Importanta realizarii SF-ului sau DALI-ului corect si complet

O scurtă definire a termenilor.

Haideţi să începem articolul prin a defini mai clar cei termenii de DALI şi SF:
SF (Studiu de fezabilitate) se realizează pentru investiţiile noi
DALI (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie) se realizează pentru lucrări de
reparaţii
În cadrul documentaţiilor puse la dispoziţie de REGIO (Programul Operațional Regional) găsim
definiţii mai simple pentru cele două (mai simple faţă de cele din HG907):
SF -“Documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-
economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia
şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi
supuse aprobării”
DALI-“Documentaţia tehnico-economică, elaborată pe baza concluziilor raportului de expertiză
tehnică şi, după caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-
economici aferenţi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente”

În cuvinte mai simple, SF-ul şi DALI-ul reprezintă acea documentaţie incipientă care, în

principiu, stabileşte dacă proiectul se poate realiza. Atât din punct de vedere tehnic, cât şi
economic
Vedem foarte des în Romania proiecte care nu au fost demarate, deşi sunt importante din punct
de vedere strategic.
De ce?
Deoarece studiile nu au fost realizate corespunzător. Dacă la ora de matematică, mai poţi să
desenezi un cerc „ochiometric”, în construcţii lucrurile, după cum bine ştiţi, nu sunt chiar aşa.
Chiar dacă vorbim despre proiecte cu finanţare de la Minister cu ar fi: PNDL (Planul Naţional de
Dezvoltare Locală) sau de proiecte finanţate şi prin fonduri europene cum ar fi: REGIO,
realizarea corectă a studiilor este critică pentru succesul proiectului.
În construcţii lucrurile nu se pot face ochiometric sau parţial ochiometric, totul trebuie să fie
fundamentat şi aşezat încă de la început.
Fiecare etapă pe care trebuie să o parcurgi în domeniul construcţiilor este extrem de importantă.
Un studiu realizat bine (atât din punct de vedere tehnic, cât și economic) va însemna un proiect
aprobat şi dus la bun sfârşit la termenul şi bugetul estimat.
Un studiu care are inexactităţi poate genera pierderi pentru toate părţile implicate mai ales dacă
vorbim de un proiect de tipul Proiectare + Execuţie.
Autoritatea contractată – riscă să nu primească aprobarea sau să nu aibă lucrarea finalizată la
termen şi în buget
Arhitectul/Proiectantul – îşi poate pierde din prestigiu şi poate fi acţionat în judecată pentru
daune
Executantul – poate câştiga cu o ofertă care să nu fie fezabilă din punct de vedere financiar şi să
aibă pierderi
Oamenii care ar trebui să beneficieze în urma lucrării – nu vor beneficia la timp de o
infrastructură mai bună
3 erori frecvente ce pot apărea în Studiul de Fezabilitate.
Conform REGIO cele mai dese erori care apar în studii ţin de:
lipsa sau inexactitatea studiilor geologice – necunoașterea tipurilor de subsol pot conduce la
periclitarea structurilor de rezistenţă a clădirilor
nerespectare a normelor tehnice de proiectare/execuţie a drumurilor naţionale/judeţene – starea
proastă a drumurilor
nerespectarea normelor privind protecţia mediului – mediu poluat, alunecări de teren etc.
La cele 3 puncte aş adăuga, din experienţa personală şi a celor 5.000 de utilizatori eDevize:
neîncadrarea investiției în standardele de cost HG707/2010
subevaluarea/supraevaluarea lucrărilor necesare investiției
Importanţa evaluării corecte a costurilor
În regulă!
Dacă am clarificat de ce este bine să fim precauţi în studii, propun să mergem către importanţa
evaluării corecte a costurilor, deoarece odată aprobate costurile investiţiei este foarte greu să le
mai schimbăm.
În cazul proiectelor finanţate de către stat avem următoarea regulă:
“Studiul de fezabilitate este elaborat de către proiectant, iar valoarea estimată în cadrul SF-ului
nu poate fi depăşită în proiectul tehnic (PT) sau execuţie, cu excepţia situaţiilor de actualizare a
acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”
Iar în cazul proiectelor finanţate prin fonduri europene avem o regulă similară:
“Orice cheltuială pentru o lucrare de construcţie executată suplimentar celor prevăzute nu se
decontează pe REGIO, se suportă de către beneficiar din fonduri proprii”
În cazul în care proiectul nu se încadrează la excepţii, sunt necesare refacerea corespunzătoare a
documentației tehnico-economice aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor
indicatoripentru proiectele finanțate prin PNDL2 sau similar şi la acoperirea costurilor din
bugetul propriu pentru proiectele cu fonduri europene.
Atât refacerea documentației cât şi necesitatea investițiilor din bugetul local vor duce la
întârzierea finalizării proiectului.
În cele mai multe cazuri, consiliile locale nu au fonduri suficiente să poată asigura finalizarea
lucrărilor în cazul în care fondurile aprobate inițial nu sunt suficiente.Cunosc personal 3 cazuri
de rețele de alimentare cu apă care nu sunt finalizate de mai mult de 3 ani din cauza fondurilor,
aşa că trebuie să avem mare grijă.

