1.

Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC :

a) conturile sectoarelor instituţionale precum şi c) conturile internaţionale 
sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri de
activitate 

b) conturile sectoarelor bifuncţionale  d) conturile aferente fiecărei ţări 

2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-iesiri::

a) cererea este egala cu oferta pentru c) valoarea adaugata produsa este
orice produs sau grup de produse  mai mica decat suma veniturilor generate 

b) cifra de afaceri este ridicata  d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile 

3.SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și clasificările care
trebuie să fie aplicate la:
a) calculul deficitului bugetului de stat  c) consolidarea transparentei
informatiilor contabile în România 
b) producerea conturilor nationale implicate d) diminuarea discrepantelor la
in programul de transmitere a datelor  nivelul statelor UE 

4. Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC:
a) performantele sectorului bancar in c) dezvoltarea unei economii de a
cadrul acestui domeniu  lungul timpului 

b) situatia bunurilor din domeniul public al d) nevoile gospodariilor populatiei 

statului 

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:

a) reprezinta baza legala comuna cu c) au specificate in componenta
statele UE in ceea ce priveste organizarea elemente caracteristice fiecarei tari 
institutiilor publice 

b) constituie norma pentru transmiterea d) nu se bazeaza pe date statistice 

datelor contabilitatii nationale catre toate
organismele internationale 

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte sisteme de

statistici sociale si economice permite:
a) accesul la informatii economice clasificate  c) elaborarea de masuri consecvente 

b) estimarea trendului economic la nivel UE  d) mentinerea echilibrului economic 

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada indelungata,
deoarece:
a) fiecare stat membru isi impune c) se schimbă foarte des conceptele
caracteristicile economice  de bază privind conturile naţionale 

b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale d) nu permit modificări 

pentru multi ani şi faptul că în metodologiile
internaționale succesive privind conturile naționale,
s-au schimbat foarte puține concepte de bază 

8. Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se inregistreaza in

SEC:
a) serviciile voluntare care nu reprezinta c) piscicultura in fermele piscicole 
o productie de bunuri 

b) productia de bunuri pentru consumul d) productia de servicii individuale si

final propriu  colective de catre administratiile publice 

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
a) nu furnizeaza date suplimentare  c) nu modifica conceptele de baza 

b) au un grad de acoperire al cadrului contabil extins d) prezinta pe scurt conceptele de referinta 

prin adăugarea de informații nemonetare 

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:

a) nu detin bunuri si active  c) exercita activitati economice 

b) nu subscriu angajamente  d) nu exercita, in nume propriu operatiuni

cu alte societati 

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:

a) nu permite stabilirea unui ansamblu c) unitatile institutionale sunt grupate
complet de conturi de flux  in 7 sectoare institutionale nationale 

b) permite stabilirea unui ansamblu complet de d) sectoarele institutionale nu se

conturi de flux şi de conturi de patrimoniu  divizeaza in subsectoare 

12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale):

a) activitatile nu sunt divizate in functie c) nu se înregistrează pentru fiecare
de tipul de activitati desfasurate  activitate secundară 

b) regrupeaza ansamblul părților d) nu aparține numai unei singure unități

unei unități instituționale în calitatea instituționale 
sa de producător 
13. Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC 2010:
a) numărul populaţiei  c) consumul pe gospodării 

b) previziuni economice  d) stocurile 

14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind:

a) unitatea economică care are capacitatea de a c) un flux economic care reprezintă o interacțiune
deține bunuri și active, de a subscrie angajamente, între unitățile instituționale care acționează
a exercita activități economice și a realiza, în nume de comun acord sau o acțiune în interiorul
propriu, operațiuni cu alte unități  aceleiași unități instituționale pe care aceasta
este interesată să o trateze ca o operațiune
deoarece unitatea în discuție prezintă
două calități diferite 

b) capacitatea de a stabili politica generală d) descriere sistematică a diferitelor

sau programul unei unități instituționale  etape ale procesului economic 

15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă, în cazul în care bunurile şi
serviciile sunt în proces de comercializare:
a) comercianţii nu caută să-şi sporească la c) cumpărătorii caută un grad cât mai
maximum profitul pe termen lung  scăzut de utilitate 

b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele
persoane care se află în posibilitatea de a la care cumpărătorii şi comercianţii au acess
plătii preţul solicitat  şi despre care aceştia dispun de informaţii 

16. O matrice de contabilitate socială (MCS) :

a) permite legătura între tabelele c) nu se aplică pentru utilizarea
resurselor și utilizărilor și conturile sectoriale  populației ocupate pe ramuri de activitate 

b) nu furnizează informații suplimentare d) nu se aplică pentru repartizarea

referitoare la volumul și structura forței de forței de muncă pe subgrupe
muncă  socioeconomice 

17. Divizarea operaţiunilor constă în:

a) descompunerea unei operaţiuni considerată c) intervenţia altor unităţi instituţionale în
unică de către părţile implicate în două sau afara celor implicate în operaţiune 
mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate
în mod diferit 

b) descompunerea unei operaţiuni considerată d) descompunerea unei operaţiuni

 unică de către părţile implicate în două sau considerată unică de către părţile implicate
mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în două sau mai multe operaţiuni, care
în acelaşi mod  nu se mai înregistrează 

18.Prin stocuri se înţelege:

a) activele deţinute la un anumit moment  c) activele şi pasivele deţinute la un
anumit moment 

b) pasivele deţinute la un anumit moment  d) fluxul de produse finite 

19. Stocurile se înregistrează în contabilitate :

a) la începutul fiecărei perioade contabile  c) la începutul şi sfârşitul fiecărei
perioade contabile 

b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile  d) nu se înregistrează 

20.Din categoria conturilor curente fac parte:

a) conturile capitale  c) conturile altor modificări de volum 

b) conturile financiare  d) conturile care prezintă producţia generarea și

alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea
venitului și utilizarea acestuia 

21. Conturile de acumulare sunt:

a) conturile care prezintă generarea venitului  c) conturile capitale şi cele financiare și conturile
altor modificări de volum 

b) conturile care prezintă alocarea venitului  d) conturile care prezintă

distribuirea şi redistribuirea venitului 

22. În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a contului de
operaţiuni curente:
a) activele  c) pasivele şi valoarea netă 

b) pasivele  d) diferenţa dintre active şi pasive 

23. În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector se

înregistrează:
a) o singura dată  c) de trei ori 

b) de două ori  d) de patru ori 

24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă:
a) efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o dată ca c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare 
utilizare 

b) efectuarea a două înregistrări ca resursă  d) înregistrarea ca variaţie de pasive 

25.Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate fluxurile şi
stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în:
a) dividende  c) număr de operaţiuni 

b) termeni monetari  d) preţurile de referinţă naţionale 

26. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică:

a) tuturor fluxurilor  c) doar fluxurilor nemonetare 

b) doar fluxurilor monetare  d) nu se aplică o astfel de înregistrare 

27. Consolidarea înseamnă:

a) eliminarea din utilizări a operațiunilor care c) eliminarea activelor și pasivelor
au loc între unitățile regrupate  financiare reciproce 

b) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, d) eliminarea atât din utilizări, cât și din
a operațiunilor care au loc între unitățile resurse, a operațiunilor care au loc
regrupate  între unitățile regrupate, precum și
eliminarea activelor și pasivelor
financiare reciproce 

28. Nu trebuie consolidate:

a) fluxurile și stocurile dintre unitățile c) stocurile dintre unitățile componente din
componente din cadrul subsectoarelor cadrul sectoarelor 
sau sectoarelor 

b) fluxurile dintre unitățile componente din d) fluxurile dintre unitățile componente din
cadrul subsectoarelor  cadrul sectoarelor 

29. Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt întregistrate în
SEC 2010 sunt:
a) entităţile altor ţări  c) toate unităţile din spaţiul european 

b) unităţile rezidente  d) toate unităţile aferente UE 

30. Exporturile și importurile de bunuri și servicii includ:

a) schimburile între filiale  c) vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră
 de active financiare sau de active
neproduse 

b) fluxurile de venituri primare către sau d) toate unităţile aferente UE 

dinspre restul lumii 

31. Importurile și exporturile de bunuri includ operațiuni între rezidenți și nerezidenți cu

următoarele tipuri de bunuri:
a) bunurile care tranzitează o țară
 c) echipamentul de transport sau alte
tipuri de echipament mobilizabil care
părăsesc temporar o țară, fără să aibă loc
vreun transfer de proprietate 

b) efectivele de animale care trec frontiera  d) echipamente și alte bunuri trimise în

străinătate pentru prelucrare, întreținere,
revizie sau reparare 

32. Importurile și exporturile de bunuri nu pot fi înregistrate în următoarea situație:

a) data producerii bunului  c) data furnizării bunurilor și serviciilor
și a dobândirii unei creanțe de plată 

b) data contractului  d) data stingerii creanței 

33. Importurile și exporturile de bunuri se evaluează franco la bord la frontiera țării exportatoare (free on
board – FOB). Această valoare este:
a) valoarea bunurilor la prețurile de bază c) valoarea bunurilor la prețurile de bază
plus serviciile de transport și distribuire minus serviciile de transport și
aferente până la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente până la punctul respectiv
plus orice impozite minus subvențiile al frontierei plus orice impozite
pentru bunurile exportate  plus subvențiile pentru bunurile exportate 

b) valoarea bunurilor la prețurile de bază d) valoarea bunurilor la prețurile de bază

minus serviciile de transport și distribuire plus serviciile de transport și
aferente până la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente până la punctul respectiv
plus orice impozite minus subvențiile al frontierei minus orice impozite
pentru bunurile exportate  minus subvențiile pentru bunurile exportate 

34. Prețul cost-asigurare-navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării importatoare sau prețul
unui serviciu furnizat unui rezident :
a) după achitarea oricăror taxe de import  c) după plata adaosurilor comerciale 

b) după achitarea oricăror taxe de import sau a d) înaintea achitării costurilor pentru
altor impozite pe importuri sau comerț  transportul în țară 

35. Exporturile de servicii nu include următorul caz:

a) transportul bunurilor importate de c) transportul bunurilor efectuat de rezidenți
către un transportator rezident  în beneficiul nerezidenților care nu
implică importuri sau exporturi de bunuri 

b) serviciile furnizate de către d) activitățile de prelucrare și reparare

nerzidenți rezidenților  în beneficiul nerezidenților 

36. Bunurile existente nu includ:

a) clădirile și alte bunuri de capital fix care c) obiectele de valoare care nu se vând 
au fost vândute de unitățile producătoare
altor unități 

b) bunurile de consum de folosință îndelungată d) bunurile consumabile care au fost vândute

care au fost vândute de gospodării altor unități  de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate,
fie pentru a fi transformate în materii
prime pentru fabricarea de bunuri noi 

37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element:
a) apele de suprafață  c) zăcămintele 

b) viile, livezile sau alte plantații de arbori și d) resursele biologice necultivate 

culturi pe picior etc. 

38. Operațiunile cu resurse naturale sunt înregistrate :

a) nu se înregistrează  c) la o valoare mai mare în
conturile cumpărătorului și la o valoare
mai mică în cele ale vânzătorului 

b) la aceeași valoare în conturile cumpărătorului d) la o valoare mai mică în

și în cele ale vânzătorului  conturile cumpărătorului și la o valoare
mai mare în cele ale vânzătorului 

39. Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care

a) valoarea adăugată generată în producție c) valoarea adăugată generată în producție
este repartizată forței de muncă și capitalului  este repartizată doar forței de muncă 

b) valoarea adăugată generată în producție d) valoarea adăugată generată în producție

nu se repartizează  este repartizată forței de muncă, capitalului
și administrației publice 

40. Remunerarea angajaților este compusă din :

a) salarii  c) cotizații sociale în sarcina angajatorului 

b) indemnizații  d) salarii, indemnizații și cotizațiile

sociale aflate în sarcina angajatorului 
41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile și indemnizațiile
în bani :
a) hrana  c) plata zilelor de vacanță pentru sărbători
oficiale sau concediu anual 

b) serviciile locative  d) împrumuturile acordate angajaților la

dobânzi reduse 

42. Salariile și indemnizațiile includ :

a) cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte
plăți de plătit de către angajat, incluzând
cele reținute de angajator și plătite
direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților
fiscale etc., în beneficiul angajatului 
c) totalul salariilor și indemnizațiilor pe
care angajatorii le plătesc temporar angajaților
în caz de boală, maternitate, accident
de muncă, invaliditate etc 

b) cheltuielile angajatorilor necesare în procesul d) plățile către lucrători externi la unitatea

de producție al angajatorilor  de bun produs sau de serviciu prestat 

43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizație imputată de către angajator, calculată
conform următoarei metode de calcul:
a) creșterea prestației datorită perioadei actuale c) creșterea prestației datorită perioadei actuale de
de angajare plus suma reprezentată de cotizația angajare minus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de efectivă a angajatorului minus suma
orice cotizație a angajatului plus costurile operării reprezentată de orice cotizație a angajatului
sistemului  plus costurile operării sistemului 

b) creșterea prestației datorită perioadei actuale d) creșterea prestației datorită perioadei actuale de
de angajare minus suma reprezentată de cotizația angajare plus suma reprezentată de cotizația
efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de efectivă a angajatorului minus suma
orice cotizație a angajatului plus costurile operării reprezentată de orice cotizație a angajatului
sistemului  plus costurile operării sistemului 

44.Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe importuri:

a) impozitele pe bunuri și servicii care sunt c) impozitele de înmatriculare a
plătite în afara procesului de producție  autovehiculelor 

b) accizele și impozitele pe consum  d) impozitele pe primele de asigurare 

45. Impozitele înregistrate în conturi provin din:

a) o sursă  c) trei surse 

b) două surse  d) patru surse 

46. Nu fac parte din categoria subvențiilor:

a) subvențiile pe produse  c) subvențiile pe care producătorii rezidenți le
pot primi ca urmare a abandonării
unei activități de producție 
b) subvențiile pe importuri  d) subvențiile pentru societăți și cvasisocietăți
47. Subvențiile pot include următoarele:
a) transferurile realizate de administrațiile publice
către societățile și cvasisocietățile nefinanciare
pentru acoperirea pierderilor acumulate în cursul
mai multor exerciții financiare sau a pierderilor
excepționale cauzate de factori necontrolabili de
către întreprindere
publice acordate pentru a compensa pierderile
persistente pe care le înregistrează în
activitatea lor productivă ca urmare a
practicării în mod deliberat a unor prețuri mai
mici decât costurile medii de producție din
motive de politică economică sau socială
europene sau ale autorităților publice 
c) plățile efectuate de administrațiile publice sau
de restul lumii pentru pagube sau pierderi la
nivelul bunurilor de capital, ca rezultat al unor
acte de război, altor evenimente politice sau
dezastre naționale 


b) ștergerea datoriilor pe care unitățile producătoare d) subvenții pentru salarii sau pentru forță
le-au contractat față de administrația publică  de muncă 

48. Subvențiile sunt înregistrate:

a) în momentul în care are loc tranzacția c) la sfârșitul perioadei contabile 
sau evenimentul care generează subvenția 

b) după utilizare  d) în exercițiul bugetar următor 

49.Subvențiile sunt înregistrate ca:

a) utilizări pozitive în contul de c) resurse pozitive în contul exterior al
exploatare al economiei totale  veniturilor primare și transferurilor curente 

b) resurse pozitive în contul de alocare d) utilizări negative în contul de exploatare

primară a veniturilor sectorului al economiei totale 
administrației publice 

50. Nu se aplică dobânzi:

a) depozitelor  c) creditelor bugetare prevăzute în
bugetul de stat 

b) titlurilor de natura datoriei  d) creditelor 

51.Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar :
a) ca operațiuni cu instrumente financiare c) ca dobândă aferentă unui venit din
derivate  proprietate 

b) nu se înregistrează  d) ca dobândă aferentă titlurilor de natura

datoriei 
52. Dobânda este înregistrată:
a) la cerere  c) după 2 ani de neplată 

b) după utilizarea integrală a valorii de intrare d) în fiecare perioadă contabilă 

curente 

53. Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante :

a) dobânzile pentru servicii adăugate în c) taxele pentru servicii adăugate în
temeiul condițiilor de creditare  temeiul condițiilor de creditare 

b) impozitele minus subvențiile pentru produse  d) taxe suplimentare implicate în caz de

plată cu întârziere, ceea ce înseamnă
neefectuarea plății în intervalul de timp
precizat la data la care se face achiziția 

54. Producția include:

a) curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, c) pregătirea și servirea hranei 
în măsura în care aceste activități revin în
egală măsură locatarilor 

b) curățarea, întreținerea și repararea d) producția tuturor bunurilor și

bunurilor de folosință îndelungată  serviciilor individuale sau colective care
sunt livrate unor unități distincte față
de producătorii lor 

55. Activitatea principală a unei UAE locale este:

a) activitatea secundară este o activitate efectuată c) o activitate auxiliară este o activitate al
în cadrul unei singure UAE locale în plus față cărei rezultat este destinat a fi utilizat în
de activitatea principală  cadrul unei întreprinderi 

b) activitatea a cărei valoare adăugată este superioară d) o activitate de sprijin desfășurată în cadrul
valorii oricărei alte activități efectuate de unitatea unei întreprinderi cu scopul de a facilita
respectivă  desfășurarea activității principale sau a celor
secundare ale unei UAE locale 

56. Nu reprezintă o activitate auxiliară:

a) cumpărarea  c) formarea de capital pentru uz propriu 

b) vânzarea  d) transportul 

57. Prețurile semnificative sunt:

a) prețurile cele mai mari practicate c) prețuri care au un efect substanțial
pentru un produs  asupra cantităților de produse pe
 care producătorii sunt dispuși să le ofere
și asupra cantităților de produse pe
care cumpărătorii doresc să le cumpere 

b) media prețurilor exitente pe piața d) prețurile stabilite de cel mai

pentru un produs  important producător 

58. Producția non-piață este:

a) producția care este furnizată altor unități c) UAE locale sau unități instituționale a
gratuit sau la prețuri nesemnificative din căror producție este în cea mai mare
punct de vedere economic  parte destinată consumului final propriu
în cadrul aceleiași unități instituționale 

b) UAE locale sau unități instituționale a d) producția nevândută 

căror producție este în cea mai mare
parte producție de piață 

59. Pentru evaluarea producție nu există convenții specifice pentru:

a) evaluarea producției non-piață  c) evaluarea producției totale a unei
unități instituționale a cărei UAE locală
este un producător non-piață. evaluarea 

b) evaluarea producției la prețul de bază  d) evaluarea producției totale a unui

producător non-piață (UAE locală) 

