ERICH 35 MAI

KASTNER sau Konrad pornegte cllare

spre Mirile Sudului

Ilustra;ii de Horst Lemke

Traducere din germani gi note

de Eman. Cerbu

+-

-+
Cuprins

1. Era ziua de 35 mai 5

2. Intrarea liberi!
jumitate
Copiii plitesc 25

3. Hanibal are guturai 55

4. Lumea Anapoda
nu e chiar cea mai anapoda 73

6. intilnirea cu Pitrunjica . 111

7. Unchiul citeqte ce i s-a intAmplat L43

 Era ziuade 35 mai

Era ziua de 35 mai, aga incAt era firesc ca unchiul Rin-

gelhuth sI nu se mire de nimic. Dacl lucrurile ce aveau sI
i se intAmple in ziua aceea s-ar fi petrecut numai cu o
siptimAnl inainte, gi-ar fi sPus cu siguranfi ci ori lui, ori
globului pimAntesc ii lipseqte o doag5. Dar in ziua de
35 mai omul trebuie si se agtepte la orice.

is
 Pe lAngi toate cele, mai era gi o zi de joi. Unchiul Rin-
gelhuth il luase pe Konrad, nepotul lui, de la gcoal5 gi
apoi o porniseri impreunl spre casl pe StradaVersantu*
lui. Konrad pirea citr5nit. Unchiul nu blgi de seamS; se
bucura la gAndul cI aveau sI mlnAnce de prAnz.
Dar, inainte de a povesti mai departe, trebuie si dau
o explicafie despre istoria familiei. Agadar: unchiul Rin-
gelhuth era fratele tatllui lui Konrad. $i, pentru ci un-
chiul nu era inci insurat pi locuia singur, i se inglduia ca in
fiecare joi s5-1 ia pe nepotul lui de la gcoali. MAncau im-
preuni [a prdnz, stlteau de vorb5, beau cAte o ceagcl de
cafea, iar citre searl unchiul il ducea pe bliat inapoi la
plrinfi. Joile aqestea erau tare nostime, clci unchiul Rin-
gelhuth nu avea nevasti care s5-i giteascS. $i nici femeie
de serviciu nu finea. De aceea, in joile cu pricina, el gi
Konrad mAncau cele mai trisnite feluri de mAncare. Une-
ori, puncl fiarti cu frigci. Alteori, covrigi sirali cu gem
de coacize. Sau pl5cinti de vipine cu mugtar englezesc.
Pri:ferau muqtarul englezesc celui autohton pentru c5-i
mai iute gi te inleap[ la limbi de parc-ar avea ace in el.
$i cAnd, dupi un asemenea prAnz, li se ficea rf,u, sco-
teau capul pe fereastrl gi rAdeau cu atAta poft5, civecinii
spuneau:
Farmacistul Ringelhuth gi nepotul lui au luat-o
-
raztta, slracii!

6l
 Ei, gi vasizici porniseri pe Strada Versantului, iar un-
llriul tocmai intrebase: ,,Da'ce-i cu tine, biielaq?" $i chiar
.r t unci simfi pe cineva trigAndu-l de hain5. CAnd se intoar-

scri amAndoi sI vadi ce-i, in faga lor se afla un cal mare,

ncgru, care-i intrebi politicos:
Aveqi cumva o buclfici de zahlr la dumneavoastr5?
-I(onrad gi unchiul clStinari din cap.
Atunci scuzafi deranjul, grli calul cel mare gi negru,
-
i;i ridici pil5ria lui de paie gi dldu sI plece.
Unchiul Ringelhuth blgi mAna in buzunar gi intrebS:
Pot sivl servesc cu o figari?
- Nu, mullumesc, rlspunse calul cu tristefe. Sunt ne-
-
lirrnitor.
 Se inclinl ceremonios, porni la trap spre PiafaAlbert,
se opri in fa,ta unui magazin de delicatese ;i, tot uitAndu-se
in vitrini, scoase limba de un cot.
Ar fi trebuit si poftim calul la mas5, spuse unchiul.
-
Sigur ii e foame
Apoi se uiti cu coada ochiului la nepot gi-i zise:
Ce-ai p51it, Konrad? Nici nu asculli ce vorbesc.
- Am de scris o compunere despre Mirile Sudului.
- Despre M5rile Sudului? se minunl unchiul. Afuri-
-
sitl treabi!
E groaznic!intlri Konrad. Tofi cei care suntem buni
-
la socotit trebuie sI scriem despre Mirile Sudului. asta$i
fiindc[ n-avem fantezie! Ceilal;i au de scris cum se con-
struieqte o casl cu patru etaje. Aga ceva e filegte un fleac
pe lAngi Mirile Sudului. Dar asta-i rlsplata cAnd gtii sI
socotegti bine.
N-ai tu fantezie, biiefag, declari unchiul Ringelhuth,
-
dar mI ai in schimb pe mine, gi asta e la fel de bine. O s5-i
trintim invSlitorului tiu o Mare a Sudului, si se ducl
vestea!
Dupi aceea cobori cu un picior pe carosabil, iar cu ce[5-
lalt rlmase pe trotuar gi porni gontAclind alituri de nepo-
tul lui. Konrad nu era de fier pi, vizAndu-l ce face, se inveseli.
Iar, cAnd tot gchiop5tAnd, unchiul saluti un trecitor
qi, cAnd acesta nici nu apucase bine si se deplrteze, el ex-
clami: ,,Tii, dricie! Dar ista a fost aprodul care mi stoarce