Ţineţi cont şi de faptul că o soluţie tehnică aprobată în SF sau DALI nu mai poate fi modificată,
aşa că nici acolo nu putem adopta o soluţie mai ieftină şi neconformă cu studiile.
Acum că am văzut ce poate merge prost, haideţi să vedem şi ce putem face ca să ducem proiectul
la bun sfârşit fără probleme.
O sa încep cu o Nota de fundamentare, în care s-a ţinut cont de toate aspectele şi care ne-a ajutat
să avem o privire de ansamblu asupra proiectului. Despre, Nota de fundamentare am discutat
într-un articol trecut, aşa că nu o să mai punem accentul pe asta.
În urma notei de fundamentare trebuie să:
scoatem şi să obţinem toate studiile, expertizele şi avizele necesare demarării
elaborării SF/DALI.
ne asigurăm că avem o documentaţie tehnică de calitate (Studiu de fezabilitate/ DALI) şi total în
concordanţă cu legislaţia.
definitivam bugete realiste şi corect întocmite
planificăm activităţile proiectului în concordanţă cu procedurile legale de achiziţii publice.
Ca să intrăm puţin mai mult în zona de bugete realiste şi corect întocmite, vreau să vă aduc în
atenţie câteva aspecte care vă pot scuti de multe dureri de cap.
Din punct de vedere economic, HG 907 şi normele de implementare REGIO nu reglementează
foarte clar obligativitatea devizelor (liste cu cantităţi de lucrări – F3) în cadrul SF-ului sau DALI-
ului, ci doar obligativitatea devizului general şi al devizelor obiect.
Dar!
Pentru a realiza şi a evalua o lucrare cât mai corect din punct de vedere legal şi al bugetului fără
devize defalcate e ca şi cum ai avea un puzzle de mai bine de 1500 de piese de piese din care să-
ţi lipsească piese.
Ca să diminuam numărul celor 1500 de piese la câteva zeci este necesar să avem liste cu cantităţi
încă din stadiul studiilor. Ştiu că foarte mulţi proiectanţi de prestigiu nici nu iau în calcul să facă
un studiu fără liste cu cantităţi de lucrări (devize). Cred că ştiu ei de ce.

Pentru a avea o structură completă şi corectă de devize, atât în Devizul General, în Devizele
Obiectelor, cât şi în listele cu cantităţi de lucrări, putem să trecem prin doar câţiva paşi simpli:
În primul rând, folosiţi şabloane de lucrări, puse la dispoziţie de eDevize, deja încadrate în
standardele de cost din HG 707/2010. Şabloanele au deja toate operaţiile incluse şi mai au nevoie
doar de mici ajustări pe care le poate face uşor proiectantul sau chiar beneficiarul.
Deci!
Putem obţine uşor listele cu cantităţi de lucrări (F3) şi extrasele de resurse, care o să ne ajute să
avem o privire de ansamblu mai bună asupra proiectului.( Pentru a folosi şabloanele deja create
din eDevize pentru evaluarea lucrării tale, click aici.)
În al doilea rând, stabiliţi de la început, în funcţie de dimensiunea proiectului şi de legislaţie,
aşteptările legate de cheltuielile conexe proiectului.
Pentru un proiect mai mare eu vă recomand:
proiectare și inginerie – 3%
consultanţă – 1%
asistenţă tehnică – 1,5%
organizare de şantier – 2,5 %
cheltuieli diverse şi neprevăzute – 10%
cheltuieli indirecte – 5%
profit – 3%
Pentru un proiect mai micuţ, se poate merge cu cheltuielile indirecte la 10% şi cu profitul la 5%.