60. Producția unui vânzător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea formulă:
a) valoarea vânzărilor minus valoarea c) valoarea vânzărilor plus valoarea
bunurilor cumpărate pentru revânzare și pierderilor recurente din cauza ratelor
utilizate drept consum intermediar, remunerare normale de rebutare, furt sau
a angajaților în natură sau venit mixt în natură pagube accidentale 
minus valoarea bunurilor cumpărate pentru
revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile
de bunuri pentru revânzare 

b) valoarea vânzărilor minus valoarea adiționărilor
la stocurile de bunuri pentru revânzare plus
valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri
pentru revânzare
d) valoarea vânzărilor plus valoarea bunurilor
cumpărate pentru revânzare și utilizate drept
consum intermediar, remunerare a angajaților
 în natură sau venit mixt în natură minus
valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare
plus valoarea adiționărilor la stocurile de
bunuri pentru revânzare minus valoarea
bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru
revânzare minus valoarea pierderilor recurente
din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau
pagube accidentale 
61. Creșterile prețurilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate:
a) producție neterminată  c) câștiguri din deținere 

b) producție  d) producție excedentară 

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate și plătite în următorul mod:

a) serviciile financiare realizate cu c) servicii financiare de achiziționare
plată indirectă  și înstrăinare a unor active și pasive
financiare pe piețele financiare 

b) servicii financiare plătite prin d) serviciile financiare realizate în

perceperea de dobânzi  cadrul sistemelor de asigurări și de pensii,
în cazul în care activitatea este finanțată
prin perceperea de cotizații de asigurare și
din venitul realizat din economii 

63. Producția aferentă asigurărilor generale se calculează astfel:

a) Încasările totale din prime minus prime c) Prime suplimentare implicite (egale cu câștigul
suplimentare implicite (egale cu câștigul din din veniturile din proprietate aferent
veniturile din proprietate aferent provizioanelor provizioanelor tehnice) minus despăgubirile
tehnice) minus despăgubirile produse ajustate  produse ajustate 

b) Încasările totale din prime plus prime suplimentare d) Încasările totale din prime minus prime
implicite (egale cu câștigul din veniturile din suplimentare implicite (egale cu câștigul din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus veniturile din proprietate aferent provizioanelor
despăgubirile produse ajustate  tehnice) plus despăgubirile produse ajustate 

64. Producția aferentă asigurărilor de viață se calculează ca:

a) prime încasate plus prime suplimentare  c) prime încasate plus prime suplimentare minus
beneficiile datorate minus creșterile (plus
scăderile) provizioanelor tehnice ale
asigurărilor de viață 

b) prime încasate minus prime suplimentare plus d) prime suplimentare minus beneficiile datorate
beneficiile datorate minus creșterile (plus minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor
scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor tehnice ale asigurărilor de viață 
de viață 

65. Dacă o schemă de garantare standard a împrumuturilor operează ca producător de piață,

valoarea producției este:
a) egală cu încasările totale din prime  c) valoarea despăgubirilor produse ajustate 
b) egală cu câștigul din venituri din d) calculată în același mod ca și în
proprietate aferent provizioanelor tehnice  cazul asigurărilor generale 

66. Nu sunt realizate ca servicii non-piață :

a) serviciile de administrație publică  c) serviciile obligatorii de securitate socială 

b) serviciile de apărare  d) serviciile de învățământ 

67.Consumul intermediar exclude:

a) bunurile și serviciile care sunt primite de la c) închirierea de active fixe, de exemplu
o altă UAE locală aparținând aceleiași leasingul operațional de utilaje, automobile,
unități instituționale  software și lucrări originale din sfera
divertismentului 

b) obiectele de valoare  d) onorariile pentru contracte, contracte de

leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca
active neproduse; acestea exclud cumpărarea
nerestricționată de astfel de active
neproduse 

68. Consumul intermediar include:

a) îmbunătățirile majore care sunt aduse în plus c) bunurile și serviciile utilizate ca
față de cele necesare pentru a menține activele resurse în activități auxiliare 
fixe în bune condiții de utilizare 

b) software-ul cumpărat fără restricții sau produs d) armele de uz militar și echipamentul

pe cont propriu  necesar pentru livrarea lor 

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:

a) serviciile de locuință prestate de c) serviciile financiare plătite direct și partea
proprietarii-ocupanți  de SIFIM utilizată pentru consumul
final al gospodăriilor 

b) bunurile și serviciile care sunt d) serviciile de finanțare a pensiilor în

tratate drept consum intermediar  valoare echivalentă cu cea a plății
pentru serviciu implicite 

70. Consumul intermediar exclude:

a) plățile pentru servicii de asigurare c) plăți pentru licențe și onorarii ale administrației
generală efectuate de UAE locale  publice care sunt tratate ca alte impozite
pe producție 
b) SIFIM cumpărate de producătorii rezidenți  d) producția non-piață din producția
băncii centrale se alocă în întregime
consumului intermediar al altor intermediari
financiari 

71. Bunurile și serviciile pentru consumul individual sunt:

a) bunurile sau serviciile achiziționate de c) bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie
către unitățile instituționale rezidente a populației și utilizate pentru satisfacerea
pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, nevoilor și dorințelor membrilor gospodăriei
fie ele individuale sau colective  respective 

b) serviciile pentru consumul colectiv care d) serviciile pentru consumul colectiv care
sunt furnizate simultan tuturor membrilor sunt furnizate unui individ 
comunității sau tuturor membrilor unei
anumite părți a comunității 

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt :

a) nule  c) individuale 

b) colective  d) mari 

73. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita dintre bunurile și
serviciile individuale și colective este trasată pe baza:
a) clasificării funcțiilor administrațiilor c) preţurilor bunurilor şi serviciilor 
publice (COFOG) 

b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate  d) importanţei bunurilor şi serviciilor în

raport cu consumatorul final 

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde următoarea grupă:
a) locuinţe  c) învăţământ 

b) sănătate  d) afaceri economice 

75. Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în
momentul în care:
a) au prevedere bugetară  c) unităţile instituţionale devin noii proprietari
ai bunurilor şi prestarea serviciilor în
beneficiul lor este completă 

b) constată necesitatea achiziţiei  d) doresc să aiba bunuri şi servicii în exces 

76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final faţă de agregatul consumul final
efectiv este :
a) mai mare  c) mai mică 

b) identică  d) mai mare sau egală 

77. Dividendele nu includ:

a) venitul plătit administrațiilor publice de c) acţunile emise pentru acționari
către întreprinderile publice care sunt recunoscute reprezentând plată a dividendelor
ca entități juridice independente neconstituite pentru exercițiul financiar 
în societăți 

b) veniturile generate de activitățile necuprinse d) superdividendele 

în statistici și transferate proprietarilor de
societăți care participă la astfel de activități
pentru uzul lor privat 

78. Retragerile din veniturile cvasisocietăților nu includ:

a) excedentul net din exploatare primit de c) sumele pe care proprietarii le primesc
rezidenți în calitate de proprietari de din vânzarea terenurilor și a altor
terenuri și clădiri situate în restul lumii  active neproduse 

b) sumele pe care proprietarii le primesc din d) sumele pe care proprietarii le

vânzarea bunurilor de capital fix existente  primesc din retragerile din participații 

79. Beneficiile reinvestite din investiții străine directe sunt egale cu:
a) excedentul din exploatare al întreprinderii
care efectuează investițiile străine directe
plus orice venituri din proprietate sau transferuri
curente de primit plus orice venituri din
proprietate sau transferuri curente de plătit
c) excedentul din exploatare al întreprinderii care
efectuează investițiile străine directe minus
orice venituri din proprietate sau transferuri
curente de primit minus orice venituri din
 proprietate sau transferuri curente de plătit,
incluzând transferurile efective din străinătate
către investitorii care efectuează investițiile
străine directe și orice impozite curente pe
venit, patrimoniu etc., de plătit de către
întreprinderea care efectuează
investițiile străine directe 

b) excedentul din exploatare al întreprinderii d) excedentul din exploatare al întreprinderii

care efectuează investițiile străine directe care efectuează investițiile străine directe
plus orice venituri din proprietate sau transferuri minus orice venituri din proprietate
curente de primit minus orice venituri din sau transferuri curente de primit 
proprietate sau transferuri curente de plătit,
 incluzând transferurile efective din străinătate către
investitorii care efectuează investițiile străine
directe și orice impozite curente pe venit,
patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea
care efectuează investițiile străine directe 

80. Momentul înregistrării beneficiilor reinvestite din investiții străine directe este:
a) semestrial  c) în momentul în care sunt realizate 

b) anual  d) nu se înregistrează 

81. Venitul din investiţii de plătit pentru drepturile aferente cotizaţiilor predefinite este egal cu :
a) venitul din investiții aferent fondurilor plus c) orice venit câștigat din închirierea de
orice venit câștigat din închirierea de terenuri terenuri sau clădiri deținute de fond 
sau clădiri deținute de fond 

b) venitul din investiții aferent fondurilor  d) venitul din investiții aferent fondurilor
minus orice venit câștigat din închirierea
de terenuri sau clădiri deținute de fond 

82. Renta din terenuri reprezintă :

a) un venit din proprietate  c) un impozit 

b) un impozit  d) un ajutor de stat 

83. Rentele sunt înregistrate:

a) trimestrial  c) anual 

b) semestrial  d) în perioada în care sunt plătite 

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse există?

a) unul  c) trei 

b) două  d) şapte 

85. Impozitele pe venit nu constă în:

a) impozite pe venituri  c) câştiguri din capital 

b) profituri  d) pensii 

86. Impozitele pe venit nu includ:

a) impozitele pe venitul persoanelor fizice c) impozitele pe câștigurile din deținere 
sau al gospodăriilor, exemple fiind venituri
din muncă, din proprietate, activități
antreprenoriale, pensii etc. 

b) impozitele pe venitul sau profitul societăților  d) impozitele pe succesiune sau impozite pe

donații între persoane în viață, care sunt
considerate a fi prelevate pe capitalul
beneficiarilor și sunt prezentate la
rubrica impozite pe capital 

87. Valoarea totală a impozitului include:

a) dobânzi aplicate arieratelor de impozite c) prelevările ocazionale sau excepționale pe
cuvenite  capital sau patrimoniu, care sunt înregistrate ca
impozite pe capital (D.91) 

b) impozitele pe succesiune sau impozite pe donații d) impozitele pe terenuri, clădiri sau alte active
între persoane în viață, care sunt considerate a fi deținute sau închiriate de întreprinderi, care le
prelevate pe capitalul beneficiarilor și sunt prezentate utilizează pentru producție, astfel de impozite
la rubrica impozite pe capital  fiind tratate ca alte impozite pe producție 

88. Impozitele înregistrate în conturi nu provine din:

a) sume evidenţiate prin evaluari  c) încasări 

b) declaraţii  d) amortizare 

89.Prestaţiile sociale exclud:

a) transferurile curente și forfetare de la sisteme care
primesc cotizații, vizează întreaga colectivitate sau
părți mari ale acesteia și sunt impuse și controlate de
către unitățile administrației publice (sisteme de
securitate socială) 
c) indemnizațiile de asigurare vărsate în cadrul
polițelor contractate cu unicul scop de a obține o
reducere, chiar dacă aceste polițe decurg dintr-o
convenție colectivă 

b) transferurile curente și forfetare de la sistemele d) transferuri curente de la unități ale

organizate de angajatori în beneficiul angajaților,
foștilor angajați sau persoanelor aflate în întreținerea
acestora (alte sisteme de asigurări sociale aferente
încadrării în muncă). Cotizațiile pot fi plătite de
angajați și/sau de angajatori; ele pot fi plătite și de
lucrători independenți 
administrației publice și IFSLSGP care nu sunt
condiționate de plăți anterioare ale cotizațiilor și
care sunt cuplate în general de o evaluare a
venitului disponibil. Astfel de transferuri sunt
cunoscute ca asistență socială 

90. Cotizațiile sociale nete constau în:

a) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor c) cotizații sociale suplimentare în sarcina
minus cotizațiile sociale imputate în sarcina gospodăriilor minus tarife pentru serviciile
angajatorilor  prestate de sistemul de asigurări sociale 
b) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor
plus cotizațiile sociale imputate în sarcina
angajatorilor plus cotizații sociale efective în sarcina
gospodăriilor plus cotizații sociale suplimentare în
sarcina gospodăriilor minus tarife pentru serviciile
prestate de sistemul de asigurări sociale 
d) cotizații sociale efective în sarcina
angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în
sarcina angajatorilor minus cotizații sociale
efective în sarcina gospodăriilor 

91. Impozitele pe capital nu sunt înregistrate ca:

a) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de c) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de
capital al sectoarelor în care sunt clasificați capital al restului lumii 
contribuabilii 

b) variații ale pasivelor și valorii nete (+) în contul de d) variații ale pasivelor și valorii nete (–)în contul
capital al administrațiilor publice  de capital al administrațiilor public 

92. Ajutoarele pentru investiţii nu se înregistrează ca:

a) variații ale pasivelor și valorii nete(–)în contul de c) variații ale pasivelor și valorii nete (+) în
capital al sectoarelor care beneficiază de ajutoare  contul de capital al sectoarelor care beneficiază
de ajutoare 

b) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de d) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de
capital al administrațiilor publice  capital al restului lumii 

93. Alte transferuri de capital nu include următoarele operațiuni:

a) plățile efectuate de către administrațiile publice c) transferurile între subsectoarele administrațiilor
sau de către restul lumii către proprietarii de bunuri publice destinate acoperirii cheltuielilor
de capital distruse sau avariate de războaie, alte neprevăzute sau deficitelor acumulate 
evenimente politice sau catastrofe naturale (inundații
etc.) 

b) transferurile de la administrațiile publice către d) plățile reprezentând ajutor de stat repetitiv

societățile sau cvasisocietățile nefinanciare pentru pentru economii, acordate de administrațiile
acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor publice gospodăriilor 
exerciții financiare sau a pierderilor excepționale
cauzate de factori neinfluențabili de către
întreprindere (chiar în cazul unei infuzii de capital) 

94. Activele contingente și pasivele contingente includ:

a) garanțiile unice cu risc incert pentru plățile unor c) scrisorile de garanție care reprezintă
părți terțe, deoarece plățile sunt necesare doar dacă promisiuni de a efectua o plată cu condiția
debitorul nu își îndeplinește obligațiile de plată  prezentării anumitor documente specificate într-
un contract 

b) angajamentele de împrumut care oferă o garanție d) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii

că anumite fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu și ale schemelor de garanții standardizate 
există niciun activ financiar până când fondurile nu
sunt avansate efectiv 

95. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă o garanţie:

a) garanțiile oferite prin intermediul unui c) garanțiile unice cu risc incert 
instrument financiar derivat 

b) garanțiile standard  d) garanţiile derivate 

96. Care din următoarea categorie nu reprezintă o operaţiune financiară:

a) cu numerar şi depozite  c) cu componenta fizică a aurului monetar 

b) cu credite  d) cu titluri de natura datoriei 

97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic:

a) identic cu cel al contului de capital  c) mai mic decât soldul contului de capital 

b) mai mare decât soldul contului de capital  d) zero 

98. Consolidarea nu poate fi realizată la nivelul:

a) economiei totale  c) subsectoarelor instituţionale 

b) sectoarelor instituţionale  d) ONG –urilor 

99. O operaţiune financiară are întotdeauna:

a) profit  c) sold final creditor 

b) o operaţiune în contraparte  d) sold final debitor 

100. Operațiunea în contraparte corespunzătoare unei operațiuni financiare poate fi un :

a) impozit  c) venit din proprietate 

b) venit din dobânzi  d) venit din prestări servicii 

101. Operațiunile financiare și operațiunile în contraparte ale acestora se înregistrează:

a) în același moment  c) triemstrial 

b) la sfârşitul anului  d) anual 

102. Drepturile de pensie nu cuprind creanțele financiare pe care angajații actuali și foștii angajați le dețin
în raport cu:
a) angajatorii lor  c) un asigurător 

b) un sistem desemnat de către angajator pentru plata d) un coleg 

pensiilor, ca parte a unui acord de compensare între
angajator și angajat 

103. Primele neîncasate sunt:

a) creanțe financiare pe care titularii de polițe de c) indemnizații datorate, dar încă neplătite,
asigurări generale le au asupra societăților de incluzând cazurile în care suma este în litigiu sau
asigurări generale în ceea ce privește primele în care evenimentul care a generat dauna a
neîncasate și indemnizațiile de plătit  survenit, dar nu a fost încă raportat 

b) riscuri cum ar fi accidente, boală sau incendiu  d) primele plătite, dar încă neîncasate 

104. Sistemele de asigurări, de pensii și schemele de garanții standardizate nu cuprind una din
subcategorii:
a) provizioane tehnice de asigurări generale  c) drepturi de pensie 

b) drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor  d) dreptul de concediu de odihna 

105. Activele contingente și pasivele contingente nu includ:

a) angajamentele de împrumut care oferă o garanție c) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii
că anumite fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu și ale schemelor de garanții standardizate 
există niciun activ financiar până când fondurile nu
sunt avansate efectiv 

b) scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni de d) liniile de credit, care sunt angajamente de
a efectua o plată cu condiția prezentării anumitor acordare de împrumuturi unui client până la o
documente specificate într-un contract  limită stabilită 

106. Depozitele sunt:

a) monedă autohtonă a statelor membre din zona
euro
c) depozitele care se pot schimba în numerar, la
 cerere, la paritate și care sunt direct utilizabile
pentru efectuarea de plăți prin cec, ordin, mandat,
debitare/creditare directă sau printr-o altă formă
de plată directă, fără penalități sau restricții 

b) contracte standardizate, nenegociabile cu publicul d) pasive ale societăților rezidente care acceptă
general, oferite de societățile care acceptă depozite și, depozite, în unele cazuri ale administrației
în unele cazuri, de administrația centrală în calitate centrale, și ale unităților instituționale
de debitori, care permit plasarea și retragerea nerezidente 
ulterioară de către creditor a sumei reprezentând
principalul 

107. Obligațiunile garantate sunt:

a) titluri de natura datoriei emise de o societate c) transferuri temporare de titluri de valoare de la
financiară sau garantate în întregime de o societate împrumutător la împrumutat 
financiară 

b) titluri de natura datoriei ale cărui principal și/sau d) acorduri care implică oferirea de titluri de
dobândă sunt plătibile doar din fluxul de numerar valoare în schimbul numerarului sau al altor
produs de către un grup specificat de active mijloace de plată 
financiare sau nefinanciare 

108. În situația în care nu sunt păstrate ca active de rezervă, conturile de aur alocate reprezintă:
a) o creanță asupra operatorului contului de a c) dreptul de proprietate asupra unei mărfi, mai
livra aur  exact aur nemonetar 

b) un activ financiar  d) un depozit 

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului:

a) nu generează înregistrări în contul financiar  c) genereaza un plus în contul financiar 

b) genereaza un minus în contul financiar  d) genereaza concomitant un minus si un plus in

contul financiar 

110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor și stingerea acestora prin anulare reprezintă:
a) transferuri  c) depozite 

b) tranzacții  d) dobanzi 

111. Numerarul include una din următoarele:

a) stocul de bancnote proprii al unei bănci central  c) bancnotele și monedele emise de
autoritățile monetare rezidente ca
monedă națională în circulație deținută de
către rezidenți și nerezidenți 

b) stocul de bancnote de urgență  d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate în

mod obișnuit ca mijloc de plată 

112. Depozitele transferabile nu include:

a) poziții interbancare între instituții c) depozite în lei 
financiare monetare 

b) depozite păstrate la banca centrală de societăți care d) depozite în monedă străină în cadrul unor
acceptă depozite în plus față de valoarea rezervelor acorduri swap 
pe care acestea sunt obligate să le păstreze și pe care
le pot utiliza fără notificări prealabile sau restricții 

