Curs de Calificare

VOPSITOR
INDUSTRIAL
1.Aplicarea prevederilor legale
referitoare
la sanatatea si securitatea in munca
1.Insusirea normelor referitoare la sanatatea si
securitatea in munca este realizata prin instruiri
periodice pe teme specifice locului de munca.
2.Se asigura de catre angajator si se foloseste de catre
angajat echipamentul de lucru si protectie specific
locului de munca.
3.Se verifica mijloacele de protectie si interventie ca
acestea sa fie mereu in buna stare si conform cu
recomandarile producatorului .
4. Situatiile periculoase sunt identificate si analizate in
scopul eliminarii imediate iar cele ce nu pot fi eliminate
sunt raportate persoanelor abilitate in luarea deciziilor.
2.Norme de protectia muncii
•Pot lucra în atelierele de vopsitorie doar persoanele care
corespund
d.p.v. medical.
•Nu pot efectua operaţii cu substanţe toxice persoane sub 18 ani,
femei
gravide şi cele care alăpteaza.
•Se interzice lucrul cu aceste materiale a persoanelor care
prezintă
alergii la unele substanţe şi produse chimice.
•Toate persoanele care lucrează în contact cu substanţe toxice
vor fi
examinate medical periodic conform instrucţiunilor
Ministerului
Sănătăţii.
•Se interzice lucrul cu substanţe toxice a persoanelor care au
leziuni ale
pielii sau a mucoaselor.
•Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor
2.1Norme de protectia muncii

•Şlefuirea şi polizarea se execută în încăperi separate de

încăperile în
care se execută vopsirea.
•Instalaţiile de şlefuire, polizare, şi lustruire trebuiesc să fie dotate
cu
sisteme individuale de absorţie a prafului.
•După folosirea pastelor de lustruit este obligatoriu
spălarea mâinilor şi
a feţei.
•Se interzice fumatul şi focul deschis în spaţiile amenajate pentru

operaţiile de pregatire deoarece pulberile rezultate sunt extrem

de
inflamabile.
•Se interzice degresarea în apropierea surselor de foc, a locului
de fumat
•sau în preajma celor care polizează sau sudează.
 3.Norme PSI
•Locurile de munca unde se lucreaza cu vapori vor fi dotate cu instalatii

electrice antiexplozie.
•Spalarea sculelor cu solvent se va face in locuri special
amenajate si bine
ventilate
•In cazul unui incendiu nu se va stinge cu apa.
•Locul de munca va trebui sa fie dotat cu extinctoare pe baza de
praf si
CO2.
•In locurile unde exista vapori de solventi si/sau pulberi
inflamabile nu se
vor folosi echipamente electrice necorespunzatoare sau fire electrice
neizolate.
•Fumatul si focul deschis sunt interzise cu desavarsire.
•Se va consulta fisa tehnica a produselor folosite verificandu-se conditiile
de
autoaprindere (temperatura,concentratie de vapori ).
•Usile folosite la echiparea atelierelor de vopsitorie trebuie sa fie ignifuge.
4.Reducerea factorilor de risc

1. Identificarea factorilor de risc se face in functie de

conditiile locului de munca.
2. Raportarea situatiilor de risc se va face conform
procedurilor interne.
3. Inlaturarea factorilor de risc se va face cf. cu
reglementarile in vigoare.
 5.Sanatate si securitatea in munca

Instructajul pentru protectia muncii este general cat si specific

pentru fiecare tip de activitate in parte.
Cum activitatile prestate sunt diferite si pericolele de lovire, taiere,
sufocare etc. intr-un cuvant pericolele de accident de munca sunt
diferite si trebuie tratate in mod diferit.
Materialele si echipamentele de protectia muncii sunt specifice
fiecarui tip de activitate, astfel in cazul vopsitoriilor industriale sunt
necesare combinezoanele de protectie impotriva vaporilor chimici,
manusi de protectie rezistente la solvent, masti de protectie a cailor
respiratorii, ochelari protectie, bocanci cu bombeu metalic pentru cei
care manipuleaza piesele, casti protectie etc.
6.Situatii de urgenta

Situatiile de urgenta se refera in general la calamitati naturale

(incendii,cutremure, inundatii, explozii, etc). In cazul acestor cal fiecare
spatiu in care se desfasoara activitati ce implica factorul trebuie sa fie
prevazute cu un plan de evacuare rapida marcat prin semnalistica
corespunzatoare, un numar de iesiri in functie personalul ce activeaza in
acea zona cat si o serie de reguli scris ce trebuiesc aplicate cu strictete
in caz de necesitate. Concepute pentru a indica vizual in intuneric unde
sunt aflate ca de evacuare in situatiile de urgenta sau in timpul penelor
de cur toate produsele care fac parte din gama "Semnalistica" emit lu in
intuneric fara a necesita electricitate.
7.Legislatie Europeana referitoare la
ProtectiaMediului

HG 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili

datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în
produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor. Desi aceasta lege nu
are aplicabilitate legala in domeniul industrial tot mai multi producatori de
vopsele, materiale de acoperire si protectie anticoroziva implementeaza
sistemul ecologic de produse pe baza de apa.

A intrat in vigoare cu 1.01.2007

 7.1 Valori limită ale conţinutului de compuşi
organici volatili

Produs Max. COV (g/l)

Chit 250
Grund 540
Washprimer 780
Vopsea, toate tipurile 420
Lac 420
Degresant 850
Soluţie curăţat pistoale 850
8. Proceduri de calitate

Procedurile de calitate se refera la normele de

calitate(parametri),
modul de realizare sau de ajungere la acel nivel calitativ cat si
verificarea prin cel putin doua modalitati a produselor, lucrarilor,
serviciilor prestate/realizate de o persoana sau un grup de
persoane in timpul alocat de lucru.

Normele de calitate sunt parametri(limite minime si maxime)

pe care trebuie sa le aiba un produs, lucrare, serviciu pentru a
fi considerat corespunzator.
8.1 Proceduri de calitate

Modul de realizare al nivelului acceptat se face printr-o serie

de impuneri(reguli) ce au fost stabilite in urma unor teste,
masuratori sau a experientelor anterioare. Modalitatile de
verificare cel mai des intalnite sunt:
1.Autocontrolul
2.Controlul superiorului ierarhic
3.Controlul persoanelor specializate(CTC)

Cresterea calitatii muncii este direct proportionala cu nivelul

de pregatire tehnica a individului si a competentelor detinute
de acesta!
 8.2 Proceduri de calitate

Controlul calitatii se bazeaza pe respectarea unor norme de

executie pe principiul ,,Cauza-Efect”.
Se foloseste atat Controlul vizual cat si cel tactil la verificare
calitativa.
Se respecta normele de acceptare referitoare la numarul de
impuritati pe dm²/suprafata vopsita.
Identificarea culorii de vopsit se va face in lumina naturala sau
artficiala tip Daylight. Aceasta se poate face vizual cat si cu ajutorul
fotospectrometrului sau a echipamentelor de tip,,Wawescan” conectate
la un retetar electronic (program retete).

