Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizarea Moleculara A Celulei 2015 PDF
Organizarea Moleculara A Celulei 2015 PDF
Capcelea
1
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
2
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Compartimentele principale ale celulelor umane sunt nucleul, reticulul endoplasmatic (RE),
aparatul Golgi (AG), mitocondriile, lizozomii, peroxisomii (Figura 1). Numărul și forma
organitelor variază de la o celulă la alta, de la țesut la țesut.
În afară de acestea celula conține multe vezicule mici, delimitate de membrane. Ele sunt
implicate în transportul de substanțe între compartimente, precum și spre membrana plasmatică
în procesele de exocitoza, sau de la membrana plasmatică în timpul endocitozei.
Practic, toate proteinele celulare (cu excepția unor cantități mici de proteine mitocondriale)
sunt sintetizate pe ribozomii citoplasmei, apoi are loc sortarea și distribuția după cum urmează în
schema de mai jos:
3
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
4
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
5
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
6
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Din punct de vedere morfologic și funcțional, există două tipuri de RE: a) neted și b) rugos sau
granular. Ambele organite interacționează între ele, au o membrană comună și lumen comun
(Fig. 10).
Organizarea moleculară a
REr:
Bistrat lipidic;
Proteine integrate și
periferice specifice funcțiilor;
Oligozaharide;
RNP 80S.
7
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
* În diferite celule REr apare sub diferite forme: corpusculul Nissl în neuroni, corpusculii Berg
în hepatocite, ergastoplasmă în celulele pancreasului.
Ribozomii 80S
Ribozomii sunt structuri celulare mici fără membrane, care reprezintă sediul și suportul
de sinteză a proteinelor în celulă. Ribozomii au fost descoperiți de către savantul român George
Emil Palade în anul 1955. Ribozomii sunt prezenți în toate celule eucariote si pot fi atașați la
membrana reticulului endoplasmatic rugos sau în stare liberă în citoplasmă.
Ribozomii constituie complexe ribonucleoproteice şi sunt formaţi din două subunităţi de
mărime inegală. În citoplasmă, dacă ribozomii nu sunt implicaţi în procesul de translaţie,
subunităţile ribozomale sunt disociate. Formarea ribozomului are loc doar la unirea cu ARNm.
Subunitatea 40S conţine o moleculă de ARNr 18S şi ~33 proteine.
Subunitatea 60S conţine la rândul său, trei molecule de ARNr (5S, 5,8S, 28S) şi circa 49
proteine.
ARNr şi subunităţile ribozomale 40S şi 60S se formează în nucleol.
8
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Funcțiile REn:
1. Sinteza lipidelor -
a. fosfolipide, sfingolipide, fosfatidilcoline, colesterol, cardiolipine - pentru reînnoirea
membranelor celulare;
b. hormoni steroizi (glucocorticoizi, mineralocorticoizi, androgeni, estrogeni,
progestogeni)
c. vitamina D;
Figura 13 REn – sinteza fosfolipidelor, modificarea unor fosfolipide cu formarea fosfatidilcolinelor; combinarea
specifică a fosfolipidelor și altor lipide membranare; aranjarea asimetrică a lipidelor membranare – etape ale
biogenezei membranelor și specializare structurală.
9
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Din cele expuse mai sus, e cert, că RE are rol în sinteza, prelucrarea și transportul
substanțelor celulare.
10
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
11
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
12
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
unele proteine maturizate prin glicozilare și fosforilate sunt redistribuite către RE sau
reînnnoiesc membranele AG.
Mai mult decât atât, în Aparatul Golgi se realizează și sinteza polizaharidelor. Acest proces
este important pentru formarea secteţiilor de mucus - mucopolizaharide, spre exemplu, în
celulele intestinale care secretă mucus de natură glicoproteică.
13
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Lizozomi - sunt vezicule mici membranare care conțin enzime hidrolitice pentru digestia
intracitoplasmatică a diverselor molecule, componentelor celulare, corpusculilor fagocitaţi.
Lizozomi au fost descoperiţi în a.1950 de Cristian de Duve, folosind metode biochimice.
Numărul de lizozomii depinde de tipul de celulă și starea ei funcțională.
14
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Matricea lizozomului:
15
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Mitocondriile au o lungime de 2-10 𝜇m, diametrul de 0,5- 1 𝜇m și ocupă aproximativ 25% din
volumul citoplasmatic. Ele au adesea o formă ovală, dar pot fi sub formă de bastonaş sau halteră.
Numărul mitocondriilor în celula variază între 20 și 50 000, în funcție de tipul, vârstă și starea
fiziologică a celulei. De exemplu, în spermatozoizi sunt de la - 20-50, în celule renale – 300, în
celule hepatice - 2500. Numărul mitocondriilor este deosebit de mare în celulele musculare și
crește odată cu efortul fizic.
o membrana externă
o spațiul intermembranar
o membrana internă
o matrice
16
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
17
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Peroxizomii sunt organite mici, membranare, cu formă veziculară (diametrul de circa 0,5 mkm),
ce conțin oxidaze. Peroxizomii sunt delimitați de o membrană lipoproteică cu grosimea de 0,6
nm. În interiorul peroxizomului se identifică o matrice granulară și deseori cristaloidă.
Peroxizomii sunt caracreristici tuturor celulelor, iar în număr mare pot fi găsiți în celulele
ficatului și rinichilor.
18
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
Una din particularităţile celulelor eucariote este capacitatea lor de a-şi păstra forma, de a
efectua mişcări coordonate şi direcţionate, care se bazează pe existenţa unui sistem de filamente
proteice numit citoschelet. Acest sistem este foarte dinamic și are proprietate de autoasmblare.
Citoscheletul este alcătuit, în principal, din trei tipuri de structuri fibrilare: microfilamente
de actină, microtubuli şi filamente intermediare. Proteine specifice ale citoscheletului: actină,
miozină, tubulină, kinezină, keratină, desmină, vimentină.
7.1 Elementele citoscheletului
Filamentele de actină (microfilamente) sunt polimeri bicatenari formaţi din proteina
actina. Reprezintă nişte structuri flexibile cu diametrul de 5-9 nm. Deşi filamentele de actină
sunt dispersate în celulă, ele sunt concentrate mai mult în regiunea corticală a celulei. Actina
interacţionând cu miozina, determină formarea miofilamentelor asigurând contracţia musculară
şi motilitatea membranei plasmatice în timpul fagocitozei sau deplasării celulelor pe substrat.
19
Biologie moleculară Organizarea moleculară a celulei L.Perciuleac S. Capcelea
B .
Fig. 24. A. Microfotografia şi schema centriolului.
B. Structura corpuscului bazal al flagelului