113. Alte depozite nu includ:

a) cote rambursabile referitoare la instrumentele c) depozite de economii, carnete de economii,
financiare derivate, care sunt pasive ale instituțiilor certificate de economii nenegociabile sau
financiare monetare  certificate de depozit nenegociabile 

b) acorduri de răscumpărare pe termen scurt (repouri) d) certificate de depozite negociabile și

care sunt pasive ale instituțiilor financiare certificate de economii negociabile 
monetare 

114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate în :

a) monedă națională  c) euro 

b) monedă străină  d) lingouri de aur 

115. Titlurile de natura datoriei cu rată a dobânzii fixă nu cuprind:

a) titluri de natura datoriei simple, care sunt emise și c) obligațiuni cu discount mare, cu plăți mici ale
răscumpărate la valoarea nominală  dobânzilor și emise la o valoare mult redusă față
de valoarea nominal 

b) titluri de natura datoriei emise cu o reducere sau cu d) obligațiuni neconvertibile 

o primă față de valoarea lor nominală. Exemple sunt
bonuri de trezorerie, efecte de comerț, cambii,
acceptări de ordine, andosări de ordine și certificate
de depozit 

116. Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială:
a) credite pe termen scurt si credite pe termen c) credite pe termen scurt si credite pe termen
lung  mediu 

b) credite pe termen mediu si credite pe termen d) credite pe termen foarte scurt si credite pe
lung  termen mediu 

117. Creditele standardizate sunt oferite, în majoritatea cazurilor de către:

a) angajatori  c) angajati 

b) societati financiare  d) instituţii publice 

118. Creditul comercial este:
a) un transfer temporar de titluri de valoare de la c) creditul acordat direct de către furnizorii de
împrumutător la împrumutat  bunuri și servicii în beneficiul clienților lor 

b) un acord care implică oferirea de titluri de valoare,
de exemplu titluri de natura datoriei sau acțiuni,
în schimbul numerarului sau al altor mijloace
de plată, existând un angajament de a răscumpăra
aceleași titluri de valoare sau unele similare la
un preț fixat 
d) este un contract prin care locatorul, în calitate
de proprietar legal al unui activ, transmite
locatarului riscurile și beneficiile proprietății
asupra activului 

119. Categoria creditelor nu include:

a) creditele ipotecare  c) creditele revolving 

b) creditele de consum  d) alte conturi de primit/de plătit incluzând

creditele comerciale și avansurile 

120. Participațiile nu cuprind:

a) acțiuni cotate  c) acțiuni necotate 

b) prime nete de asigurare generala  d) alte participații 

121. Titlurile de valoare de tip participație nu includ:

a) investițiile administrațiilor publice în societățile c) participațiile administrației publice la capitalul
publice al căror capital nu este împărțit în acțiuni, organizațiilor internaționale și supranaționale, cu
care, în virtutea unei legislații speciale, sunt excepția FMI, chiar dacă ele sunt juridic
recunoscute ca entități juridice independente  constituite ca societăți pe acțiuni (de exemplu,
Banca Europeană de Investiții) 

b) investițiile administrațiilor publice în capitalul d) acțiunile oferite la vânzare, dar care nu sunt
băncii centrale  cumpărate în momentul emiterii 

122. Operațiunile cu drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor sunt reprezentate de:
a) acumulări  c) reduceri 

b) acumulări minus reduceri  d) acumulari plus reduceri 

123. Caracteristic unui sistem de garanții standardizate este faptul că:

a) există mai multe garanții de același tip, deși nu c) exista o singura garantie 
toate se emit pentru exact aceeași perioadă de timp și
nu toate încep și se încheie la aceleași date 

b) toate garantiile încep și se încheie la aceleași d) toate garantiile se emit pentru exact aceeași
 date  perioadă de timp 

124. Instrumentele financiare derivate nu permit părților să facă tranzacții cu instrumente

financiare specifice precum:
a) riscul ratei dobânzii  c) riscul aferent participațiilor și prețurilor
mărfurilor 

b) riscul valutar  d) riscul de credit, cu alte entități care nu sunt

dispuse să-și asume aceste riscuri, la
tranzacționarea activului principal 

125. Swapurile pe rata dobânzii sunt:

a) tranzacții cu monede străine la un curs de schimb c) un schimb de plăți ale unor dobânzi de natură
stabilit în contract  diferită aferente unei valori fictive a principalului,
care nu este niciodată tranzacționat 

b) un schimb de fluxuri de numerar aferente plăților d) acorduri contractuale prin care două părți,
de dobândă și de principal la un curs de schimb pentru a se proteja de variațiile ratelor dobânzilor,
convenit la sfârșitul contractului  convin asupra unei dobânzi de plătit, la o dată de
definitivare a tranzacției specificată, aferentă unei
valori fictive a principalului care nu este niciodată
tranzacționat 

126. În cazul în care contractele nu implică schimbul de principal:

a) se înregistrează o operațiune la intrarea în vigoare c) se înregistrează o operațiune la incheierea
a contractului contractului 

b) nu se inregistreaza nicio operațiune la intrarea în d) se înregistrează o operațiune la mijlocul

vigoare a contractului  perioadei de derulare a contractului 

127. Variațiile în timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt înregistrate în:
a) contul de reevaluare  c) contul de capital 

b) contul financiar  d) contul de patrimoniu 

128. Alte conturi de primit/de plătit includ :

a) remuneraţii şi salarii  c) chirie 

b) dividende  d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c 

129. Operațiunile financiare nu pot fi clasificate în funcție de:

a) posibilitatea de a fi negociate  c) scadență, valută 
b) tip de venit  d) valoare contract 

130. Nu sunt creanțe financiare negociabile:

a) titlurile de valoare  c) numerarul şi depozitele 

b) instrumentele financiare derivate  d) opțiunile pe acțiuni ale angajaților 

131. Sunt creanțe financiare negociabile:

a) aurul monetar  c) alte participaţii 

b) creditele  d) titlurile de valoare 

132. Apariția economică a activelor corespunde creșterii în volum a activelor produse și a celor neproduse
care nu sunt rezultatul procesului de producție. Această categorie cuprinde:
a) monumente istorice atunci când valoarea lor este c) expirarea avantajelor conferite prin contracte,
prima dată recunoscută în contul de patrimoniu  leasinguri, licențe și autorizații transferabile 

b) diminuarea valorii fondurilor comerciale și a d) epuizarea resurselor naturale 

activelor comerciale achiziționate 

133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în cazul în care:

a) deteriorarea calității terenurilor se datorează c) ca urmare a incendiilor de pădure sau
inundațiilor sau furtunilor de o amploare cutremurelor de pământ se distrug clădiri,
neobișnuită  echipamente sau obiecte de valoare 

b) din cauza secetei sau a epidemiilor se distrug d) ca urmare a unei utilizări defectuoase
activele cultivate  echipamentele din dotare se defectează 

134. Există confiscări fără compensație atunci când:

a) creditorii deposedează de active  c) executarea silită a activelor 

b) administrațiile publice sau alte unități d) se confiscă o proprietate în urma unei activităţi
instituționale iau în posesie, fără compensație infracţionale 
deplină, activele aparținând altor unități
instituționale, inclusiv nerezidente, din alte motive
decât achitarea impozitelor, a taxelor sau a
prelevărilor similare 

135. Modificările de volum neclasificate în altă parte ale activelor nefinanciare includ:
a) pierderile de numerar sau de titluri la purtător din c) degradarea unor active fixe neluate în calcul în
motive (cum ar fi daunele provocate de incendii sau consumul de capital fix 
furturile) care nu sunt considerate ca fiind
catastrofe 
b) retragerile din circulație de numerar care nu mai d) provizioanele pentru executarea unor scheme
este convertibil, cu excepția sumelor care au fost de garanții standardizate atunci când executările
reclasificate în obiecte de valoare  prevăzute depășesc încasările și recuperările
prevăzute 

136. Alte modificări de volum neclasificate în altă parte exclud :

a) refuzul plății datoriei: nu se recunoaște anularea c) diferența constatată între sumele contabilizate
unilaterală a pasivului de către debitor  în consumul de capital fix drept pagube normale
și pierderile efectiv suferite 

b) pierderi excepționale din stocuri (cum ar fi daunele d) abandonarea echipamentelor de producție

provocate de incendii, furturi sau infestarea cu înainte de a fi terminate sau puse în funcțiune 
dăunători a silozurilor) care nu sunt considerate
distrugeri de active cauzate de catastrofe 

137. Modificările de clasificare nu includ:

a) modificările de clasificare sectorială  c) modificările de clasificare a activelor și
pasivelor 

b) modificările de structură ale unităților d) transformarea titlurilor de natura datoriei în

instituționale  acțiuni 

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte:

a) valoare brută  c) valoare iniţială 

b) valoare netă  d) valoare finală 

139. Un cont de patrimoniu se întocmeşte :

a) doar pentru sectoarele instituționale rezidente  c) doar pentru restul lumii 

b) doar pentru economia națională totală  d) pentru sectoarele și subsectoarele instituționale

rezidente, pentru economia națională totală și
pentru restul lumii 

140. Fondurile proprii sunt definite ca:

a) sumă a valorii nete minus valoarea c) sumă a valorii nete plus valoarea
participațiilor  participațiilor și acțiunilor fondurilor de
investiții care figurează ca pasive în contul de
patrimoniu 

b) sumă a valorii nete minus valoarea participațiilor d) valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor
și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca de investiții care figurează ca active în contul de
active în contul de patrimoniu  patrimoniu 
141. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt :
a) active economice  c) cheltuieli 

b) capital fix  d) pierderi nominale 

142. Activele nefinanciare neproduse se referă la:

a) activele economice care includ toate creanțele c) creanțele financiare care rezultă din decalajul
financiare, participațiile și componenta fizică a temporal dintre operațiunile de distribuire sau
aurului monetar reprezentată de lingouri operațiunile financiare pe piața secundară și
plățile aferente 

b) perioada de la data emiterii până la data plății d) activele economice care nu sunt rezultate ale
finale programate a activelor sau pasivelor procesului de producție 
financiare 

143. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte?

a) da  c) da, cu excepția componentei fizice a aurului
monetar reprezentate de lingouri, care este
clasificat în categoria „Aur monetar și drepturi
speciale de tragere” 

b) nu  d) poate 

144. Valoarea de piaţă este egală cu:

a) valoarea nominală plus reevaluările care decurg c) valoarea nominală 
din variații ale prețurilor de piață 

b) reevaluările care decurg din variații ale prețurilor d) valoarea nominală minus reevaluările care
de piață  decurg din variații ale prețurilor de piață 

145. Valoarea nominală reflectă:

a) suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă c) suma fondurilor avansate inițial, la care se
orice fonduri avansate ulterior  adaugă orice fonduri avansate ulterior minus
eventuale rambursări plus dobânda acumulată 

b) rambursări plus dobânda acumulată  d) suma fondurilor avansate inițial minus orice
fonduri avansate ulterior plus eventuale
rambursări minus dobânda acumulată 

146. Stocurile trebuie evaluate la:

a) prețurile în vigoare la momentul de referință al c) la preţul scontat pentru vânzare 
contului de patrimoniu 
b) la prețurile la care produsele au fost evaluate în d) la preţul la care a fost achiziţionat 
momentul intrării lor în stoc 

147. Valoarea DST este :

a) prețul stabilit pe piețele organizate ale aurului  c) valorea nominală 

b) fixată zilnic de FMI, iar paritatea în raport cu d) valoarea de piață 

monedele naționale se obține pe piețele de schimb
valutar

148. Raportul dintre prețul acțiunilor și fondurile proprii poate varia în funcție de:
a) profitul societăţilor  c) preţul scontat pentru vânzare 

b) pierdea înregistrată de societate  d) ramura de activitate 

149. Sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de:

a) tipul de sistem de pensie  c) profesionalismul angajatului în perioada
activă 

b) entitatea angajatoare  d) eficienţa angajatului pe parcursul carierei 

150. Valoarea înregistrată pentru provizioane pentru executarea garanțiilor standardizate este:
a) nivelul preconizat de indemnizații minus valoarea c) valoarea eventualelor recuperări
eventualelor recuperări preconizate  preconizate 

b) nivelul preconizat de indemnizații  d) nivelul preconizat de indemnizații plus

valoarea eventualelor recuperări preconizate 

151. Creditele comerciale și avansurile și alte conturi de primit/de plătit, exclusiv credite comerciale și
avansuri , care sunt generate de diferențele de timp între operațiunile de repartiție, precum impozite,
contribuții sociale, dividende, rente, salarii și operațiuni financiare, sunt evaluate, atât pentru creditori, cât
și pentru debitori la:
a) valoarea de piaţă  c) valoarea nominală 

b) valoarea brută  d) valoarea netă 

152. Creditele se înregistrează în contul de patrimoniu la:

a) valoarea de piaţă  c) valoarea brută 

b) valoarea nominală  d) valoarea netă 

153. Un credit este neperformant atunci când:

a) creşte rata dobânzii  c) creşte valoarea creditului de rambursat 

b) dobânda fixă devină variabilă  d) plățile aferente dobânzii sau principalului sunt
întârziate cu 90 de zile sau mai mult peste data
scadenței 

154.Activele financiare neproduse nu cuprind:

a) active fixe  c) maşini şi echipamente 

b) locuinţe  d) resursele naturale 

155. Activele financiare produse cuprind:

a) resurse biologice necultivate  c) producţia neterminată 

b) stocuri  d) produsele finite 

156.Titlurile de natura datoriei cuprind:

a) terenuri  c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt

b) obiecte de valore  d) depozitele transferabile 

157. Creditele cuprind:

a) numerarul  c) alte depozite 

b) aurul monetar  d) creditele pe termen lung 

158. Participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii cuprind:

a) rezervele de apă  c) pietrele şi metalele preţioase 

b) acţiunile cotate  d) locuinţele 

159. Sistemele de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate cuprind:

a) drepturile de pensie c) acţiuni necotate

b) acţiuni cotate  d) participaţii 

160. Activele fixe nu cuprind:

a) locuinţele  c) îmbunătăţiri funciare 

b) alte clădiri şi construcţii civile  d) drepturile de pensie 

161. Resursele naturale nu cuprind:
a) terenuri  c) produsele finite 

b) rezerve de minereuri şi resurse energetice  d) resursele de apă 

162. Contractele, contractele de leasing şi licenţele nu cuprind:

a) contracte de leasing operaţional c) permise de exercitare a unor activităţi
comercializabile  specifice 

b) permise de utilizate a resurselor naturale  d) titlurile de natura datoriei 

163. Numeralul şi depozitele nu cuprind:

a) numeralul  c) participaţiile 

b) depozite transferabile  d) poziţiile interbancare 

164. Participaţiile nu cuprind:

a) acţiunile cotate  c) alte participaţii 

b) acţiunile necotate  d) creditele neperformante 

165. Variaţiile totale ale calorii nete cuprind:

a) aurul monetar  c) rezerva de apă 

b) numerar şi depozite  d) variaţii ale valorii nete datorate economiei şi

transferurilor de capital 

166. Variaţiile totale ale valorii nete nu cuprind:

a) Variații ale valorii nete datorate altor modificări c) Formarea brută de capital fix 
ale volumului activelor 

b) Variații ale valorii nete datorate d) variaţii ale valorii nete datorate economiei şi
câștigurilor/pierderilor nominale din deținere  transferurilor de capital 

167. Variațiile valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din deținere includ:
a) Titluri de natura datoriei  c) Variații ale valorii nete datorate
câștigurilor/pierderilor reale din deținere 

b) Achiziții de active fixe noi  d) Variația stocurilor 

168. În categoria operaţiunilor cu active și pasive financiare nu regăsim:

a) Creditele  c) Numerar şi depozite 
b) Titlurile de natura datoriei  d) Formarea brută de capital fix 

169. Conturile de distribuire și de utilizare a venitului nu cuprind următoarea categorie:

a) Contul de redistribuire a venitului în c) Conturile de distribuire primară a venitului 
natură 

b) Contul financiar  d) Contul de distribuire secundară a venitului 

170. Conturile de distribuire primară a venitului cuprind:

a) Contul de exploatare  c) Contul variațiilor valorii nete datorate
economiei și transferurilor de capital 

b) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat  d) Contul achizițiilor de active

nefinanciare 

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil:

a) Economia brută  c) Venitul disponibil ajustat brut 

b) Venitul întreprinderii, brut  d) Capacitatea/necesarul net de finanțare 

172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil:

a) Soldul veniturilor primare, brut  c) Capacitatea/necesarul net de finanțare 

b) Venitul disponibil ajustat brut  d) Economia brută 

173. Conturi ale operațiunilor de acumulare nu cuprind:

a) Contul de capital  c) Contul altor modificări de active

b) Contul financiar  d) Contul de producție 

174. Contul de capital include:

a) Contul variațiilor valorii nete datorate economiei și c) Contul de alocare a veniturilor primare 
transferurilor de capital 

b) Contul de exploatare  d) Contul de utilizare a venitului disponibil

ajustat 

175. Contul achizițiilor de active nefinanciare are ca sold contabil:

a) Economia brută  c) Venitul disponibil brut 

b) Capacitatea/necesarul net de finanțare  d) Variații ale valorii nete datorate

 câștigurilor/pierderilor neutre din deținere 

176. Conturile de patrimoniu nu cuprind:

a) Contul de patrimoniu de deschidere  c) Contul financiar 

b) Contul de variație a patrimoniului  d) Contul de patrimoniu de închidere 

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflectă:

a) Valoarea netă  c) Venitul disponibil ajustat brut 

b) Capacitatea/necesarul net de finanțare d) Venitul întreprinderii, brut 

178. Soldul contabil al contului de variație a patrimoniului reflectă:

a) Variațiile totale ale valorii nete  c) Venitul disponibil ajustat brut 

b) Valoarea netă  d) Venitul disponibil brut 

179. Contul de patrimoniu de închidere are ca principal agregat:

a) PIB-ul  c) Economia națională brută 

b) Valoarea patrimoniului național  d) Variația valorii patrimoniului național 

180. Contul de producţie are ca principal agregat:

a) Valoarea adăugată brută  c) Economia națională brută 

b) Produsul intern brut  d) Variația valorii patrimoniului național 

181. Contul restului lumii nu cuprinde:

a) Contul exterior al operațiunilor cu bunuri și c) Conturile exterioare ale operațiunilor de
servicii  acumulare 

b) Contul exterior al veniturilor primare și d) Conturi de reevaluare 

transferurilor curente 

182. Distribuirea și utilizarea venitului nu sunt analizate în etapa

a) distribuirea primară  c) redistribuirea în natură 

b) distribuirea secundară  d) utilizarea cheltuielilor 

183. Etapa „distribuirea primară” permite determinarea :

a) valorii adăugate brute  c) excedentului de exploatare şi a venitului
 primar 
b) subvenţiilor  d) venitului mixt net 