În ultimul rând, dar nu cel mai puţin important, asiguraţi-vă că pentru proiectul dumneavoastră se
folosesc doar tehnologii specifice anului 2018
Ştiu că există o predilecție pentru utilizarea normativelor 81-83, dar nu cred că tehnologiile în
construcţii nu au evoluat deloc în 35 ani. Ştiu că dacă se folosesc tehnologii din afara
normativelor vechi trebuie să explicităm fiecare normă, dar cred că este un efort care va aduce
beneficii majore.
Sunt conştient că a duce un proiect la bun sfârşit în termen şi buget nu este foarte uşor, dar cred
că dacă folosim uneltele corespunzătoare şi dacă trecem prin toţi paşii din legislaţie vom face
progrese mari.
Este timpul să dezvoltăm împreună domeniul construcţiilor şi să-l facem să-şi atingă potenţialul
de 8% din PIB (faţă de aproximativ 4.6% cât este acum).
 Obtinerea unei evaluari corecte pentru nota conceptuala

În articolul de astăzi o sa prezint importanţa notei conceptuale în procesul de investiţii publice şi

metodele prin care putem estima costul în Nota conceptuală.
Doresc să subliniez un aspect. Pentru o lucrare realizată la termen şi în buget, documentaţia
trebuie să fie cât mai bine realizată şi completă, iar estimarea trebuie să fie cât mai corectă.
Mai exact!
Primul pas în realizarea unui proiect este acela ca beneficiarul să îşi identifice foarte
bine nevoile şi să le expună în nota conceptuală. Mai jos aveţi toţi paşii notei conceptuale,
conform Hotărârii de Guvern (H.G.) 907.

Informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus.

Necesitatea și oportunitatea obiectivului de investiții propus.
Estimarea suportabilităţii investiţiei publice.3.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuţia
obiectivului de investiţii, luându-se în considerare, după caz:
– costurile unor investiţii similare realizate;
– standarde de cost pentru investiţii similare;
3.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentaţiei tehnico-economice
aferente obiectivului de investiţie, precum şi pentru elaborarea altor studii de specialitate în
funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea
avizelor, autorizaţiilor și acordurilor prevăzute de lege.
3.3. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile
se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare identificată).
Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al construcţiei existente.
Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea obiectivului de
investiţii.
Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus, din punct de vedere tehnic şi funcţional.
Justificarea necesităţii elaborării, după caz, a studiilor şi expertizelor tehnice.”
Acum că am trecut prin paşii unei note conceptuale, o să mergem mai departe către scopul
articolului şi o să ne oprim să discutăm mai mult despre punctul 3.1(estimarea cheltuielilor
pentru execuţia obiectivului de investiţii) din Anexa nr.1 din H.G. 907.
Estimarea pentru nota conceptuală se poate face prin 2 metode:
costurile unor investiţii similare realizate;
standarde de cost pentru investiții similare;
Haideţi să trecem împreună prin ambele variante şi să vedem cum am putea să le utilizăm:

Varianta a. înseamnă că ne putem interesa la alte autorităţi contractante cam care a fost costul
lucrărilor pentru ei şi să trecem acea valoare şi în nota noastră conceptuală.
Avantaje:
este rapid
Dezavantaje:
nu cunoastem detaliile specifice ale proiectului similar
nu reprezintă o bază de la care să plecam în viitor
Aţi putea să întrebaţi: “de ce faptul că nu avem o bază de la care să plecăm în viitor este un
dezavantaj?”
Pai haideţi să vedem!
În primul rând, deoarece chiar şi în acest punct este important să cunoaştem toate etapele
proiectului, să ştim succesiunea lor şi paşii în care vom avea nevoie de fonduri.
În al doilea rând, deoarece aceasta ne-ar ajuta să avem o bază comună de discuţie cu proiectantul
şi să luăm împreună o decizie despre locurile în care putem să investim suplimentar. De
exemplu, e mai important să folosim ţevi de canalizare cu o durata mai mare de viaţă decât să
cumpărăm un vas de toaletă şi chiuvete mai scumpe. Operaţional versus estetic.
Totuși pornind şi de la factorul timp, care în general ne presează, este de înţeles faptul că unele
persoane apelează la această metodă! Este perfect normal!
În acelaşi timp, de multe ori „Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg”, chit că
discutăm despre investiţii similare. Un exemplu întâlnit de mine în practică, a fost un
constructor, care a avut o întârziere în executie, deoarece beneficiarul nu a prins în
operaţii/costuri şi forarea puţurilor pentru a alimenta şcoala cu apă.
Degeaba ai o şcoală nou construită, dacă trebuie să foloseşti în continuare toaleta din curte.

