Tehnologia Materialelor

cursul nr. 7.

Conf. dr. ing. Nicolae Crainic

1
 LMF
LMF
RCESCF
RCESCF

LMF _ Laboratory of Magnetic Fluids _ Romanian Academy - Timisoara Division

RCESCF _ Research Center for Engineering of Systems with Complex Fluids _ UPT
2
Cuprins

1. Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

2. Laminarea materialelor metalice

3. Extrudarea materialelor metalice

3
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Consideratii generale

- se bazeaza pe proprietatea de plasticitate a materialelor metalice, care isi schimba

forma sub actiunea fortelor exterioare, in stare solida (la cald sau la rece) fara fisurare
macroscopica;
- materialul isi pastreaza integritatea;
- privit la microscop materialul contine : - fisuri
- rupturi
- deformarea plastica se poate realiza: - la rece - Tdef. < 0.2 Ttop.
- la cald - Tdef. = (0,4 – 0,5) Ttop.
- aproximativ 60% din materialele utilizate in constructia de masini trec prin faza de
deformare plastica;
4
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Avantaje:
- asigurarea unor forme complexe prin putine operatii;
- proprietatile materialului superioare dupa deformare:
- mai compacte;
- defecte mai putine in sectiune;
Dezavantaje:
- instalatiile / utilajele necesare procesului tehnologic au un pret de cost ridicat;

Observatie:
- procesele tehnologice de deformare plastica se caracterizeaza prin schimbarea
ireversibila a formei si dimensiunilor corpurilor solide sub actiunea fortelor exterioare;
- corpul solid capabil sa-si schimbe ireversibil forma si dimensiunile sub actiunea fortelor
exterioare se numeste corp plastic, iar starea fizica in care sunt produse deformatiile
ireversibile este denumita stare plastica a materialului;
5
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Observatie:
- metalele si aliajele, ca materiale cristaline prezinta o mare importanta pentru studiul
deformarilor plastice pronuntate intrucat in timpul procesului de deformare, in structura
lor se produc schimbari si prin aceasta sunt influentate proprietatile fizice si mecanice;

Legile prelucrarii prin deformare plastica

- fenomenele care apar la deformare pot fi explicate pe baza legilor mecanice stabilite in
urma studiilor teoretice si verificate experimental;
- legile sunt aplicabile atat in cazul deformarilor la rece cat si in cazul deformarilor la
cald;
- in toate cazurile se consiedra ca deformarile au loc in toate cele trei directii ale
spatiului;
6
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

1. Legea volumului constant

- in timpul deformarii plastice volumul corpului supus deformarii ramane practic
invariabil, considerandu-se ca neglijabile micile variatii de volum prin indesare sau
pierderi de oxizi;
- in cazul in care se noteaza: - volumul iniatial Vo = ho x bo x lo
- volunul dupa deformare V=hxbxl
Dupa deformare se poate scrie relaria V = ho x bo x lo = h x b x l = const.
h/ho x b/bo x l/lo = 1 ln(h/ho) + ln(b/b0) + ln(l/lo) = 0 Δh/h + Δb/b + Δl/l = 0
- gradul de deformare pe fiecare dintre cele trei directie este conform relatiilor:

- indesarea materialului Δh/h = ε1 SUMA SCHIMBARILOR DIMENSIONALE

- latirea materialul Δb/b = ε2 ESTE ZERO

ε1 + ε2 + ε3 = 0
7
- alungirea materialului Δl/j = ε3
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Observatie
- cu ajutorul acestei legi se calculeaza materialul necesar prelucrarii plastice, tinandu-se
insa seama de caracterul aproximativ al legi, care face abstractie de unele pierderi de
material prin ardere si prin incercarea materialului cu goluri interioare.
2. Legea prezentei deformatiilor elastice in timpul deformatiilor plastice
- legea lui Hooke arata ca deformarea elastica insoteste intotdeauna o deformatie
plastica, iar la indepartarea fortelor exterioare dispar deformatiile elastice ramanand
numai cele plastice;

- legea se exprima prin relatia: ε = εp + εe

In cadrul careia: ε – reprezinta deformatia totala;
εp – reprezinta deformatia plastica;
8
εe – reprezinta deformatia elastica;
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor
metalice