184.Etapa „distribuirea secundară” permite obţinerea:

a) drepturilor asupra impozitelor  c) venitului din producţie 

b) venitului disponibil ca sold contabil  d) rentelor 

185. Soldul contului de redistribuire a venitului în natură în cadrul etapei „redistribuirea în natură” este
denumit:
a) venitul disponibil ajustat  c) valoarea netă 

b) capacitatea/necesarul net de finanţare  d) valoarea adăugată brută 

186. În etapa „utilizarea venitului” venitul disponibil este transferat în :

a) contul de redistribuire al venitului în natură  c) contul de distribuire secundară a venitului 

b) contul de utilizare a venitului disponibil  d) conturile de distribuire primară a venitului 

187.Contul de alocare a veniturilor primare se împarte în:

a) contul de producţie şi valoarea adăugată brută  c) contul de producţie şi contul de alcoare a altor
venituri primare 

b) contul de utilizare a venitului disponibil şi contul d) contul de venit al întreprinderii şi contul de

de utilizare a venitului disponibil ajustat  alcoare a altor venituri primare 

188. Conturile de reevaluare cuprind:

a) contul câștigurilor / pierderilor neutre din deținere c) contul achizițiilor de active nefinanciare şi
şi contul câștigurilor/ pierderilor reale din deținere  contul de patrimoniu de deschidere 

b) contul achizițiilor de active nefinanciare şi contul d) contul de venit al întreprinderii şi contul de

câștigurilor/ pierderilor reale din deținere  alocare a altor venituri primare 

189. Venitul întreprinderii corespunde:

a) excedentului de exploatare sau venitului mixt  c) dobânzilor 

b) veniturilor din proprietate  d) veniturilor primare 

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect:

a) veniturile din proprietate  c) dobânzile 

b) trecerea de la conceptul de venit al întreprinderii la d) valoarea adăugată brută

conceptul de venit primar 

191. Produsul intern brut nu poate fi definit în următorul mod:

a) metoda producţiei  c) metoda veniturilor 

b) metoda cheltuielilor  d) metoda impozitelor 

192.Prin metoda producţiei, PIB este egal cu:

a) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor
sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de
activitate, la care se adaugă impozitele și din care se
scad subvențiile pe produse (care nu sunt repartizate
pe sectoare și ramuri de activitate) 
c) suma utilizărilor contului de exploatare al
economiei totale (remunerarea angajaților,
impozitele pe producție și importuri minus
subvențiile, excedentul brut de exploatare și
venitul mixt al economiei totale) 

b) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale d) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale
unităților instituționale rezidente (consum final și unităților instituționale rezidente plus importurile
formarea brută de capital), plus exporturile minus de bunuri și servicii 
importurile de bunuri și servicii 

193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:

a) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare c) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale
ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor unităților instituționale rezidente (consum final și
sectoare instituționale formarea brută de capital), plus exporturile minus
importurile de bunuri și servicii 

b) suma veniturilor brute (sau nete) ale d) suma veniturilor disponibile brute (sau nete)
întreprinderilor din diferite sectoare ale sectoarelor instituționale

195. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu:

a) suma utilizărilor contului de exploatare al c) suma veniturilor disponibile brute (sau nete)
economiei totale (remunerarea angajaților, impozitele ale sectoarelor instituționale
pe producție și importuri minus subvențiile,
excedentul brut de exploatare și venitul mixt al
economiei totale) 

b) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor d) suma veniturilor brute (sau nete) ale
sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de întreprinderilor din diferite sectoare
activitate, la care se adaugă impozitele și din care se
scad subvențiile pe produse (care nu sunt repartizate
pe sectoare și ramuri de activitate) 

195. PIB minus consumul de capital fix reprezintă:

a) venitul naţional c) venitul naţional brut 
b) produsul intern net la preţul pieţei  d) venitul naţional disponibil brut 

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu:
a) suma impozitelor  c) suma dividendelor 

b) suma salariilor  d) suma excedentelor brute (sau nete) de

exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau
ale diferitelor sectoare instituționale 

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este:

a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al
întreprinderilor din diferite sectoare  sectorului gospodăriilor populației 

b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor d) un concept referitor la producție 

instituționale 

198. Cheltuielile administrațiilor publice nu cuprind:

a) consumul intermediar  c) veniturile din proprietate, de primit 

b) ajustare pentru variația drepturilor de pensie  d) remunerarea angajaților 

199. Veniturile administrațiilor publice cuprind:

a) impozite pe producție și importuri, de primit  c) venituri din proprietate, de plătit 

b) alte impozite pe producție, de plătit  d) transferuri de capital de plătit 

200. Economia națională brută (sau netă) este egală cu:

a) suma valorilor nete ale sectoarelor instituționale c) suma excedentelor brute (sau nete) de
exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau
ale diferitelor sectoare instituționale 

b) suma economiei brute (sau nete) a diferitelor d) venitul mixt brut (sau net) al sectorului
sectoare instituționale  gospodăriilor populației 

201. Valoarea netă a economiei totale reprezintă :

a) valoarea pasivelor economiei totale  c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei
totale la care se adună soldul activelor
financiare 

b) soldul dintre activele și pasivele financiare  d) valoarea activelor nefinanciare ale economiei
totale, din care se scade soldul dintre activele și
pasivele financiare ale restului lumii 
202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:
a) productia si furnizarea de bunuri si servicii c) productia si furnizarea de bunuri si servicii
nonpiata pentru consum individual  nonpiata destinate consumului individual si
coleactiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire
a venitului si a avutiei nationale 

b) productia de bunuri si servicii nefinanciare de d) productia de bunuri si servicii de piata si de

piata  bunuri si servicii pentru consum final propriu 

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit?
a) se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor
sacrificarii animalelor  sau sacrificarii animalelor 

b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu d) se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau
in intreaga perioada de productie  fermelor 

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara in mai multe
perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind:
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, c) productia nu este tratata ca fiind vanduta
adica inregistrata ca formare de capital fix de catre cumparatorului in mod esalonat 
cumparator si nu ca productie neterminata in
industria constructiilor 

b) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si d) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si

inregistrata ca productie terminata  inregistrata ca productie neterminata in industria
constructiilor 

205. Servicii de Intermediere Financiară Indirect Măsurate se aplică:

a) creditelor furnizate de instituţii financiare  c) numai creditelor şi depozitelor furnizate de sau
depuse la instituţii financiare 

b) numai depozitelor depuse la instituţii financiare d) tuturor operaţiunilor desfaşurate de instituţiile

financiare 

206. Având în vedere impactul alocării SIFIM asupra PIB-ului şi a venitului naţional, în cazul în care
creditele sunt oferite şi depozitele acceptate de IF rezidenţi pentru non-IF nerezidenţi, care din
următoarele afirmaţii este corectă:
a) exportul de SIFIM scade venitul naţional  c)nu există impact asupra PIB şi asupra venitului
naţional 

b) importul de SIFIM creşte venitul naţional d) exportul de SIFIM creşte PIB-ul 

207 .Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează leasingul operaţional:

a) proprietarul economic al unui activ este c) proprietarul legal este şi proprietarul economic
locatarul  al activului 

b) proprietarul legal are responsabilitatea de a repara d) plăţile impuse pentru utilizarea activului sunt
sau de a întreţine activul  denumite chirii

208 .Contractul de achiziţionare cu plata în rate este:

a) un tip de leasing operaţional  c) o combinaţie a celor două tipuri de leasing,
operaţional şi financiar 

b) un tip de leasing financiar  d) nu prezintă caracteristicile unui contract de

leasing 

209. În cadrul parteneriatelor public-privat, în perioada contractuală:

a) administraţiile publice deţin proprietatea legală  c) contractantul PPP deţine proprietatea
legală 

b) administraţiile publice deţin atât proprietatea d) contractantul nu deţine proprietatea legală 

economică, cât şi cea legală

210. În leasingul operaţional proprietarul legal :

a) este şi proprietar economic  c) nu primeşte beneficiile economice aferente
activului

b) nu acceptă riscurile operaţionale  d) nu are responsabilitatea reparării şi întreţinerii

activului

211. În leasingul financiar :

a) locatorul este nu proprietarul legal al activului  c) locatarul nu suportă riscurile de
exploatare 

b) locatarul este nu economic al activului  d) locatorul este proprietarul legal al activului 

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor :
a) ca modifciari a patrimoniului inregistrate in c) ca o asigurare sociala incheiata exclusiv la
contul financiar  initiativa titularului politei 

b) ca venit in contul de distribuire secundara a d) ca o obligatie a titularului politei sa constituie

venitului  rezerve pentru venitul dupa pensionare 

213.Titularul unei polite de asigurari de viata este :

a) o persoana clasificata in sectorul gospodariei c) persoana clasificata in sectorul gospodariilor
populatiei  populatiei nerezidente 

b) un salariat angajat al unei societati  d) persoana clasificata in sectorul gospodariilor

populatiei rezidente 

214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata :

a) in contul de productie al asigurarilor  c) in contul serviciului de asigurari 

b) in contul de disponibil  d) in contul politelor de viata 

215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta:

a) politele caracterizate de plata unei sume c) sume de primit la scadenta de plata a unei
pausale  sume pausale 

b) drepturile conditionale ale titularilor de polite  d) sume de primit dupa scadenta de plata a unei
sume pausale 

216. Conturile reasiguratorilor sunt :

a) in mare masura identice cu cele ale asiguratorilor c) apropape identice cu cele ale asiguratorilor
directi  directi 

b) diferite de ce e ale asiguratorilor directi  d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi 

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment:

a) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata c) asiguratorul direct nu are nici o responsabilitate
intregii valori a indemnizatiilor corespunzatoare pentru plata intregii valori a indemnizatiilor
riscurilor cedate  corespunzatoare riscurilor cedate 

b) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata d) asiguratorul direct ramane responsabil
unei parti a indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor proportional cu reasiguratorul pentru plata valori
cedate  indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor
cedate 

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe :

a) incluzand in calcul reasigurarea  c) tinand cont de primele primite de titularii
politelor directe 

b) fara a lua in clacul reasigurarea  d) tinand cont de indemniztiile brute primite de

titularii politelor directe 

219. In cadrul fluxului intre titularii politelor , asiguratorii directi si reasiguratorii veniturile din
proprietare sunt transferate :
a) de la reasigurator la asiguratorul direct  c) de la titlularul politei la reasigurator 

b) de la reasigurator la titlularul politei  d) de la titularul politei la asiguratorul direct 

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ :

a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre
politei, asiguratorul direct si reasiguratorul  reasigurator si titularul politei 

b sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre

direct si titularul politei  asiguratorul direct si reasigurator 

221 Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre asiguratorii rezidenti
din cadrul unor economii direfite :
a) exporturile reasiguratorilor  c) importurile asiguratorului care incheie polita
de asigurare si exporturile reasiguratorului 

b importurile asiguratorului care incheie polita de d) importurile reasiguratorilor 

asigurare 

222. Câte tipuri de sisteme de asigurare directă există?

a) trei  c) sase 

b) patru  d) două 

223. Când se produce un anumit eveniment, asigurătorul efectuează o plată către titularul poliței
numită:
a) primă  c) indemnizaţie 

b) despăgubire  d) reparaţie 

224. O poliță de asigurare de viață care acordă o prestație în cazul unui deces survenit într-un
anumit termen, dar nu şi în alte circumstanțe, numită de obicei asigurare la termen, este tratată în
conturile naționale ca asigurare:
a) individuală  c) generală 

b) particulră  d) unică 

225. Orice costuri legate de indemnizaţii suportate de asigurător, fie externe, fie interne, nu sunt
incluse în indemnizaţiile de plătit. Astfel de costuri pot fi:
a) costuri de achiziţionare  c) de producţie 
b) variabile  d) operaţionale 

226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurătorii le constituie, în conformitate cu:
a) cerinţele de sistem  c) cerinţele de operare 

b) cerințele juridice 
d) cerinţe sociale 

227. Câte tipuri de provizioane tehnice se disting în conformitate cu Directiva nr. 91/674/CEE a
Consiliului ?
a) trei  c) nouă 

b) cinci  d) şapte 

228. Atunci când se derivă variațiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 și F.62) utilizate în calculul
producției, câștigurile și pierderile din deținere, realizate sau nerealizate:

a) sunt incluse  c) sunt incluse parţial 

b) nu sunt incluse  d) sunt incluse după o formulă de calcul 

229. Valoarea producției asigurătorilor este înregistrată ca utilizare după cum urmează:
a) consum final al întreprinderilor  c) cheltuială pentru consum intermediar al
gospodăriilor populaţiei ca persoane 

b) exporturi către titularii de poliţe rezidenţi  d) exporturi către titularii de poliţe

nerezidenţi 

230. Producţia asigurărilor de viaţă directe se calculează separat ca:

a) prime încasate minus primele suplimentare plus a) prime încasate plus primele suplimentare
prestaţiile datorate plus creşterile ( plus plus prestaţiile datorate plus creşterile
descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale ( plus descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale
participării la beneficii  participării la beneficii 

b) prime încasate plus primele suplimentare d) prime încasate minus comisioane de plătit
minus prestaţiile datorate plus primele suplimentare plus primele suplimentare minus prestaţiile
indemnizaţiile ajustate de plătit şi participarea la datorate 
profit 

231. Dacă se utilizează metoda probabilităților, formula de calcul al producției este următoarea:
a) primele încasate plus primele suplimentare minus b) primele încasate minus primele suplimentare
indemnizaţiile de plătit ajustate  minus indemnizaţiile de plătit ajustate 
 b) primele încasate plus primele suplimentare plus d) primele încasate minus primele suplimentare
indemnizaţiile de plătit ajustate minus indemnizaţiile de plătit ajustate 

232. Valoarea subvenţiilor pe produse este măsurată în termeni de :

a) volum  c) calitatea produselor 

b) valoarea importurilor  d) utilizarea produsului 

233. Unitatea cantitativă a remunerării salariaţilor poate fi considerată ca fiind echivalentă cu :

a) o zi de muncă  c) o oră de muncă pentru un tip şi un nivel de
calificare date 

b) o lună de muncă  d) preţul asociat fiecărui tip de muncă 

234. Variaţia cotei de TVA intervenită în cursul anului curent se va reflecta în :

a) indicele de preţ  c) indicele de volum al TVA-ului nedeductibil 

b) indicele de volum al TVA-ului deductibil  d) indicele de preţ şi indicele de volum al TVA-

ului nedeductibil 

235. Produsul intern brut în preţurile anului precedent măsoară :

a) ansamblul producţiei din economia totală în c) volumul importurilor 
termeni de volum 

b) soldul curent al exporturilor  d) bunurile şi serviciile dirijate spre consum sau

formare de capital 

236.Prin persoană stabilită definitiv se inţelege :

a) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a c) orice persoană care se găseşte sau are intenţia
se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o de a se afla pe teritoriul economic al unei ţări
perioadă de cel putin o lună  pentru o perioadă de cel putin un an 

b) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a d) orice persoană care se găseşte sau are intenţia
se afla pe teritoriul economic al unei ţări pentru o de a se afla pe teritoriul economic al unei ţări
perioadă de cel putin 6 luni  pentru o perioadă de cel putin doi ani 

237. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde :

a) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare c) persoanele încadrate în câmpul muncii 
în câmpul muncii 

b) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare d) persoanele care sunt angajate în activităţi de
în câmpul muncii sau în rândul şomerilor  producţie 
238. Prin persoane care au un loc de muncă se înţeleg :
a) persoanele incadrate în câmpul muncii  c) persoanele care îndeplinesc cerinţele de
încadrare în câmpul muncii 

b) persoanele angajate în activităţi de producţie care d) salariaţii sau lucrătorii care desfăşoară o
se înscriu în limitele producţiei din conturile activitate independentă 
naţionale 

239.Studiul dezvoltării economice pe termen lung trebuie să ţină cont de :

a) observarea varaţiilor de preţ  c) măsurarea volumului cererii şi ofertei 

b) evoluţia preţurilor relative ale diferitelor categorii d) compararea fluxurilor şi stocurilor în timp 
de bunuri şi servicii 

240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, în construirea unui sistem de indici
de volum şi de preţ constă în faptul că:
a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi a c) impune constrîngeri contabile care trebuie
unităţilor fizice pentru diferite produse şi fluxuri ale respectate atât în preţuri curente cît şi în termeni
sistemului economic  de volum 

b) impune măsurarea completă a variaţiilor de preţ şi d) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a

de volum  volumului pentru anumite solduri contabile 

241. Avantajul utilizării conturilor economice, pe plan statistic, în construirea unui sistem de indici de
volum şi de preţ constă în faptul că:
a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi a c) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a
unităţilor fizice pentru diferite produse şi fluxuri ale volumului pentru anumite solduri contabile
sistemului economic 

b) impune constrîngeri contabile care trebuie d) impune măsurarea completă a variaţiilor de

respectate atât în preţuri curente cît şi în termeni de preţ şi de volum
volum

242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct în componente de preţ şi volum:
a) fluxuri de bunuri si servicii  c) fluxuri care reprezintă solduri contabile 

b) fluxuri de venituri  d) fluxurile privind cheltuiala pentru consumul

individual 

243. Evaluarea conturilor de bunuri şi servicii şi a conturilor de producţie în termeni de volum permite
obţinerea unui ansamblu integrat de indici de preţ şi volum dacă:
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, pentru c) fiecare variaţie de valoare a operaţiunilor nu
fiecare perioadă de doi ani consecutivi, este realizat are atribuită o variaţie de preţ sau variaţie de
atât la preţuri curente cât şi în termeni de volum  volum 

b) suma fluxurilor corespunzătoare pentru diferitele d) fluxurile care reprezintă solduri contabile sunt
ramuri nu este egală cu fiecare flux referitor la transformate în componente de preţ şi volum 
economia totală 

244. Noţiunile de preţ şi cantitate sunt strâns legate de:

a) stocuri contabile  c) fluxurile economice 

b) noţiunea de produs omogen  d) fluxurile de venituri 

245. Produsul omogen este:

a) un produs alcătuit din unităţi de aceeaşi calitate c) un produs care este alcătuit din unităţi care nu
sau un produs ale cărui unităţi pot fi vândute toate la sunt considerate echivalente 
acelaşi preţ în condiţii de concurenţă perfectă. 

b) un produs alcătuit din unităţi care pot fi vândute la d) un produs care este alcătuit din unităţi care
preţuri diferite în condiţii de concurenţă perfectă  sunt considerate echivalente şi care nu pot fi
schimbate pentru aceeaşi valoare monetară 