Identificarea culorii de vopsit se va face intr-un spatiu deschis

evitandu-se apropierea de obiecte puternic colorate (garduri vopsite,
acoperisuri, pereti, etc)
Se verifica etapizat cat si final corectitudinea pregatirii
suprafetelor de vopsit
(lipsa urmelor de materiale abrazive, etc.).
 8.3 Proceduri de calitate

In cazul fluxurilor tehnologice de vopsire automata, inainte de intrarea

in
productie se verifica corectitudinea amestecului, vascozitatea(cupa DIN 4),
temperatura produselor de aplicat cat si a pieselor de vopsit(termometru
digital),grosimile de strat in ud (cu pieptene) si uscat (aparat masurari
grosimi strat cu ultrasunete) cat si aspectul vizual(ochiul liber sau
glossmetru). Totodata se verifica si corectitudinea diametrelor duzelor,
distantei si a unghiurilor in cazul capetelor de vopsit fixe sau mobile si a
programelor de vopsire in cazul robotilor electropneumatici (volum aer,
vopsea si presiune cat si intensitatea curentului din electrozi acestea
reprezentand parametrii operationali).
9. Organizarea locului de munca

Orice atelier de vopsitorie este bazat pe un flux tehnologic. Acest flux

trebuie sa fie organizat intr-un mod logic si eficace atfel incat
productivitatea obtinuta sa fie la un nivel maxim cu costuri reduse
ceea ce insemna eficienta atelierului. Vopsitorul industrial trebuie sa
cunoasca foarte bine procedurile atelierului, etapele procesului
tehnologic si normele de calitate ce trebuiesc indeplinite si verificate.

Exemplu: ??????
 9.1 Organizarea Atelierul de
Vopsitorie
Model1
•Spatiu organizare (montare pe banda,
carucioare, alte
dispozitive)
•Cabina sablare
•Cabina aplicare protectie
anticoroziva(grunduri, grundfillere)
•Cabina Vopsire-Uscare
•Spatiu produs finit, retusare, pregatire pentru livrare

Spatiu Cabina aplicari un Cabina vopsire Zona Livrare

Cabina sablare Protectie produs
organizare anticoroziva + Uscare
finit

Zona Aplicare mat. Anticoroziva si vopsea

Piese Agabaritice

39
 9.2 Organizarea Atelierul de
Vopsitorie
Model 2

Zona
produs
Livrare
Zona incarcare Cabina aplicari Cabina aplicari
Produse anticorozive Top coat
Finit si
piese Rectificare
defecte

40
 9.3 Organizarea Atelierul de
Vopsitorie
Model 3
Linie de Vopsire produse serie in sistem airless manual si automat

41
 9.4 Organizarea Atelierul de
Vopsitorie
Model 4
Linie de Vopsire electrostatica cu pulberi si uscare la cuptor

Cuptor uscare
Zona vopsire

Zona ambalare si
depozitare

42
 Organizarea Atelierul de
9.5 Organizarea Atelierul de
Spălătorie Auto Vopsitorie
Recepţie Model 5
•SpăAtelierătoriedeTinichigerieAuto
•Zonă de Preparare
Recepţie
Cabină de Vopsire
Zonăde Pregatire pentrulivrare
•Atelier deTinichigerie
Observatie: În orice atelier se creeaza un
•Zonă de Prepararefluxtehnologic.
•Cabină de Vopsire
•Zonă de Pregatire pentru
livrare

Zona de
Receptie Preparare Vopsitorie

Atelier de
Client Spalatorie
Tinichigerie

Zona de Pregatire
pentru livrare 43
9.6 Fluxul tehnologic in fabrica de
automobile

1-spalare
2-uscare
3-fosfatare
U 4-uscare
5-baie de
2 3 6 7 cataforeza
L 6-spalare, uscare
7-masticare,
9 10 insonorizare
U 8-grunduire
9-vopsire,
1 4 5 8 uscare,lacuire
V uscare
10-retusare,
control final
calitate

25
10. Intretinerea echipamentelor de
•lucru

Cabina de vopsit va fi protejata la interior cu o pelicula de ceara de protectie ce va fi indepartata

lunar.
• Aceasta se va curata la schimbul de filtre sau de cate ori este nevoie.

• Iluminatia in interiorul cabinei va fi de tip DAYLIGHT.

• Filtrele cabinei se vor schimba dupa un tabel de intretinere in care sunt specificate orele de
functionare
si data ultimei revizii.

• In interiorul cabinei trebuie sa fie o usoara suprapresiune (1-1,5 bar) ce nu va permite

accesul prafului din
exterior.

• Bateriile filtrante pentru aerul comprimat vor trebui curatate periodic.

• Furtunul de aer comprimat din interiorul cabinei va trebui sa fie de tip antistatic si rezistent la
variatii de
temperatura.

• Folositi intotdeauna combinezon, masca, manusi si ochelari de protectie (in special la

aplicarea
vopselelor baza apa).
 Test
1.In atelierul de vopsitorie este necesara protectia:
a) Cailor respiratorii
b) Picioarelor
2.Care este legea care reglementeaza emisia de compusi volatili in a
a)OG 875/2004
b)HG 735/2006
3.Situatiile de urgenta se refera la:
a) Situatii normale
b) Calamitati naturale
4.Normele de calitate sunt………acceptati pe care trebuie sa ii aiba u
a) Parametri
b) Denumiri
5.Organizarea atelierului se face in baza unui flux
a)Monetar
b)Tehnologic
Competente specifice
Cuprins Modul

1.Pregatirea suprafetelor-definitie si rol

1.1.Pregatirea mecanica a suprafetelor
(materiale si echipamente)
1.2.Pregatirea chimica a suprafetelor
(materiale si echipamente)
1.3.Izolarea suprafetelor (materiale si
echipamente)
2.Pregatirea Vopselelor si Lacurilor (retete si
amestecuri)
3.Vopsirea (materiale sisteme si
echipamente de vopsit)
4.Aplicarea tratamentelor speciale
5.Verificarea finala a calitatii suprafetelor
48
vopsite
1.Pregatirea suprafetei-Definitie si rol

,,Pregatirea suprafetei” este termenul general folosit pentru descrierea

tuturor operatiilor executate in repararea si/sau inlocuirea pieselor
afectate astfel incat suprafata sa fie bine pregatita in vederea vopsirii.

,,Pregatirea suprafetei’’se face in urmatoarele scopuri:

Protectia pieselor de metal -Previne aparitia ruginii si a

craterelor .
Aderenta -Genereaza aderenta intre
straturile de
materiale de acoperire si
protectie.
Refacerea formelor -Se face prin acoperirea si
umplerea
originale pieselor denivelarilor si a
zgarieturilor rezultate 49
1.1 Pregatirea mecanica a suprafetei-
Slefuire Sablare
Rolul slefuirii/sablarii:

-Curatarea suprafetei de rugina,vopsele vechi,

murdarie, etc.
-Crearea aderentei mecanice pentru straturile de
materiale ce vor
fi aplicate.