3. Legea rezistentei minime

- aceasta lege arata ca orice deformmare plastica se produce in directia unde inatalneste

o rezistenta minima;

- in directia in care se va deplasa cea mai mare cantitate de material, se va produce

deformarea maxima;
Observatie:
- legea permite explicarea deformarilor care apar la prelucrarile plastice;

- legea este importanta deoarece permite sa se prevada ce forma va lua semifabricatul

supus unei anumite solicitari, precum si posibilitatea obtinerii unor piese, fara defecte

de umplere prin deformare plastica; 9

 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

4. Legea apariei si echilibrarii eforturilor interioare suplimentare

- arata ca la orice schimbare a formei unui corp policristalin aflat in stare plastica, apar
eforturi suplimentare in interiorul materialului, care se opun deformarii relative si care
tind sa se echilibreze reciproc
- tensiunile ramase in piese se adauga tensiunilor din timpul functionarii acestora, putand
depasi rezistenta la rupere a acestora si scoaterea lor din functiune;
- legea prezinta importanta intrucat permite luarea de masuri constructive si tehnologice,
pentru evitarea aparitiei acestor tensiuni sau pentru diminuarea lor, actionand asupra
cauzelor care le-au produs:
- reduceera frecarilor;
- alegerea corecta a formei semifabricatului;
- incalzirea uniforma in sectiune a materialului; 10
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

5. Legea similitudinii
- pentru aceleasi conditii de deformarea doua corpuri geometrice asemenea, care au
marimi diferite, presiunile specifice de deformare sunt egale intre ele, raportul fortelor
de deformare este egal cu patratul raportului marimilor liniare, iar raportul lucrului
mecanic cheltuit pentru schimbarea formei este egal cu cubul raportului marimilor
liniare ale corpului deformat.

𝑭 𝒍 𝟐 𝑳 𝒍 𝟑
𝒑 = 𝒑𝟏 = =
𝑭𝟏 𝒍𝟏 𝑳𝟏 𝒍𝟏

- in care: p, p1 – presiunile specifice ale celor doua corpuri;

F, F1 – fortele de deformare;
L, L1 – lucrul mecanic cheltuit pentru schimbarea formei;
- legea permite proiectarea unor procese tehnologice de deformare plastica, folosind
11

modelul produsului finit la o scara convenabila si convenabil realizabila;

 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Clasificarea procedeelor de prelucrare prin deformare plastica

- se pot utiliza mai multe criterii:

a. - temperatura la care are loc deformarea:

- la rece – cand deformarea este insotita de ecruisare fara recristalizare;

- la cald – cand recristalizarea se produce complet fara urme de ecruisare;

Observatie:
- in timpul deprelucrari prin deformare plastica la rece se constata o modificare a
proprietatilor mecanice ale materiluli;

- rezistenta la rupere si duritatea cresc, in timp ce proprietatile care caracterizeaza

plasticitatea materilului (alungirea relativa) se diminueaza; 12

 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Observatie:
- apar modificari in structura (grauntii cristalini se alungesc) iar unele proprietati fizice
(conductivitatea termica si cea electrica, prorietatile magnetice) si chimice (rezistenta la
coroziune) se schimba;
- ansamblul acestor modificari ce afecteaza materialul deformat poarta denumirea de
ecruisare;
b. - viteza de deformare:
- cu viteze mici de deformare - vdef. < 10 m/s;
- cu viteze mari de deformare - vdef. > 10 m/s/
c. – natura operatiei de deformare:
- de degrosare;
- de prefinisare; 13

- de finisare;
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

d. - complexitatea procedeelor intrebuintate

- procedee intrinseci sau procedee combinate:

- laminarea;

- extrudarea;

- tragerea;

- forjarea: - libera

- in matrita

- prelucarrea tablelor: - prin deformare;

- prin taiere;14
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Materiale prelucrabile prin deformare plastica