Varianta b. persupune utilizarea standardelor de cost dezvoltate de MDRAP.

Prima variantă a acestor standarde a fost reglementată prin Hotararea 363 din 2010 cu
completările ulterioare. Prin ele Ministerul a încercat să traseze o direcţie pentru încadrarea în
cost a mai multe tipuri de proiecte cu finanţare publică. Ele nu sunt obligatorii pentru proiecte
din PNDL(Planul national de dezvoltare locala) dar au de venit obligatorii pentru proiecte
finantate prin fonduri Europene(cum ar fi Regio). Ar fi bine sa tinem cont de ele in ambele
cazuri.
Folosirea metodei standardelor pentru a stabili o valoare iniţială a proiectului este mai
precisă,deoarece ni se ofera mai multe detalii de care putem să ținem cont în cadrul evaluării.
Avantaje:
ține cont de un număr mai mare de factori care pot apărea în proces.
De exemplu: caracteristicile tehnice ale terenului, gradul de uzură, lucrări necesare, pre
investiţie, cote recomandate pentru cheltuielile de proiectare, consultanţă, etc.
ne oferă o bază de la care să putem pleca în realizarea Studiului de fezabilitate (SF-ului).
Dezavantaje:
nu este la fel de rapidă ca varianta a)
Acum avem o mică întorsătură de situaţie.
Pentru a asigura viteza și ușurința în folosire, plecând de la Standardele de cost dezvoltate
de MDRAP,platforma eDevize a pus la dispoziție șabloane de lucrări care se încadrează în
costurile actualizate ale Hotărârii 363.
Cum ajută acest lucru autoritățile contractante?
Haideți să luăm un exemplu practic!

Într-o localitate se decide necesitatea construirii unei şcoli noi.

Bun!
În primul rând, pentru obținerea unei evaluări rapide și corecte, autoritatea contractanta (A.C.)
trebuie doar să-și instaleze eDevize și din secțiunea de „Șabloane”, alege investiția: „Şcoală cu 4
clase de studiu sau cu 8 clase de studiu”. În cadrul investiţiei se mai pot face mici ajustări, dacă
este cazul.
O evaluare corectă, la pachet cu un punct de plecare comun cu proiectantul/arhitectul în cadrul
dezvoltării SF-ului si a PT-ului uşurează comunicarea şi colaborarea cu aceştia.
Asta înseamnă că dacă investim timp suplimentar (dar nu foarte mult) pentru zona de estimare de
la nota conceptuală, nu numai că o să avem un cost mai precis! dar o să obţinem încă din stadiul
acesta o structură concretă şi precisă a devizului general, a devizelor obiecte şi a listelor cu
lucrări.
În momentul de faţă nu există statistici despre „în câte dintre notele conceptuale aprobate s-a
folosit varianta a) de estimare sau varianta b)”.
Totuşi, cercetând sursele publice de informaţii de pe internet, am observat că peste 90% din
investiţiile aprobate au folosit varianta b) pentru estimarea costurilor.
Ceea ce ne duce cu gândul la următoarele variante pentru care se întâmplă asta:
– metoda standardelor de cost este mult mai utilizată în proiectele publice;
– proiectele care folosesc această variantă sunt aprobate mai rapid.
În principiu, este clar că ambele variante influenţează rezultatul final.
Totuşi, importanţa standardelor de cost ne este arătată şi de faptul că la momentul actual
actualizarea lor a fost una dintre priorităţile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice (MDRAP) în 2017 şi este în continuare o prioritate pentru 2018.
Este important să avem de la început o structură a investiţiei, deoarece aşa o să vedem exact ce
operaţii vor fi necesare şi nu o să ne scape nimic din vedere. Asta ne dă un control mult mai
eficient asupra proiectului şi ne va ajuta să-l încheiem fără probleme (cum ar fi exemplul cu
forajul puţurilor).
În concluzie, o evaluare bună a proiectului încă din faza conceptuală ne va aduce aprobarea mai
rapidă şi va scurta timpul total de realizare, oferindu-ne în acelaşi timp şi o vedere de ansamblu
asupra acestuia.
Cred că avantajele prezentate mai sus scot în evidenţă destul de clar de ce ar trebui să utilizam
varianta „Standardelor de cost”.
Pentru a folosi varianta rapidă a standardelor de cost în evaluarea lucrarii tale, foloseste eDevize.