Granulatii si dimensiuni alice

-Granulatia materialului abraziv sau a alicelor de
•Diferente granulatie in functie de
sablare se va producator
alege in functie de tipul materialului ce va fi aplicat
•Corespondente granulatie slefuire

ulterior mecanica-manuala (ex. P 120mecanic=P

180 manual)
•Diferente granulatie in functie de
excentricul
masinii de slefuit
•Defecte aparute in urma slefuirii 50

necorespunzatoare
 1.1 Slefuire manuala –
Slefuire mecanica
Excentric orbital 5mm Excentric
orbital 2,5mm

zor unghiular (sau P60) Zgarietura P 80

Alice sablare mari Alice sablare mici

51
1.1 Slefuire cu aspiratie

Avantaje

•Prin aspiratie crestem durata de viata a

materialului abraziv=Economie
•Prin aspiratie scade timpul de slefuire
=creste Productivitatea
•Praful rezultat in urma slefuirii materialelor
de acoperire
este Toxic si Inflamabil.
•Curatenia se poate face mult mai rapid.
•Scade riscul aparitiei impuritatilor in timpul
sau la finalul
Procesului de vopsire.
•Este conform Normelor de protectia
muncii
52
1.1 Pregatirea mecanica a suprafetei Materiale
abrazive folosite in procesul de pregatire-vopsire
asociate cu produse de
Granulatie Adancimea Produs de Grosime Grosime
acoperire maxima de maxima de
acoperire

particula zgarieturii
asociat strat ud strat uscat
abraziva lasate(µ) granulatiei recomandata recomandata

P 80 150 µ Chit 500-800 µ 350-600 µ

Chit finisaj, 200 µ 165 µ

P 120 100 µ Chit pistol
Grund HS,Filler 250-300 µ 110-180 µ
P180-220 60 µ HS

P 360-400 40 µ 100 µ 65 µ
Vopsea 2k
Vopsea 40+130 µ 25+80 µ
P 500 30 µ Baza+Lac

P1000 20 µ 100-130 µ 65-85 µ

Lac

P 2000 15 µ -

P 3000 5µ
Sistem Polish
53
1.1 Materiale abrazive folosite in
procesul
deDiscuripregatireabrazivefolosite-vopsirelaslefuiremecanica
uscata
Granulatie:P80,100,120,150,220,240,380,32
0,360,400,
500,600.

Nota:Desi numerotatia este similara,

granulatia reala difera in functie de
producHartieabrazivator.Slefuireacepoatesuprafi fetelorolositasela va face
uscatslefuirepanaumedalaslefuireasiuscatafillerului(granulatii.
recomandate in refinish –de la P 400
in sus).
Adaptati granulatia la tipul de
substrat cat si la materialul de
acoperire ce va fi aplicat.
Burete abraziv de diferite granulatii folosit
atat la finisarea suprafetei cat si in
tehnica de
blend-in in combinatie cu pasta de 54 matuit.
1. 1 Nisip si Alice de sablare folosite in
procesul de pregatire-vopsire
In cazul suprafetelor de tabla cu grosimi mici Abraziv vs.alice
nu se vor folosi alice de metal sau plastic ci
numai nisip.
Urmele lasate de particulele folosite in procesul
de sablare sunt similare cu urmele lasate de
materialele abrazive exceptie facand doar forma
urmei.
Alicele de sablare sunt de diferite dimensiuni si se
folosesc in functie de materialul pulverizabil ce va
fi aplicat.
Materialul din care sunt facute alicele difera in
functie de lucrarile executate cu ele.
Instalatiile folosite la sablare pot fi portabile sau
fixe.
1.1 Instalatii sablare mecanica cu perii

Ultima tehnologie in domeniul sablarii mecanice

este instalatia BMX dedicata curatarii
suprafetelor puternic afectate de coroziune,
masticuri si insonorizanti vechi, vopsele si
lacuri.
Periile cu care sunt echipate dispozitivele sunt
facute din otel special si au ca rol curatarea
urmelor de coroziune, masticuri si insonorizanti
de pe suprafetele metalice fara ca acestea sa fie
afectate.
De asemenea aceste dispozitive pot fi echipate
si cu perii de cauciuc necesare in curatarea
urmelor de adeziv,a benzilor dublu adezive

56
1.2 Pregatirea chimica a suprafetelor

De ce este necesară acoperirea

suprafeţelor metalice?
•Din punct de vedere chimic elementul fier(Fe) se combină cu
oxigenul (O2)conţinut
de aer şi apă, substanţe care există în mediul înconjurător, deci

suprafeţele metalice necesită o protecţie anticorozivă realizabilă

cu ajutorul grundurilor , vopselelor şi lacurilor de protecţie.

•Din punct de vedere estetic se spune ca ambalajul vinde produsul

deci putem spune că în mare măsură vopseaua vinde

automobilul,utilajul
piesa de mobilier, etc.
1.2 Pregatirea chimica a suprafetelor

Sisteme de lucru pentru diferite

suporturi(tipuri de suprafata

•Aluminiu si suprafete zincate si galvanizate

•Plastic si fibra sticla

•Metal, tabla otel

Grund reactiv,
Acid primer, Primer de aderenta
 Chit
Suprafata de Aluminiu
Filler

Vopsea, Lac
Grundfiller cu
aderenta Chit special cu aderenta
pe aluminiu Pe suprafete de aluminiu

Vopsea,Lac
Grundfiller cu aderenta
pe aluminiu

Vopsea, Lac
Notă:

Acestea sunt sisteme de vopsire. În afara produselor din schemă se mai

folosesc şi produse auxiliare - degresant antisiliconic, antistatic şi diluant de
pierdere precum şi o serie de produse speciale (ex: vopsele speciale,
cameleon, lac mat)
 1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)

Definitie:

Suprafetele de vopsit pot fi simple sau

complexe din
punct de vedere geometric si spatial, pot fi plane
sau volumetrice, se pot vopsi complet sau partial,
pot fi vopsite intr-o singura culoare sau mai multe
culori,distincte sau intercalate.

In functie de tipul vopsirii, suprafetele, piesele,

etc din imediata apropiere a suprafetelor de
vopsit trebuiesc protejate pentru a nu fi
vopsite.
Actiunea de protejare a suprafetelor ce nu
trebuiesc vopsite se numeste Izolare sau
Mascare.
Aceste actiuni se realizeaza cu ajutorul unor materiale si echipamente specifice.
1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)

Materiale folosite in procesul de

izolare(mascare) a suprafetelor

Materialele folosite la izolare pot fi benzi adezive

de diferite dimensiuni si calitati, hartie de
mascare, folie de mascare statica sau
antistatica, burete de mascare, banda cu straif
rigid de plastic(stegoband),burete pentru
chedere, ceara protectie.
1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)

Materiale folosite in procesul de

izolare(mascare) a suprafetelor

Benzile adezive pot fi de latime si lungime variabila.

Astfel dimensiunile uzuale pe latime sunt 19,25,30,38,50
cm iar lungimea este intre 45 si 50 m.
Un alt criteriu de selectie este calitatea materialului
adeziv existent pe suprafata de lipire cat si calitatea
suportului de hartie pe care se aplica adezivul.
Adezivul poate rezista la diferite temperaturi
(40°,60°,80°,120°), la umiditate crescuta(dedicat
mascarii la vopsirea cu vopsele pe baza de apa), cu sau
fara efect remanent la dezlipire(imediat dupa vopsire,
dupa uscare la aer sau fortata, dupa un anumit timp).
Suportul de hartie al adezivului poate fi normal sau
ceruit. In cazul in care este necesara lipirea benzii pe
banda, la suportul ceruit lipirea se va face cu
dificultate(lipsa de aderenta din cauza cearei)
1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)

Materiale folosite in procesul de

izolare(mascare) a suprafetelor

Alt material folosit in procesul de mascare al suprafetelor

este folia de plastic. Aceasta poate avea diferite grosimi,
poate fi impregnata cu o ceara sau nu, poate fi antistatica sau
statica si poate avea diverse lungimi(150m, 200m, 400m sau
450m).
In functie de alegerea facuta se pot realiza economii de
materiale sau nu. Astfel daca vom alege o folie cu o grosime mai
mare de strat, impregnata cu ceara si antistatica, nu va mai fi
necesara o dublare cu hartie de mascare ci se va putea izola
direct zona de protejat.
Hartia de mascare poate avea diverse densitati (cea mai
uzuala fiind cea de 40µ) si latimi(0,4m, 0,6m, 0,9m si 1m latimi
uzuale in zona reparatiilor auto).La fel ca si folia, hartia poate fi
impregnata cu mai multa sau mai
putina ceara, acest criteriu fiind in stransa legatura cu 65
permeabilitatea.acesteia(proprietatea materialului de a
1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)

Materiale folosite in procesul de

izolare(mascare) a suprafetelor
Buretele de mascare este de diferite grosimi (13mm,
15mm, 17mm)
si se alege in functie de suprafata ce trebuie protejata. Astfel in
zonele libere dintre piese(lufturi) se va folosi cu succes acest
material. In cazul in care distanta ramasa libera intre piese este
mai mare se va folosi un burete de izolat cu diametru mai mare.

