Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aprecieri generale
Henry Kissinger (1975): „Începem acum o nouă eră. Vechile tipare internaţionale se
destramă; vechile sloganuri sunt lipsite de învăţăminte; vechile soluţii sunt ineficiente. Lumea
a devenit interdependentă în domeniul economiei, în cel al comunicaţiilor, în privinţa
aspiraţiilor umane.”
Keohane si Nye (1999): “Politica mondiala contemporana nu este o panza fara cusaturi: este
o tapiterie a relatiilor diverse”
Abordări generale
Moderniştii indică în mod corect schimbările fundamentale care au loc în prezent, însă ei
presupun adesea, fără a analiza suficient, că progresele tehnologice şi creşterea numărului de
tranzacţii economice şi sociale vor duce la formarea unei lumi noi, în care statele şi controlul
lor asupra puterii nu vor mai avea importanţa.
În timpul Războiului Rece, securitatea naţională era un slogan pe care liderii politici
americani îl foloseau spre a obţine sprijin pentru strategiile lor.
Definirea interdependenţei
Este imposibil de stabilit apriori dacă beneficiile unei relaţii interdependente vor depăşi
costurile. Acest lucru depinde de valorile actorilor, dar şi de natura relaţiei dintre actori.
O concentrare exclusivă asupra câştigurilor comune ascunde o altă chestiune: cum sunt
împărţite acele câştiguri? Adică: cine ce primeşte?
Asimetriile în ceea ce priveşte dependenţa vor fi cele care vor oferi cel mai probabil actorilor
surse de influenţă în afacerile lor reciproce.
Harsanyi vorbeşte despre „Costurile puterii” (mecanismele prin care se produce această
conversie în putere):
Ex.:
costurile lui A pentru a influenţa atitudinea lui B = costurile puterii lui A asupra lui B;
costurile lui B prin refuzul a ceea ce-i cere A.
Pentru a intelege rolul puterii in cadrul interdependentei, trebuie sa facem diferenta dintre
senzitivitate si vulnerabilitate
-aceasta se masoara nu doar prin volumul fluxurilor peste granite, ci si prin efectele
costisitoare ale schimbarilor ce au loc in cadrul tranzactiilor, asupra societatilor sau
guvernelor
Spre exemplu: avem două ţări care importă fiecare câte 35% din necesarul de ţiţei.
Ambele state ar putea fi sensibile la creşteri de preţ, însă daca una dintre ele ar putea trece la
utilizarea resurselor interne plătind un cost moderat, iar cealaltă nu are această alternativă,
atunci se consideră că al doilea stat ar fi mai vulnerabil decât primul.
interacţiuni internaţionale;
Aceşti actori influenţaţi vor reacţiona politic, dacă sunt capabili, în încercarea de a evita
povara adaptării care le este impusă.”
Nye şi Keohane au propus un alt model, pe care l-au numit interdependenţă complexă
Caracteristicile interdependenţei complexe Canale multiple conectează societăţi
Absenţa ierarhiei temelor Agenda relaţiilor interstatale constă în teme multiple, care nu sunt
aranjate într-o ierarhie clară şi logică. Diferite teme generează diferite coaliţii, atât în cadrul
guvernelor, cât şi între ele şi implică grade diferite de conflict.
guvernele nu folosesc forţa militară împotriva altor guverne din cadrul regiuni sau pentru a-şi
impune voinţa pe anumite teme atunci când domină interdependenţa complexă. Forţa ar putea
fi importantă în relaţiile acestor guverne cu cele din afara regiunii respective sau în relaţiile
care ţin de alte teme