RI
I
cle bani!", bliatul incepu si chicoteascl de parcl l-ar fi
gAdilat cineva.

indati ce ajunseri acas5 la unchiul Ringelhuth, se

aqezarl [a masi. Aveau in ziua aceea plicinti cu slinini
gi, imediat dupi aceea, salatl de cArnaqi cu sirop de zmeuri.
Spartanii mdncau pe vremea lor ciorbl de sAnge, pi
-
f,ir5 si strAmbe din nas, gl5sui unchiul. Jie cum fi se pare
salata cu sirop, bliefag?
Oribil de bun5!rispunse Konrad.
-
 Ei, da, trebuie sI te mai antrenezi, declari unchiul.
-
CAnd flceam armata, ni se serveau tiitei cu scrumbie, iar
in timpul studenfiei primeam orez cu zeami de zaharin5.
Cine gtie ce-o si vi se vAre voul pe git cAnd o sf, vI faceli
mari!A.ga ci mindncl salata asta cu sirop, bliete, ca si 1i
se blindeze de pe acum stomacul!
$i cu aceste cuvinte ii mai turni o linguri de sirop de
zmeuri peste salata de ctrnafi.
CAnd isprivirl de mAncat, se uitari mai intdi un sfert
de ori pe fereastrS, aqteptAnd sS levini riu. Dar nici gAnd
de aga ceva. Atunci se apucarl si faci gimnastici. Unchiul
igi cocofi nepotul pe biblioteca cea mare gi Konrad se
propti in miini, cu capul in fos qi cu picioarele in sus.
Un moment!ii strigl Ringelhuth. Ia mai stai pufin
aga
-risturnat!
in dormitor, se intoarse cu o pilot5 gi o apter-
Se duse
nu in dreptul bibliotecii. Apoi comand5,,Hopa-jos" gi
Konrad siri de pe bibliotecS, pe vine, drept pe pilota de
pe podea.
Grozav! exclami unchiul.
-
Apoi igi ficu gi elvAnt qi sirivijelios, cu picioarele des-
flcute, peste mas5. indati dupi aceea auziri sub ei un
bubuit surd, urmat de un nlprasnic zlnginit de sticl5
spart5. $i unchiul zise emofionat:
Asta a fost candelabrul lui Miihlberg de la etajul
-
de jos.

rol
I
 Agteptarl cAteva minute, dar nu se auzi nicio bitaie in
ug5 qi nici nu suni nimeni.
Probabil cl familia Miihlberg nu e acas5, fu unchiul
-
de plrere.
Dar nu trecu mult gi se auzi soneria. B5iatul didu fuga
la uqi, o deschise gi se intoarse, alb la fa$ cavarul:
Calul cel mare gi negru e afar5, gopti el.
- Si pofteasc5! porunci unchiul Ringelhuth.
-
t,,
I
 $i nepotul ii ficu semn animalului si intre. Iar calul
ipi scoase plliria de paie qi intrebl:
Vi deranjez?
- Vai de mine, se poate? protesti unchiul. Lua{i loc,
-
vI rog.
Prefer sI r5mAn in picioare, gllsui calul. Nu din
-
nepolitege, vI rog sI mi credefi, dar noi, caii, nu suntem
flcuqi pentru a gedea.

t2 I