Banda de izolat cu straif rigid (stegoband) se va folosi

la protectia chederelor mai
dure(parbriz,luneta,etc).Banda dura de plastic se va
introduce sub cheder, apoi se va plia si lipi in asa fel
incat vopseaua si/sau lacul sa intre dedesubtul acestuia
nelasand margini.
1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)
1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)

Materiale folosite in procesul de

izolare(mascare) a suprafetelor
Ultima tehnica de mascare si in acelasi timp cea mai moderna
este sistemul Smart Air.
Dupa cum se vede si
in imagini, se izoleaza o suprafata
foarte mica
dupa care se aplica
un cadru de
burete moale prevazut
cu gauri de absortie perimetrale
care au rolul de a absorbi particulele si vaporii
rezultati in urma
vopsirii.
Acest sistem se foloseste mai mult in
cazul retusurilor.
2.Pregatirea Vopselelor si Lacurilor (retete si
amestecuri)
Pregatirea vopselelor.

In aceasta etapa , la alegerea vopselelor ce se vor folosi, se va tine

cont de cateva criterii foarte importante :
1.Culoarea
2.Sistemul de vopsea(compozitie chimica)
3.Modul de preparare
4.Dilutia
5.Compatibilitatea cu lacul
Sisteme şi echipamente de
vopsit1.Definitia pistolului de
vopsit 2.Atomizare-definitie
3.Sistem vopsire clasic pistol
gravitational/suctiune
4. Sistem vopsire Airless
5. Sistem vopsire Airmix
6. Sistem vopsire pulverizare
calda/fierbinte
7. Sistem vopsire in camp
electrostatic
8. Sistem vopsire prin imersie
9. Sistem vopsire
automata(roboti)
Definitia pistolului de vopsit
Pistol de vopsit = aparat pulverizator pentru vopsirea prin stropire
a suprafeţelor.
Definitia atomizarii
Atomizare = transformarea unui lichid în picături foarte fine prin pulverizare.

Sistem vopsire clasic pistol

gravitational/suctiunePistolulcucupagravitationala(cana sus)
Caracteristici:
Este un pistol usor de folosit care foloseste principiul gravitatiei pentru
amestecul aerului cu vopseaua.
 In ilustratia
grafica gasiti
componentele
unui pistol de
vopsit
gravitational si
Parametrischema carede
influenteazamontaj calitatea
vopsirii:
- Presiune aplicare
- Distanta aplicare
- Marimea duzei de
aplicare -Vascozitate
material
pulverizabil
-Numar de
straturi(grosime
de strat)
-Inclinatia pistolului
Pistol cu cana jos ( principiul suctiunii )

Caracteristici:

Este un pistol de vopsit mai dificil de manevrat dedicat vopsirii unor

suprafete mari ce nu necesita o finisare excelenta. De obicei recipientul de
vopsea(cana) este mai mare (0.75-1L) decat in cazul pistolului cu cana sus
si evident mai greu de manevrat.
Cand cantitatea de vopsea din recipient scade sub ¼ este posibil sa apara
intreruperi ale jetului de pulverizare implicit defecte de aplicare

Parametri care influenteaza

calitatea vopsirii:
- Presiune aplicare
- Distanta aplicare
- Marimea duzei de aplicare
- Vascozitate material
pulverizabil
- Numar de straturi(grosime de strat)

- Inclinatia pistolului de vopsit

Sistem vopsire Airless
Sistem de vopsit airless manual

Caracteristici:

Este constituit dintr-o pompa de presiune, furtune de presiune si pistol

de aplicare.
Sistem vopsire Airless

1.Pistol 5.Furtun de aspiratie

vopsea
2.Pompa cu piston 6.Recipient vopsea
3.Furtun de presiune ridicata 7.Furtun
alimentare aer pompa
4.Alimentare cu aer comprimat 8.Regulator presiune
Functionarea sistemului
airlessPresiuneinalta la iesirea din duza foarte mica (0,15 - 1,0 mm)
Inalta presiune necesara este produsa in mod normal de catre pompe cu piston
de inalta presiune – pana la 400 bar
Duza airless creaza propriul jet de forma ovala, fara energie suplimentara, printr-un
orificiu de forma speciala in duza
Acest orificiu asigura unghiul de pulverizare si marimea formei jetului la o distanta
de 250 mm
Duzele airless sunt disponibile in marimi si unghiuri de pulverizare variate

Parametri care influenteaza calitatea vopsirii:

Presiune aplicare
Distanta aplicare
Marimea duzei de aplicare
Vascozitate material pulverizabil
Numar de straturi(grosime de strat)
Inclinatia pistolului de vopsit

Presiunea de aplicare se poate regla din robinetii de presiune ai pompei dar debitul
de vopsea se regleaza numai prin schimbarea duzei de dispersie.
Cu cat presiunea de lucru si duza vor fi mai mari, grosimea de strat(cantitatea
de materia dispersata )va fi mai mare .
Functionarea sistemului
airlessAlegereaduzei de lucru se va face in functie de marimea
suprafetei ce urmeaza a fi vopsita cat si a caracteristicilor vopselei ce va fi
aplicata(vascozitate,timp de curgere,etc.)
Pulverizarea airless pura nu foloseste nici o energie suplimentara, ca atomizarea
cu aer, presiunea materialului(vopselei) este de la 50 pana la peste 400 bar si mai
este denumita si pulverizare la mare presiune.

Cu o duza aleasa corect si cu o presiune adecvata

productivitatea vopsirii va creste
= calitate si consumul de vopsea va scadea

= economie
Tabel conversie duze pulverizare: airless la atomizare aer
conventional
Airless Pistol conventional
Tip material pulverizabil
Tip marime duza Tip marime duza

Vopsea solvent 2k 0,15 mm - 0,18 mm 0,5 mm - 0,8 mm

Lac 0,23 mm - 0,28 mm 1,0 mm - 1,2 mm

Primer/vopsea baza
metalizata/uni 0,28 mm - 0,38 mm 1,2 mm - 1,4 mm

Materiale protectie
anticoroziva 0,46 mm - 0,91 mm 1,4 mm - 1,8 mm

Vopsea baza apa - 0,53 mm - 0,78 mm 1,8 mm - 2,8 mm

Latex
Tabel Alegere Duze
Schema pistolului
airless

1-7-Duza
8-13-14-21 Tragaci cu sistem prindere pe corpul pistolului
10-11-15-16-17-18-19 Sistem Ac fluide
20-22 Intrare fluide
In corpul pistolului se afla filtru de fluide
Tabel de alegere a sitelor in functie de
materialul pulverizabil folosit

Observatii:

Comparand marimea duzelor de atomizare airless cu cele pentru

atomizare conventionala cu aer, observam ca cele airless au
dimensiuni mult mai mici. Se cere o filtrare buna.

