acte ireprobabile fenomenului investitional. CE SPUNE LEGEA?

Articolul 244 din legea 297/2004 (legea pieei de capital), definete abuzurile de pia. Potrivit acestui articol: (5) Manipularea pieei nseamn: a) tranzacii sau ordine de tranzacionare: 1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc n eroare n legtur cu cererea, oferta sau preul instrumentelor financiare; 2. care menin, prin aciunea uneia sau a mai multor persoane acionnd mpreun, preul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial; b) tranzacii sau ordine de tranzacionare care presupun procedee fictive sau orice alt form de nelciune; c) diseminarea de informaii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice alt modalitate, care d sau ar putea s dea semnale false sau care induc n eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor i tirilor false sau care induc n eroare, n condiiile n care persoana care a diseminat informaia tia sau trebuia s tie c informaia este fals sau induce n eroare. (6) Fac excepie de la prevederile alin.(5) lit.a) persoanele care execut tranzacii sau emit ordine de tranzacionare i dovedesc c motivele sunt legitime i, totodat, aceste tranzacii sau ordine de tranzacionare sunt n conformitate cu practicile de pia acceptate pe respectiva pia reglementat. (7) n sensul prevederilor alin.(5), fr ca enumerarea s fie limitativ, urmtoarele situaii sunt considerate operaiuni de manipulare a pieei: a) aciunea unei persoane sau a unor persoane, care acioneaz n mod concertat pentru a-i asigura o poziie dominant asupra cererii de instrumente financiare, avnd ca efect fixarea, direct sau indirect, a preului de vnzare sau cumprare ori crearea altor condiii incorecte de tranzacionare;

b) vnzarea sau cumprarea de instrumente financiare la momentul nchiderii pieei, cu scopul inducerii n eroare a investitorilor care acioneaz pe baza preurilor de nchidere; c) beneficierea de accesul regulat sau ocazional la mijloacele media, electronice sau tradiionale, prin exprimarea unei opinii n legtur cu instrumentul financiar sau indirect, n legtur cu emitentul acestuia, n condiiile n care instrumentul era deja deinut i s-a profitat ulterior de impactul opiniilor exprimate cu privire la acel instrument, fr a fi fcut n acelai timp public acel conflict de interese, ntr-o manier corect i eficient. Cit priveste bursa romneasca , manipularea este legata , de cele mai multe ori, de interesul citorva clienti mai mari de a cumpara sau de a vinde niste pachete mai mari de actiuni, fara ca asta sa ii faca sa plateasca mai mult, sau sa le vinda la un pret mai mic. Societatea de brokeraj sau brokerii prin care acele persoane intra in piata, incearca sa cumpere atunci cind sint mai putine tranzactii si preturi mai mici. |n momentul in care piata incepe sa creasca, acestia se afiseaza cu actiuni la vinzare, ca sa dea impresia ca piata se plafoneaza la acel nivel. Cind sunt cantitati mari de actiuni la vinzare, investitorii din piata reactioneaza si retrag ordinele de cumparare, iar dupa ce pretul scade, clientul incepe sa cumpere din nou. Se face acest joc pina cind clientul-manipulator reuseste sa acumuleze cantitatea de actiuni dorita . Acesta cumpara si prinde o conjunctura cind ordinele de cumparare sint mai firave, dar el a cumparat de ex. 3 milioane de actiuni si vinde 100 de mii brusc. Astfel duce pretul cu 1-2% mai jos, apar ordine noi de vinzare si mai cumpara alte 3 milioane. La fel la vinzare. De regula , cind ai o cantitate mare de actiuni, nu o vinzi niciodata pe toata, decit daca ai interesul sa scada si sa cumperi apoi mai ieftin. |nsa, in situatia in care presupunem ca vrei sa manipulezi piata, daca vrei sa vinzi o cantitate mare, vinzi gradual si cind vezi ca piata incepe sa scada, atunci imediat te afisezi la bursa cu ordine de cumparare. Daca jucatorii la bursa vad ca sint biduri (ordine de cumparare) solide, atunci se gindesc ca nu este nici un motiv sa se sperie si mai apar si alti cumparatori in piata. Te retragi din cumparare si le vinzi noilor clienti cit poti sa dai, apoi din nou apari la cumparare, pina vei reusi sa vinzi intreaga cantitate de actiuni. Specialistii admit insa ca manipularea nu este neaparat ilegala. Este ilegal sa misti piata folosindu- te de informatii confidentiale sau prin zvonuri false despre o companie. Dar a limita capacitatea agentilor de piata de a pune ordine de vinzare sau cumparare de o anumita marime, constituie un atentat la principiul de piata. Pina la urma trebuie sa acceptam faptul ca vom mai avea asemenea situatii, pentru a avea o piata libera.