246. Discriminarea prin preţ înseamnă că:

a) pentru unităţi identice vândute în condiţii diferite c) vînzătorii se găsesc în situaţia care le permite
vânzătorii solicită preţuri diferite  să solicite preţuri diferite unor categorii diferite
de cumpărători , pentru bunuri şi servicii identice,
vândute în aceleaşi condiţii 

b) unui cumpărător aparţinând unei anumite categorii d) vînzătorii se găsesc în situaţia care le permite
i se oferă libertatea de alegere între produse identice să solicite preţuri diferite aceloraşi cumpărători,
vândute în aceleaşi condiţii  pentru bunuri şi servicii identice, vândute condiţii
diferite 

247. Demersurile specifice întreprinse de o persoană într-o perioadă recentă determinată pentru a
căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfăşura o activitate independentă pot include :
a) demersuri pentru obţinerea permiselor, a licenţelor c) activităţi ascunse şi subterane 
sau a resurselor financiare 

b) locurile de muncă existente pe teritoriul d) activităţi descrise ca „informale” 

economic 

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ :

a) concediile anuale plătite  c) concediile parentale 

b) pauzele de masă  d) timpul remunerat petrecut în scopul formării 

249. Ocuparea forţei de muncă în echivalent normă întreagă se defineşte ca:
a) numărul mediu de ore lucrate în alte activităţi c) numărul de ore convenit contractual 
decât cele care utilizează forţa de muncă cu normă
întreagă 

b) numărul total de ore lucrate împărţite la media d) raport între producţie şi orele lucrate 
anuală a orelor lucrate în locuri de muncă cu normă
întreagă pe teritoriul economic 

250. Sfera de cuprindere a conturilor naţionale trimestriale se referă la:

a) un aspect sezonier c) surse limitate de date 

b) măsurarea resurselor şi utilizărilor bunurilor şi d) tehnici statistice şi econometrice

serviciilor şi generarea veniturilor 

251. Conturile naţionale trimestriale se concentrează asupra:

a) structurii economiei  c) evoluţiilor pe termen scurt ale economiei 

b) nivelurile economiei  d) rate de creştere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:

a) agregatele principale, inclusiv ocuparea forţei de c) activităţile din perioade specifice ale unui an 
muncă şi populaţia 

b) producţia în curs de execuţie d) plăţile cu frecvenţă redusă 

253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se referă la:

a) alinierea conturilor trimestriale la cele anuale c) aplicarea bazei de referinţă

b) derivarea conturilor anuale din cele trimestriale d) reconcilierea valorilor rezultate din diferite
metode de calculare a PIB 

254. Seriile înlănţuite ale volumului din conturile naţionale trimestriale sunt:
a) puncte de inflexiune în ciclul activităţii c) agregate anuale ale măsurărilor trimestriale ale
economice volumului 

b) variaţii trimestriale ale volumului obţinute prin d) rate de variaţie de la trimestru la trimestru din
utilizarea mediilor anuale ale preţurilor din anul acelaşi an calendaristic
precedent

255. Una din metodele utilizate pentru înlănţuirea anuală a indicilor trimestriali de volum este:
a) metoda modificării tendinţelor c) metoda suprapunerii pe un trimestru

b) metoda anilor bisecţi d) metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezintă impactul asupra seriilor de timp al următoarelor:

a) prezenţa efectelor sezoniere în seriile de timp ale c) numărul şi compoziţia zilelor lucrătoare şi
conturilor naţionale comerciale

b) calculul măsurărilor înlănţuite de volum d) ajustările calendaristice

257. Factorii care reflectă diferenţele de calitate, în cazul în care calitatea este definită prin toate
caracteristicile comune tuturor unităţilor unui produs omogen:
a) caracteristici fizice, momente de livrare diferite, c) locuri de livrare diferite, circumstanţele sau
diferenţele privind condiţiile de vânzare, cadrul în care bunurile sau serviciile sunt
circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau furnizate, caracteristici fizice
serviciile sunt furnizate 

b) diferenţele privind condiţiile de vânzare, d) caracteristici fizice, locuri de livrare diferite,

circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau momente de livrare diferite, diferenţele privind
serviciile sunt furnizate condiţiile de vânzare, circumstanţele sau cadrul în
care bunurile sau serviciile sunt furnizate

258. Metoda hedonică de abordare pentru estimarea preţului din anul precedent a unui produs care există
în doi ani succesivi constă în:
a) utilizarea unui indice de preţ calculat pe baza unui c) utilizarea costului unui produs pentru a calcula
eşantion de produse omogene existente în cei doi ani preţul acestuia 
consecutivi 

b) determinarea preţului unui produs pe baza d) determinarea preţului unui produs în funcţie de
caracteristicilor sale principale caracteristicile unui eşantion de produse
omogene

259.Ce reprezinta conturile regionale ?

a. sunt instrumentul cu ajutorul căruia se ține c. noţiuni de produs omogen
evidența operațiilor economice regionale

b. o cumulare a conturilor naţionale d.conturile regionale reprezintă o detaliere la

nivel regional a conturilor 

260. Tabelele referitoare la activitățile regionale de producție pe ramuri de activitate evidențiază:

a. dimensiunile și dinamica producției și a ocupării c. specializarea fiecărei regiuni, rolul diverselor
forței de muncă pe regiuni regiuni pentru fiecare ramură de activitate

b. contribuția regiunilor la agregatele naționale d. toate cele enumerate mai sus 

261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante, precum:
a. alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea b. alocarea veniturilor provenite dintr-o anumită
adăugată către administrațiile regionale taxă națională către administrațiile regionale şi
alocarea de fonduri în cadrul politicii europene de
coeziune

c. alocarea veniturilor provenite din acciza către d. alocarea de fonduri către primării
administrațiile regionale 

262. Teritoriul regional cuprinde:

a.teritoriul geografic c.parte de teritoriu economic al unei țări care
este atribuită direct unei regiuni, inclusiv zonele
libere, antrepozitele vamale și fabricile 

b.teritoriul economic d. spațiul aerian național, apele teritoriale și

platforma continentală

263. Ce parti ale teritoriului economic al unei țări pot fi atribuite unei singure regiuni si formeaza ca
atare teritoriul extra regional:
a.spațiul aerian național, apele teritoriale și platforma b.exclavele teritoriale, și anume teritoriile
continentală situată în apele internaționale asupra geografice situate în restul lumii și utilizate, în
cărora țara dispune de drepturi exclusive  virtutea unor tratate internaționale sau acorduri
între state, de către administrațiile publice ale țării
(ambasade, consulate, baze militare, baze de
cercetare științifică etc.) 

c.zăcămintele de petrol, gaze naturale etc. situate d.toate menţionate la a,b,c 

în apele internaționale, în afara platformei
continentale a țării, care sunt exploatate de către
unități rezidente 

264. Câte unități instituționale sunt aferente conturilor regionale:

a. patru  c.două 

b trei  d. cinci 

265. Când se definește o UAE locală, trebuie avute în vedere următoarele trei situații diferite:
a. o activitate de producție care necesită un volum b. o activitate de producție care nu necesită un
semnificativ de mână de lucru, realizată într-un loc volum semnificativ de mână de lucru și care este
bine stabilit.  exercitată într- un loc bine stabilit 

c.pentru o activitate de producție care nu se derulează d. toate situaţiile de mai sus 

într-un loc fix 
266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor următoare:
a. metode ascendente („de jos în sus”)  b. toate metodele menţionate 

c. metode descendente (de sus in jos)  d. o combinație între metodele ascendente și cele
descendente

267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza trei abordări:
a. toate metodele elaborate mai jos  c. abordarea bazată pe venit 

b. abordarea bazată pe producție  d. abordarea pe cheltuieli. 

268. Alocațiile pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori, reprezintă:
a) salarii şi indemnizaţii în bani  c) transferuri curente între gospodării 
b) salarii si indemnizaţii în natură  d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 

269. Salariile şi indemnizaţiile în natură includ:

a) plăţile în beneficiul angajaţilor efectuate de c) plăţi efectuate de angajatori angajaţilor în
angajatori către comitetele de intreprindere sau cadrul sistemelor de economisire 
organisme similare 

b) plăţi excepţionale către angajaţii care părăsesc d) prime sau alte plăți excepționale legate de
intreprinderea, în cazul în care respectivele plăţi nu rezultatele globale ale întreprinderii plătite în
sunt legate de un contract colectiv  cadrul unor sisteme de stimulare 

270. Potrivit SEC 2010, bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și indemnizații în natură sunt
evaluate în cazul în care sunt produse de către angajator:
a) la prețuri de achiziție ale bunurilor și serviciilor în c) la costuri de producţie ale bunurilor și
cauză  serviciilor în cauză 

b) la prețuri de bază ale bunurilor și serviciilor în d) nu se evaluează bunurile și serviciile în

cauză  cauză

271. Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă sau în afara
acestuia, reprezintă:
a) salarii şi indemnizaţii în bani  c) salarii si indemnizaţii în natură 

b) transferuri curente între gospodării  d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 

272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii și indemnizații în natură:

a) hrana și băuturile, incluzând cele consumate în c) punerea la dispoziția angajaților și familiilor
deplasări de serviciu, dar excluzând hrana și băuturile lor a unor facilități pentru sport, recreere sau
necesare în condiții de muncă excepționale  vacanță 

b) alocațiile sau rambursările către angajați pentru d) îngrijirea copiilor angajaților

cheltuieli de călătorie, de izolare, de mutare și de
divertisment efectuate în cursul îndeplinirii
atribuțiunilor de serviciu 

273. Remunerarea angajaţilor reprezintă:

a) operaţiune de repartiţie  c) operaţiune cu produse şi active neproduse 

b) operaţiune financiară  d) consum intermediar al angajatorilor 

274. Bunurile și serviciile pe care angajatorii sunt obligați să le ofere angajaților lor pentru ca aceștia să
poată să-și desfășoare activitatea reprezintă:
a) consum intermediar al angajatorilor  c) salarii si indemnizaţii natură 

b) salarii şi indemnizaţii în bani  d) Cotizații sociale efective în sarcina

angajatorului 

275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse:

a) amenzile și penalitățile impuse unităților c) plățile reprezentând prime nerepetitive pentru
instituționale de către instanțele judecătorești sau alte economii, acordate de administrațiile publice
organisme cvasijudiciare  gospodăriilor, cu scopul de a le recompensa
pentru economiile efectuate de-a lungul unei
perioade de câțiva ani 

b) amenzile și penalitățile impuse de autoritățile d) plățile efectuate de către administrațiile publice

fiscale pentru evaziune fiscală sau plata cu întârziere sau de către restul lumii, către proprietarii de
a impozitelor, care nu pot fi distinse de impozitele bunuri de capital distruse sau avariate de
înseși  războaie, alte evenimente politice sau catastrofe
naturale (inundații etc.) 

276. Instrumentele financiare derivate cuprind:

a) Contracte la termen  c) Drepturi de pensie 

b) Cotizații speciale legate de sistemele de pensii  d) Motociclete 

277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt :

a) drepturi de proprietate ale terților referitoare la c) activităţi în care unități instituționale sau
active nefinanciare, altele decât resursele naturale  grupuri de unități se protejează împotriva
consecințelor financiare negative ale unor
evenimente incerte specifice 

b) contracte pe termen lung între două unități, prin d) activități strâns legate de asigurare, dar care nu
care o unitate dobândește sau produce un activ sau o își asumă ele însele riscuri 
serie de active, îl exploatează pentru o perioadă și
ulterior transferă activul unei alte unități 

278 . Contractele PPP se încheie de obicei între:

a) un angajat al sistemului public şi administraţia c) o întreprindere privată și administrațiile
publică  publice, însă sunt posibile și alte combinații, în
care o societate publică reprezintă una dintre cele
două părți sau în care o IFSL privată reprezintă a
doua parte 

b) o regie autonomă şi administraţia publică  d) două întreprinderi private 

279. Sectorul public este format din:

a) administrațiile publice și din societățile publice  c) IFSLSGP 

b) gospodăriile populației  d) societăţile financiare din mediul privat 

280.Administrații publice nu cuprind:

a) administrația centrală  c) societăţi nefinanciare publice 

b) administraţiile locale  d) Banca centrală 

281. Contabilitatea națională și contabilitatea întreprinderilor nu au în comun următoarea caracteristică:

a) înregistrarea operațiunilor în conturi, cum ar fi în c) utilizarea soldurilor contabile 
tabele cu două coloane 

b) evaluare monetară  d) înregistrarea operațiunilor la sfârşitul perioadei

contabile 

282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numără :

a) acestea se bazează pe un set de definiții clare  c) legătura cu conceptele de bază din
contabilitatea națională 

b) aplicarea unei metodologii contabile sistematice  d) nu exită nicio legătură cu statisticile conturilor
naționale 

283. Înregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, în cazul în care se permite utilizarea
pâna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:
a) rentă  c) vânzarea resursei naturale 

b) rentă şi crearea unui nou activ pentru dreptul de d) dividende 

utilizare a resursei naturale 
284.Un permis de exercitare a unei activităţi specifice eliberat de o unitate , alta decât administraţiile
publice, este tratat ca activ numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii. Care din cele de mai jos
nu este obligatorie?
a) activitatea în cauză nu utilizează un activ care c) titularul permisului trebuie să fie, din punct de
aparţine emitentului permisului  vedere juridic şi practic, în măsură să vândă
permisul unui terţ 

b) numărul de permise este limitat şi astfel permite d) permisul nu este eliberat sub rezerva unui
titularului să obţină profituri de monopol atunci când criteriu de eligibilitate 
exercită activitatea în cauză 

285. Câte tipuri de leasing de active nefinanciare se regăsesc în SEC?

a) 1  c) 3 

b) 2  d) 4 

286.Plata pentru "disponibilitate" se face de către:

a) administraţia publică  c) partener 

b) public  d) partener şi concedent 

287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea proprietarului
economic al activelor unui PPP?
a) riscul de construcţie  c) riscul de perimare 

b) riscul de disponibilitate  d) riscul de ţară 

288.În cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :

a) gospodăriile populaţiei rezidente  c) gospodăriile populaţiei nerezidente 
b) salariaţii administraţiilor publice  d) persoanele încadrate în câmpul muncii 

289. Sistemele de pensii sunt clasificate în funcţie de managerul fondului de pensii şi anume :
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul c) manageri ai fondului de pensii din cadrul
administraţiilor publice  administraţiilor publice sau din afara
administraţiilor publice 

b) manageri ai fondului de pensii din afara d) manageri ai fondului de pensii de securitate

administraţiilor publice  socială 

290.În conturile naţionale de bază, cotizaţiile imputate trebuie estimate pe baza :

a) calculelor actuariale  c) prestaţiilor predefinite 
b) cotizaţiilor sociale legate de alte riscuri sociale  d) evoluţiei în timp a ratei de actualizare 

291.Angajatorii realizează din ce în ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe care le administrează
pentru a răspunde :
a) factorilor sociali  c) factorilor demografici şi altor factori 

b) factorilor economici  d) evoluţiei în timp a forţei de muncă 

292.Variaţiile drepturilor acumulate până la o anumită dată rezultând din serviciul anterior sunt
înregistrate ca :
a) modificări ale volumului activelor  c) cotizaţii sociale imputate în sarcina
angajatorului 

b) transfer al drepturilor de pensie  d) transferuri de capital 

293. Atunci când ipotezele demografice utilizate în calculele actuariale se modifică, ele sunt înregistrate
ca :
a) modificări ale volumului pasivelor  c) modificări ale volumului activelor 

b) transferuri de capital  d) variaţii ale dreptului de pensii 

294.Achizițiile și revânzările internaționale au loc:

a) în cazul comerțului cu ridicata  c) în cazul comerțului cu amănuntul. 

b) atât în cazul comerțului cu ridicata, cât și al d) în cazul comerţului electronic 

comerțului cu amănuntul. 

295. În cazul în care forma fizică a bunurilor este modificată pe parcursul perioadei de deţinere a acestora,
ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entităţi, atunci tranzacţiile cu bunuri se înregistrează
în cadrul rubricii:
a) achiziţiilor  c) corespunzătoare achiziţiilor şi revânzărilor
internaţionale 

b) revânzărilor internaţionale  d) bunuri generale 

296. În cazurile în care forma bunurilor nu suferă modificări, bunurile sunt incluse în cadrul
achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale, iar preţul lor de vânzare reflectă:
a) costuri minore de prelucrare, precum şi marja de c) costuri minore de prelucrare 
comerţ la vânzarea cu ridicata 

b) numai marja de comerţ la vânzarea cu ridicata  d) costuri minore de prelucrare şi marja de comeţ
la vânzarea cu amănuntul 
297. În cazurile în care comerciantul este organizatorul unui proces global de prelucrare, preţul de vânzare
poate include elemente cum ar fi:
a) planificare şi management  c) management şi marketing 

b) planificare, management, brevete și alte elemente d) brevete şi alte elemente de know-how 

de know-how, marketing și finanțare 

298. În cazurile în care bunurile nu trec prin economia proprietarului, însă forma fizică a bunurilor se
modifică întrucât sunt prelucrate într-o altă economie, operaţiunile internaţionale se înregistrează:
a) la rubrica achiziţii şi revânzări internaţionale  c) la rubrica bunuri generale 

b) la rubrica achiziţii  d) revânzări internaţionale 

299. Instituţiile de credit operează prin oferirea de rate de dobândă:

a) mai scăzute depunătorilor lor decât ratele pe care c) mai mari depunătorilor lor decât ratele pe care
le percep de la debitorii lor  le percep de la debitorii lor 

b) egale depunătorilor cu cele pe care le percep de la d) mai mari depunătorilor decât ratele pe care pe
debitorii lor  care le oferă debitorilor lor 

300. Orice plată a impozitelor pe producţie care trebuie efectuată de un rezident către alte administraţii
publice, precum şi orice subvenţie pe care o primeşte un rezident din partea altor administraţii publice sunt
înregistrate în:
a) contul de exploatare  c) contul de venituri secundare 

b) în contul de alocare primară a veniturilor  d) contul de venituri primare al balanţei de plăţi

301. Dacă unităţile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenţilor, atunci venitul realizat de aceste
unităţi este clasificat drept venit din:
a) chirie  c) investiţii indirecte 

b) investiţii directe  d) ivestiţii directe şi chirie 

302. Rolul investiţiilor directe se reflectă în:

a) fluxurile şi poziţiile din conturile internaţionale  c) fluxurile şi poziţiile din conturile naţionale 

b) poziţiile din conturile internaţionale  d) fluxurile din conturile internaţionale 

303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al întreprinderii

a) plus toate veniturile din proprietate încasate minus c) plus toate veniturile din proprietate încasate
toate veniturile din proprietate de plătit (înainte de plus toate veniturile din proprietate de plătit 
calcularea profitului reinvestit) plus transferurile
curente de primit minus transferurile curente de plătit
şi fără poziţia de ajustare pentru variaţia drepturilor
de pensie 

b) plus toate veniturile din proprietate încasate minus d) plus toate veniturile din proprietate încasate
toate veniturile din proprietate de plătit (înainte de minus transferurile curente de plătit şi fără poziţia
calcularea profitului reinvestit)  de ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie 