La unele aplicatii, unde se folosesc vopsele cu multe solide, filtrul

de vopsea nu poate fi prea mic, dar este necesara o duza airless
mica. Aceasta poate duce la infundarea duzei, ceea ce necesita
timp pentru curatare si duce la intreruperi.
In aceste situatii este disponibil un,,ajutor”:
Duze Twist-Tip (Zip-Tip)

Duza este montata intr-un

suport ce permite rotirea
duzei
cu 180°, astfel incat inalta
presiune din sens invers
elimina
blocajul .
De asemenea exista filtre ce se atasaza indiferite parti ale sistemului
airless:

Filtru aspiratie Filtru iesire pompa Filtru pistol

Avantajele sistemului
Airless
Vascozitate ridicata - continut mare de solide, mai putini solventi.

Gazare redusa (sau foarte limitata), margini bine definite, in functi material
si vascozitate.
Grosime mare dintr-o singura trecere.

Eficienta mare, timp redus, cea mai buna metoda de vopsire pentr repere
plane mari.
Gama extinsa de duze pentru toate aplicatiile si orice cerinte ale c Numai

un furtun la un pistol flexibilitate mare

Dezavantajele sistemului
Airless
Volum mare comparativ cu atomizarea cu aer (de doua – trei ori mai
mult).
Volumul de material nu poate fi reglat, acesta fiind controlat numai
de catre duza.
Vopsirea pieselor mici, sau cu forme complexe, va duce la
pierderi uriase de material.
Risc de curgere a vopselei la piese cu forme complexe, din cauza
debitului mare de material. In acest caz se recomanda vopsirea
lichida in camp electrostatic.
Selectia echipamentului
Airless
Selectarea pompei airless corespunzatoare si marimea acesteia,
pentru o anumita aplicatie, sunt decise de catre specificatie si de
beneficiile urmarite, ceea ce inseamna: Marimea duzei

Unghiul de pulverizare
Volumul de pulverizat pe minut
Lungimea necesara pentru furtun(e)
Tipul materialului – vascozitate continul de solide etc.
Modul de lucru, continuu sau intermitent.
Reguli de baza pentru echipamente airless:
Cu cat este mai mare volumul pe ciclu cu atat este mai mica viteza
ciclului si mai mare durata de viata a pompei (foarte important la
folosirea de materiale abrazive).
Vopsire intermitenta (majoritate manual)-max. 30 cicluri / min. Vopsire
continua (majoritate automatica)-max. 15 cicluri / min
Segmente de piata tipice pentru
airless
Segmente de piata tipice pentru
airless
Sistem de vopsit Airless
automat
Sistemul de vopsit airless automat poate fi static sau mobil. Cel static
se bazeaza pe duze fixe alimentate cu material pulverizabil ce aplica in
mod automat materialul pulverizabil pe piesele ce sunt in miscare,
aflate pe o banda transportoare. Astfel se creeaza un flux tehnologic in
care piesele sunt vopsite in mod succesiv cu materiale de acoperire
anticoroziva,vopsea de fond,vopsele 2k(Topcoat), vopsele de baza,
lacuri, etc. Sistemul static este recomandat in cazul reperelor plane si
fara a avea forme complexe.

Pentru piesele cu forme complexe (ex. caroserii auto) este recomandat

sistemul airless automat mobil (robotii de vopsire)
 Vopsirea in camp electrostatic
Vopsirea pieselor cu pulbere in camp electrostatic asigura o calitate superioara a produsului finit, atat din
punct de vedere al rezistentei mecanice, al rezistentei la coroziune cat si din punct de vedere al aspectului
comercial.
Procesul de vopsire presupune urmatoarele etape:
pregatirea suprafetelor

- in vederea pulverizarii manuale cu vopsea pulbere, piesele vor fi pregatite din punct de vedere mecanic,
atat prin indepartarea ruginii, cat si a resturilor rezultate din prelucrarea acestora
- in situatiile in care este posibil, piesele vor fi sablate pentru pregatirea lor in vederea vopsirii vopsirea cu

pulberi in camp electrostatic

- piesele vor fi vopsite manual cu pulberea pulverizata de un pistol manual

- vopsirea se va face complet in toate colturile si la grosimea necesara unui strat consistent de vopsea

polimerizarea vopselei pulbere

- polimerizarea se face intr-un cuptor stationar de polimerizare cu incalzire electrica

- polimerizarea vopselei pulbere are loc la temperaturi cuprinse intre 160 - 200 grade Celsius -dupa

iesirea pieselor din cuptorul de polimerizare, piesele vor fi lasate la racit

Vopsirea in camp electrostatic este asadar, o solutie profesionista si de inalta calitate

Principii de vopsire in camp
electrostaticIntreunelectrodalimentatcutensiune ridicata si polul opus apare un camp electric
cu linii orientate conform principiilor fizicii. Intensitatea campului depinde de diferenta de potential si distanta
existenta intre cei doi poli, precum si de caracteristicile mediului inconjurator. Particulele aflate in vecinatatea
electrozilor sunt incarcate cu electroni, respinse de electrod si atrase de polul opus, de-a lungul liniilor de cimp.
In cazul in care polul opus este legat la pamant, electronii captati vor fi astfel descarcati, mentinadu-se astfel
constanta diferenta de potential si intensitatea cimpului. In baza acestor considerentele de principiu materialul
pulverizat este transportat pe suprafata piesei care se acopera.
Pentru aceasta este necesar ca:
pistolul sa fie echipat cu electrod
piesa sa fie impamantata
intre cele doua elemente sa fie creat campul electric
Rezultatul este depunerea foarte fina si uniforma a particolelor de vopsea pe piesa.

Avantajele acestui sistem fata de acoperirea conventionala airless, aircoat sau clasica cu aer comprimat:

randamentul depunerii superior, economie de material de pina la 70% strat depus foarte uniform economie
substantiala de timp in cazul pieselor filigrane, marunte se preteaza la depunerea automata acoperirea
superioara a muchiilor manuire usoara
ceata de vopsea pulverizata redusa respingerea redusa a vopselei de pe suprafata piesei in timpul depunerii

Instalatia de vopsire in camp electrostatic cu vopsea lichida este compusa dintr-o pompa cu piston actionata
pneumatic, pistol special si pupitru de comanda. Calitatea suprafetei acoperite este foarte buna, datorita
campului electrostatic creat intre pistol si piesa, distributia vopselei pe piesa se face uniform. Datorita
posibilitatii decuplarii/cuplarii tensiunii electrostatice direct la
pistol se pot acoperi fara probleme si zonele care prezinta “custi Faraday”.

