Exerciții pregătitoare pentru Evaluarea Națională 2020

1. Explicați cum s-au format cuvintele subliniate în textele de mai jos.

a. Noaptea se lăsase peste satul amorțit. Ultimii rătăciți prin pădure coborau
agale pe poteci înguste. Toate zgomotele deveniseră stinse. Se mai auzea
fâșâitul câte unei păsări. Doar privighetoarea, vestita cântăreață a nopților de
vară, își risipea delicat trilurile în noaptea înstelată.
b. Încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin mănunchiurile lui de
raze, totuşi avu puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-
se numai, nu câştiga nimic.
c. Era un bărbat înalt, spătos, cu mustața albită, groasă și avea o fire blândă,
răbdătoare, vorbind domol, plăcut, uneori presărând vorbele cu o ironie
ușoară, o glumă nevinovată, neieșindu-și din sărite, cum zice românul,
niciodată, lucru care făcea din el un bun șofer. Îi și plăcea grozav meseria lui,
deși în școala profesională învățase lăcătușeria.

2. Extrageți din textul de mai jos două cuvinte formate prin derivare și două cuvinte
obținute prin conversiune.
a. Pe aleile tăcute ale parcului era un covor de frunze îngălbenite.Nu se mai
auzeau pașii copiilor zgomotoși de astă-vară. Natura părea amorțită. Soarele
devenise mai palid.
b. Drumurile păreau ninse. Albul lor strălucitor îți lua vederea. Aveai impresia că
te afli în Pădurea-Adormită și că se vor ivi vietăți ciudate.

3. Precizați felul atributelor din enunțurile de mai jos:

a. Şi de bună seamă, ca-n toate zilele, Niculăeş grăia cu oile lui.

b. Observațiile mele erau apreciate.

c. Unul dintre aceștia luă cuvântul, dar alt coleg nu asculta discursul.

d. Tatăl meu este aviator, dar tatăl alor noștri e marinar.

e. Lauda de sine nu miroase a bine.

f. Eram îngrijorat de întârzierea alor mei.

 g. Venirea acestora m-a liniștit, dar această plecare va fi amânată.

h. Părinții ai căror copii învață bine sunt mulțumiți.

i. Privirea cui te-a înduioșat? Care final ți-a plăcut?

j. Bucuria unora era și bucuria altora, dar fiecare om merită mai mult.

k. Notele nici unuia dintre noi nu erau sub șapte, dar nicio lucrare nu a fost grea.

4. Numiți cazul și funcția sintactică a pronumelor relative:

 Elevul care învață primește note bune.
 Nu știu cine este el.
 Profesorul l-a întrebat a cui este cartea.
 Poezia pe care am învățat-o era frumoasă.
 Mama, al cărei copil s-a lovit, era îngrijorată.
 Examenul de care iți este frică a fost anulat.
 Ghiozdanul în interiorul căruia am găsit portofelul e al lui Mădălin.
 Profesorul mi-a arătat lângă cine să mă așez.
 Cartea o dăruiesc cui vreau.
 Ora după care va veni este zece.
 Nu știu al cărui copil vorbește.
 Felul în care s-a pregătit m-a surprins.
 Mă întreb care coleg va primi nota maximă.
 Motivul din care ai acționat nu mi-e clar.
 Am aflat cărei flori i se datorează parfumul.
 Documentarea /pentru care ai mers la bibliotecă /este pregătirea examenului.

5. Extrageți și numiți figurile de stil din textele următoare:

a. Un aer călduț, parfumat bătrânul pământ
Sub cerul de-un pal ivoriu, Își lasă cojocul de ger.
În vale pârâul
umflat E vestea ce-o murmură
aleargă sălbatec și viu. seara
zefirul. Pădurea o știe;
În zori m-a trezit sărutarea Sosește de-acum Primăvara,
trimisă să bucure
pe-o rază de soare; lumea pustie.
Lumina-neca depărtarea - Prin dealuri sărace, se-aude
tot răul murise-n un zvon care crește
uitare. mereu.
Îl spun a pârâului unde
Veni pe aripa de vânt Îl cânta tot sufletul meu.
veste frumoasă din cer.  
Și-acuma O floare
albastră și crudă Tu soare, trimite lumina
se-nalță sfioasă spre soare în raze
și cată la loc să bogate spre noi
se-ascundă si fă să rasara-n gradina
de firea zăpezii ce moare. frunzisul, pe arborii
  goi.