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dacă:

a) întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă c) întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă
dividendele sunt distribuite din câştiguri din deţinere dividendele sunt distribuite din câştiguri din
sau într-un trimestru în cursul căruia se plătesc deţinere 
dividendele anuale 

b) întreprinderea înregistrează o pierdere sau dacă d) dividendele sunt distribuite din câştiguri din
dividendele sunt distribuite într-un trimestru în cursul deţinere 
căruia se plătesc dividendele anuale 

305. Operaţiunile internaţionale ale lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri includ:

a) remuneraţia salariaţilor, impozitele şi cheltuielile c) remuneraţia salariaţilor, impozitele 
cu transportul 

b) impozitele şi cheltuielile cu transportul  d) remuneraţia salariaţilor şi cheltuielile cu

transportul 

306. Înregistrările din contul de capital care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale includ:
a) numai achiziţiile şi cedările de active nefinanciare c) numai achiziţiile şi cedările de active
neproduse, şi transferurile de capital  nefinanciare neproduse 

b) numai achiziţiile şi transferurile de capital  d) numai cedările de active nefinanciare

neproduse, şi transferurile de capital 

307. Următoarea afirmaţie este corectă:

a) Capacitatea sau necesarul net de finanțare este c) Capacitatea sau necesarul brut de finanțare este
soldul contabil corespunzător sumei conturilor soldul contabil corespunzător sumei conturilor
operațiunilor curente și contului de capital, fiind operațiunilor curente și contului de capital, fiind
corespunzător și contului financiar  corespunzător și contului financiar 

b) Capacitatea de finanțare este soldul d) Capacitatea sau necesarul net de finanțare este
contabil corespunzător sumei conturilor soldul contabil corespunzător sumei conturilor
operațiunilor curente  operațiunilor curente și contului de capital,
nefiind corespunzător și contului financiar 

308. În cazul în care, într-o ţară, o unitate nerezidentă deţine în mod direct un bun imobiliar, se consideră
că proprietarul respectivului bun imobiliar este:
a) o unitate rezidentă fictivă, care nu se află, în c) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în
proprietatea unităţii nerezidente  schimb, în proprietatea unităţii nerezidente, sub
forma unui activ nefinanciar 

b) o unitate rezidentă fictivă, care se află, d) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în
rezidente  schimb, în proprietatea unităţii nerezidente, sub
forma unui activ financiar 

309. Teritoriul economic al Uniunii Europene constă în:

a) teritoriile economice ale statelor membre ale c) teritoriile economice ale instituțiilor
Uniunii Europene  europene 

b) teritoriile economice ale statelor membre ale

Uniunii Europene precum și teritoriile economice ale d) teritoriile economice ale statelor membre ale
instituțiilor europene.  Uniunii Europene, teritoriile economice ale
instituţiilor europene şi teritoriile economice ale
statelor membre ale zonei euro 

310. Atunci când conturile naţionale ale ţărilor A şi B sunt agregate, conturile agregate ale restului lumii
înregistrează:
a) numai fluxurile interne dintre ţările A şi B  c) fluxurile interne dintre ţările A şi B, precum şi
fluxurile cu alte ţări şi instituţii europene 

b) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi fluxurile cu d) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi

alte ţări  fluxurile cu instituţii europene 

311.Conturile europene se pot calcula prin:

a) convertirea datelor înregistrate în monede c) prin metodele de la a si b 
naționale diferite în putere standard de cumpărare
(PSC) 

b) prin convertirea monedelor naţionale diferite în d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a
moneda unică euro  lungul întregii perioade. 

312. În conturile europene, fluxurile economice și stocurile de active și pasive sunt exprimate în
moneda unică euro, prin convertirea datelor înregistrate în monede naţionale diferite, prin următoarele
metode :
(a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe piață (sau c) prin toate metodele enumerate 
o medie a acestora) în vigoare în perioada în care sunt
elaborate conturile 

b) prin calcularea unui indice între perioade
consecutive ca medie ponderată a indicilor de
creștere ai datelor corespunzătoare fiecărui stat
membru, exprimate în monedă națională. Coeficienții
de ponderare corespund părții fiecărui stat membru
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a
lungul întregii perioade. Cursul fix poate fi cel în
vigoare la sfârșitul perioadei, la începutul acesteia
sau poate fi o medie a cursurilor de schimb de-a
lungul întregii perioade. Cursul de schimb folosit
convertită pe baza cursului de schimb din timpul afectează coeficientul de ponderare (fix) al unui
primei perioade de comparație. După ce se alege o anumit stat membru în agregatele europene 
perioadă de referință, acesteia i se aplică indicele
înlănțuit pentru a genera niveluri pentru alte perioade
de observație. 

313.Care sunt instituţiile europene nefinanciare:

a) Parlamentul European, Consiliul european, c) Comitetul Economic și Social European,
Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Comitetul Regiunilor, agențiile europene 
Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană 

b) Fondul european de investiții  d) Fondul european de dezvoltare 

314. În conturile europene, conturile restului lumii înregistrează fluxurile economice și stocurile financiare
de active și pasive dintre:
a.unitățile rezidente ale Uniunii b. unitățile instituţionale ale Uniunii Europene
Europene/zonei euro 

b. unitățile nerezidente d.unitățile rezidente ale Uniunii Europene/zonei

euro și unitățile nerezidente. 

315. Importurile și exporturile de bunuri includ comerțul de cvasitranzit, și anume:

a.bunuri importate din țări terțe într-un stat membru c. bunuri care provin dintr-un stat membru al
al Uniunii Europene/zonei euro de către o entitate Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior
care nu este considerată unitate instituțională și exportate către țări terțe de o entitate care nu este
ulterior expediat într-un alt stat membru al Uniunii considerată unitate instituțională. 
Europene/zonei euro precum și bunuri care provin
dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro
care sunt ulterior exportate către țări terțe de o
entitate care nu este considerată unitate
instituțională 

b.bunuri importate din țări terțe într-un stat membru
al Uniunii Europene/zonei euro de către o entitate
care nu este considerată unitate instituțională și
ulterior expediat într-un alt stat membru al Uniunii
Europene/zonei euro 
c. bunuri exportate catre state membre ale Uniunii
Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate
către țări terțe de o entitate care nu este
considerată unitate instituțională. 

316. În conturile europene, operațiunile de merchanting includ :

a. cumpărarea de bunuri de la un nerezident, urmată c.numai achizițiile de bunuri de către un rezident
de vânzarea către alt nerezident, fără ca bunurile să din Uniunea Europeană/zona euro de la un
treacă fizic graniţa Uniunii Europene  nerezident pentru a le revinde ulterior unui
nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în
Uniunea Europeană/zona non-euro 
b. numai achizițiile de bunuri de către un rezident din
Uniunea Europeană/zona euro de la un nerezident
pentru a le revinde ulterior unui nerezident fără ca
bunurile să fie fizic prezente în Uniunea
Europeană/zona euro, cand vanzarea şi cumpărarea
au loc în aceeaşi perioadă. 
d.numai achizițiile de bunuri de către un rezident
din Uniunea Europeană/zona euro de la un
nerezident pentru a le revinde ulterior unui
nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în
Uniunea Europeană/zona euro 

317. O întreprindere de investiții străine directe este o unitate rezidentă a Uniunii Europene/zonei euro în
care:
a.un investitor care nu este rezident deține cel puțin b.un investitor care nu este rezident deține cel
25 % din acțiunile curente sau din acțiunile cu drept puțin 51 % din acțiunile curente sau din acțiunile
de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) cu drept de vot (pentru o întreprindere constituită
sau o participare echivalentă (pentru o întreprindere în societate) sau o participare echivalentă (pentru
neconstituită în societate)  o întreprindere neconstituită în societate) 

b.un investitor care nu este rezident deține cel puțin b.un investitor care nu este rezident deține cel
10 % din acțiunile curente sau din acțiunile cu drept puțin 100 % din acțiunile curente sau din
de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) acțiunile cu drept de vot (pentru o întreprindere
sau o participare echivalentă (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o participare
neconstituită în societate)  echivalentă (pentru o întreprindere neconstituită
în societate) 

318. Măsurarea prețurilor și a volumelor se realizează prin:

a. agregarea conturile statelor membre și ale c.eliminarea din conturile restului lumii a
instituțiilor europene/Băncii Centrale Europene, operațiunilor transfrontaliere dintre statele
elaborate la prețurile din anul precedent.  membre, evaluate la prețurile din anul
precedent 

b. toate cele trei metode  d. eliminarea discrepanțelor care rezultă între

resurse și utilizări prin folosirea metodei alese să
echilibreze operațiunile europene la prețuri
curente 

319. Ce metodă se foloseşte la elaborarea conturilor de patrimoniu :

b.stocurile de active financiare ale unui rezident în
Uniunea Europeană/zona euro deținute de alt rezident
(stocuri interne) sunt retrase din conturile naționale
ale restului lumii 
c. conturile de patrimoniu ale statelor membre
sunt completate de stocuri de active deținute și
de pasive subscrise de instituțiile europene care
sunt rezidente în Uniunea
Europeană/zona euro 

b.dezechilibrele create de neconcordanța între d.toate metodele enumerate 

stocurile interne ale activelor financiare și pasivele
corespunzătoare sunt repartizate între diferite sectoare
prin echilibrare. 
320. Matricele „de la cine cui” prezintă :
a.operațiunile economice (respectiv activele c. operatiuni financiare dintre sectoarele
financiare deținute) dintre sectoarele instituționale. 
instituționale. 

b. operațiunile economice Instituțiile și organismele d.operațiunile economice (respectiv activele

nefinanciare europene  financiare deținute) dintre subsectoarele
instituționale. 

321. Principala resursă a instituțiilor și organismelor nefinanciare europene este:

a) taxe vamale și taxe agricole  c. resurse fondate pe taxa pe valoare adăugată si
resurse fondate pe venitul național brut (VNB) 

b) taxe la producție pentru producătorii de zahăr, d.toate resursele enumerate 

izoglucoză și sirop de inulină 

322. Prestaţiile sociale se acordă în anumite condiţii care pot afecta bunăstarea gospodăriilor:
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli suplimentare c) fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare
din resursele gospodăriilor  din resursele gospodăriilor, fie prin reducerea
veniturilor lor 

b) ca urmare a reducerii veniturilor gospodăriilor  d) ca urmare a unor calamităţi naturale 

323. Prestaţiile sociale se acordă:

a) numai în bani  c) sub formă de alocaţii plătite periodic 

b) numai în natură  d) în bani sau în natură 

324. Sistemele de asigurări sociale sunt sisteme în care participanţii sunt obligaţi sau încurajaţi să se
asigure :
a) împotriva calamităţilor naturale  c) împotriva anumitor riscuri sociale sau
circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor sau a
persoanelor pe care le au în întreţinere 

b) împotriva anumitor riscuri sociale sau d) împotriva anumitor riscuri sociale care pot
circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor  afecta bunăstarea persoanelor pe care le au în
întreţinere 

325. Cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pot fi plătite :

a) numai de către persoanele care desfăşoară c) fie de salariaţi sau de alte categorii, fie de
activităţi independente  angajatori în numele salariaţilor 

b) numai de către sau în numele persoanelor care d) numai de către angajatori în numele salariaţilor
desfăşoară activităţi independente sau al persoanelor 
fără loc de muncă 

326. Prestaţiile de asistenţă socială sunt plătite :

a) în mod independent de participarea la un sistem c) ca parte din asigurările sociale 
de asigurări sociale 

b) numai în absenţa plăţii cotizaţiilor necesare pentru d) pe bază de poliţă de asigurare individuală 
participarea la un sistem de asigurări sociale 

327. Administraţiile publice furnizează prestaţii sociale ca :

a) plăţi de securitate socială şi de asistenţă socială  c) transferuri sociale în natură 

b) plăţi de securitate socială, asistenţă socială sau ca d) plăţi de asistenţă socială 

transferuri sociale în natură 

328. Prestaţiile de asigurări sociale sunt :

a) pensii  c) pensii, prestaţii de asigurări de sănătate,
prestaţii de asigurări de somaj şi prestaţii de
asigurări pentru îngrijirea pe termen lung 

b) pensii şi prestaţii de asigurări de sănătate  d) pensii şi prestaţii de asigurări de şomaj 

329. Prestaţiile de pensii a sistemelor de asigurări sociale sunt :

a) venitul după pensionare  c) pensii de plătit văduvelor sau văduvilor 

b) venitul după pensionare, pensii de plătit văduvelor d) venitul după pensionare şi pensii de plătit
sau văduvilor şi pensii de plătit persoanelor care persoanelor care suferă un accident de muncă şi
suferă un accident de muncă şi care nu mai pot lucra care nu mai pot lucra 


330. Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială :

a) sunt incluse în conturile naţionale de bază  c) sunt incluse în conturile naţionale de bază şi în
tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie
acumulate la zi în asigurări sociale 

b) sunt incluse în tabelul suplimentar pentru d) nu sunt incluse în conturile naţionale de bază şi
drepturile de pensie acumulate la zi în asigurări nici în tabelul suplimentar pentru drepturile de
sociale  pensie acumulate la zi în asigurări sociale 

331. Prestaţiile sociale exclud :

a) transferuri curente de la sisteme care primesc c) transferuri curente de la unităţi ale
cotizaţii, vizează întreaga colectivitate sau părţi ale administraţiei publice care nu sunt condiţionate
acesteia şi sunt impuse şi controlate de către unităţile de plăţi anterioare ale cotizaţiilor 
administraţiei publice 

b) transferuri curente de la sistemele organizate de d) indemnizaţiile de asigurare plătite în cadrul

angajatori în beneficiul angajaţilor  poliţelor contractate pe o bază pur individuală de
către asiguraţi, independent de angajatorii lor sau
de administraţiile publice 

332. Unitatile institutionale au capacitatea de a:

a) deține bunuri și active  c) a exercita activități economicei 

b) de a subscrie angajamente  d) toate capacitatile prevazute la literele a,b,c, 

333. În sistemul SEC 2010 care unități instituționale nu sunt regrupate în cinci sectoare instituționale
naționale:
a) societăți nefinanciare si societăți financiare  c) banci comerciale 

b) administrațiile publice si gospodăriile populației d) instituții fără scop lucrativ în serviciul

 gospodăriilor populației 

334. Fluxurile reflectă:

a) crearea, transformarea  c) transferul sau dispariția unei valori economice


b) schimbarea  d) toate operatiile prevazute la literel a,b,c 

335. Fluxurile determină o variație a

a) valorii activelor sau pasivelor unei unități c) valorii pasivelor unei unități instituționale 
instituționale 

b) valorii activelor unei unități instituționale  d) nici o variaţie 

336. Operațiunile se divizează în:

a) operațiuni pe produse  c) operațiuni financiare precum şi achiziții minus
cedările de active nefinanciare neproduse 

b) ) operațiuni de repartiție  d) toate operatiunile prevazute la literele a-c 

337. Operațiunile în care sunt implicate mai multe unități pot fi :

a) "ceva contra altceva", și anume operațiuni cu c) subventii 
contraparte, precum şi "ceva contra nimic", și anume
operațiuni fără contraparte 

b) ) transferuri  d) toate operatiunile prevazute la literele a-c 

338. Fluxurile nu se înregistrează:

a) când o valoare economică se creează, se transformă c) pe bază de angajament 
sau se stinge o valoare economică 

b) când o valoare economică apare, se transformă ori d) cand nu se creează o valoare economică, şi nu
se anulează creanțe sau obligații  se stinge sau anulează o creanţă 

339. Consolidarea înseamnă eliminarea a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate,
a) din utilizări  c) atât din utilizări, cât și din resurse 

b) din resurse  d) eliminarea activelor financiare reciproce 

340. Orice operațiune realizată de o unitate individuală sau de un sector poate fi contabilizată
a) în utilizări  c) în operaţiuni financiare 

b) în resurse  d) atât în utilizări, cât și în resurse 

341. În cadrul economiei, unitățile instituționale care interacționează sunt entități economice care sunt
capabile:
a să dețină active  c) să întreprindă activități economice și operațiuni
cu alte entități 

b) să subscrie angajamente  d) pot efectua toate opertiunilr de la punctele

a, b si c 

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza:

a) dividendele acumulate pe o perioada contabila  c) activele si pasivele financiare

b) valoarea adaugata generata in productie  d) pot efectua opertiunile de la punctele

a si c 

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca:

a) operatiune financiara cu active  c) operatiune cu bunuri si servicii 

b) operatiune de repartitie  d) opraţiune nefinanciară cu active 

344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:

a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile locale
pentru calatorie, izolare, mutare si divertisment si pentru expatriere 
efectuate in cursul indeplinirii atributiilor de
serviciu 

b) plata bauturilor sau alimentelor speciale necesare d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre
din cauza conditiilor de munca exceptionale  angajati pentru calatorie 

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale:

a) cotizatii sociale imputate angajatului de catre stat c) cotizatii sociale in regim facultativ, pensii
prin fondul de pensii  private s.a. 

b) cotizatii sociale efective imputate d) in categoriile de la lit. a si c 

angajatorului 

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este
suportat integral de cumparatorul final:
a) taxa pe valoare adaugata  c) taxa de timbru 

b) acciza pe consum  d) tariful de concesiune 

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria:

a) taxa de tip TVA  c) impozite pe utilizarea de active fixe 

b) impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv d) impozite si drepturi asupra importurilor,

TVA  inclusiv TVA 

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau de incasat, dar
genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel:
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile c) nu se impoziteaza 
financiare realizate in moneda nationala 

b) prin evaluari, declaratii sau instrumente fiscale d) se aplica impozite doar pentru operatiunile
care creeaza pasive sub forma obligatiilor de plata financiare realizate in moneda euro 


349. Se incadreaza in categoria altor subvenţii pentru producţie urmatoarele:

a) ajutoarele pentru investitii  c) supracompensarea TVA care rezulta din
aplicarea sistemului forfetar 

b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare fata de d) ajutoare pentru salariaţi 

administratia publica 

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza:

a) prin aplicarea de subventii producatorilor  c) prin subcompensarea TVA care rezulta din
aplicarea sistemului forfetar 

b) prin reducerea contributiilor sociale imputate d) nu se poate realiza 

angajatorului producator 

351. Subventiile sunt inregistrate ca:

a) utilizari negative in contul de exploatare al c) utilizari in contul exterior al veniturilor primare
economiei totale  si transferurile curente 

b) la partea de resurse, in contul de alocare primara a d) rentă 

veniturilor administratiei publice 

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii:

a) proprietarii de active financiare le pun la dispozitia c) proprietarii de resurse naturale primesc
altor unitati institutionale  subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor 

b) proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia d) concesionarii de resurse naturale primesc

altor unitati institutionale  subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor 