Pompele de vopsire nu au elemente elastice in treapta de vopsea, rezultand o durata de viata

sporita a instalatiei si o exploatare foarte comoda.
Principii de vopsire in camp
electrostaticIntreunelectrodalimentatcutensiune ridicata si polul opus apare un camp electric
cu linii orientate conform principiilor fizicii. Intensitatea campului depinde de diferenta de potential si distanta
existenta intre cei doi poli, precum si de caracteristicile mediului inconjurator. Particulele aflate in vecinatatea
electrozilor sunt incarcate cu electroni, respinse de electrod si atrase de polul opus, de-a lungul liniilor de cimp.
In cazul in care polul opus este legat la pamant, electronii captati vor fi astfel descarcati, mentinadu-se astfel
constanta diferenta de potential si intensitatea cimpului. In baza acestor considerentele de principiu materialul
pulverizat este transportat pe suprafata piesei care se acopera.
Pentru aceasta este necesar ca:
pistolul sa fie echipat cu electrod
piesa sa fie impamantata
intre cele doua elemente sa fie creat campul electric
Rezultatul este depunerea foarte fina si uniforma a particolelor de vopsea pe piesa.

Avantajele acestui sistem fata de acoperirea conventionala airless, aircoat sau clasica cu aer comprimat:

randamentul depunerii superior, economie de material de pina la 70% strat depus foarte uniform economie
substantiala de timp in cazul pieselor filigrane, marunte se preteaza la depunerea automata acoperirea
superioara a muchiilor manuire usoara
ceata de vopsea pulverizata redusa respingerea redusa a vopselei de pe suprafata piesei in timpul depunerii

Instalatia de vopsire in camp electrostatic cu vopsea lichida este compusa dintr-o pompa cu piston actionata
pneumatic, pistol special si pupitru de comanda. Calitatea suprafetei acoperite este foarte buna, datorita
campului electrostatic creat intre pistol si piesa, distributia vopselei pe piesa se face uniform. Datorita
posibilitatii decuplarii/cuplarii tensiunii electrostatice direct la
pistol se pot acoperi fara probleme si zonele care prezinta “custi Faraday”.

Pompele de vopsire nu au elemente elastice in treapta de vopsea, rezultand o durata de viata

sporita a instalatiei si o exploatare foarte comoda.
Etapele procesului de vopsire
industrialaToateetapelenecesare la efectuarea unei operaţii de
vopsire trebuie ordonate intr-un mod simplu, raţional, ce asigura evitarea
oricăror defecte de vopsire, într-un program complet şi logic, de la intrarea
Produsului in atelier până la rezultatul final.
• Montarea produsului pe carucioarele de transport sau pe
dispozitivele
transportoare
• Curatarea , Identificarea defectelor .
• Introducerea in spatiul de sablare.
• Sablare, repararea eventualelor defecte.
• Pregatirea echipamentelor de aplicare.
• Protectia anticoroziva(se va face cu un produs specific pentru fiecare
tip de
suport si cerinte speciale),
• Uscarea produsului daca este necesar.
• Identificarea codului de culoare solicitat si mixarea vopselei,
pregatirea
echipamentelor de aplicare(reglaje, probe, etc.)
• Introducerea în spaţiul de vopsire
• Vopsire,manipulare,uscare.
• Control vizual al suprafeţei retusare
Îndreptarea suprafeţei

• Se demonteaza piesele care incomodeaza reparatia sau risca

sa fie
deteriorate
• Se protejeaza caroseria impotriva scanteilor si gazarilor
• Se indreapta suprafata
• Se aplica un grund de protectie (sau un grund reactiv)
• Se aplica mastic poliuretanic si vopsea insonorizanta pe partile
noi
schimbate, care sunt expuse la coroziune.
Pregătirea suprafeţei

• Se curata piesa pentru a se putea constata defectele de

remediat.
• Se face controlul vizual al suprafetei.
• Se hotarasc operatiunie ce urmeaza a fi executate.
• Se aplica, in functie de natura suprafetei, materiale
anticorozive,de
umplere, de fond sau vopsea intermediara.
• Se slefuieste suprafata in functie de solicitarile fiselor
tehnice ale
materialelor ce urmeaza a fi aplicate.
• Se aplica materialele conform fiselor tehnice si a
conditiilor de aplicare
necesare obtinerii unor lucrari de calitate superioara.
Uscarea suprafeţei
In functie de sistemul de lucru ales uscarea poate fi superficiala (la sistemul ud pe ud), la

aer, sau fortata(cabina de vopsit sau lampa IR sau UV).

Uscarea superficiala in sistem ud pe ud se face pentru a permite solventului din
suprafata
aplicata sa se evapore, uscarea totala facandu-se impreuna cu restul
sistemului(vopsea,
lac, etc).
Uscarea la aer presupune urmarea instructiunilor fisei tehnice si lasarea timpului
necesar
uscarii. Deobicei,acest proces este urmat de slefuirea/finisarea suprafetei,
operatiune
necesara obtinerii unei calitati vizuale ridicate.
Uscarea fortata este recomandata pentru scaderea timpului de executie a lucrarilor
de
vopsitorie, dar poate fi si generatoare de probleme daca nu sunt respectate cateva
reguli de baza.
La uscarea fortata in cabina de vopsire/uscare inaintea ciclului de uscare este necesar
un
timp de aerare, timp ce ii va permite solventului usor sa se evapore din stratul aplicat.

Temperatura de uscare va fi intotdeauna in concordanta cu fisa tehnica a

produsului aplicat
si cu recomandarile producatorului de vopsea. Incalzirea si racirea finala a
Vopsirea suprafeţelor

Operatiunea de vopsire reprezinta totalitatea proceselor de aplicare-

pulverizare a materialelor de protectie sau de obtinere a efectului vizual.
In functie de materialul (vopseaua) folosit in aplicare se opteaza pentru
un anume sistem de scule si dispozitive utile in acest proces.

Astfel in termeni generali vopseaua pulbere se aplica in camp

electrostatic iar cea lichida cu ajutorul pistoalelor de vopsit
conventionale(gravitational si/sau cu suctiune),a pistoalelor tip airless,
airmix, prin imersie, cu roboti, cu pensula sau trafaletul.
Pentru fiecare tip de aplicare se va tine cont, pe langa instructiunile de
folosire a dispozitivelor si de fisele tehnice ale produselor.
Fişa tehnică a produsului
Explicaţii
Descriere
Produsul EPOMID G 3100 este un grund anticoroziv bicomponent pe baza de rasini epoxidice si fosfat
de zinc, cu intarire amidica.Foarte buna rezistenta la actiunea factorilor de mediu, buna rezistenta la
petrol, ulei mineral, solutii saline, buna rezistenta la agenti chimici, buna rezistenta la apa si variatii de
temperatura, caracteristici mecanice ridicate
(duritate, soc mecanic, flexibilitate), aderenta foarte buna la diverse tipuri de suport, reacoperire usoara.
Utilizare
Grundul G 3100 este utilizat ca strat primar sau intermediar pentru lucrari noi sau de reparatii si
intretinere, acolo unde se solicita sistem epoxidic de protectie:
- protectia anticoroziva a suprafetelor din otel, a reperelor de metal expuse la diverse conditii
favorabile coroziunii;
- in domeniul constructiilor / reparatiilor de nave si platformelor marine, protectia tancurilor de
produse lichide, punti interioare si exterioare, instalatii din compartimentul masinilor, magazii
frigorifice, motoare principale, pompe, filtre etc.;
- protectia interioara si exterioara a rezervoarelor de apa potabila, ape reziduale si produse
petroliere (uleiuri minerale, benzina, motorina, hidrocarburi etc.);
- protectia utilajelor din industria chimica, alimentara, farmaceutica, constructii de masini, vagoane
si diverse utilaje, constructii metalice diverse (poduri, macarale, s.a.);
- protectia elementelor de rezistenta ale constructiilor din otel;
- ca sealer, pentru suprafetele protejate cu produse bogate in zinc.
De asemenea, se poate utiliza si pentru protectia temporara a suprafetelor de otel sablate in perioada
dintre curatare si acoperire finala.
Este recomandat pentru climatele: TH, TA, MT, F, N, M.
Temperatura de lucru 150 °C max.
Sortimente
- rosu oxid G 3173 - red oxide
- gri deschis G 3182 - light grey
Alte culori conform cartelelor RAL sau
KÖBER.