- in prezent se pune problema nu atat ca materialele sa se prelucreze prin deformare
plastica, ci cum sa se prelucreze prin deformare plastica anumite materiale pentru a se
obtine piese cu caracteristici fizico – mecanice dorite;
- otelurile carbon si ortelurile aliate ocupa peste 80% iar restul este detinut de metalele si
aliajele neferoase;
Incalzirea metalelor si aliajelor in vederea preluucrarii prin deformare plastica
- o usoara prelucrare prin deformare plastica este conferita la o rezistenta mica si
deformabilitate mare;
- conditiile de mai sus pot fi realizate prin incalzirea materialului ;
- la temperatura la care are loc deformarea la cald, rezistenta de deformare este de (8 – 10)
ori mai mica si deformabilitatea de (3 – 5) ori mai mica decat la temperatura ambianta;
15
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Parametrii regimului de incalzire

a. - intervalul de temperatura
- se stabileste astfel incat rezistenta la deformare sa fie mica si deformabilitatea cat mai
ridicata;
- ridicarea temperaturii de incalzire este limitata de fenomenul de supra incalzire, care
determina aparitia unei structuri grosolane si in special arderea metalului;
- temperatura minima pentru deformara la cald, este limita de gradul de deformare ce se
poate realiza la acea temperatura si structura ce se urmareste sa se obtina in urma
deformarii;
- intervalul de temperaura la care se poate face deformarea se alege in functie de natura si
compozitia chimica a materalului incalzit pentru deformare plastica;
16
 Prelucrarea prin deformare plastica a materialelor metalice

Parametrii regimului de incalzire

b. – viteza de incalzire
- cresterea temperaturii semifabricatului in uitatea de timp;
- marirea vitezei de incalzire este limitata de tensiunile interioare (termice) care se nasc /
apar in semifabricat in timpul incalzirii, din cauza neuniformitatii temperaturii pe
sectiunea materialului;
- viteza de incalzire pana la atingerea temperaturii de inceput de deformare, depinde de
conductivitatea termica a materialului, capacitatea termica de acumulare a caldurii, tipul
agregatului de incalzire, forma / dimensiunie si modul de asezare apieselor in cuptor;
c. – durata de incalzire
- depinde de intervalul de temperaura la care se face deformarea, de viteza de incalzire,
de tipul instalatiei folosite, de forma si dimensiunile semifabricatului si de modul
17
de
asezare in cuptor.
 Laminarea materialelor metalice

Laminarea
- este metoda de deformare plastica la cald sau la rece la care materialul este obligat sa
treaca fortat printre doi cilindrii de rotatie;
- cilindrii de laminare se rotesc in sens contrar sau in acelasi sens, antrenad prin frecare,
materialul metalic in zona in care are loc deformarea
- dimensiunile materialului se reduc in directia presarii lui de catre cilindrii si cresc in
celelalte directii, mai ales in directia de avans a acestuia.
- schema de principiu a procesului de laminare:

18
 Laminarea materialelor metalice

Teoria laminarii
- zona de deformare – este zona geometrica AA’
BB’, in care are loc deformarea materailului metalic
in timpul laminarii;
- contactul metalului cu cilindrii incepe in zona AA’
si se termina in BB’, de-a lungul arcului de contact
AB respectiv A’B’, iesirea dintre cilindrii
corespunzand planului de laminare care terce prin
punctele BB’

-H – grosimea materialului inainte de deformare;

-h – grosimea mterialului dupa deformare;
-l – lungimea arcului de contact intre material si cilindrii _ arcul AB sau arcul A’B’
- Bo – latimea materialului inainte de deformare;
19
- B1 – latimea materialului dupa deformare;
 Laminarea materialelor metalice

Utilaje folosite la laminare

- sistemul de masini care serveste la relizarea procesului tehnologic de laminare
propriu-zis si a operatiilor auxilire necesare se numeste laminor;
- utilajul de baza al oricarui laminor il constituie linia de laminare, care contine
urmatoarele elemente:

20
CL – caja de lucru; MT – mecanismele de transmisie; M – motoarele de actionare
 Laminarea materialelor metalice

1. - cilindru; 2. – cadrul cajei; 3. – lagare; 4. – mecanism de reglare a distantei dintre

cilindrii; 5. – reductor; 6. – carcasa rotilor de antrenare; 7. – bare de cuplare;
8. – cuplaj;
Observatie:
- caja de laminare este constituita din cilindrii de lucru 1., cadrul cajei 2., lagarele
21
cilindrilor 3. si dispozitivele de reglare a distantei dintre clindrii 4.;
 Laminarea materialelor metalice

Cilindrii de laminor

a. cilindru cu rozeta;

b. cilindru cu capete prismatice;