353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin dispunerea lor se
numeste:
a) dobanda  c) dividend 

b) renta  d) venituri din concesiuni 

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se numeste:
a) dobanda  c) dividend 

b) renta  d) primă sau stimulent 

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte din:
a) cheltuielile pentru productie si consum  c) operatiuni financiare cu pasive contingente 

b) operatiunile de repartizare a veniturilor  d) cheltuieli pentru active financiare 

356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de:

a) o forma de venit in natura a angajatului  c) o forma de venit neimpozabil 

b) o forma de venit din investitii  d) o formă de cheltuială a angajatului 

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita stabilita, se considera:
a) acumulari de active financiare  c) active financiare contingente 

b) o creanta financiara  d) rambursare de credit 

358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul imprumutatorului
este reparat de:
a) institutiile financiare ale statului  c) instantele judecatoresti abilitate 

b) garant, in urma unui acord tip garantie  d) administraţia publică 

359. Terminologia “instrument financiar” este utilizata:

a) pentru a se face referire atat la spectrul activului c) pentru a face referire la toate operatiunile
cat si la cel al pasivului operatiunilor financiare  financiare in moneda nationala 

b) pentru a se face referire la activele financiare d) pentru a face referire la toate operatiunile
contingente  financiare in moneda europeană 

360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati institutionale in
contraparte cu pasive ale aceluias grup se numeste:
a) consolidarea conturilor financiare  c) operatiune financiara in contraparte 

b) simetria creantelor si pasivelor financiare  d) 

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit retragerea ulterioara de
catre creditor a sumei, se numesc:
a) depozite  c) plasamente private 

b) titluri de natura datoriei  d) 

362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponului sau
principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri viitoare de venituri constituie:
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii c) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii
variabile  fixe 

b) securitizarea titlurilor de natura datoriei  d) 

363. DST se definesc ca:

a) active de rezerva internationale create de Fondul c) achizitii nete de titluri de natura datoriei 
Monetar International pentru a suplimenta activele de
rezerva existente 
b) un set de norme financiare contabile  d) 

364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei:

a) o data de rascumparare sau scadenta, la care c) nu fac obiectul atribuirii de rating de catre
trebuie efectuata plata finala programata contractual a agentiile consacrate 
principalului 

b) pretul de emitere, cel de rascumparare si rata d) 

cuponului nu pot fi exprimate decat in moneda
nationala 

365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare:

a) operatiunile cu credite  c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu
titluri) 

b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor  d) 

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active imobile
(terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica:
a) titluri de natura datoriei  c) alte participatii 

b) active financiare de tip credit  d) 

367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca:
a) certificate de depozit  c) active financiare de tip credit 

b) participatii  d) 

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii comanditati se

incadreaza in categoria:
a) actiuni cotate  c) alte participatii 

b) actiuni necotate  d) 

369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un indice prin
intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor riscuri financiare specifice, se
numesc:
a) instrumente financiare derivate  c) instrumente financiare de tip garantie 

b) instrumente financiare de tip provizion  d) instrumentele financiare de la lit. b) şi c) 

370. Acordurile contractuale între două părți care convin să schimbe, în cursul unei perioade de timp și
conform unor reguli prestabilite, fluxuri de plăți aferente unor valori fictive convenite ale principalului se
numesc
a) contracte la termen de tip forward  c) instrumente derivate de credit 

b) acorduri contractuale de tip <swap>  d) toate cele variantele de la a)-c) 

371. Perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor financiare
este:
a) scadenta restanta  c) scadenta initiala 

b) scadenta cu termen lung  d) scadenta cu termen mediu 

372. Sectorul societăților nefinanciare este subdivizat în următoarele subsectoare:

a) societăţi nefinanciare publice  c) societăţi nefinanciare sub control străin 

b) societăţi nefinanciare private naţionale  d) toate variantele de la a), b) si c) 

373. Cu excepţia subsectorului banca centrală, fiecare subsector este divizat în:
a) societăţi financiare publice  c) societăţi financiare sub control străin 

b) societăţi financiare private naţionale  d) toate variantele de la a), b) si c) 

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu cuprinde:
a) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza c) toate variantele de la a), b) si d) 
alte unitati ale unui grup constituit in mod
predominant din societati care accepta depozite,
exclusive banca centrala, dar care nu sunt societati
care accepta depozite 

b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu d) institutiile care gestioneaza bani electronici si
personalitate juridica si care deservesc societati care care nu au ca activitate principala intermedierea
accepta depozite, dar care nu exercita nicio activitate financiara 
de intermediere financiara 

375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraţiei publice:
a) administratia centrala (exclusiv fondurile de c) fondurile de pensii 
securitate nationala) 

b) administratiile statelor federale (exclusiv fondurile d) administratiile de securitate sociala 

de securitate nationala) 
376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde :
a) beneficiari de pensii  c) banca centrala 

b) societati care accepta depozite, exclusiv banca d) societati de asigurare si fonduri de pensii 
centrala 

377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) varianrtele de la lit b) si d)  c) institutii de plata 

b) beneficiari de venituri din proprietate, beneficiari d) angajatori si lucratori proprii precum şi

de pensii şi beneficiari de alte venituri din angajati 
transferuri 

378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121:
a) societatile de emisiuni de titluri  c) banca centrala nationala, inclusiv atunci cand
aceasta participa la Sistemul European al
Bancilor Centrale 

b) varianrtele de la lit c) si d)  d) organismele monetare centrale, in special cele

publice, care tin o contabilitate completa si se
bucura de o autonomie de decizie in raport cu
administratia centrala 

379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale:

a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 

380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing:

a) operational  c) financiar 

b) de resurse  d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 

381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurari sociale  c) polite de asigurare individuala de viata 

b) asistenta sociala  d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c) 

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:

a) societatile cu capital privat si de stat care sunt c) societatile cooperatiste si asociatiile dotate cu
producatori de piata si a caror functie principala personalitate juridica si care sunt producatori de
consta in producerea de bunuri si servicii piata, a caror functie principala consta in
nefinanciare  producerea de de bunuri si servicii
 nefinanciare 

b) societatile cu capital privat sau public a caror d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c) 
functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara si/sau in exercitarea de
activitati financiare auxiliare 

383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde:

a) institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de c) toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare
catre de administratiile statelor federale  controlate de unitatile institutionale
nerezidente 

b) unitatile institutionale dotate cu personalitate d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)-c) 
juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii
financiare 

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) banca centrala, societati care accepta depozite, c) banca centrala, societati care accepta depozite,
fonduri de piata monetara, beneficiari de pensii, fonduri de piata monetara, beneficiari de alte
auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc  venituri din transferuri , auxiliari intermediari,
societati de asigurare, etc 

b) banca centrala, societati care accepta depozite, d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
fonduri de piata monetara, fonduri de pensii, auxiliari
intermediari, societati de asigurare, etc 

385. Leasingul de resurse este:

a) un acord prin care proprietarul unei resurse c) un acord prin care proprietarul unei resurse
naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul naturale o pune la dispozitia locatarului, in
unei plati inregistrata drept renta  schimbul unei plati inregistrata drept dobanda 

b) un acord prin care proprietarul unei resurse d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul
unei plati inregistrata drept chirie 

386. In cadrul unui leasingul operational:

a) Activul nu ramane in bilantul locatorului  c) Pasivul ramane ramane in bilantul
locatarului 

b) Activul ramane in bilantul locatorului  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

387. Parteneriatele public – privat PPP sunt:

a) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin c) contracte pe termen lung intre doua unitati,
care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o prin care o unitate dobandeste sau produce un
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o
ulterior transfera activul unei alte unitati  perioada si nu va transfera activul unei alte
unitati 

b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, prin d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si
ulterior transfera activul unei alte unitati 

388. Contractele de concesionare de servicii:

a) se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt c) nu se inregistreaza ca active atunci cand nu
transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio
transferul lor  valoare din transferul lor 

b) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor 

389. Leasingurile operationale comercializabile:

a) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere c) pot include toate tipurile de contracte de
si de leasing operational  inchiriere, de leasing operational si leasing
financiar 

b) nu pot include toate tipurile de contracte de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
inchiriere si de leasing operational 

390. Pensiile de asigurari sociale sunt:

a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies
pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii
sau contractuale prestabilite si in general sub forma juridice sau contractuale prestabilite si in general
unei rente negarantate  sub forma unei rente garantate 

b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice
sau contractuale prestabilite si in general sub forma
unei rente viagere 

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt:

a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror
beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, nu sunt obligati de administratiile
publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete 
c) Sisteme de asigurari contractuale ale caror
beneficiari, in calitate de participanti la un sistem
de asigurari sociale, sunt obligati de societatile
financiare sa se asigure impotriva batranetii si a
altor riscuri legate de batranete 

b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, sunt obligati de administratiile
publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete 

392. Un sistem de prestatii predefinite este:

a) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit
salariatului dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie
cu o suma minima negarantata de platit 
c) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit
de catre salariat dupa pensionare se calculeaza
prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in
combinatie cu o suma minima garantata de platit


b) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
salariatului dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie
cu o suma minima garantata de platit 

393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui venit adecvat la pensie
este suportat de:
a) angajator sau o unitate care actioneaza in c) angajat sau o unitate care actioneaza in
numele  numele 

b) angajator sau o institutie de credit  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca:
a) Sisteme de prestatii predefinite  c) Sisteme de cotizatii facultative 

b) Sisteme de cotizatii predefinite  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale:

a) sunt prezentate in conturile nefinanciare  c) nu sunt prezentate in conturile nationale de
baza 

b) sunt prezentate in conturile nationale de baza  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:

a) salarii  c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului 

b) indemnizatii  d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare:

a) Salarii si indemnizatii de baza  c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi
reduse 
b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite
sau concediu anual  angajatilor de catre angajator 

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt:

a) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre
sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de
asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a
asigura prestatii sociale pentru angajatii lor 
c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre
sisteme de securitate sociala facultative sau alte
sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in
munca pentru a asigura prestatii sociale pentru
angajatii lor 

b) cotizatii sociale platite de catre angajati catre d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de
asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a
asigura prestatii sociale pentru angajatorii lor 

399. O taxa de tip TVA este:

a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat
de intreprinderi si care in cele din urma este suportat integral de intreprinderi si care in cele din urma
partial de cumparatorul final  este suportat integral de cumparatorul final 

b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
de intreprinderi si care in cele din urma este suportat
integral de cumparatorul final 

400. Subventiile sunt:

a) Plati curente fara contraparte pe care c) Plati curente fara contraparte pe care
administratiile publice sau institutiile Uniunii administratiile publice sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti  nerezidenti 

b) Plati curente fara contraparte pe care societatile d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
comerciale sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii rezidenti 

401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza:

a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, c) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii,
beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri beneficii reinvestite din investitii straine,
din investitii  subventii 

b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale societatii, d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri
din investitii 

402. Dobanzile sunt:

a) Veniturile din proprietate de primit de catre c) Veniturile din proprietate de platit de catre
proprietarii activelor nefinanciare pentru punerea proprietarii activelor financiare pentru punerea
acestora la dispozitia unei alte unitati acestora la dispozitia unei alte unitati
institutionale  institutionale 

b) Veniturile din proprietate de primit de catre d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
proprietarii activelor financiare pentru punerea
acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale 

403. Impozitele pe venit includ:

a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe terenuri, taxele asupra castigurilor din
loterii sau jocuri de noroc 
c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe castigurile din detinere, taxele
asupra castigurilor din loterii sau jocuri de
noroc 

b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe castigurile din detinere, taxele judiciare


404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte
de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta
bani  sociala in bani, prime nete de asigurare
generala 

b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta
sociala in bani 

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt:

a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in c) Solicitarile de daune care trebuie onorate in
temeiul unor contracte de asigurari generale, adica temeiul unor contracte de asigurari generale,
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate adica sumele pe care societatile de asigurari sunt
sa le primeasca pentru compensarea vatamarilor sau obligate sa le plateasca persoanelor neasigurate
pagubelor suferite de persoane sau de bunuri  pentru compensarea vatamarilor sau pagubelor
suferite de persoane sau de bunuri 

b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
temeiul unor contracte de asigurari generale, adica
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate
sa le plateasca pentru compensarea vatamarilor sau
pagubelor suferite de persoane sau de bunuri 

406. Transferurile de capital includ :

a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, c) Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni
ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de internationale, ajutoarele pentru investitii si alte
capital  transferuri de capital 

b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru investitii si d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
alte transferuri de capital 

407. Operatiunile financiare sunt :

a) Operatiuni cu active si pasive financiare si c) Operatiuni cu active si pasive financiare care se
nefinanciare care se desfasoara intre unitati desfasoara intre unitati institutionale rezidente,
institutionale rezidente, precum si intre acestea si precum si intre acestea si unitati institutionale
unitati institutionale nerezidente  nerezidente 

b) Operatiuni cu active si pasive financiare care se d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
desfasoara intre unitati institutionale nerezidente,
precum si intre acestea si unitati institutionale
rezidente 

408. Din categoria activelor financiare fac parte :

a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura
datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor
de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme
de garantii standardizate, instrumente financiare
derivate, alte conturi de primit/de platit 
c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de
natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale
fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de
pensii si scheme de garantii standardizate, accize
si impozite pe consum, alte conturi de primit/de
platit 

b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor
de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme
de garantii standardizate, instrumente financiare
derivate, subventii 

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic :

a) Mai mare decat soldul contului de capital  c) Mai mic decat soldul contului de capital 

b) Identic cu cel al contului de capital  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

410. Compensarea este :

a) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care c) Consolidarea la nivelul economiei totale prin
inregistrarile contabile de pe ambele parti ale care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale
contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate contului pentru aceeasi operatiune nu sunt
una in raport cu cealalta  compensate una in raport cu cealalta 

b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
institutionale prin care inregistrarile contabile de pe
ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune
sunt compensate una in raport cu cealalta 

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora :

a) Se inregistreaza in acelasi moment  c) Se inregistreaza semestrial 

b) Se inregistreaza anual  d) Nu se inregistrează 

412. Numerarul nu include :

a) Bancnotele si monedele emise de autoritatile c) Bancnotele si monedele care nu sunt in
monetare rezidente ca moneda nationala in circulatie circulatie 
detinuta de catre rezinenti si nerezidenti 

b) Bancnotele si monedele emise de autoritatile d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

monetare nerezidente ca moneda straina in circulatie
detinuta de catre rezinenti 

413. In categoria alte depozite nu se includ:

a) Depozite de economii, carnete de economii, c) Depozite in moneda straina in cadrul unor
certificate de economii nenengociabile  acorduri swap 

b) Depozite la termen, care sunt depozite d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
nedisponibile imediat, dar de care se poate dispune la
o scadenta convenita 

414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de scadenta initiala in:
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de c) titluri de natura datoriei pe termen mediu si
natura datoriei pe termen mediu  titluri de natura datoriei pe termen lung 

b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
natura datoriei pe termen lung 

415. Categoria creditelor nu include:

a) Creantele financiare ale angajatilor, rezultate din c) Activele sau pasivele financiare care rezulta
participarea acestora la profitul societatii  din detinerea proprietatii asupra unor active
imobile 

b) Imprumuturile platite ca, garantie pentru d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
indeplinirea unor obligatii 

416. Participatia este:

a) Un activ financiar care este o creanta asupra c) Un activ financiar care este o creanta asupra
valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate
celelalte creante au fost platite  celelalte creante nu au fost platite 
b) Un pasiv financiar care este o creanta asupra d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate
celelalte creante au fost platite 

417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt:

a) Creante financiare pe care titularii de polite de c) Creante financiare pe care titularii de polite de
asigurari generale le au asupra societatilor de asigurari generale le au asupra societatilor de
asigurari in ceea ce priveste primele incasate si asigurari in ceea ce priveste primele incasate si
indemnizatiile de platit  indemnizatiile platite 

b) Creante financiare pe care titularii de polite de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 
asigurari generale le au asupra societatilor de
asigurari in ceea ce priveste primele neincasate si
indemnizatiile de platit 

418. Instrumentele financiare derivate nu includ:

a) Swapurile pe aur  c) Instrumentele suport pe care se bazeaza
instrumentul financiar derivat 

b) Swapurile pe valuta  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in:

a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri  c) Pe termen scurt, pe termen mediu si
avansuri 

b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) 

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din:

a) contul de productie  c) contul de distribuire secundara venitului 

b) contul de distribuire primara venitului  d) contul de redistribuire a venitului in natura 

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute  c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor 

b) dobanzi  d) excedentul brut de exploatare 

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara a venituilor?
a) alte impozite pe productie  c) excedentul net de exploatare 

b) venituri din proprietate  d) excedentul brut de exploatare 

423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:
a. contului de exploatare  c. contul de redistribuire a venitului in natura 

b. contul de productie  d. contul de distribuire secundara a venitului 

424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :

a.contul de redistribuire a venitului in natura  c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat 

b. contul de utilizare a venitului disponibil  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a.contul de capital  c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat 

b.contul de exploatare  d. contul financiar 

426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a venitului, contul de
redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului, formeaza:
a.contul de productie  c. conturi ale operatiunilor de capital 

b. contul de redistribuire a venitului in natura  d. conturile de distribuire si de utilizare a

venitului 

427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind :

a.contul altor modificari de active  c.contul financiar 

b. cele prevăzute la lit. a), c) şi d)  d.contul de capital 

428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital, economia
neta face parte din categoria:
a.variatii ale pasivelor si valorii nete  c.variatii ale activelor 

b. resurselor  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt variatii ale activelor:
a.variatii ale valorii nete datorate economiei si c.consumul de capital fix 
transferurilor de capital 

b. ajustarea pentru variatia dreptului de pensie  d.venitul disponibil ajustat net 

430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat variatii ale activelor cat
si variatii ale pasivelor si valorii nete:
a.numerar si depozite  c.credite 

b.titluri de natura datoriei  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :

a.contul altor modificari de active  c.conturi financiare 

b.conturilor de patrimoniu  d.conturi de capital 

432. Secvenţa conturilor de patrimoniu se descompune în:

a. contul de deschidere  c. contul de inchidere 

b. contul de variatie a patrimoniului  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă internaţionale create de:
a) statele membre ale zonei Euro  c) Fondul Monetar Internaţional 

b) Banca Mondială  d) statele membre ale Fondului Monetar

Internaţional 

434. Aurul monetar reprezintă:

a) lingourile de aur deţinute de rezidenţi  c) lingourile de aur deţinute de rezidenţi şi de
nerezidenţi 

b) monedele de aur emise de banca centrală  d) un activ financiar 

435. Comisioanele asociate împrumuturilor de aur monetar reprezintă:

a) dobânzi  c) dividende 

b) rente  d) chirii 

436. Creditele sunt instrumente financiare:

a) negociabile  c) nenegociabile 

b) derivate  d) nestandardizate 

437. Nu fac parte din categoria creditelor:

a) creanţele financiare ale angajaţilor, rezultate din c) creditele revolving 
participarea acestora la profitul societăţii 

b) activele şi pasivele financiare care rezultă din d) garanţiile la depozite pe post de creanţe
deţinerea proprietăţii asupra unor active imobile, cum financiare ale societăţilor de reasigurare asupra
ar fi terenuri sau construcţii, de către nerezidenţi  societăţilor cedente 
438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra activului:
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) contractele de cesionare a serviciilor 