CARACTERISTICI TEHNICE
Mat Duritate Persoz, min.
vizual 140s SRENISO
1522:2007
Uscare, approx.
Volum de solide Elasticitate, min (at 20° C, 50 ± 5% rel. hum.)
50% approx. 4mm SRENISO 2 ore-uscare la atingere
1520:2007 7 zile-uscare completa
Densitate ASTMD 1640: 2003
Aderenta, grila de
1.44kg/l approx. 2 mm Valabilitate in ambalaj
(at 23° C) 1 SRENISO 2409: 2007 SRENISO 2811- 6 luni de la data fabricatiei, in conditiile
1:2002Timp de curgere respectarii prevederilor de ambalare si
COV
60 - 80s, amestec diluat 5% cu depozitare.In functie de conditiile de
430g/l SRENISO 11890diluant- D 30 depozitare, inaintea utilizarii se
1:2007 (at 23° C, ISO cup, F 6 mm, (at recomanda
20° C, STAS cup, F 8 mm) amestecarea produsului.
SRENISO 2431:1997/AC
DETALII DE APLICARE

Raport de amestecare
Grund G 3100: Intaritor I 312 100p : 15p masic
Timp de prereactie Presiune
15 minute 3 - 4 atm. 140 - 160
(la 23° C) atm

Interval de utilizare Diametru duza Diluant utilizat /

6 ore 1.8 - 2.2 mm 0.021 -
(la 23° C) 0.023”
SRENISO 9514:2005 unghi d vopsire : 65%
Curatare instrumente
KÖBER CLEANER DKC 003-02S
Metoda de aplicare
pensulare / roluire Grosime strat umed
pulverizare aer 160 - 200 µ SRENISO 2808:2007
Grosime strat uscat
pulverizare airless 80 -100 µ
SRENISO 2808:2007
Interval de reacoperire
Vezi mai jos REACOPERIRE
Consum teoretic
280 g/m2 approx. - 100 mm
5 m2 /l approx. - 100 mm
Dilutie
D 302 (5% approx.)
D 302 (5 -10%)
D 302 (3 - 5%)
Consum practic
Consumul practic este functie de conditiile de
aplicare (geometria suprafetei, metoda de aplicare,
conditiile de mediu) si poate fi 1.2 - 1.5 x consumul
teoretic.
Observatie
Nu se recomanda amestecarea produsului G
3100 cu alte produse.
(alte produse = intaritori, diluanti, agenti de
curatare- altele decat cele recomandate de
producator).
PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI

Gradul de pregatire a suportului este determinant in obtinerea performante de

protectie. Suportul nu trebuie sa aiba defecte de suprafata (suprapuneri fisuri, stropi
de sudura, etc.).
Suprafete metalice noi: sablare la gradul Sa 2½ in conformitate cu SREN 8501-
1:2007 sau 2 conform STAS 10166 / 1- 77, pregatirea suprafetei realiz conformitate
cu SREN ISO 8504-1:2002, SREN ISO 8504-2:2002, SREN ISO 8
Se desprafuieste apoi suprafata cu aer comprimat.
Suprafete vechi: indepartare vopsea veche, degresare cu detergent, ind sau a
altor contaminanti prin curatare cu apa (la presiune ridicata), sablare sau curatare
mecanica la gradul St 3 (periere energica in directii perpendic desprafuire. Se evita
lustruirea suprafetelor.
CONDIŢII DE APLICARE

Grundul G 3100 se va aplica pe suprafete curate si uscate, ce vor avea te peste

temperatura punctului de roua pentru evitarea condensarii umiditat Umiditatea
relativa va fi de max. 70%. Aplicarea decurge in conditii optim o temperatura a
mediului ambiant si a amestecului de 10-30°C.
Observatie
Grundul G 3100 este destinat acoperirilor profesionale.
INSTRUCŢIUNI DE APLICARE

Se conditioneaza componentii la temperatura de 10 - 30°C, se omo apoi se

prepara amestecul: 100 parti (masic) grund + 15 parti (mas timpului de
prereactie (15 minute) se continua amestecarea prin a si inainte de aplicare se
dilueaza amestecul in proportiile recomand necesare pentru a obtine grosimile
de pelicula cerute.
Astfel pregatit, grundul G 3100 se poate aplica:
- direct pe suprafata metalica pregatita corespunzator sau peste gr (de ex.:
grund epoxidic G 3202-1, grund pe baza de etilsilicat G 410
- ca strat primar sau intermediar peste care se pot aplica sisteme d epoxi-
gudron, poliuretanice, alchidice.
REACOPERIRE

In conditiile unei ventilatii suficiente, intervalele optime de reacoperire pe G 3100, la

temperatura de 23°C, sunt urmatoarele (pentru o grosime de s 100 mm):
Observatii

Inainte de reacoperire, dupa expunerea in medii contaminate,

suprafetele vor fi bine
curatate prin spalare cu jet de apa la presiune ridicata, urmata de uscare.
In cazul depasirii intervalului maxim de reacoperire, se va proceda la o
asperizare a suprafetei pentru a se asigura o buna aderenta pentru
straturile urmatoare.
Atingerea intervalelor maxime de reacoperire, asigurarea unei bune
aderente, precum
si bune proprietati mecanice implica asigurarea urmatoarelor:
- grundul trebuie aplicat intr-o grosime de strat uscat in jurul valorii de 100 mm;

- stratul de grund obtinut trebuie sa fie uniform, de buna calitate si fara urme de
pulverizareuscata;
- conditiile de uscare si intarire vor fi conform celor specificate la punctul
CONDITII DE
APLICARE pana la intarirea completa;
-suprafetele TREBUIE sa fie perfect curate inaintea reacoperirii.

Suprafetele vopsite pot fi expuse doar pentru scurte perioade de timp

direct la lumina
AMBALARE
Grund G 3100: bidoane metalice de 22l (20 kg).
Intaritor I 312: cutii de 6.5 l (3 kg).
SECURITATEA MUNCII
Toate operatiile de manipulare, transport, depozitare, utilizare se vor realiza
respectand cu strictete normele de prevenire a incendiilor, normele de
protectia muncii si igiena sanitara.
Se interzice: prezenta oricaror surse de foc, vopsirea in spatii fara o
ventilatie corespunzatoare, contactul direct al pielii cu produsul respectiv,
inhalarea prelungita a vaporilor, ingerarea produsului.