- elementele principale ale unui cilindru

de lucru sunt:

- tablia 1. (neteda sau profilata), care vine in contact cu materialul supus deformarii,

- fusurile 2. prin are cilindrul se sprijina pe lagare;

- capetele de cuplare 3. (in forma de rozeta sau prismatice) cu ajutorul carora se

antreneaza cilindrul;
22
 Laminarea materialelor metalice

Clasificarea laminoarelor
1. in functie de materialul laminat:
- de cupru
- de otel;
- de aliminiu;
2. - in functie de temperatura de laminare:
- la rece;
- la cald;
3. in functi ede viteza de laminare:
- viteza normala < 10 m/s;
- viteza ridicata > 10 m/s;
4. in functie de sensul de rotatie:
- reversibile; 23

- ireversibile;
 Laminarea materialelor metalice

Clasificarea laminoarelor
5. in functie de dispozitia cilindrilor in caja de laminare:
- duo;
- duo reversibil;
- trio;
- cuarto;
- sexto;
6. in functie de organizarea cajelor de laminare:
- cu o singura caja;
- cu caje multiple asezate in linie;
- cu caje in paralel;
- mixte ; 24
 Laminarea materialelor metalice

A. Tehnologia laminarii la rece

1. – pregatirea semifabricatului:
- debitare materialului: - foarfeci, prese;
- aschiere, taiere cu laser;
- pregatirea suprafete: - dezoxidare: - chimic;
- electrochimic;
- degresare: - chimic cu acizi;
- electrochimic – electroliza;
2. – pregatirea laminorului;
3. – laminarea propriu zisa – la temperatura mediului ambiant;
4. – tratamente termice, debitari, livrari;
Observatie:
25

- se obtine produse cu o suprafata buna calitativ si precizie dimensionala ridicata;

Laminarea materialelor metalice

B. Tehnologia laminarii la cald

1. pregatirea materialului
– debitare ;
2. preincalzirea semifabricatului:
- obtinerea unei temperaturi uniforme pe toata sectiunea semifabricatului;
3. pregatirea laminorului;
4. laminare propriu - zisa;
5. operatii suplimntare, debitare, livrare;
Observatie
- majoritatea proceselor de laminare la oteluri se efectueaza la cald;

26
 Extrudarea materialelor metalice

Extrudarea
- este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la rece sau la cald , ce consta in
trecerea unui semifabricat metalic, supus unei forte de compresiune aplicate cu ajutorul
unui poanson, prin orificiul calibrat al unei scule numite mtrita;
- in functie de sensul deplasarii materialului extrudat (Ve) in raport cu sensul de deplasare
a poansonului (Vp) la aplicarea fortei de compresiune necesare prelucrarii avem:

Extrudare directa

27
 Extrudarea materialelor metalice

Extrudare inversa

Extrudare combinata

28
Extrudarea materialelor metalice

29
 Extrudarea materialelor metalice

Extrudarea la rece
- extrudarea la rece se aplica de obicei pentru obtinerea pieselor sau semifabricatelor din
metale si aliaje neferoase sau din oteluri carbon cu continut scazut de carbon ( sub 0,4%);
Observatie
1. - metalele si aliajele neferoase au in general indici de deformabilitate ridicati;
2. - otelurile poseda o plasticitate mai redusa si o rezistenta la deformare mai mare, ceea
ce face ca extrudarea sa nu se poata realiza cu grade ridicate de deformare;
3. - cand se impune realizarea unui grad mare de deformare, aliajul metalic se ecruiseaza
puternic, iar calitatea produsului va fi scazuta;
4. – in functie de gradul de deformare admis de un material la o singura trecere, la
extrudarea la rece, se va stabili numarul de extrudari care pot fi aplicate succesiv, in acest
caz fiind necesar ca intre treceri sa se aplice operatiile de tratament termic de
30
recristalizare primara si de pregatire a suprafetei degrdate;
 Extrudarea materialelor metalice

Extrudarea la rece
- extrudarea la cald se aplica in general pentru obtinerea profilelor din metale si aliaje
neferoase sau din oteluri;
- este necesar sa se tina seama ca vitezele de curgere a materialului sa se afle in limitele
admise, in functie de metoda de extrudare aplicata si de procedeul tehnologic folosit,
corelate cu intervalul de temperatura de deformare;