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active nefinanciare:
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) contractele de cesionare a serviciilor 

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului revine proprietarului
economic in cazul:
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 

b) leasingul operational  d) contractelor de cesionare a serviciilor 

441. Plățile datorate în cadrul unui leasing de resurse sunt înregistrate drept:
a) impozite  c) rente 

b) taxe  d) chirii 

442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
a) activul resursa ramane in bilantul locatorului, c) activul resursa se inregistreaza in bilantul
fiind utilizat de acesta  locatarului, fiind utilizat de acesta 

b) activul resursa ramane in bilantul locatorului chiar d) activul resursa se inregistreaza in bilantul
daca este utilizat de locatar  locatarului, fiind utilizat de locator 

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:

a) consum de capital fix  c) pierdere 

b) disparitie economica a activelor neproduse  d) amortizare 

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este :
a) vehiculul  c) terenul 

b) macaraua  d) sonda de foraj 

445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru:

a) resursele minerale  c) spectrul de frecvente radio 
b) sondele de foraj  d) terenuri 

446. In cazul leasingului financiar cel care suportă riscurile de exploatare și primește beneficiile
economice care rezultă din utilizarea activului într-o activitate de producție, este:
a) proprietarul economic  c) proprietarul legal 

b) locatorul  d) nici unul dintre acestia 

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine sectorului
administratii publice sunt :
a) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri c) productia de bunuri si servicii nefinanciare de
si servicii pentru consumul propriu  piata 

b) productia si furnizarea de bunuri si servicii d) productia si furnizarea de bunuri si servicii

nonpiata destinate consumului individual si colectiv; nonpiata pentru consum individual 
efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si
a avutiei nationale 

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata c) intermediere financiare, inclusiv asigurare;
 activitati financiare auxiliare 

b) consum; productia si furnizarea de bunuri si d) productia de bunuri si servicii nefinanciare de

servicii nonpiata pentru consum piata 
individual 

449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde:

a) unitatile institutionale dotate cu personalitate
juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de bunuri si
servicii nefinanciare; acopera si cvasisocietatile
nefinanciare 
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, a caror functie principala
consta in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare 

b) societatile cu capital privat si de stat care sunt d) societatile cooperatiste dotate cu personalitate
producatori nonpiata, a caror functie principala juridica, a caror functie principala consta
consta in producerea de bunuri si servicii in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare  nefinanciare 

450. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos apartin Sectorului de societati nefinanciare:
a) producatori publici care sunt dotati c) sediile centrale ce controleaza un grup de
cu personalitate juridica, sunt producatori de piata societati care exercita activitati de intermediere
si a caror functie principala consta in producerea financiara 
de bunuri si servicii
 nefinanciare 

b) institutiile fara scop lucrativ, dotate d) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
cu personalitate juridica, care exercita activitati personalitate juridica, a caror functie principala
de intermediere financiara  consta in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare 

451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine:

a) toate filiale societatilor nerezidente  c) toate stabilimentale sau alte agentii,
neconstituite in societati, de societati nerezidente
sau producatori neconstituiti in societati care sunt
unitati rezidente fictive 

b) toate societatile controlate de o unitate d) toate variantele 

institutionala nerezidenta care nu este ea insasi o
societate 

452. Societatile financiare cuprind:

a) unitatile institutionale dotate cu personalitate c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
juridica, care sunt producatori nonpiata si a caror personalitate juridica, si a caror functie principala
activitate principala consta in producerea de servicii consta in producerea de bunuri si servicii
financiare  financiare 

b) unitatile institutionale dotate cu personalitate d) sediile centrale ce controleaza un grup de

juridica, care sunt producatori piata si a caror societati care exercita activitati auxiliare 
activitate principala consta in producerea de servicii
financiare 

453. Intermedierea financiara este:

a) activitatea prin care o unitate transforma activele si c) acvtivitatea prin care se furnizeaza servicii
pasive financiare  financiare 

b) activitatea prin care activele si pasivele d) activitatea prin care o unitate institutionala
intermediarilor financiari sunt regrupate  achizitioneaza active financiare si contacteaza
pasivele pe cont propriu, angajandu-se in
operatiuni financiare de piata 

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de
societati financiare:
a) societatile cu capital privat sau public a caror c) producatorii publici dotati cu personalitate
functie principala consta in furnizarea de servicii de juridica si a caror functie principala consta in
intermediere financiara si/sau in exercitarea de furnizarea de servicii de intermediere financiar
activitati financiare auxiliare  si/sau in exercitarea de activitati financiare
auxiliare 
b) producatori publici care sunt dotati cu d) societatile holding, in cazul in care rolul
personalitate juridica, a caror functie principala principal este detinerea activelor unui grup de
consta in producerea de bunuri si servicii societati filiale 
nefinanciare 

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind:

a) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu c) activitatile auxiliare de efectuare a
active si pasive financiare  operatiunilor cu active si pasive financiare si de
transformare sau regrupare de fonduri 

b) activitatile auxiliare de transformare a activelor si d) activitatile auxiliare de regrupare a activelor si

pasivelor  pasivelor financiare 

456. Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de
societati filiale apartin:
a) sectorului societati nefinanciare  c) sectorului de auxiliari financiari 

b) sectorului societati financiare  d) sectorului de societati de asigurare 

457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice, private nationale si
sub control strain nu se aplica la:
a) fonduri de piata monetara  c) banca centrala 

b) auxiliari financiari  d) societati de asigurare

458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza:

a) toate societatile si cvasisociatile financiare a caror c) toate organismele si agentiile care au sarcina de
functie principala consta in emiterea de moneda, in a reglementa sau controla societatile financiare
mentinerea valorii sale interne si externe si in sau pietele financiare. 
administrarea unei parti sau a totalitatii rezervelor de
schimb valutare ale tarii. 

b) toate organismele monetare centrale, care tin o d) toate organismele monetare centrale care au ca
contabilitate completa si se bucura de o autonomie de activitate principala intermedierea financiara 
decizie in raport cu administratia centrala. 

459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde:

a) cooperativele de credite bancar, casele de ajutor c) institutiile care gestioneaza bani electronici si
reciproc  care au activitate principala intermedierea
financiara 
b) bancile specializate  d) institutiile care gestioneaza bani electronici si
care nu au ca activitate principala intermedierea
financiara . 
460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul:
a) fonduri de piata monetara  c) societati de asigurare 

b) alti intermediari financiari  d) institutii financiare captive 

461. Fondurile de piata monetara nu cuprind:

a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile comune c) organismele de plasament 
de plasament 

b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu d) fondurile de investitii ale caroro actiuni sau
personalitate juridica si care deservesc fonduri de unitati sunt substitut pentru depozite 
piata monetara, dar care nu exercita nici o activitate
de intermediere financara 

462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta in :
a) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de c) furnizarea de servicii de intermediere
investitii care nu sunt substitut pentru depozite si financiara prin subscriere de angajamente sub
efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal forma de bani, depozite sau titluri de participare
in active financiare, altele decat active financiare pe 
termen scurt, si in active nefinanciare 

b) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de
investitii care reprezinta un substitut pentru depozite
si efectuarea, pe cont propriu, de investitii in
principal in active financiare, altele decat active
financiare pe termen scurt, si in active
nefinanciare 
d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii in
principal in active financiare, altele decat active
financiare pe termen scurt, si in active
nefinanciare 

463 . Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu cuprinde:
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor de c) fondurile cu scop special ale administratiilor
pensii  publice, denumite fonduri suverane de investitii


b) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza d) toate variantele 

un grup constituit in mod predominant din fonduri de
investitii, altele decat fondurile de piata monetara,
dar care nu sunt, ele insele, fonduri de investitii 

464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune a:

a) subsectorului alti intermediari financiari, exclusiv c) subsectorului fonduri de piata monetara 
societatile de asigurare si fondurile de pensii 

b) fondurilor de investitii, altele decat fondurile de d) subsectorului societati care accepta depozite,
piata monetara  exclusiv banca centrala 
465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde:
a) toate societatile si cvasisocietatile financiare care c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a
nu sunt implicate nici in activitati de intermediere caror functie principala consta in furnizarea de
financiara, nici in furnizarea de servicii auxiliare si servicii de intermediere financiara rezultate din
ale caror active sau pasive nu sunt, in marea lor mutualizarea riscurilor 
majoritate, tranzactionate pe pietele libere 

b) toate societatile si cvasisocietatile financiare a d) toate societatile si cvasisocietatile financiare a

caror functie principala consta in exercitarea de caror functie principala consta in emiterea de
activitati strans legate de intermediere financiara, fara actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii 
a fi, ele insele, intermediari financiari 

466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde:

a) toate societatile financiare a caror functie
principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea
riscurilor sociale si necesitatilor persoanelo
asigurate
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a
caror functie principala consta in furnizarea de
servicii de intermediere financiara rezultate din
mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor
persoanelo asigurate 

b) toate cvasisocietatile financiare a caror functie
principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea
riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor
asigurate 
d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu
personalitate juridica si care deservesc fondurile
de pensii, dar care nu exercita nici o activitate de
intermediere financiara 

467. Cea mai importantă prestaţie de pensii a sistemelor de asigurări sociale este :
a) pensia pentru văduve şi văduvi  c) pensia pentru persoanele care suferă un
accident de muncă 

b) venitul după pensionare  d) pensia pentru persoanele care suferă un

accident de muncă şi nu mai pot lucra

468. Pensiile de securitate socială sunt furnizate beneficiarilor de către:

a) angajator  c) o unitate care acţionează în numele
administraţiei publice 

b) administraţiile publice  d) angajator şi administraţiile publice 

469. Într-un sistem de cotizaţii predefinite, prestaţiile sunt definite de:

a) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile plătite c) o sumă minimă garantată de plătit 
de salariat şi de creşterile de valoare rezultate din
investirea fondului 

b) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile plătite de d) creşterile de valoare rezultate din investirea
salariat  fondului 
470. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, prestaţiile de plătit salariaţilor după pensionare se
calculează prin:
a) utilizarea unei formule  c) utilizarea unei formule, fie separat, fie în
combinaţie cu o sumă minimă
garantată de plătit 

b) garantarea unei sume minime  d) utilizarea unei formule, în combinaţie cu o

sumă minimă garantată de plătit 

471. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, riscul în ceea ce priveşte furnizarea unui venit adecvat la
pensie, este suportat de:
a) angajator sau de o unitate care acţionează în c) o unitate care acţionează în numele
numele său  angajatorului

b) angajator  d) societatea de asigurare 

472. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la:
a) creşterile de valoare rezultate din investirea c) cotizaţiile plătite de angajator şi la prestaţiile
fondului de pensii  de securitate socială 

b) prestaţiile de securitate socială  d) cotizaţiile plătite de angajator şi de salariaţi şi

la prestaţiile de securitate socială 

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea următoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurări sociale c) poliţe de asigurare individuală legate de pensii


b) asistenţă socială  d) sisteme de pensii de asigurări sociale, asistenţă

socială şi poliţe de asigurare individuală legate de
pensii 

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate :

a) de angajatori sau administraţii publice  c) în unităţi instituţionale separate care să deţină
şi să gestioneze activele de utilizat pentru a
acoperi şi a distribui pensiile 

b) de societăți de asigurări în numele salariatilor d) angajatori sau de administraţiile publice, de

 societăţi de asigurări în numele salariaţilor sau
pot fi instituite unităţi instituţionale separate care
să deţină şi să gestioneze activele de utilizat
pentru a acoperi şi distribui pensiile 

475. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la :

a) cotizaţiile plătite de angajator  c) prestaţiile de securitate socială 
b) cotizaţii plătite de salariaţi  d) cotizaţiile plătite de anagajator şi de salariaţi şi
la prestaţiile de secutitate socială 

476. Alte sisteme de pensii legate de forţa de muncă sunt:

a) sistemele de asigurare contractuală obligatorii prin c) sistemele de asigurare contractuală în care
lege  angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru
angajare, participarea salariaţilor la un sistem de
asigurări sociale specificat de angajator pentru a
se asigura împotriva batrâneţii şi a altor riscuri 

b) sistemele de asigurare contractuală încurajate de d) sistemele de asigurare contractuală, fie

administraţiile publice  obligatorii prin lege, fie încurajate de
administraţiile publice, fie în cazurile în care
angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru
angajare, participarea salariaţilor la un sistem de
asigurări sociale specificat de angajator pentru a
se asigura împotriva bătrâneţii şi a altor riscuri
legate de vârstă. 

477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale efective in sarcina
gospodariilor :
a) cotizatii efective la fondul de pensii in sarcina c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii in
gospodariilor  sarcina gospodariilor 

b) cotizatii suplimentare in sarcina gospodariilor d) alte cotizatii sociale imputate in sarina

altele dacat pensiile  angajatorilor 

478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani :

a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit in
transferuri curente de platit catre gospodarii  bani catre gospodarii de catre administratiile de
securitate nationala 

b) Sunt prestatii de plattit de catre angajatori in d)Sunt transferuri sociale in natura care constau
contextul altor sisteme de asigurari sociale  in bunuri si servicii individuale 

479 .Transferurile sociale in natura sunt :

a) prestatii sociale in bani  c) resurse in contul de redistribuire a vaniturilor
in natura 

b) plati efectuate de gospodarii  d) Bunuri si servicii individuale furnizate direct

beneficiarilor de catre producatorii nonpiata 

480. Primele nete de asigurare generală –daune sunt :

a) prime platite aferente unor polite  c) transferuri curente intre diferite subsectoare ale
administratiilor publice 

b) prime de platit aferente unor polite acizitionate de d) transferuri curente pe care administratile
unitati institutionale  publice le primesc 

481 Cooperarea internationala curenta include :

a) transferuri curente  c) toate transferurile in bani sau in natura intre
administratiile publice si administratii publice
sau organizatii internationale din restul lumii 

b) transferuri in bani  d) transferuri in natura 

482. Transmferurile curente catre IFSLSGP includ :

a) toate cotizatiile voluntare ( altele decat legatele)  c) toate cotizatiile voluntare 

b) cotizatiile regulate neplatite  d) donatiile de orice natura 

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt :

a) transferuri in natura  c) transferuri in bani 

b) toate transferurile curente  d) transferurile curente in bami sau in natura 

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca :

a) plati voluntare convenite extrajudiciar  c) alte transferuri curente directe 

b) transfer curent rezidual  d) transferuri in natura 

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie este inregistrata ca :

a) resurse in contul de utilizare a veniturilor c) drepturi obligatorii 
sectorului gospodariilor 

b) resurse in contul exterior al chletuielilor d) resurse in contul de utilizare a cheltuielilor 

primare 

486. Impozitele pe capital includ :

a) impozite pe vanzarea activelor  c) anumite impozite pe succesiune 

b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe d) impozite pe donatii intre societi 

donatii intre persoane 
487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca:
a) cheltuieli curente  c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu minus in
contul de capital al administratiilor publice 

b) variatii ale pasivelor in contul curent al d) variatii ale activelor 

administratiilor publice 

488. Ce sunt creanţele financiare :

a) active nefinanciare  c) active financiare care au în contraparte
angajamente 

b) active curente – circulante  d) active fixe 

489. Ce reprezintă activele contigente şi pasivele contigente :

a) acorduri prin care o parte efectuează o plată sau o c) situatia bunurilor din domeniul public al
serie de plăţi către o altă unitate  statului 

b) active si pasive financiare  d) activele deţinute la un anumit moment 

490. Ce sunt operaţiunile financiare :

a) operaţiuni cu active şi pasive financiare numai între c) operaţiuni cu active şi pasive financiare între
unităţi instituţionale rezidente  unităţi instituţionale rezidente precum şi unităţi
instituţionale nerezidente 

b) operaţiuni cu active nefinanciare  operaţiuni cu active financiare 

491. În cazul în care o operaţiune financiară este o operaţiune în moneda străină, iar operaţiunea în
contraparte nu este o operaţiune în moneda naţională, valoarea tranzacţiei este egală cu :
a) valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă la c) valoarea în moneda naţională la o medie a
un anumit moment  cursului de piaţă 

b) valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă d) valoarea în moneda naţională la cursul de piaţă
stabilit de beneficiar  din data plăţii 

492. În cazul acordării unei garanţii unice cu risc incert, caz în care riscul asociat nu poate fi calculat cu
precizie, ea poate fi considerată:
a) un activ şi un pasiv financiar  c) un activ nefinanciar 

b) un activ contingent sau un pasiv contingent  d) un activ financiar 

493. Cum se înregistrează operaţiunea în cazul în care o administraţie publica şterge sau preia datorii ale
unei societăţi publice care dispare ca unitate instituţională din sistem:
a) se înregistrează în contul de capital  c) se înregistrează în contul de capital şi în cel
 finaciar 

b) se înregistrează în contul financiar  d) se înregistrează un flux în contul de alte

modificări ale volumului activelor 

494. Dividentele se înregistrează ca:

a) venituri din investiţii  c) venituri fiscale 

b) venituri curente  d) venituri nefiscale 

495. În cazul în care o operaţiune în contraparte corespunzătoare unei operaţiuni finaciare este o
operaţiune nefinanciară, ambele se inregistrează în momentul în care :
a) are loc operaţiunea financiară  c) are loc operaţiunea în contraparte 

b) are loc operaţiunea nefinanciară  d) are loc operaţiunea financiară şi operaţiunea în

contraparte 

496. Drepturile de pensie sunt generate de:

a) unul din cele două tipuri de sisteme de c) beneficii nedistribuite atribuite acţionarilor
pensii  fondurilor colective 

b) dividende atribuite acţionarilor fondurilor d) veniturile din investiţii atribuite titularilor de

colective  poliţe de asigurări 

497. Renta este definită ca:

a) chiria pentru clădirile şi locuinţele c) venitul de primit de către proprietarul unei
situate pe ele  resurse naturale pentru punerea acestia la
dispoziţia altei unităţi instituţionale 

b) venitul din proprietate sau transferuri curente de d) plăţi pentru un serviciu de piaţă furnizat 
primit 

498. În categoria impozitelor pe venit se cuprind:

a) taxele asupra câştigurilor din loterii sau jocuri de c) impozitele de capitaţie 
noroc 

b) impozitele pe cheltuieli  d) impozitele pe operaţiuni internaţionale



499. Alte impozite curente includ:

a) impozitele pe venitul sau profitul c) impozitele pe câştigurile din deţinere 
societăţilor 

b) impozitele curente pe capital  d) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al

 gospodăriilor 

500. Prestaţiile sociale sunt definite ca:

a) cotizaţii sociale nete  c) cotizaţii sociale imputate în sarcina
angajatorilor 

b) cotizaţii efective la fondul de pensii  d) transferuri către gospodării, în bani sau în

natură 