NOTA
Toate aceste date au caracter general privind performantele si utilizarea
produsului, de aceea recomandam testarea produsului in conditiile propriei
tehnologii de aplicare a beneficiarului. Rugam consultati producatorul
pentru lamuriri suplimentare.
FIŞA
TEHNICĂ 2
FIŞA
TEHNICĂ 2
Materiale abrazive
folosite
in procesul de pregatire-
vopsire Granulatie Produs de acoperire
La slefuirea suprafetelor se va folosi un Adancimea
dispozitiv de slefuire de preferinta abraziv zgarieturii asociat granulatiei
Pneumatic, orbital,cu miscare lasate(µ)
excentrica de 2,5-3mm.
Daca se foloseste un dispozitiv electric P 80 150 µ Chit
de slefuire atunci acesta va trebui sa se
incadreze in norma de siguranta IP 54. P 120 100 µ Chit,Chit pistol

P180-220 60 µ Grund HS,Filler HS

Discurile abrazive de o granulatie
neadecvata vor lasa urme de slefuire
ce se vor vedea dupa uscare in stratul P 360-400 40 µ Vopsea 2k
final de vopsea.
P 500 30 µ Vopsea Baza+Lac
Concluzie:
Se slefuieste suprafata in P1000 20 µ Lac
functie de solicitarile fiselor
tehnice ale materialelor ce P 2000 15 µ -
urmeaza a fi aplicate.
P 3000 5µ Sistem Polish
Defecte
Cauza, Efect,
Remediere
1. Ochi de peşte
Cauza
Contaminarea substraturilor de la
particulele de impuritati invizibile
(exemplu – silicon).
Efect
Reduce tensiunile din suprafata
substratului rezultand iregularitati
ale acestuia sau ingrosarea
stratului de vopsea in jurul ariei
contaminate (defecte tip crater).

Actiune
Aria cu defect necesita a fi
refacuta.
Defecte
Cauza, Efect,
Remediere
2. Efecte cauzate de impurităţi
Cauza
Contaminarea cu murdarie in
timpul procesului de vopsire.
Efect
Crearea de iregularitati pe
suprafata vopsita – posibila
sursa de corodare ulterioara.
Actiune
Aria cu defect necesita a fi
refacuta
Defecte
Cauza, Efect,
Remediere
3. Efecte datorate scamelor
Cauza
Contaminarea datorata
lavetelor textile/
echipamentului
de lucru utilizate in procesul de
vopsire.
Efect
Crearea de iregularitati pe
suprafata vopsita – posibila sursa
de coroziune ulterioara.
Actiune
Aria cu defect necesita a fi
refacuta.
OBSERVATIE

Procesul de refacere presupune cheltuieli

suplimentare!

Evaluare
• Protejati cu atentie zonele care nu se
repara
• Aplicati chitul si filerul in piramida
• Pastrati sculele curate pentru a evita
defectele de vopsire
• Atentie la granulatia hartiei abrazive •
Respectati pasii de slefuire
• Pentru a putea sa oferiti o garantie
anticoroziva evitati slefuirea umeda!
• Degresati suprafata de cate ori este
necesar
• Atentie la izolare
• Desfaceti izolatia cat piesa este calda
Masticuri şi insonorizanţi
Clasificare
-Mastic supravopsibil
- Aplicat manual
- Pulverizabil
Mastic nevopsibil supravopsibil
- Aplicat manual
- Pulverizabil
Insonorizant supravopsibil (spray sau cartus)
Insonorizant nesupravopsibil (spray sau cartus)
Ceara de protectie cavitati

NOTA: Produsele supravopsibile se aplica pe suprafetele

autovehiculelor ce necesita a fi vopsite.Structura peliculei aplicate
depinde de grosimea de strat si de modalitatea de aplicare (duza
pistol, presiune, reglaje).
Dispozitive speciale
Trepied, Stative,
Cărucioare
Aceste dispozitive sunt folosite la prinderea pieselor
demontate ce necesita o vopsire complexa incluzand si
spatiile interioare.
Aer comprimat
Aer comprimat
SCULE SI ECHIPAMENTE SPECIFICE IN PROCESUL DE
VOPSIRE
CABINA DE VOPSIT PENTRU VOPSELE BAZA APA
DISPOZITIVE DE AERARE PENTRU VOPSELE BAZA APA
Dispozitive speciale
Trepied, Stative, Cărucioare

Aceste dispozitive se numesc aeratoare si sunt de forme si modele

diferite dar rezultatul este acelasi. Rolul lor este de a prelua apa ce
se evapora din stratul de vopsea aplicat pe piesa si in acest fel
grabeste uscarea.Cu ajutorul acestor dispozitive timpul de aerare-
uscare a suprafetelor vopsite cu vopsea1.Aertoarebaza
apadecabinascade la mai putin2. Aeratorde50%.portabil
CABINA DE VOPSIT PENTRU VOPSELE INDUSTRIALE
(BAZA SOLVENT)

Volumul de aer recirculat

poate fi mai mic de
28000m³/ora dar sistemul de
filtrare a aerului exhaustat
(evacuat) contine in plus un
element de filtrare cu carbon
activ.Fluxul de aer este similar
cu cel specific cabinei de
vopsit baza apa dar la
vopselele industriale (baza
solvent) nu sunt necesare
aeratoarele.
Vopsele industriale
Alchidice, Acrilice, Nitrocelulozice sau Epoxidice

Vopsele de baza solvent

• Vopsele dublu strat ce necesita o acoperire de
protectie cu lac 2k
transparent
• Au rol de colorare a suprafetei
• Pot fi metalizate sau pastel(uni)
• Dilutia si diferenta de presiune si debit la aplicare pot
schimba
nuanta (in cazul vopselelor metalizate)
• Grosimea de strat poate schimba nuanta
• Vopselele metalizate se impart in 3 categorii:
MetalizatPerlat
Xiralic
Vopsele de baza apa

• Vopsele dublu strat ce necesita o acoperire de

protectie cu lac 2k
transparent
• Au rol de colorare a suprafetei
• Pot fi metalizate sau pastel(uni)
• Dilutia si diferenta de presiune si debit la aplicare pot
schimba
nuanta (in cazul vopselelor metalizate)
• Grosimea de strat poate schimba nuanta
• Sunt sensibile la siliconi
• Au o tenta usor diferita de culoarea finala
• Pana la uscare nu puteti verifica nuanta decat
aproximativ
• Sunt necesare conditii speciale de aplicare
• Nu ataca substraturile critice
• Posibilitati de retusare mult mai bune
Vopsele acrilice 2k VOC

• Vopsele acrilice 2k se prepara in amestec cu

intaritorul (lent mediu,
rapid)
• Dilutia si raportul de amestec difera in functie de
producator
• Sunt nemetalizate(pastel)
• Se aplica cu un pistol de tip RP
Lacuri 2k voc

• Lacurile 2k necesita amestec cu intaritor

• Sunt dedicate pentru acoperirea(sigilarea)vopselelor de
baza
• Sunt transparente,semimate sau mate
• Raportul de amestec cu intaritor si diluant difera in functie
de
producator
 Test
1.Cum se numeste produsul destinat inlaturarii siliconilor(grasimilor) de pe
suprafata de vopsit?
a) Degresant antisiliconic
b) Nitro diluant
2.De ce nu se foloseste apa in procesul de slefuire a suprafetelor
metalice neacoperite ?
a) Incepe procesul de oxidare
b) Creaza vapori
3.Care este granulatia recomandata de slefuire inainte de aplicarea stratului
final(vopsea)?
a) P800-P1000
b) P80-P120
4.Ce materiale se folosesc in procesul de izolare a suprafetelor ?
a) Abrazive
b) Benzi mascare,hartie cerata,folie mascare 5.Ce
rol are grundul ?
a) Protectie anticoroziva
b) Protectie UV