Curgerea materialului la deformare

- la extrudare materialul se deformeaza neuniform indiferent de tehnologia utilizata;
- sunt zone in care materialul curge in conditii plastic si zone in care materialul se
deformeaza doar elastic;

- legea lui Hooke arata ca deformarea elastica insoteste intotdeauna o deformatei plastica, iar la
31
indepartarea fortelor exterioare dispar deformatiile elastice ramanand numai cele plastice;
 Extrudarea materialelor metalice

Legea lui Hooke

- legea se exprima prin relatia: ε = εp + εe
- in cadrul careia: ε – reprezinta deformatia totala;
εp – reprezinta deformatia plastica;
εe – reprezinta deformatia
Observatie:
1. - marimea zonelor de curgere / deformare elastica, variaza in timp, in functie de:
- cantitatea de material extrudat;
- repartitia temperaturilor pe sectiunea produsului;
- valoarea fortelor de frecare dintre materialul extrudat si sculele de deformare;
- viteza de curgere / de iesire, a materialului prin orificiul matritei;
- forma orificiului matritei;
2. – deformarea propriu-zisa are loc numai in zona imediat apropiata de matrita; 32
 Extrudarea materialelor metalice

Curgerea materialului la extrudare

1. – retea rectangulara pe calup sectionat;
2. – zona de deformare;
3. – retea deformata pe produsul extrudat;
4. – con static;
5. – matrita;
6. – container / cilindru de presare;
7. – poanson;

- materialul extrudat formeza pe matrita, spre orificiul calibrat, un “con static” cu unghiul de cca.
45o;
- datorita fortelor de frecare dintre semifabricat si matrita, materialul de la interior tinde sa se
deplaseze mai repede decat cel de la exterior; 33
 Extrudarea materialelor metalice

Curgerea materialului la extrudare

- datorita fortelor de frecare dintre semifabricat
si matrita, materialul de la interior tinde sa
se deplaseze mai repede decat cel de la exterior;
- apar tensiuni suplimentare de intindere in zona
de contact cu matrita / in vecinatatea matritei si
tensiuni suplimentare de compresiune in zona centrala;
- exista o comprimare triaxiala sau comprimarea din doua directii si intindere in cea
de-a treia directie;
Observatie:
1. - neuniformitatea deformatiei in plan transversal este maxima la periferie si minima in
zona centrala;
34

2. - neuniformitatea este influentata de fortele de frecare;

 Extrudarea materialelor metalice

Observatie:
3. – cu cat valoare afortelor de frecare dintre material si matrit sunt mai mari, cu atat
acesta adera mai mult / mai intim la suprafata sculelor si prin aceasta mentin zona
deformatiilor elastice;
4. – fortele de frecare influenteaza caracteristicile mecanice ale produsului extrudat si
valoarea fortei de defornare;
Domenii de aplicare
- obtinerea de piese finite sau profile complicate, care nu pot fi realizate prin alte
proocedee de prelucrare prin deformare plastica a metalelor si aliajelo: laminare sau
forjare;
- - defornarea plastica prealabila in vederea maririi posibilitatilor de obtinere a unor
piese complicate prin alte procedee de prelucrare; 35
 Extrudarea materialelor metalice

Domenii de aplicare
- obtinrea de piese finite sau profil ecomplicate, care s epot fabrica si prin alte
procedee, dar ele se executa mai economic prin extrudare;

Procedee moderne de extrudare

1. Extrudarea hidrostatica

1. - semifabricat; 2. – container; 3. – matrita;

4. - suport matrita; 5. – fluid tehnologic; 6. – poanson;
7. – garnitura de etansare; 8. – piston hidraulic;
- reduce substantial sau elimina frecarea dintre semifabricatul 1., si
fata poansonului 6., respectiv dintre semifabricat si peretii cilindrului
/ containerului 2., se deformeaza cu ajutorul fluidului tehnologic 5.,
comprimat cu pistonul 8.; 36
 Extrudarea materialelor metalice

