Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10.sinteza Si Secretia Celulara
10.sinteza Si Secretia Celulara
1. Biosinteza proteinelor
Biosinteza proteinelor reprezinta cel mai complex proces biosintetic descris pana
acum. Materialele necesare pentru biosinteza sunt:
-aminoacizi (caramizi)
-ARNt (transportori)
-ribozomi (constructori)
-informatia din ARNm (plan)
1. ARNt – de transfer
ARNt transporta aminoacizii care vor constitui, in citoplasma, viitorul lant
peptidic. Prezinta o zona de conectare la secventa codonului de pe ARNm si o zona de
conectare la un aminoacid specific.
ARNt activeaza aminoacizi specifici, in prezenta enzimei aminoacil-ARNt-
sintetaza. Activarea este necesara pentru adaugarea aminoacidului la lantul polipeptidic
3. Poliribozomii
Sunt complexe mari, de 10-100 ribozomi si o molecula de ARNm, facand mult
mai eficienta sinteza de ARNm:
-molecula de ARNm are lungimea in functie de cantitatea de informatie continuta
-numarul ribozomilor care formeaza poliribozomii depinde de marimea proteinei
ce trebuie sintetizata
-ribozomii se ataseaza la ARNm doar in momentul sintezei proteice
-poliribozomii liberi participa la sinteza proteinelor structurale
-poliribozomii atasati la RE intervin in sinteza proteinelor de export
4. ARNm
ARN este sintetizat pornind de la ADN, in prezenta enzimelor ARN-polimeraze
(transcriptie). ARNm este monocatenar, cu 70-10.000 de nucleotide.
Codul genetic si modul de interpretare
In timpul sintezei proteice, complexul translational se deplaseaza dinspre capatul
5’ spre capatul 3’al moleculei de ARNm
Aminoacid = codon (3 nucleotide) din ARNm = corespunde unui anticodon din ARNt
ARN are 4 tipuri de nucleotide => 64 de posibilitati de a aranja cate trei nucleotidele
dintr-un codon:
-3 secvente nu codifica (codoni stop)
-61 de secvente codifica 20 de AA
Un AA e reprezentat de mai multi codoni => cod genetic degenerat (fie exsista mai multi
ARNt specifici pentru acelasi AA, fie ARNt poate cupla mai multi codoni diferiti)
Rezumat:
Secventa de AA dintr-o proteina este construita pe baza translarii informatiei
codificate in ARNm, reprezentand copia unei catene din ADN. Acest proces este
realizat de catre ribozomi.
AA sunt specificati de codonii ARNm care reprezinta triplete de nucleotide.
Procesul de translatie necesita molecule adaptor care sunt ARNt. Aceste molecule
contin triplete de nucleotide (anticodoni) care corespund codonilor din ARNm.
ARNt va insera AA in pozitiile lor specifice din lantul polipeptidic.
Codonul AUG este codon start
Codonii UAA, UAG, UGA sunt codoni stop
Codul genetic este degenerat: un AA e codat de mai multi codoni
Codonii codeaza aceeasi AA la aproape toate speciile (cod universal)
A treia pozitie din fiecare codon e mai putin specifica decat primele doua
4. Etapa IV – terminalizarea
Are loc cand citirea ARNm intalneste un codon stop
RE este situat perinuclear, este un organit celular membranar si este format din:
-o retea de vezicule
-un sistem tubular complex
-vezicule
RE e format din 60% proteine si 40% lipide (fosfolipide si colesterol, cu acizi
grasi foarte nesaturati)
Este abundent in celulele cu rol de secretie si sinteza. Exista reticul rugos (RER)
si neted (REN).
Structura generala a reticulului:
-structuri saculare
-membrane (fosfolipidice, delimiteaza cisternele)
-cananlicule
RER si REN nu sunt separate, prezinta conexiuni morfologice si functionale. RER
are loc in sinteza proteinelor, REN in sinteza lipidelor. RE mai are loc in depozitarea
calciului.
RER:
-format din saci (cisterne) si tuburi si ribozomi
- este o formatiune bazofila, perinucleara
REN:
-este format din canalicule care comunica cu sacii RER
-e mai bine dezvoltat in celulele care sintetizeaza hormoni steroizi, glicogen, pigmenti
Functiile RE:
-specifice RER
-specifice REN
-comune celor doua tipuri de cellule
Este format dintr-un grup de cisterne. In microscopia fotonica, este vizibil datorita
coloratiei cu impregnanta argentica. Este un organit polimorf, cu variate aspecte (vacuole,
trabecule). Este situat in zonele unde activitatea metabolica este mai intensa.
Ultrastructura:
-cisterne aplatizate (se impart in zonele cis, proximala sau de formare, mediala si trans,
distala sau de maturare)
-membrane
-vezicule si tuburi
Elemente:
1. Reteaua cis-Golgi: e formata dintr-o retea de tuburi si are rol in trierea proteinelor care
vor fi returnate catre RE fata de cele care vor fi pastrate in CG
2. Compartimentul principal este format din saci turtiti
3. Reteaua trans-Golgi: e formata dintr-o retea de tuburi si are rolul de a sorta proteinele
care vor fi inmagazinate in vezicule cu diferite destinatii
4. Intre fata proximala si nucleu exista vezicule de tranzitie (transporta substante din RE
in CG)
5. La extremitatea sacilor exista vezicule de secretie in care se gasesc proteine secretate
de celula, maturate in CG si excretate prin exocitoza
Functiile CG
1. Functii legate de secetia celulara –rol central in secretia celulara
a) Concentrarea produsilor de secretie, sintetizati in RE se face in veziculele de secretie
fie in celulele de la periferia sacilor Golgi
b) Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie implica mai multe etape:
Conversia pre-proteinelor in proteine de secretie (din proinsulina rezulta insulina)
Glicolizarea terminala a proteinelor
Glicolizarea glicolipidelor
Sulfatarea
Prin aceste reactii, CG sintetizeaza mucopolizaharide si gangliozide
c) Sortarea sau segregarea produsilor de secretie si ambalarea lor in membrane
compatibile de a fuziona cu plasmalema.
2. Biogeneza lizozomilor
-implica mai intai segregarea lipidelor lizozomale de ceilalti produsi de secretie in zona
trans
-din zona trans se desprind vezicule imbracate in clatrina
-veziculele isi pierd clatrina si devin lizozomi primari
3. Dirijarea traficului de membrane sub forma veziculelor
-primeste vezicule din RE, le modifica si apoi expediaza veziculele de secretie spre
plasmalema
-expediaza veziculele cu enzime lizozomale, care devin lizozomi primari
-reciclarea membranelor (poate aduce la CG proteine de membrana)
-biogeneza membranelor