Magda Isanos, Primăvara

b. Sub lumina trandafirie a unui blând apus de soare, pământul pare adâncit într-o odihnă
neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru tihnitul somn al nopţii; în depărtări,
miriştile scânteiază singuratice, ca nişte ţesături de fir; iazul îşi aşterne faţa umedă,
sorbind, până în adânc, din lumina asfinţitului. Din jos, din văi, răsună talanca; iar pe
deal, în vii, doineşte fluierul.
În aer, un popor întreg de rândunele se pregăteşte de plecare; s-au adunat rând
pe rând de prin părţile acestea şi, de bucurie, în zbor nebun, străbat văzduhul ca nişte
săgeţi. Atrase de întinsul sclipitor al iazului, ele se lasă deasupra lui, ca o perdea, apoi,
răzleţindu-se în ciripiri ascuţite, se avântă cu toatele înspre păduricea de sălcii;
ascunzându-se, rătăcesc prin frunzişul răcoros, apoi o iau de-a lungul miriştilor şi iar
se întorc în bătaia lină a aripilor.
(Emil Gârleanu, Puişorii)

6. Transcrie propozițiile subordonate și precizează felul lor:

a. Este dificil să o iei de la capăt.

b. Bunica se mândrește că sunt cuminte.

c. Simțea că i se face frică.

d. Li se pare că numai ei au dreptate.

e. Elevul care învață, știe ce vrea de la viață.

f. Trebuie să faci o pauză din când în când.

g. Teama că ar putea greși oricând, a dispărut.

h. Elena nu mai este cum era în trecut.

i. A dorit să viziteze școala noastră.

 j. E impresionant cum s-a sfârșit discuția.

k. Îmi amintesc ziua în care am fost premiat.

l. Nu se știe de unde sare iepurele.

m. Colegii mei au devenit ceea ce au dorit.

n. Oana voia să plece mai devreme acasă.

o. Observaţia mea este că scrii prea urât.

p. Al doilea care a venit era Mihai.

q. Tata știe care este părerea mea despre tine.

r. Am revăzut locul în care am fost anul trecut.

s. Se teme că va veni iarna mai devreme.

t. A luat hotărârea să învețe mai mult.

u. Se vede ca nu cunosti lucrurile pe aici

7. Construiește:
a. o frază în care să existe o propoziţie subordonată predicativă având ca regent
verbul a însemna.
b. o frază în care subordonata completivă directă să fie introdusă prin
pronumele relativ care.
c. o frază în care o propoziţie predicativă să fie introdusă prin conjuncția dacă.
d. o frază în care o propoziţie predicativă să aibă drept regent verbul a se face.
e. o frază în care să existe o propoziţie subordonată predicativă având drept
regent verbul a ieşi.
f. o frază conţinând propoziţie subordonată predicativă introdusă prin
conjuncția să.
g. o frază din două propoziţii în care să existe o subordonată subiectivă având
ca regent o locuţiune adverbială predicativă.
h. o frază-din două propoziţii-în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă având drept regent o expresie verbală impersonală.
i. o frază în care o propoziţie subordonată predicativă să fie introdusă printr-o
conjuncţie subordonatoare.
j. o frază formată din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă introdusă prin conjuncţia dacă.
k. o frază formată din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
predicativă introdusa prin adverbul relativ cum.
l. o frază alcatuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie
subordonata predicativă, introdusă printr-un pronume relativ.
m. o frază în care să existe o propoziţie predicativă introdusă prin conjuncţia
subordonatoare că.
n. o frază în care să existe o subordonată atributivă având ca regent
substantivul omul.
o. o frază în care să existe o subordonată atributivă având ca regent
substantivul magazin.
p. o frază în care să existe o propoziţie subordonată completivă directă
introdusă prin pronumele relativ ceea ce.
q. o frază în care să existe o subiectivă introdusă prin conjuncţia subordonatoare
să.
r. o frază în care să existe o subiectivă introdusă prin adverbul relativ cum.
s. o frază în care să existe o predicativă introdusă prin adverbul relativ când.
t. o frază în care să existe o atributivă introdusă prin adverbul relativ când.
u. o frază în care să existe o subiectivă introdusă prin pronumele relativ cine.
v. o frază în care să existe o atributivă introdusă prin adverbul relativ unde.