- la trecerea semifabricatului 1., prin matrita 3., la exterior

se va deplasa si o cantitate mica de fluid tehnologic, care
va forma o pelicula fina intre semifabricat si matrita,
reducand frecarea;
- se obtine o scadere considerabila a fortei de presare iar
produsele realizate au duprafetele curate si precizie dimensionala
ridicata;
- permite realizarea unor reduceri de sectiune foarte mai:
- 100.00 : 1 – pentru aluminiu cu puritatea de 99.5%;
- 200 : 1 - pentru aliajele din aluminiu;
- 50 : 1 - pentru cupru;
37
- 10 : 1 - pentru otel moale;
 Extrudarea materialelor metalice

2. Extrudarea in camp ultrasonic

1. – semifabricat; 2. – camera de presare;

3. – matrita; 4. – concentrator de energie ultrasonora;
5. – flansa; 6. - transductor;
7. – generator electric deinalta frecvanta;
8. - poanson; 9. – produs extrudat;
- efectul de suprafata al undelor ultrasonice se traduce in
micsorarea substantiala a fortelor de frecare;
- efectul de volum contribuie la cresterea cu cu
(40 – 80)% a fortelor necesare deformarii;
- eficacitatea procedeului depinde, in primul rand, de modul de activare ultrasonica a
38
matritei si a poansonului;
 Extrudarea materialelor metalice

- semifabricatul 1. din camera de presare 2., este fortat sa treaca

prin matrita 3., de catre poansonul 8.;
- matrita este activata ultrasonic de concentratorul de energie
ultrasonica 4., care vibreaza cu frecventa de (18 – 30) kHz si
amplitudinea de (12,5 – 52) µm;
- el concentreaza undele ultrasonice, fixat de transductorul 6.,
prin intermediul flansei nodale 5.;
- transductorul converteste oscilatiile electrice primite de la
generatorul 7., in oscilatii mecanice;
- procedeul se aplica la extrudarea materialelor greu
deformabile, cu o crestere importanta a productivitatii si o
imbunatatire evidenta a calitatii si preciziei preselor realizate; 39
 Extrudarea materialelor metalice

3. Extrudarea prin explozie

- permie viteze mari de deformare;
1. – semifabricat; 2. - container / cilindru;
3. – exploziv; 4. – detonator; 5. – piston;
6. – matrita; 7. – produs extrudat;
- prelucrarea se realizeaza in incaperi / incinte prin
utilizarea unor explozibili lenti (pentru piese mici) si
brizanti (pentru piese mari);
- se aplica la extrudare amaterialelor cu plasticitate redusa;

- semifabricatul 1., asezat in containerul 2., este deformat cu ajutorul pistonului 5., actionat
de unda de soc creata prin detonarea explozibilului 3., de detonatorul 4.;
- materialul trece cu viteza ridicata, imprimata de unda desoc prin orificiul matritei 6.,
40

rezultand in final produsul 7.;

 Extrudarea materialelor metalice

A. Tehnologia extrudarii la rece

- c. – extrudarea propriu-zisa;
- d. – operatiile de completare: debitare, livrare;

B. Tehnologia extrudarii la cald

- 1. – pregatire asemifabricatului;
a. – debitarea
b. - preincalzirea materialului in cuptoare cu combustibil gazos sau cu
rezistenta electrica / inductie;
- incalzirea se realizeza dupa o diagrama in vederea obtinerii
aceleiasi temperaturiin toata masa / sectiunea semifabricatului
- 2. - extrudarea propriu-zisa;
- 3. – operatiile de completare: debitare, livrare; 41
 Extrudarea materialelor metalice

Aspecte tehnico – economice ale extrudarii la rece si la cald

a. Extrudarea la rece :

- Avantaje – precizie dimensionala ridicata si calitatea suprafetei buna ;

- Dezavantaje – grad de deformare scazut si consum de energie ridicat;
b. Extrudarea la cald:
- Avantaje – grad de deformare ridicat si consum de energie scazut;
- Dezavantje – precizie dimensionala scazuta si calitatea suprafetei scazuta;
c. Concluzii – procedeul se utilizeaza numai la productia de serie mare si de maza
datorita costurilor foarte mari ale echipamentelor utilizate, pretul matritelor, etc.
- piese mici G < 5 kg n > 40.000 buc.;
- piese mijlocii 5 < G < 20 kg n > 20.000 buc.;
- piese mari G > 20 kg n > 10.000 buc.; 42